Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Facultatea INGINERIE ECONOMICĂ ŞI BUSINESS
Departamentul ECONOMIE ŞI MANAGEMENT

LUCRAREA DE VERIFICARE
LA DISCIPLINA „MICROECONOMIE”
Varianta Nr. 1

A ELABORAT:
Student: ML-201, nume prenume

A VERIFICAT:
conf. univ., dr. Ala OBERȘT

Chişinău – 2021
Pag. 1 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1

Cuprins:
PARTEA 1........................................................................................................................................................................................3
PARTEA 2........................................................................................................................................................................................8

Pag. 2 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1

PARTEA 1
TESTE GRILĂ – (20 puncte)
Pentru testele de mai jos alegeţi varianta corectă. Toate testele sunt cu o singură variantă corectă de răspuns.

Testul 1
Cererea la bun presupune:
a) dorinţa consumatorului de a cumpăra bunul dat;
b) dorinţa cumpărătorului urmată de posibilitatea de a cumpăra bunul dat;
c) utilizarea bunului dat.

Testul 2
Legea cererii exprimă:
a) dependenţa directă dintre mărimea cererii şi nivelul preţului;
b) dependenţa indirectă dintre mărimea cererii şi nivelul preţului;
c) dependenţa directă dintre nivelul preţului şi mărimea cererii;
d) dependenţa indirectă dintre nivelul preţului şi mărimea cererii;
e) dependenţa indirectă dintre mărimea cererii şi mărimea venitului.

Testul 3
Cererea la bun este elastică când:
a) în urma reducerii preţului bunului, venitul de la vinderea lui creşte considerabil;
b) în urma reducerii preţului bunului, venitul de la vinderea lui se reduce considerabil;
c) schimbarea preţului nu influenţează mărimea venitului de la vindere;
d) curba cererii are o înclinaţie ascendentă.

Testul 4
Piaţa bunurilor este în situaţia de echilibru, dacă:
a) cantitatea cerută de bunuri corespunde cantităţii oferite de bunuri;
b) pe piaţă nu există nici excedent, nici deficit de bunuri;
c) la preţul dat intenţiile cumpărătorilor de a cumpăra cantitatea dată de bun corespund intenţiilor
producătorilor de a vinde aceeaşi cantitate de bun;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

Testul 5
Legea utilităţii marginale descrescânde susţine că:
a) pentru indivizi toate bunurile au utilitate diferită, din care motiv ele pot fi aranjate în ordinea
descreşterii acestor utilităţi;
b) iniţial, se cer a fi consumate cele mai importante bunuri pentru individ, apoi toate celelalte;
c) utilitatea obţinută din consumul porţiunii ulterioare a bunului este mai mică decât utilitatea porţiunii
anterioare;
d) poate fi calculată doar utilitatea totală, nu şi cea marginală.

Testul 6
Pentru a fi în situaţie de echilibru, consumatorul trebuie:
a) să nu cumpere bunuri de proastă calitate;
b) să echilibreze utilităţile marginale ale bunurilor cumpărate;
Pag. 3 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
c) să echilibreze utilitatea marginală ponderată la preţ.
Testul 7
Rata marginală de substituţie a bunului A cu bunul B semnifică:
a) câte unităţi din bunul A cumpără consumatorul în cazul reducerii preţului bunului B cu 1 u.m.?
b) câte unităţi din bunul B cumpără consumatorul în cazul creşterii venitului său, consumul bunului A
rămânând constant?
c) la câte unităţi din bunul A consumatorul este gata să renunţe în schimbul obţinerii unei unităţi
suplimentare din bunul B, utilitatea totală rămânând constantă?
d) cum se va modifica utilitatea marginală, dacă consumul bunurilor A şi B creşte cu 1 unitate?

Testul 8
Care din afirmaţiile de mai jos este corectă pentru definirea factorilor de producţie?
a) totalitatea resurselor regenerabile şi neregenerabile;
b) resursele economice atrase în procesul de producţie;
c) totalitatea resurselor economice cu excepţia informaţiei.

