Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Stefan cel Mare

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica


Politica Monetara
Introducere
Uniunea European reprezint un spaiu economicosocial i politic, in construcie, de o natur
i consisten diferit fa de formele tradiionale de grupare a intereselor de natur economic i social
la scar societal.
Procesul de formare i consolidare a spaiului european a presupus o serie de transformri ale
structurilor economice i socio-politice, care s-au concretizat in formele imbrcate de-a lungul timpului:
- zona de camert liber, care reprezint acea form a integrrii prin care dou sau mai multe ri convin
s inlture barierele tarifare i netarifare dintre ele, pe baza unui acord prefenial de comer, dar fi ecare
ar ii menine propriile bariere comerciale in comerul cu rile nemembre.
- uniunea vamal, ca form de integrare prin care rile membre inltur toate barierele in comerul
desfurat intre ele i adopt un tarif vamal extern comun fa de teri
- piata comun, care reprezint o uniune vamal min cadrul creia liberalizarea micrii bunurilor
i a serviciilor este acompaniat de liberalizarea micrii fl uxurilor de factori intre rile membre.
- piata intern, form care presupune, in afara realizrii unei piee comune pentru libera circulaie a
bunurilor i serviciilor, creterea coeziunii economice, armonizarea politicii sociale, consolidarea
instituiilor comunitare
- uniunea economic si monetar, care se formeaz, pornind de la piaa intern unic, in cadrul creia
are loc creterea gradului de armonizare a politicilor economice naionale, in special a celor vizand
sfera monetar fi nanciar, pan la adoptarea unei monede unice i a unor instituii comune de gestionare
a c!estiunilor monetar fi nanciare la nivel comunitar.
- integrarea economic complet "sau total# ca ultim stadiu al integrrii in cadrul cruia unifi carea
politicilor economice este intregit prin stabilirea unei uniti supranaionale ale crei decizii sunt
obligatorii pentru statele membre. $ntegrarea economic complet presupune parcurgerea tuturor
etapelor descrise anterior, spaiul integrat cptand trsturi apropiate de cele ale unei economii
naionale: instituii comune care guverneaz cu a%utorul unei legislaii comune utilizand un buget
comun i adresandu-se unei piee de producie i de desfacere comun utilizarea unei monede unice i
a unui sistem bancar omogen, a politicilor interne i externe comune.
$n prezent, Uniunea European se afl in faza de construcie a Uniunii conomice i
monetare. &in Uniunea economic i monetar, ca form de integrare, fac parte toate cele '( de state
membre ale Uniunii Europene, cu deosebirea c unele dintre ele ")ustria , *elgia, +inlanda, +rana,
,ermania, ,recia, $rlanda, $talia, -uxemburg, .landa, Portugalia, i /pania# au adoptat moneda Euro,
dou state "0area *ritanie i &anemarca# benefi ciaz de clauza optout1,
care le permite s aleag dac s fac sau nu parte din zona euro, iar celelalte state membre,
care au statutul de 2stat membru cu derogare de la adoptarea euro3 vor trebui s adere la euro intr-o
perioad nedeterminat.
Privit ca o etap superioar a integrrii multinaionale, Uniunea economic i monetar
este rezultatul adancirii, a intensifi crii integrrii i presupune:
- politic monetar comun
Suceava, 2011
Politica monetara europeana
- strans coordonare a politicilor economice ale
statelor membre
- moned unic
- liberalizarea fl uxurilor de capital
- un sistem instituional care s coordoneze i administreze politica monetar
4ondiia de baz pentru crearea i funcionarea unei forme integrative de tipul uniunii
economice i monetare o constituie existena unei piee comune a bunurilor i serviciilor, dei in cazul
Uniunii Europene, Uniunea economic i monetar este mai degrab asociat cu piaa intern unic.
/tadiul de Uniune economic i monetar, care presupune, aa cum am artat anterior, eliminarea
cursului de sc!imb i aplicarea unei politici monetare comune conduce la diminuarea unor costuri i
riscuri care, anterior, au putut s accentueze sau, dup caz, s impiedice interpenetrarea pieelor de
capital, s genereze distorsiuni in funcionarea pieei agricole comune sau s nu permit politicii
industriale o dezvoltare unitar care s conduc spre o pia
comun in domeniu.
1. Principalele momente ale formrii Uniunii economice si monetare
Uniunea economic i monetar european este rezultatul unui proces integrativ complex,
atat in planul economiei reale cat i in cel al economiei monetare, derulat de-a lungul unei %umti de
secol in spaiul comunitar, proces care a presupus parcurgerea mai multor etape.
&intre acestea, cele mai importante sunt:
- Crearea unui aranjament monetar numit Uniunea European de Pli "15(6# format nu doar din
state europene ci, prin intermediul lirei sterline i a zonei francului, i din rile africane afl ate in
spaiul colonial.
- Crearea Comunittii Economice Europene care a insemnat liberalizarea fluxurilor de bunuri i
servicii, i a Pieei 4omune pentru liberalizarea micrii factorilor de producie.
