ACTIVITATE DE PROIECTARE DIDACTICĂ

Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Forestier

Cadru didactic: Țuncu Bianca
Aria curriculară: Tehnologii
Disciplina: M2 : Metode practice de investigare a ecosistemelor / Clasa: a IX-a B
Tema: Nivel trofic/ Data: 11.10.2019
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe

PARTEA DE CONCEPŢIE CURRICULARĂ

Scopul lecţiei: dobândirea de către elevi a unor noţiuni legate de relaţiile de hrană stabilite între
membrii unei biocenoze.
Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
O1: să recunoască categoriile trofice dintr-un ecosistem;
O2: să precizeze noţiunile de categorie trofică, relaţie trofică, niveluri trofice;
O3: să argumenteze sechema din fig. 1;
Metode de învăţământ: explicaţia, descrierea, conversaţia.
Mijloace de învâţământ: fise de documentare, planşe, desene la tablă, tabele.
Resurse bibliografice:
 Ciosnar N- Auxiliar curricular-Metode practice de investigare a
ecosistemelor, Clasa a-IX-a , Suceava;

 Camelia Pădure, Coca Alexandru, Gheorghe Drăguşoiu, Evaluări în Biologie şi

noţiuni generale de ecologie mondială, Editura Printeuro, Ploieşti, 2005;
 Ghe. Drăguşoiu, S. Ene, S. Olteanu, P. Oprea, Standarde educaţionale prin
evaluări reale ecologice, Editura Printeuro, Ploieşti, 2005/,
 www.didactic.ro

PARTEA DE REALIZARE CURRICULARĂ

Moment organizatoric:
 Pregătirea lecţiei: întocmirea proiectului didactic; alcătuirea setului de întrebări
pentru reactualizarea cunoştinţelor;
 Organizarea clasei: verificarea prezenţei;

1
  Captarea atenţiei: anunţarea şi scrierea pe tablă a titlului lecţiei „Nivel trofic” şi a
obiectivelor urmărite.
Reactualizarea cunoştinţelor: prin chestionare oralӑ
Comunicarea noilor cunoştinţe:

Nivelul trofic

 Între vieţuitoarele care alcătuiesc BIOCENOZA unui ecosistem se stabilesc diferite

relaţii dintre care cele mai importante sunt relaţiile de nutriţie numite RELAŢII TROFICE.
 Relaţiile trofice asigură circulaţia substanţelor în biocenoză şi funcţionarea
ecosistemului.
 CATEGORIILE TROFICE sau NIVELURILE TROFICE cuprind specii de vieţuitoare
cu acelaşi mod de hrănire;
 Datorită relaţiilor trofice fiecare ecosistem, terestru sau acvatic, prezintă o anumită
structură trofică a biocenozei.
 STRUCTURA TROFICĂ A BIOCENOZEI reprezintă ansamblul relaţiilor trofice
stabilite între speciile care o populează.

STRUCTURA TROFICĂ A BIOCENOZEI

În fiecare ecosistem are loc producerea, consumarea şi descompunerea substanţelor
organice, procese ce sunt realizate de următoarele categorii trofice:
 PRODUCATORI
 CONSUMATORI
 DESCOMPUNĂTORI

2
 FOTOSINTEZĂ
BIOCENOZĂ
P – C1 – C2 – C3 – D

DESCOMPUNERE
BIOTOP

Fig. 1 – Relaţii trofice în ecosisteme

PRODUCĂTORII

 Sunt organisme autotrofe, unici producători de substanţe organice de pe Terra;

 Sunt reprzentaţi de: fitoplancton, alge, talofite, plante verzi, terestre şi acvatice, bacterii
fotoautotrofe şi chimioautotrofe;
 Producătorii au rolul de a sintetiza substanţele organice din substanţe anorganice; această
producţie de substanţă organică constituie elementul de bază în nutriţia majorităţii
organismelor heterotrofe;
 Producătorii sunt consumaţi direct (ex. de către om sau unele animale ierbivore) sau
indirect (ex. producţii ale animalelor consumate de om sau alte animale).

CONSUMATORII

 Consumatorii sunt organisme heterotrofe, care consumă substanţele organice produse de

producătorii, transformându-le în substanţe proprii.
 Consumatorii influenţează răspândirea producătorilor în sensul de a stimula sau limita iar
uneori ajungându-se până la distrugerea unor specii de plante.