Testul 9
Care din enunţurile de mai jos definește productivitatea marginală a unui factor de producţie?
a) raportul dintre volumul producţiei şi factorul de producţie consumat;
b) raportul dintre factorul de producţie consumat şi volumul producţiei obţinute;
c) sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate a volumului factorului de producţie variabil.

Testul 10
Dreapta izocost semnifică:
a) multitudinea combinaţiilor de preţuri la factorii de producţie;
b) combinaţiile de factori de producţie accesibili producătorului în funcţie de preţ – mijloace băneşti
disponibile;
c) combinaţiile de factori de producţie utilizaţi la producerea unui bun;
d) combinaţiile de factori de producţie utilizaţi la producerea a două sau mai multor bunuri.

Pag. 4 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1

II) PROBLEME - (40 puncte)

Precizaţi răspunsurile corecte argumentând prin calcul.

Problema 1
Pentru un bun economic, o creştere a venitului de la 10 000 la 15 000 unități monetare (u.m.) antrenează o
creştere a cererii de la 10 la 12 unități de bun.
1) Ce tip de elasticitate avem?
2) Este un bun normal sau inferior?
3) Dacă un bun este inclus în categoria bunurilor inferioare, înseamnă că bunul respectiv se află sub
standardele de calitate?

Se dă: Rezolvare:
Q1= 10buc.
Q 2 −Q1
P1=10 000 u.m. D ∗P 2−P1
E = −Δ% Q D
p Q1
=
Q2 = 12 buc. Δ% P P1
P2= 15 000u.m. 15 000−10 000
∗12−10
D 10 000 = 0,4 – cerere inelastică
Ep =
10

1) Cerere inelastică
2) Este un bun normal
3) Da
E Dp - ?

Problema 2
Funcţia cererii este Qd = 10 – P, funcţia ofertei Qs = -5 + 2p. Statul a fixat preţul unui bun la nivel de 3
u.m.
Determinaţi mărimea cererii nesatisfăcute.

Se dă: Rezolvare:
Qd = Qs
P=3
Qd = 10 – P
10 – 3= -5+2p
Qs = -5 + 2p
2p=-10+(-5)+3
P = 3 u.m.
−12
p= =-2
6
10-3=-5+2*(-2)
Răspuns: Mărimea cererii nesatisfăcute constituie 2u.m.

Pag. 5 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1

-?

Pag. 6 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
Problema 3
În tabel, sunt prezentate date cu privire la utilitatea marginală a două bunuri:
Volumul consumat, kg Bomboane Peşte
1 60 150
2 40 120
3 20 90
Preţul 1 kg de bomboane este de 80 u.m., a 1kg de peşte – 160 u.m., bugetul consumatorului constituie
400 u.m.
Determinaţi volumul optimal al bunurilor consumate.
Volumul consumat, Bomboane Peşte MUX M UY
kg Bunul X Bunul Y PX PY
1 60 150 0,75 0,9
2 40 120 0,5 0,75
3 20 90 0,25 0,5
Se dă: Rezolvare:
1 pachet de consum: 1X + 2Y
2 pachet de consum: 2X + 3Y 
Px = 80 u.m. Qx * Px + Qy * Py = I 
1)1*60+2*150= 360 u.m. < 400 lei consumatorul va orienta consumul său
Py =160 u.m. spre această combinație. 
I = 400 u.m. 2)2*40+90*3= 350 < 400 lei consumatorul va orienta consumul său spre
această combinație. 

Răspuns: pentru a asigura satisfacția maximă de la consumul celor două

bunuri (X și Y) în condițiile unui venit de 400 u.m., consumatorul trebuie să
procure 1 unitate din produsul X și 2 unități din produsul Y, sau 2 unități din
produsul X și 3 unități din produsul Y.
-?

Problema 4
În tabelul de mai jos este reprezentată informaţia despre producţia unei întreprinderi:

Numărul de lucrători (L) Produsul total (Q)

1 10
2 22
3 45
4 64
5 78
6 72
7 56

Să se determine:
1) valoarea produsului mediu al muncii;
2) valoarea produsului marginal al muncii;
3) comentaţi relaţia dintre aceşti indicatori;
Pag. 7 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
4) aflaţi numărul de lucrători angajaţi la nivelul producţiei maxime.