- Crearea Sistemului Monetar European !"#"$, inlocuit ulterior de ctre 0ecanismul 7atei de
/c!imb cu cele dou forme ale sale. - Summitul de la %aga din !"&" in care s-a
pus problema crerii unei uniuni economice i monetare
- 'aportul (erner din !"#), care a propus crearea Uniunii 0onetare Europene prin fi xarea
irevocabil a paritilor dintre monedele statelor membre i liberalizarea total a fl uxurilor de capital
- Crearea, *n !"++, a Comitetului pentru Studiul Uniunii economice si monetare, sub conducerea
preedintelui 4omisiei Europene din acea perioad, 8a9ues &elors, care a propus, prin raportul care ii
poart numele, o nou baz pentru unifi carea monetar in Europa. 7aportul &elors a defi nit strategia
care a condus la realizarea, in mai multe etape, a uniunii monetare.
- ,ratatul de la Maastric-t !"".$ privind constituirea Uniunii Europene, care in plan monetar, a
consfi nit constituirea unei *nci 4entrale la nivelul Uniunii i a stabilit criteriile pe care statele
membre trebuie s le indeplineasc pentru a deveni membru al spaiului monetar european.
- Crearea Sistemului European al /ncilor Centrale, a crui funcionare se bazeaz pe mai
2
Politica monetara europeana
multe principii generale dintre care amintim independena instituional i fi nanciar a *ncii
4entrale Europene i a bncilor centrale ale statelor membre, transparena, subsidiaritatea i
responsabilitatea in atingerea obiectivelor propuse prin :ratatul de la 0aastric!t.
- Introducerea monedei Euro, *ncep0nd cu ianuarie !""".
.1 Sistemul Monetar European
-a inceputul deceniului al aptelea, pe fondul inc!eierii formrii uniunii vamale i a lansrii,
cu rezultate pozitive, a Politicii )gricole 4omune, s-au inregistrat o serie de evenimente de natur
monetar fi nanciar, divergente, la nivelul statelor membre.
&in acest considerent, in 15;6 a fost conceput Planul <erner, prin care s-au stabilit
obiectivele i etapele Uniunii monetare. Prin prisma acestui plan, uniunea monetar avea drept scop
2convertibilitatea deplin i ireversibil a monedelor statelor membre eliminarea fluctuaiilor cursului
de sc!imb, fixitatea irevocabil a paritii i cursurilor valutare i completa liberalizare
a fluxurilor de capital.3Planul <erner, abilitat de ctre E4.+$= in 15;1, nu a putut fi pus in aplicare
datorit con%uncturii economice de ansamblu: cderea sistemului de la *retton <oods, care avea la
baz sistemul de cursuri fi xe, respingerea ideii de infi inare a unei instituii monetare comune
i de aplicare a unei politici fi scale unitare la nivel comunitar.
$ncepand cu aprile 15;', a fost pus in aplicare aran%amentul cunoscut sub numele de 2arpele
monetar3 in cadrul cruia monedele celor ase state membre fondatoare ale 4omunitii Economice
Europene "la care s-au adugat ulterior 0area *ritanie i &anemarca# pstrau intre ele o mar% de
fluctuaie de >?- ','(@ avand drept pivot dolarul american, ceea ce insemna c intre moneda cea mai
bine cotat i cea mai slab cotat putea s existe un ecart de mAximum B,(@. 0eninerea raporturilor
valorice stabilite intre monede se fcea prin intervenii frecvente ale bncilor centrale.
/istemul arpelui monetar a funcionat cu dificultate, cu dese momente de retrageri i
reveniri ale statelor membre i cu numeroase rea%ustri de pariti prin devalorizare i revalorizare.
El a fost inlocuit de ctre /istemul 0onetar European, in urma 4onsiliului European de la
*ruxelles din decembrie 15;C. Pe baza propunerii comune a cancelarului Delmut /c!midt i a
preedintelui +ranei, EalerF ,iscard dGEstaing s-a creat /istemul 0onetar European, vzut ca un
instrument de creare a unei zone de stabilitate monetar in spaiul comunitar,
dar i ca o verig de legtur intre *retton <oods i Uniunea Economic i 0onetar.
/istemul monetar European, negociat in 15;C i adoptat in 15;5, de ctre cele nou ri
membre ale 4omunitii Europene la acea dat, care au devenit membri de facto ai acestuia, i-a propus
in principal formarea unei zone de stabilitate monetar in cadrul unui spaiu economic ale crui state
membre inregistrau, la acel moment tendine de diminuare a diferenelor dintre nivelurile lor de
dezvoltare. Principalele componente ale sistemului au fost:
- unitate de cont european "E4U# utilizat in decontrile fi nanciare
- un fond de cooperare monetar, instituit in 15;H
- mecanismul ratei de sc!imb
- $nstitutul 0onetar European.
.1!1Ecu European Currenc2 Unit$
Ecu "European 4urrencF Unit# a fost introdus in anul 15;( ca unitate oficial de cont a
4omunitii Europene inlocuind Unitatea European de 4ont. &in punct de vedere al structurii, E4U a
reprezentat o moned nominal, de fapt un co monetar constituit in funcie de puterea economic a
statelor membre participante la constituirea acestuia.