3
 CLASIFICAREA CONSUMATORILOR

După modul de hrănire distingem:

 Consumatori primari sau de ordinul I: aşa zisele animale fitofage, (animalele
ierbivore);
 Consumatorii secundari sau de ordinul II: animale care se hrănesc cu consumatori
primari; ei folosesc indirect substanţele organice de la producători;
 Consumatori terţiari sau de ordinul III : animale care se hrănesc cu consumatori
secundari; ei sunt carnivori, de talie mare, care nu cad pradă altor animale; se numesc şi carnivori
de vârf; ex. leul, acvila, rechinul, etc.
 Consumatori cuaternari sau de ordinul IV: animale care se hrănesc cu
consumatori terţiari; ex. paraziţii păsărilor răpitoare mari.
 Consumatorii care se hrănesc numai cu animale se numesc animale zoofage. Tot în
această categorie a consumatorilor intră şi animalele onivore (se hrănesc atât cu plante cât şi cu
animale; ex. mistreţ, lup, porc, urs), precum şi animale saprofage care se hrănesc cu dejecţii sau
detritus organic (ex. râmele).

CONSUMATORII

CONSUMATORI CONSUMATORI CONSUMATORI CONSUMATORI

PRIMARI SECUNDARI TERŢIARI CUATERNARI

ANIMALE
Carnivore de vârf
SALBATICE Buburuza
ANIMALE Leul
Căprioara Cucul
DOMESTICE Tigrul Vulturul
Antilopa Ciocănitoare
Vaca Vulpea Peşti răpitori
Cămila Şobolanul
Calul Lupul Rechinul
Iepurele Delfinul
Oaia Crocodil
Girafa

4
Fig.2 – Clasificarea consumatorilor

DESCOMPUNĂTORII

 Sunt bacteriile şi ciupercile microscopice care descompun, prin oxidare sau reducere,
substanţele organice în substanţe anorganice, din materia provenită după moartea producătorilor şi
consumatorilor.
 Aceste substanţe anorganice sunt redate biotopului şi vor fi folosite de producători în
fotosinteză.
 Bacteriile găsesc condiţii de viaţă favorabile în materialul de origine animală aflat în
putrefacţie, iar ciupercile, în materialul vegetal.
 Descompunătorii sunt prezenţi în toate categoriile de ecosisteme.

CONCLUZIE:
 Nici un ecosistem nu poate exista fără producători, deoarece toate sistemele ecologice
ale Terrei sunt dependente de energia solară, pe care producătorii o transformă în energie chimică,
depozitată în substanţele organice;
 Consumatorii preiau substanţa organică produsă de producători, o transformă în
substanţe proprii, asigurândcirculaţia materiei în natură;
 Descompunătorii restituie substanţele anorganice mediului, pentru a putea fi asimilate de
plantele verzi prin fotosinteză.

PARTEA DE FINALIZARE CURRICULARĂ

Pentru asigurarea feed-back-ului şi însuşirea cunoştinţelor se propune spre rezolvare

următoarea fişă de lucru:
I. Categoriile trofice:
a. reprezintă toate speciile de organisme dintr-o biocenoză;
b. reprezintă speciile de organisme cu acelaşi rol trofic în ecosistem;
c. reprezintă doar producătorii care stau la baza nutriţiei tuturor organismelor;
d. reprezintă doar consumatorii;
e. dintr-o biocenoză determină structura trofică a biocenozei.
Răspuns: b, e.

5
II. Asociaţi noţiunile din cele două coloane:

CATEGORII TROFICE ORGANISME

1.consumatori fitofagi a. lăcusta e. crap i. puricii de plante
2. consumatori zoofagi b. veveriţa f. rac j. om
3. consumatori omnivori c. şopârla g. râma
4. consumatori saprofagi d. jderul h. urs

Răspuns: 1 – a, b, e, f, i; 2 – b, c, d, e, f; 3 – h, j; 4 – f, g.

III. Asociaţi noţiunile din cele două coloane:

CATEGORII TROFICE ORGANISME

1. producători a. bacterii
2. consumatori fitofagi b. mierla
3. consumatori zoofagi c. ierburi
4. consumatori saprofagi d. omizi
5. descompunători e. râma

Răspuns: 1-c; 2-d; 3- b; 4-e; 5-a.

6
7