Numărul de Produsul total (Q) Produs mediu Produs marginal

lucrători (L) APL MPL
1 10 10 -
2 22 11 12
3 45 15 23
4 64 16 19
5 78 15,6 14
6 72 12 -6
7 56 8 -16

1) Aflăm Produsul mediu (MPL) 2) Aflăm Produsul marginal

TP L ∆ TPL TP L 1−TPL 0
APL¿ MPL¿ =
L ∆ L1 L1−L0
10 22−10
APL1= =10 MPL1= =12
1 2−1
22 45−22
APL2= =¿11 MPL2= =23
2 3−2
45 64−45
APL3¿ =¿ 15 MPL3¿ =19
3 4−3
64 78−64
APL4¿ =¿ 16 MPL4¿ =14
4 5−4
78 72−78
APL5¿ =15,6 MPL5¿ =−6
5 6−5
72 56−72
APL6¿ =12 MPL6¿ =−16
6 7−6
56
APL7¿ =8
7

3) Numărul de lucrători angajaţi la nivelul producţiei maxime constituie 4 lucrători.

III) EXPLICAŢI PE SCURT - (40 puncte)

Indicaţi literatura utilizată, inclusiv sursele electronice.

1. Care este importanţa practică a elasticităţii cererii.

Cunoaşterea formei de elasticitate a cererii prezintă o importanţă deosebită în procesul decizional,

de volumul acesteia şi de dinamica sa depinzând mărimea profitului obţinut de către agenţii economici.
Creşterea preţului unitar al unui bun economic determină o creştere a cantităţii oferite din acel bun.

2. Utilizarea practică a modelului comportamentului consumatorului.

Pag. 8 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
Cresterea complexitatii vietii economice, a condus la necesitatea cunoasterii mecanismului
comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu si mai complicat, ceea ce impune studierea
separata a celor doua componente intrinseci: comportamentul omului in calitate de producator de bunuri si
servicii si comportamentul lui de consummator.
Pentru societatea contemporana, in care progresul tehnico- stiintific tinde in multe domenii sa
inlocuiasca producatorul - om cu producatorul - masina, devine foarte importanta si semnificativa
studierea comportamentului de consum, cu atat mai mult cu cat resursele rare cu intrebuintari alternative
pe care societatea umana le are la dispozitie impun producerea, numai a acelor bunuri si servicii care
satisfac nevoile in cantitatile necesare. De aceea, cunoasterea si explicarea comportamentului de consum
si cumparare a devenit o necesitate stringenta, ignorarea modului de manifestare a acestuia, producand
grave dezechilibre.
De asemenea, in conditiile diversificarii considerabile a ofertei, consumatorilor li se deschid largi
posibilitati de alegere. Pe de alta parte, cresterea puterii de cumparare, concomitent cu ridicarea nivelului
de educatie si cultura, ii da posibilitatea cumparatorului sa-si satisfaca mai multe nevoi, mai sofisticate, de
nivel calitativ mai ridicat, aspecte de care este absolut obligatoriu sa tina seama producatorul, pentru a
putea veni in intampinarea dorintelor consumatorului.
In cazul in care producatorul nu desluseste aceste noi optiuni ale clientului, acesta se va indrepta
catre un alt producator. Pe masura ce studiile au progresat in acest domeniu, a devenit clar ca investigarea
comportamentului consumatorului necesita o abordare pluridisciplinara in care un rol esential revine
stiintelor comportamentale - mai ales psihologiei si sociologiei de la care au fost preluate concepte si idei
fundamentale. De altfel, specialistii apreciaza ca economia politica, psihologia, sociologia si antropologia
au pus bazele conceptuale ale cunostintelor actuale din acest domeniu.