3
Politica monetara europeana
/pre deosebire de mecanismul ratei de sc!imb, E4U a inclus toate statele comunitare care
erau membre ale /istemului 0onetar European.
$niial, paritatea E4UI&olar american a fost de 1 la 1, iar E4U a fost utilizat in special
pentru acoperirea tranzaciilor fi nanciar-monetare, "inclusiv a emisiunilor de obligaiuni i a altor titluri
de crean#, publice i private de unde i denumirile de E4U public i respectiv E4U privat, i mai
puin "aproximativ 1@# pentru acoperirea tranzaciilor comerciale.
Ulterior, funcia de unitate de cont a fost lrgit prin utilizarea sa la elaborarea bugetelor
comunitare. $n 155(, E4U a primit denumirea de euro iar din 1555 E4U i-a incetat existena.
$n conformitate cu art. 11C din :ratatul 4E, compoziia coului monetar E4U a fost
2ing!eat3 la 1 noiembrie155H, data intrrii in vigoare a :ratatului de la 0aastric!t, pe baza
compoziiei coului la data de '1 nseptembrie 15C5.
4onsiliul European de la 0adrid, din decembrie 155( a decis ca la inceputul celei de a treia
etape, numele dat monedei europene s fi e acela de euro, nume care simbolizeaz Europa i care s fi e
acelai in tJate limbile oficiale ale Uniunii Europene.
.1.13ondul European de Cooperare Monetar
+ondul European de 4ooperare 0onetarK, creat in aprilie 15;H, reprezint un fond comun
format din depunerile in aur i dolari "fi ecare in proporie de '6@# din rezervele rilor ale cror
monede erau cuprinse in E4U, c!iar dac nu fceau parte din mecanismul ratei
de sc!imb. +ondul funciona pe principiul acordrii de credite pe termen foarte scurt pe care i l
acordau bncile centrale intre ele, credite pe termen scurt i mediu pentru ec!ilibrarea balanei de pli
i mecanismul mobilizrii de E4U.B
Pentru gestionarea facilitilor acordate prin +E4.0, a fost abilitat *anca 7eglementelor
$nternaionale. $n conformitate cu prevederile legate de etapa a doua a Uniunii Economice i 0onetare,
+ondul European de 4ooperare 0onetar s-a dizolvat i atribuiile acestuia au fost preluate de ctre
$nstitutul 0onetar European.
.141Institutul Monetar European
$nstitutul 0onetar European a fost infi inat in 155B avand sediul la +ranLfurt, in ,ermania.
Prin instrumente i proceduri fi nanciare specifi ce, $nstitutul 0onetar European avea rolul de a intri
cooperarea intre *ncile 4entrale =aionale ale rilor comunitare, de a superviza funcionarea
/istemului 0onetar European i de a intri coordonarea politicilor monetare ale statelor membre in
scopul asigurrii stabilitii preurilor. 7esursele s-au constituit din contribuia bncilor centrale,
calculate (6@ in funcie de populaie i (6@ in funcie de P$*.
.151Mecanismul ratei de sc-imb
0ecanismul ratei de sc!imb, introdus in 15;5 pentru a reduce fluctuaiile in valoarea
nominal a monedelor statelor membre, pe baza susinerii reciproce i a aciunilor colective ale bncilor
centrale din statele membre. *ncile centrale au intervenit pe pieele valutare, prin cumprarea sau
vanzarea de monede, pentru a le influena valoarea. $ntervenia s-a realizat pe baza principiului cererii
i al ofertei: atunci cand valoarea unei valute scdea sub un anumit prag, stabilit de comun acord i
numit mar% sau culoar de fl uctuaie, bncile centrale au intervenit, restabilind valoarea de pia a
respectivei monede. $n momentul crizei din 155', mecanismul ratei de sc!imb avea zece membri.
/pania a intrat in acest aran%ament in 15C;, 0area *ritanie in 1556 i Portugalia in aprilie 155'. ,recia
nu a fcut parte din mecanism datorit economiei neperformante, iar -uxemburg-ul avea legat moneda
de francul belgian.
0ecanismul ratei de sc!imb avea la baz un sistem de pariti care ii permitea fi ecrei
monede s fl uctueze limitat in relaia cu fi ecare din valutele din sistem stabilindu-se, in acelai timp, o
rat central de paritate in E4U. $niial, monedelor li s-a permis o fl uctuaie de >?- ','(@ in %urul
paritii centrale, cu excepia $taliei creia i s-a permis o rat de fl uctuare de M@ datorit unei infl aii
crescute i difi cultilor politice interne.
4
Politica monetara europeana
)ran%amentul monetar numit 0ecanismul ratei de sc!imb a inregistrat o serie de trsturi
particulare, in sensul c a fost primul sistem al ratelor de sc!imb in intregime european, fr a avea la
baz o moned de referin extraeuropean.
