Venituri Publice

Văduva Tiberiu

1. Conţinutul şi structura veniturilor publice

Este cunoscut faptul ca, economia moderna este caracterizata de o crestere a
necesarului de venituri mult mai mare decat a posibilitatilor de procurare a acestora.Veniturile
definesc bogatia unui stat. Veniturile provenind din PIB(Produsul Intern Brut), la care se
adauga importul, sunt folosite pentru consum, formarea bruta de capital si export.
Veniturile publice reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării
obiectivelor economice şi sociale într-un interval de timp determinat. Veniturile financiare
publice includ: veniturile administraţiei de stat centrale şi locale, veniturile necesare protecţiei
şi asigurărilor sociale de stat precum şi veniturile instituţiilor şi autorităţilor publice cu
caracter autonom.
Structura veniturilor publice are in vedere mai multe criterii de clasificare:
a) după conţinutul economic:  venituri fiscale (prelevări cu caracter obligatoriu,
stabilite prin lege având în acelaşi timp o flexibilitate redusă, adică condiţiile lor nu se
pot modifica decât prin lege; exemplu: impozite, taxe, contribuţii);
 resurse de trezorerie (împrumuturi pe termen scurt sub forma certificatelor de
depozit, bonurilor de tezaur, efectuate de Ministerul Finanţelor Publice pentru
acoperirea deficitelor temporare ale bugetelor din sistemul bugetului de stat);
 împrumuturi publice pe termen mediu sau lung (obligaţiuni de stat sau credite
preluate de la organisme financiare internaţionale, state, bănci sau consorţii
bancare);
 finanţare prin emisiune monetară fără acoperire (mijloc de finanţare a
deficitului bugetar care generează inflaţie).

b) în funcţie de ritmicitatea încasărilor:

 venituri ordinare sau curente – sunt acele resurse la care statul apelează în mod
obişnuit în condiţii considerate normale şi care se încasează la buget cu o
anumită regularitate; exemplu: venituri fiscale, contribuţiile pentru asigurările
sociale de stat, contribuţii ce alimentează fondurile speciale şi veniturile
nefiscale;
 venituri extraordinare – cele la care statul recurge în situaţii deosebite, când
resursele curente nu acoperă cheltuielile publice; exemplu: împrumuturile de
stat interne şi externe, transferurile, ajutoarele etc.

c) în funcţie de provenienţă:
 venituri interne, provenite din economia naţională;
 venituri externe, provenite din străinătate.
d) după nivelul de referinţă:
  venituri financiare ale bugetului de stat;  venituri financiare ale bugetului
asigurărilor sociale de stat;
 venituri financiare care alimentează fonduri cu destinaţie specială;
 venituri financiare ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.

În România veniturile publice sunt structurate pe criterii economice în conformitate cu

structura sistemului bugetar. Principalele categorii de venituri publice sunt:
I. Venituri curente
A) Venituri fiscale, din care:
1) Impozite directe:
a) impozit pe profit;
b) impozit pe salarii şi venituri, din care:
 cote şi sume defalcate pentru bugetele locale (se scad);
c) alte impozite directe;
d) contribuţii.
2) Impozite indirecte, din care:
a) TVA, din care:
 încasat;
 sume defalcate pentru bugetele locale (se scad);
b) accize;
c) taxe vamale;
d) alte impozite indirecte.
B) Venituri nefiscale
II. Venituri din capital
III. Operatiuni financiare
Cea mai însemnată parte a veniturilor publice o reprezintă veniturile fiscale, al caror
nivel este limitat iar in cele mai multe cazuri insuficient. Stim cu totii ca, incasarile din
impozite nu pot creste intr-un ritm alert. Cresterea nivelului veniturilor fiscale are la baza o
serie de modificari ale sistemului fiscal, legate fie de nivelul cotelor de impunere utilizate in
acel moment, fie modificari care vizeaza introducerea unor noi categorii de impozite si taxe.
Dar, introducerea unor astfel de masuri trebuie sa aiba la baza acordul puterii legislative, iar
acest lucru nu se poate realiza foarte repede, de aceea se apeleaza la alte categorii de venituri
pentru a acoperi nevoia la un moment dat.
2. Factorii care influenteaza veniturile publice
Cererea de venituri publice este determinata de nivelul si evolutia cheltuielilor
publice. Pentru acoperirea cererii de venituri publice la un moment dat este necesara existenţa
unei multitudini de factori de influenţă printre care enumeram:
 factori economici - concretizaţi în produsul intern brut şi dinamica sa;
 factori monetari, de tipul masă monetară, credit, dobândă, concretizaţi în preţ şi evoluţia sa;
 factori sociali - respectiv educaţionali, culturali, de sănătate;
 factori demografici - concretizaţi în numărul şi structura populaţiei şi care determină
numărul contribuabililor;
 factori politici şi militari;
 factori de natură financiară care se concretizează în dimensiunea cheltuielilor publice ceea
ce a condus la apariţia unor noi tipuri de venituri publice având drept efect diversificarea
structurii financiare.