3. Căile de sporire a productivităţii factorilor de producţie.

Orice agent economic, în vederea realizării intereselorsale, este interesat în obţinerea unei producţii
cu costuri câtmaimici. Astfel, agenţii economicirecurg la diferite :

– achiziţionarea factorilor de producţie necesari cu preţuri câtmaimici;

– reducerea stocurilor; – reducerea consumului dematerii prime şimateriale;

Pag. 9 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
– reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs, prin creşterea mairapidă a
productivităţiimuncii în raport cu salariile;

– micşorarea cheltuielilor de exploatare a salariilor;

– reducerea cheltuielilor administrative;

– economii la cheltuielile de dezvoltare;

– reducerea cheltuielilor de desfacere;

– diminuarea cheltuielilor de publicitate etc.

Pag. 10 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
PARTEA 2

TESTE GRILĂ – (20 puncte)

Pentru testele de mai jos alegeţi varianta corectă. Toate testele sunt cu o singură variantă corectă de răspuns.

Testul 1
Uzura fizica a capitalului fix are loc în următoarea situație:
a) din momentul în care au fost cumpărate bunurile-capital, indiferent dacă sunt utilizate sau nu;
b) din momentul în care au fost cumpărate bunurile-capital și numai dacă bunurile respective sunt utilizate
în procesul de producție;
c) din momentul în care au fost cumpărate bunurile-capital și numai dacă acestea nu sunt amortizate;
d) din momentul în care au fost cumpărate bunurile-capital și numai dacă acestea sunt amortizate.

Testul 2
Costul de producţie:
a) reflectă, în bani, cheltuielile efectiv suportate de către întreprindere, care rezultă din evidența contabilă
a acesteia;
b) reprezintă acele cheltuieli de forță de muncă proprie proprietarului unității economice respective, care
nu se înregistrează sub forma salariului ce i s-ar cuveni;
c) exprimă în formă fizică și/sau monetară ceea ce corespunde celei mai bune alternative sacrificate;
d) reprezintă, în formă banească, totalitatea cheltuielilor efectuate și suportate de către agenții economici
pentru producerea și desfacerea de bunuri materiale și servicii.

Testul 3
Criteriul care stă la baza divizării costurilor de producţie în fixe şi variabile se referă la:
a) natura activităţii economice;
b) raportul dintre consumul factorilor de producţie şi volumul producţiei;
c) dimensiunile activităţii economice;
d) gradul de eficienţă şi rentabilitate ale activităţii economice.

Testul 4
La un volum dat de producţie, cheltuielile totale sunt egale cu:
a) costurile medii – costurile medii variabile;
b) costurile medii înmulţite cu volumul de producţie;
c) costurile medii variabile înmulţite cu volumul de producţie.

Testul 5
Costul mediu total este minimal, când:
a) AVC = TFC;
b) MC = AVC;
c) MC = AC.

Testul 6
Din factorii de mai jos, alegeţi-i pe cei care influenţează în mod direct mărimea profitului:
a) costul mărfii;
b) volumul producţiei;

Pag. 11 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
c) nivelul preţului;
d) mărimea impozitului;
e) calitatea superioară a produselor;
f) mărimea salariului;
g) nivelul dobânzii;
h) nivelul rentei.

Testul 7
Pierderile în activitatea unui agent economic apar atunci când:
a) cheltuielile > veniturile;
b) se majorează cota de impozit pe profit;
c) produsele sale sunt vândute unor clienţi noi.

Testul 8
Veniturile medii exprimă:
a) modificarea veniturilor totale ale firmei cauzate de modificarea cantităţii de bunuri comercializate;
b) veniturile totale ale firmei care revin la o unitate de produse comercializate;
c) veniturile nete ale firmei determinate prin scăderea cheltuielilor din venituri.

Testul 9
Care din enunţuri privind concurenţa îl consideraţi greşit?
a) concurenţa reprezintă relaţii de rivalitate între producători;
b) concurenţa asigură repartiţia echitabilă a bunurilor între consumatori;
c) concurenţa este lupta producătorilor pentru acces la resursele economice limitate;
d) concurenţă reprezintă tendinţa fiecărui producător de a-şi maximiza profitul.

Testul 10
Manifestarea concurenţei pe piaţă depinde de:
a) gradul dotării ţării cu resurse naturale;
b) gradul de libertate economică;
c) venitul agenţilor economici.