$n acelai timp, el nu s-a constituit in %urul unei monede pivot ci pe baza unui mecanism de
sc!imb bilateral. 4riza din 155'-155H, in timpul creia dou monede "lira sterlin i cea italian# s-au
retras din sistem, cinci dintre ele i-au realiniat ratele de sc!imb "peseta spaniol, escudo portug!ez, lira
irlandez, coroana danez i francul francez# i una dintre ele a atins mar%e de fl uctuare de >?- 1(@ a
demonstrat faptul c integrarea monetar cu mai multe monede afl ate in circulaie nu d rezultatele
scontate i c singura cale pentru atingerea acestui deziderat o reprezint moneda
unic.
/-a pus astfel problema reconsiderrii disciplinei monetar fi nanciare in cadrul sistemului
prin flexibilizarea operaional i crearea unor noi mecanisme care s permit integrarea monetar.
&in acest considerent, in 1555, cand s-a adoptat moneda unic, a fost lansat un al doilea mecanism al
ratei de sc!imb, numit 0ecanismul ratei de sc!imb ', in cadrul cruia sistemul multilateral a fost
inlocuit cu unul bilateral, prin care fi ecare moned participant are defi nit o paritate central
comparativ cu euro. )cest mecanism permite intervenia de ctre *anca 4entral European i de ctre
bncile centrale ale statelor membre, atunci cand cursul de sc!imb depete mar%a de >?- 1(@ fa de
cursul central. &in 07/ ' fac parte statele membre din zona euro i &anemarca "aceasta din urm
optand pentru un culoar de fluctuaie de >?- ','(@.# precum i un numr de ase state membre nou
intrate in spaiul comunitar in '66B.
Un obiectiv important al mecanismului ratei de sc!imb il reprezint a%utorul acordat statelor
membre din afara zonei Euro in aplicarea unor politici de stabilizare macroeconomic cu scopul
impulsionrii acestora pentru a atinge convergena necesar intrrii in zona Euro.
41Politica monetar6 comun6
:ratatul de la 7oma nu face referire in mod explicit la introducerea unei monede unice i nici
la un sistem de coordonare a politicilor monetare intre statele membre, ci doar, prin paragrafele 16H-
16;, precizeaz c 2fiecare ar participant la procesul de integrare consider politicile sale
con%uncturale i politicile in domeniul cursului de sc!imb ca elemente ale unui consens reciproc
acceptabil, considerand cursul de sc!imb ca fi ind o problem de interes comun3
Pe parcursul primilor ani ai construciei europene, in care s-au pus bazele uniunii vamale i s-au
creat instrumentele Politicii )gricole 4omune, principala problem a 4omunitii din perspectiv
monetar a fost a%ustarea cursurilor de sc!imb.
)ceasta se datora faptului c atat funcionarea, cat i performanele Politicii comerciale comune
i ale Politicii )gricole 4omune erau puternic infl uenate de fluctuaiile cursului de sc!imb valutar.
:ratatul Uniunii Europene semnat la 0aastric!t in 1551 este cel care condus la introducerea
unei politici monetare comune bazat pe o moned unic administrat de ctre o singur banc central
independent.
$n conformitate cu prevederile :ratatului, obiectivul de baz al politicii monetare comune i al politicii
cursului de sc!imb il reprezint stabilitatea preurilor i fr a aduce pre%udicii acestui obiectiv,
susinerea politicilor economice generale ale Uniunii, in concordan cu principiile economiei libere de
pia i ale concurenei.
4u toate c formarea Uniunii economice i monetare a fost considerat ca fi ind rezultatul
unui proces unitar, acesta poate fi delimitat in trei etape:
5
Politica monetara europeana
Prima etap, "1 iulie 1556 i H1decembrie 155H# ale crei elemente centrale au fost stabilite
inainte de 0aastric!t a reprezentat etapa consolidrii pieei i a marcat inceputul perioadei de creare a
structurilor economico-instituionale proprii uniunii economice i
monetare.
.biectivul central al acestei etape l-a constituit creterea convergenei politicilor economice i a
cooperrii intre bncile centrale in scopul incorporrii practicilor monetare ale statelor membre in
cadrul /istemului 0onetar European.
$n cadrul ei s-au realizat o serie de progrese legate de abolirea restriciilor legate de micrile de capital,
consolidarea mecanismului ratei de sc!imb i o intrire a cooperrii intre bncile centrale ale statelor
membre.
$n cadrul acestei etape, in procesul de consolidare a pieei, 4onsiliul a stabilit un cadru de convergen
al performanelor economice din statele membre i de monitorizare a progresului realizat, pe baza unor
rapoarte periodice.
Cea de-a doua etap a inceput la 1 ianuarie 155B i s-a inc!eiat la H1 decembrie 155C. $n
timpul acestei etape, pornind de la prevederile :ratatului Uniunii Europene statele membre au fost
constranse sevite deficitele bugetare excesive, i s iniieze pai spre independena bncii centrale. $n
procesul de cretere a independenei bncilor centrale, :ratatul le interzicea acestora acordarea de
faciliti de creditare guvernamentale sau de ac!iziii de instrumente privind
datoria public direct de la acestea. )lturi de interzicerea explicit a fi nanrii directe a
defi citelor publice, :ratatul mai prevedea, prin art. 16', ca autoritile publice s nu aib acces
privilegiat la instituiile fi nanciare, decat dac acesta avea la baz motive de natur prudenial. )ltfel
spus, :ratatul a incercat s induc un control bugetar indus de pia.