Pag. 12 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1

II) PROBLEME - (40 puncte)

Precizaţi răspunsurile corecte argumentând prin calcul.

Problema 1
Completaţi integral tabelul de mai jos:
Volumul
Costuri Costuri Costul unitar Costul
producţiei Costuri variabile
Fixe totale (mediu) marginal
(buc.)
5 10 000 90 000 100 000 20 000 -
10 10 000 150 000 160 000 15 000 12 000
15 10 000 220 000 230 000 15 333,33 14 000
20 10 000 300 000 310 000 15 500 16 000
25 10 000 370 000 380 000 17272, 72 14 000
30 10 000 480 000 490 000 16 333,3 22 000

Problema 2
Un produs se obţine cu un cost de 1600 u.m. şi se vinde la un preţ de 2000 u.m. Atât costul cât şi preţul
cresc cu 10%.
Ce evoluţie va avea profitul obţinut de firma producătoare, calculul fiind efectuat atât în mărimi absolute
cât şi în relative?

Se dă: Rezolvare:
MC1 = 1600 u.m.
Profitul primei perioade:
TC1 = 2000 u.m Pr=Vv-C
Vv=cost*preț unitar
MC2 = 10% = 1760 u.m. 1)Calcularea evoluției mărimii absolute a profitului obținut
Vv1=2000 u.m.*1600 u.m.=3 200 000 u.m.
TC2=10% = 2200 u.m. Pr1=3200000 u.m.-1600 u.m.=3198400 u.m.
VV2=2200 u.m.*1760 u.m.= 3 872 000 u.m.
Pr2=3 872 000-1760=3 870 240 u.m.
3 870 240-3198400=671840 u.m.
2)Calcularea evoluției mărimii absolute a profitului obținut
3 870240
∆= ∗100 %=121%
3198400
Răspuns: evoluția Profitului obținut de firma producătoare constituie 67840 u.m. cu o
creștere 21%.

P-?

Problema 3
Se dă funcţia cheltuielilor totale ale firmei:
.

Mai sus de ce valoare trebuie să se ridice preţul pentru ca firma să rămână în sector?
Pag. 13 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1

Se dă: Rezolvare:
3 2
TC=10Q −8Q +196 Q+50 P=AVCmin=MC
TVC 3
AVC= =10 Q
Q
AVCmin=MC
MC=TC(Q)’=30Q2-16Q+196
10Q2-8Q+196=30Q2-16Q
-20Q2-8Q=0
-20Q2-8Q=0
-20Q2*(Q-4)=0
-20Q*(Q-4)=0
Q=4, pentru prețul mai mare decât 36 lei
p- ? P=ACmin=MC
3 2
TC 10Q −8 Q + 196Q+50 =30Q2-16Q+196=30Q2-16Q+196
AC= =
Q Q
30*42-16*4+196=480-64+196=585 u.m.

Concluzie: Pentru ca firma să rămână în sector, prețul ar trebuisă se ridice cu 585 u.m.

III) EXPLICAŢI PE SCURT - (40 puncte)

Indicaţi literatura utilizată, inclusiv sursele electronice.

1. Corelaţia dintre diferite tipuri de costuri.

Potrivit acestei clasificări, costurile pot fi împărțite în:

✔ Costuri directe (individuale) de producție – reprezintă cheltuielile care pot fi individualizate și

atribuite fără ambiguitate unui produs sau unei activități consumatoare de resurse și producătoare de
rezultate. Noțiunea de cost direct trebuie privită însă și prin prisma relației costuri – structura producției.
În acest sens identificăm următoarele situații:

 În cazul unei entități economice monoproducătoare, toate cheltuielile sunt directe față de produsele
fabricate.

 În cazul unei entități economice cu producție multiplă, o parte a cheltuielilor este afectată direct
produselor, având un caracter direct, și altă parte vizează toate produsele sau numai anumite faze
de fabricație, având un caracter indirect.

Pag. 14 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
În acest sens prezentăm câteva exemple:

 Prețul de cumpărare al unei materii prime este un cost direct pentru un anumit produs, în timp ce
cheltuielile compartimentului de aprovizionare sunt comune mai multor produse, deci indirecte.

 Salariile muncitorilor care lucrează la fabricarea unui anumit produs sunt cheltuieli directe, în timp
ce salariile celor care lucrează la fabricarea mai multor produse sunt cheltuieli indirecte față de
produs.

 Comisioanele cuvenite agentului care se ocupă de vânzarea unui anumit produs reprezintă o
cheltuială directă. Dacă entitatea economică plătește un salariu fix unui agent de vânzări, acesta
reprezintă o cheltuială indirectă față de produsele vândute.

✔ Costuri indirecte – acestea nu pot fi alocate în mod direct unui anumit produs sau serviciu ori unei
anumite lucrări sau locații pentru care se calculează costul, ci necesită o repartizare suplimentară. Ele au
un caracter comun mai multor produse, servicii sau activități ori un caracter general în raport cu toate
produsele, serviciile sau activitățile proprii întreprinderii. Privite în corelație cu structurile organizatorice,
anumite cheltuieli indirecte față de produse sunt directe față de secții, ateliere, centre, departamente (spre
exemplu, salariile muncitorilor auxiliari din secție, materialele consumabile).

Din punctul de vedere al clasificării funcționale (după funcțiile întreprinderii), costurile indirecte pot fi:

 de producție (fabricație) – sunt acele cheltuieli generate de procesul de producție din momentul
demarării și până la obținerea produselor;

 de administrație – cuprind acele cheltuieli care au fost angajate pentru formularea politicilor
conducerii, organizarea și controlul operațiilor efectuate de o entitate și care nu au o legătură
directă cu cercetarea-dezvoltarea, producția și desfacerea;

 de desfacere – acoperă aria cheltuielilor legate de formarea loturilor de vânzare, ambalare,

transport, publicitate, expunere, servicii după vânzare etc.

În acest sens prezentăm câteva exemple:

 Cheltuielile cu salariul șoferului care livrează pizza sunt cheltuieli indirecte de desfacere.

 Cheltuielile cu salariul managerului general sunt cheltuieli indirecte de administrație (generale de

administrație).

Pag. 15 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
 Cheltuielile cu salariul inginerului care supervizează producția sunt cheltuieli indirecte de
producție.
Costurile directe și indirecte se pot dezvolta pe articole de calculație. Acestea reprezintă un element sau
mai multe elemente de cheltuieli cu aceeași destinație economică sau funcție în gestiunea internă a
întreprinderii.
Clasificarea costurilor în funcție de dependența lor față de volumul de activitate

Din perspectiva dependenței față de volumul producției, costurile pot fi grupate în variabile și fixe. Din
acest punct de vedere se disting mai multe tipologii:

✔ Costurile variabile (Cv) – sunt costuri totale (aferente întregii cantități obținute) care variază în raport
cu modificările nivelului activității. În consecință, costurile variabile totale cresc direct proporțional cu
volumul producției.

Din punct de vedere grafic, reprezentarea acestora este următoarea:

✔ Costurile variabile unitare (cv) – sunt constante (de exemplu, consumurile de materii prime).

Relația matematică ce exprimă acest comportament se prezintă astfel:

Cv
cv =
Q
Reprezentarea grafică este următoarea:

Pag. 16 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1

✔ Costurile fixe (Cf) – sunt costuri care nu se modifică chiar dacă nivelul activității variază. În
consecință, costurile fixe totale sunt constante pentru toate nivelurile de activitate (de exemplu,
cheltuielile generale de producție ale secțiilor, cheltuielile generale de administrație, cele cu chiriile, cu
amortizarea etc.).

Reprezentarea grafică este următoarea:

✔ Costurile fixe unitare (cf) – sunt descrescătoare în funcție de nivelul activității.

Relația matematică ce exprimă acest comportament se prezintă astfel:

Cf
cf =
Q
Reprezentarea grafică este următoarea:

Pag. 17 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
✔ Costurile semifixe (fixe în trepte sau „pășite”) – reprezintă costurile fixe care cresc în cadrul marjei
relevante (de exemplu, numărul noilor persoane angajate pe măsura creșterii producției care atinge și
depășește un anumit nivel).