$n pregtirea celei de a treia etape, 4omisia i $nstitutul 0onetar European au fost obligate s
raporteze 4onsiliului aspectele legate de modul in care legislaiile naionale rspund cerinelor legate de
atingerea uniunii economice i monetare i asupra progresului fcut in indeplinirea criteriilor de
convergen.
Criteriile de convergent
:ratatul de la 0aastric!t condiioneaz participarea in cadrul Uniunii economice i monetare
de indeplinirea unor criterii de convergent nominal, un fel de inte cantitative de referin,
cunoscute i sub numele de 4riteriile de la 0aastric!t
)cestea sunt:
- rat sczut a infl aiei, care s nu depeasc cu mai mult de 1,( @ cele mai bune
performane ale statelor membre participante in anul dinaintea examinrii
- dobanzi sczute pentru creditele pe termen lung, care s nu depeasc cu mai mult de '@
dobanzile din cele mai performante state membre participante in anul dinaintea examinrii
- un defi cit bugetar care s nu depeasc H@ din P$*
- datorie public cumulat care s nu depeasc M6@ din P$*
- stabilitatea cursului de sc!imb, in sensul meninerii cursului naional in limitele mar%elor normale
de fluctuaie ale 07/' pentru cel puin doi ani inaintea intrrii in zona euro "art. 1'1 din :E4#
4riteriul de convergen a cursului de sc!imb reprezint una din condiiile :ratatului de la
0aastric!t care trebuie indeplinit de ctre statele membre inainte de adoptarea monedei unice.
)ceasta presupune participarea obligatorie la 07/' cel puin doi ani inainte de intrarea in
zona euro, timp in care nu este permis realinierea paritii centrale in sensul devalorizrii in cei doi ani
de participare la 07/'.
$n afara acestor criterii, au fost luate in calcul i o serie de ali factori, cum ar fi gradul de
integrare al pieelor, soldul balanei de pli, costul unitar al forei de munc
precum i alte elemente relevante pentru stabilitatea pieelor.
)lturi de criteriile de convergen nominal, ins fr a face obiectul :ratatului de la
0aastric!t, au aprut, la iniiativa 4omisiei Europene i a *ncii 4entrale Europene o serie de criterii
6
Politica monetara europeana
care merg pe asigurarea convergenei i coeziunii structurilor economice ale statelor membre i ale
celor candidate.
)ceste criterio numite i criteriile de convergent real privesc:
- gradul de desc!idere a economiei, calculat ca pondere a sc!imburilor comerciale externe in
P$*,
- ponderea comerului bilateral c rile membre ale Uniunii Europene in totalul comerului
exterior,
- structura economiei pe cele trei ramuri principale "industrie, agricultur i servicii#,
- P$*-ul pe cap de locuitor, calculat in funcie de paritatea puterii de cumprare
$ncepand cu 1 mai 155C, ca urmare a procedurilor i foii de parcurs stabilite prin tratatul 4E,
pe baza recomandrii 4omisiei, 4onsiliul a decis c *elgia, ,ermania, /pania, +rana, $rlanda, $talia,
-uxemburg, .landa, )ustria, Portugalia, i +inlanda au indeplinit condiiile de adoptare a monedei
unice, respectiv:
- indeplinirea criteriilor de convergena nominal
- faptul c legislaiile naionale, inclusiv statutul bncilor centrale erau compatibile cu
:ratatul i cu statutul /istemului European al *ncilor 4entrale.
4u aceeai ocazie, 4onsiliul a decis c ,recia i /uedia nu indeplineau condiiile necesare
pentru adoptarea monedei unice i nu a examinat situaia 0arii *ritanii i a &anemarcei, deoarece, in
concordan cu prevederile :ratatului acestea au trimis o notifi care 4onsiliului prin care il anunau c
nu doresc s participe la cea de a treia etapa a uniunii economice i monetare.
&e fapt, in analizarea modului in care s-a realizat indeplinirea criteriilor de convergen s-au
fcut o serie de concesii dintre care le amintim pe cele legate de ponderea datoriei publice in P$*
" cazul $taliei i al *elgiei# sau a defi citului bugetar " cazul ,ermaniei#
Pentru a se evita controlul guvernelor asupra c!estiunilor fi nanciare ale statelor membre, s-a
semnat, ca urmare a :ratatului de la )msterdam, Pactul de /tabilitate i 4retere "155;# prin care era
asigurat disciplina fi nanciar prin evitarea unor defi cite bugetare peste limitele stabilite.
/tatelor membre care nu au indeplinit condiiile pentru adoptarea monedei unice de la inceput le-a fost
acordat o perioad de derogare, nedeterminat, in cadrul creia nu li se aplic prevederile legate de
politica monetar i sanciunile legate de defi cNtele excesive.
$n acelai timp ins, guvernatorii bncilor central din aceste state sunt membri ai 4onsiliului
general al *ncii 4entrale Europene.
$n iulie '66', pe baza deciziei 4onsiliului, ,reciei i-a fost permis adoptarea monedei Euro,
ca urmare a indeplinirii criteriilor de convergen.
Etapa a treia, a inceput la 1 ianuarie 1555 cu stabilirea ratelor de sc!imb irevocabile intre
monedele statelor participante i in raport cu euro.
&in ianuarie 1555, monedele naionale ale statelor membre "ale zonei euro# au continuat s
circule numai ca exprimri nezecimale ale monedei unice, pan cand
au fost complet inlocuite cu moneda euro. $n acelai timp, toate decontrile dintre statele membre,
emisiunile de titluri de stat, sau contractele inc!eiate in cadrul spaiului sunt realizate in mod
obligatoriu in euro.
&e menionat c moneda euro este utilizat ca i insemn monetar i in alte state, care nu sunt
membre ale Uniunii Europene, cum ar fi )ndora, $slanda, -ic!tenstein, etc. )lturi de introducerea
monedei euro in spaiul format de ctre statele membre care au indeplinit criteriile de convergen, un
moment de importan crucial l-a constituit inlocuirea politicilor monetare naionale cu
o politica monetar comun, conceput de ctre *anca 4entral European.
7
Politica monetara europeana
51Moneda unica europeana-Euro
51!1Introducerea monedei Euro
On decembrie 155(, la 0adrid, s-a decis intrarea Pn vigoare, de la 1 ianuarie 1555, a monedei
unice europene i s-a convenit asupra denumirii de Euro. :ot la acest moment, s-a !otrQt ca, cel tQrziu
pQn Pn 155C, s fie nominalizate statele europene care urmau s participe la experimentul monetar
european, participarea la zona euro urmQnd a fi decis pe baza indicatorilor macroeconomici ai anului
155;.
Pentru introducerea efectiv Pn circulaie a monedelor i bancnotelor Euro s-a fixat ca dat
limit 1 iulie '66'. &e asemenea, pQn la momentul 1 iulie '66' urmau s fie parcurse dou perioade
de tranziie: 1 ianuarie 1555 - 1 ianuarie '66' i 1 ianuarie '66' - 1 iulie '66'. Pentru perioada 1
ianuarie 1555 - 1 ianuarie '66', monedele naionale ale rilor participante la uniunea monetar urmau
s reprezinte exprimri nezecimale pe piaa monedei unice Euro, aceasta avQnd numai rolul de moned
scriptural. Pe perioada 1 ianuarie '66' - iunie '66', Euro va fi introdus pe pia sub form de monede
i bancnote i va coexista cu monedele naionale ale statelor participante. &e la 1 iulie '66', Euro va
deveni unica moned legal pe teritoriul Euroland.
-a 1 decembrie 155M, la &ublin, s-a a%uns la un acord privind noul mecanism de sc!imb Pntre
Euro i celelalte monede UE, cu scopul declarat de a asigura i menine, Pn interiorul UE0, disciplina
instituit de Pactul de /tabilitate i de a clarifica statutul legal al introducerii Euro. /e aveau Pn vedere,
Pn special continuitatea contractelor i prevenirea speculaiilor pe perioada de tranziiei privind
conversia monedelor naionale europene Pn?din Euro.
)cordurile formale discutate la &ublin a u fost adoptate. )ceste PntQlniri europene au Pnsemnat,
totodat, pai importani pe linia crerii UE0, dar nu se poate vorbi de existena sau de instituirea unei
stri de certitudine cu privire la viitorul Euro i al UE0.
$ncertitudinea deriva din posibilitile reduse ale unor state membre UE de a se conforma
criteriilor de convergen impuse prin :ratatul de la 0aastric!t. ,ermania i +rana se constituiau ca
principalii garani ai integrrii monetare europene. /e punea foarte serios problema sustenabilitii
creterii economice a multora dintre statele pretendente la 1 ianuarie 1555.
&e asemenea, Pndeplinirea criteriilor de convergen nu se dovedea suficient, atQta vreme cQt
acestea nu puteau fi meninute. 4u toate acestea liderii europeni ai momentului, erau decii s continue
demersurile pentru realizarea UE0. )ceste manifestri de intenii au fost concretizate la Pnceputul
anului 1555, prin introducerea Euro.
51.1 Cadrul juridic al introducerii Euro
OncepQnd cu data de B ianuarie 1555, monedele naionale ale statelor participante la UE0
continu s circule, dar numai ca exprimri nezecimale ale monedei unice, statutul lor fiind acela de
subdiviziuni ale Euro. Exprimarea zecimal a Euro este centul. &e asemenea, dup aceast dat pot fi
observate i alte modificri:
-politica monetar nu mai este conceput la nivel naional, ci la nivel comunitar de ctre *anca
4entral European,
-Pntre rile din Rona Euro toate plile se efectueaz Pn Euro,
-Pn zona Euro a fost creat sistemul de decontare :)7,E:, accesul la sistem nefiind Pns
complet definitivat din punct de vedere te!nic i funcional.
&at fiind faptul c o serie de contracte comerciale au fost Pnc!eiate anterior anului 1555 i aveau
ca moned contractual monedeeuropene naionale sau alte monede, se impunea gsirea unei soluii
pentru reglementarea %uridic a acestor contracte dup 1555.