Din punct de vedere grafic, o asemenea evoluție se prezintă astfel:

✔ Costurile semivariabile – cuprind atât elemente fixe, cât și elemente variabile (de exemplu, salariul
unui angajat care este plătit și pentru orele suplimentare). Potrivit Needles et al. (2001, p. 905), un
exemplu în acest sens îl reprezintă costul serviciilor de telecomunicații. Tarifele telefonice lunare sunt
compuse din tarifele pentru servicii (abonament) și cele pentru convorbiri internaționale. Tarifele pentru
convorbiri internaționale sunt variabile, deoarece depind de numărul acestora, iar tarifele pentru servicii
(abonament) sunt costuri fixe.

În acest caz, evoluția costurilor semivariabile poate fi reprezentată grafic astfel:

O reprezentare similară o întâlnim și în cazul consumului de energie, în situația în care există un număr fix
de kilowați incluși în abonament, iar după depășirea acestuia se percepe un cost suplimentar, ce variază în
funcție de consumul peste numărul de kilowați din abonamentul respectiv.

Ne propunem să încadrăm aceste cheltuieli în una dintre următoarele situații:

● cheltuieli directe:
Pag. 18 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
    –  variabile;
      –  fixe;
● cheltuieli indirecte:
    –  variabile;
      –  fixe.

Din perspectiva delimitării costurilor în variabile și fixe, formula costurilor totale (Ct) divizate în cele
două categorii, costuri fixe (Cf) și costuri variabile (Cv), se prezintă astfel:
Ct = Cf + Cv
Având în vedere că valoarea costurilor variabile totale (Cv) este dependentă de cantitatea utilizată (Q),
aceasta poate fi exprimată astfel:
Ct = Cf + Q  x cv
Din punct de vedere grafic, reprezentarea este următoarea:

Modificarea volumului activității conduce la modificarea costului total unitar. Astfel, în cazul creșterii
volumului activității, costurile descresc asimptotic înspre costurile marginale.

Relația de calcul poate fi exprimată astfel:

ct  = Ct = Cf + Cv = cf + cv

Pag. 19 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
Q Q Q
Reprezentarea grafică a comportamentului costului total unitar este următoarea:

2. Care sunt metodele loiale şi neloiale de concurenţă?

Concurenta loiala
Concurenţa este loială, corectă, legală dacă sunt folosite mijloace economice şi sunt respectate normele
în vigoare.
Concurenta neloiala
Concurenţa este neloială, incorectă, ilegală dacă sunt folosite metode extraeconomice ca: înţelegeri cu
un caracter de monopol, răspândirea de informaţii false despre concurenţi sau sunt încălcate normele în
vigoare.

3. Din observările personale, ce particularităţi aţi putea evidenţia pentru concurenţa din Republica
Moldova?

Examinând datele privind dinamica proceselor de tranziţie din Republica Moldova și trei vecini ai
săi, remarcăm o dinamică pozitivă a indicatorilor pentru ţara noastră la capitolele: restructurarea
întreprinderilor, liberalizarea preţurilor, politica privind concurenţa, reforma bancară, reformele în
infrastructură şi o stagnare în privatizarea în proporţii mari şi mici şi în procesul de tranziție în
ultimii ani, situația rămânând la același nivel cu anul 2011. O influenţă decisivă asupra concurenţei
şi a mediului concurenţial autohton a avut-o dinamica pozitivă a politicii în domeniul concurenţei,
care s-a datorat instituirii în anul 2007 a Agenţiei de protecţie a concurenţei. Un rol deosebit şi un
impact considerabil în crearea şi dezvoltarea mediului concurenţial în Republica Moldova îl are
fenomenul globalizării, inclusiv prin tehnologiile informaţionale. Mediul concurenţial în marea
majoritate este considerat unul eficient şi stimulează iniţiativa privată, creşterea profitabilităţii,
Pag. 20 din 21
 Sarcina Individuală_MICROECONOMIE_Varianta 1
dezvoltarea spiritului antreprenorial etc. Există însă şi opinii care consideră că mediul concurenţial
ca unul neeficient.

Pag. 21 din 21