$n acest sens au fost adoptate la nivel comunitar dou reglementri: S7eglementarea
116H?5;bazat pe art 'H( al :ratatului publicat Pn 8urnalul .ficial - 15.M.155; i 7eglementarea
bazat pe art. )rt. 165 "B# al :ratatului publicat Pn 8urnalul .ficial - 15.M.155; de ctre E4.+$=.
8
Politica monetara europeana
Elementele fundamentale care stau la baza acestor dou reglementri au fost stabilite Pnc din
155( i sunt urmtoarele:
- definirea statutului de moned unic i de unitate monetar naional
- continuitatea contractelor
- cursul legal de conversie Pntre Euro i celelalte monede europene
- reguli de rotun%ire i evaluare a monedei unice ca urmare a conversiei.
5141Statele care utilizeaz6 moneda unic6 european6
- /tate 0embre ale Uniunii Europene
On prezent, aptesprezece state europene utilizeaz moneda unic european "*elgia, ,ermania,
,recia, /pania, +rana, $rlanda, $talia, -uxemburg, .landa, )ustria, Portugalia, /lovenia, +inlanda,
/lovacia, 4ipru, 0alta, Estonia#.
)mintim cazul special al /loveniei, aparinQnd unui val de integrare relativ recent i care a reuit
s Pndeplineasc criteriile de convergen rapid astfel PncQt a intrat fr dificulti Pn zona euro. :otodat,
performana deosebit a /loveniei a fost aceea de a asimila fondurile europene anterior termenelor
stabilite, fiind solicitate c!iar suplimentri ale acestora.
- )lte state
Euro este utilizat ca moned i Pn alte state, care nu sunt state membre ale Uniunii Europene, cum
ar fi )ndora, $slanda, -ic!tenstein, 0onaco, /an 0arino, Eatican, 0untenegru, Tosovo etc. &e regul,
utilizarea monedei euro Pn aceste state este condiionat de aran%amente financiare cu Uniunea
European. :otui, unele state "0untenegru i Tosovo# nu au nicio Pnelegere legal cu Uniunea
European.
4elelalte state membre ale Uniunii Europene vor intra Pn zona euro atunci cQnd vor fi Pndeplinit
criteriile de convergen stabilite prin :ratatul instituind Uniunea European.
- clauza de opting out
&up cum am artat mai sus, 0area *ritanie i &anemarca au un statut special, fiind beneficiarele
directe ale clauzei de opting out, clauz ce le permite s decid cQnd i dac vor adopta moneda unic
european. 0enionm c situaia 0arii *ritanii nici nu a fost analizat atQta timp cQt aceasta a notificat,
Pnc din 155C, 4onsiliul Uniunii Europene c nu intenioneaz s participe la uniunea economic i
monetar.
- cazul 7omQniei
Pentru a putea adopta moneda unic european, 7omQnia va trebui s Pndeplineasc criteriile de
convergen mai %os menionate.
4onform planului de convergen la zona euro al 7omQniei, din ianuarie '66;, 7omQnia va
adopta euro Pn anul '61B.
515 Euro un succes sau un proiect e7uat 8
/e poate spune c ideea crerii unei uniuni monetare europene are la baz dou motivaii
principale:
-motivaie pragmatic, legat de asigurarea cadrului necesar pentru funcionarea Pn condiii
optime a pieei unice interne, perfect armonizate, Pnlesnindu-se astfel libera circulaie a capitalurilor i
armonizarea pieelor i sistemelor financiare
-determinare teoretic care are ca pivot conceptul de monetar care mizeaz pe rolul mobilitii
complete a factorilor de producie ca element de baz Pn absorbirea efectelor negative ale ocurilor
asimetrice.
&e la lansarea sa, Pn 1555, nu putem vorbi de o funcionare coerent sau satisfctoare a uniunii
monetare europene. )vanta%ele oferite de moneda unic sunt SumbriteS de o serie de dezavanta%e.
9
Politica monetara europeana
519 Pledoarie pentru Euro
&intre avanta%ele oferite de introducerea monedei unice europene putem meniona:
-inducerea unei mari stabiliti pe pieele financiare, reducerea volatilitii, orientarea acestor
piee ctre un comportament macroeconomic al limitelor strQnse ale deficitului bugetar
-eliminarea ineficienei politicilor monetare naionale necoordonate
-expansiunea pieelor financiare - companiile au la PndemQn faciliti de finanare mai mari,
orientQndu-i profiturile spre acionariat, stabilitatea monedei unice fiind de natur s atrag o serie de
fluxuri investiionale semnificative
-reducerea costurilor de tranzacie
51&1 :imite ale Euro
&intre limitele monedei unice putem aminti:
-costuri ridicate ale conversiei - spre exemplu costurile ridicate ale implementrii la toate
nivelele ale sistemelor informatice capabile s execute prompt tranzaciile Pn Euro i s realizeze
automat conversia monedelor naionale europene Pn Euro
-centralizarea puterii - Euro pare a fi un nou pretext pentru centralizarea puterii, a diferitelor
prerogative la nivel comunitar, ceea ce conduce la alterarea suveranitii naionale a statelor membre cu
toate consecinele care decurg de aici.
-$mpactul asupra balanei de pli - dificulti de finanare a deficitelor Pn condiiile impuse
de Pactul de /tabilitate i criteriile de convergen.
-7eprezentarea /E*4 la +0$ - conform statutului +0$ calitatea de membru al fondului
revine statelor naionale, astfel PncQt, autoritatea monetar comunitar nu este reprezentat, nu are
abiliti decizionale la reuniunile +0$, beneficiind de statutul de observator
- Eoina politic exacerbat care a Pnsoit procesul de creare a uniunii monetare, ignorQnd de
multe ori realitile economice o astfel de situaie, Pn condiiile unei recesiuni economice serioase poate
avea repercusiuni serioase asupra viitorului UE0
- )bsena unor organisme de control Pn materie de politic monetar i fiscal. 7elevant Pn
acest sens este absena unei trezorerii europene care s preia datoriile statelor membre. 4rearea unui
astfel de organism ar Pnsemna o i mai mare diminuare a suveranitii naionale
-Percepia ,ermaniei referitor la UE0 - ai crei ceteni sunt nemulumii c, la acest
moment, &0 este principala moned care susine Euro i se tem de faptul c au renunat la o moned
puternic i stabil, &0, Pn favoarea unei monede unice care pQn la acest moment nu s-a dovedit
credibil altfel spus au renunat la o moned puternic pentru una slab
- )meninarea deflaionist. 7espectarea planului *4E i al 4omisiei de realizare, Pn spaiul
euro, a unei inflaii reduce, s-ar putea produce, dac acest proces este SscpatS de sub control, un oc
deflaionist puternic cu efecte negative resimite deplin de piaa mucii
- &oi conductori ai politicii monetare: E4.+$= i *4E. 4ele dou organisme parta%eaz
responsabilitile politicii monetare: E4.+$= are responsabiliti pe linia politicii valutare, iar *4E pe
linia politicii monetare propriu-zise, aceast parta%are a responsabilitilor putQnd genera Pns conflicte,
deloc benefice, Pntre cele dou organisme.
- -ipsa de coeren i de instrumente a UE0 de a face fa unor situaii de criz. )utoritile
comunitare par a fi luat prea puin Pn calcul modalitile de gestionare, Pn cadrul UE0, al unor situaii
de criz de natur financiar sau ale economiei reale. On cadrul unor crize severe s-ar putea ca anumite
ri s ias din sistem, situaie pentru care, de asemenea, nu sunt prevzute nici un fel de proceduri.
10
Politica monetara europeana
51# ;vantaje sau dezavantaje
Exist i o serie de efecte induse de introducerea Euro care au un caracter dual. Printre
acestea se numr:
- 7educerea costurilor de tranzacie pentru agenii i clienii de pe piaa valutar - dispariia
ratelor de sc!imb Pntre monedele europene participate la UE0 contribuie la reducerea costurilor de
tranzacionare pe piaa valutar prin suprimarea comisioanelor de sc!imb valutar. )ceste cQtiguri ale
clienilor pieei valutare se traduc Pns prin pierderi pentru bnci. Pentru acestea din urm, late pierderi
pot surveni ca urmare a s simplificrii managementului activelor bancare
- Parta%area pieei Pn sectorul bancare U!olesale - UE0 se va constitui ca o real baz pentru
valorificarea oportunitilor Pn cadrul serviciilor bancare corporatiste "SU!olesaleS#. Piaa de capital se
va caracteriza printr-un grad ridicat de lic!iditate, stimulQnd pieele obligatare locale "municipale# i
piaa activelor negociabile, cooperarea transfrotalier inter i intra sectorial i generQnd o serie de
valuri de fuziuni i ac!iziii transfrontaliere. 4u toate acestea, UE0 ar putea alimenta un comportament
de tip monopolist Pn sectorul serviciilor bancare corporatiste, marile bnci atrgQnd afacerile celor de
dimensiuni mai mici ca rezultat al valorificrii avanta%elor de scar, a informaiilor i a poziiei pe pia.
- Percepia populaiei - cetenii europeni din zona euro vor avea de cQtigat de pe urma
suprimrii sc!imbului valutar, pe linia creterii comparabilitii preurilor etc. :otodat, Pns, populaia
are i motive de Pngri%orarea referitoare la evoluia i efectele monedei unice. Un sonda% al *ncii
=ationale del -avoro indic un grad ridicat de Pngri%orare al cetenilor din diferite ri UE referitor la
Euro. )stfel Pn &anemarca cetenii sunt Pngri%orai de perspectiva pierderii identitii naionale ca
urmare a introducerii Euro, cei din /pania de creterea oma%ului i inflaiei, cei din $talia de
incapacitatea economiei de a face fa cerinelor unei monede unice etc. Printre alte motive de
Pngri%orare se numr: temerea c unii dintre participani vor fi nevoii s suporte costurile eecului
altora, creterea imigraiei etc.
11
Politica monetara europeana
12
Politica monetara europeana
13

S-ar putea să vă placă și