Sunteți pe pagina 1din 5

Cheltuielile publice pentru acţiuni sociale

1. Conceptul de cheltuieli publice pentru acţiuni sociale.

 Există o serie de nevoi sociale , cum ar fi învatamântul, sănătatea, cultura şi protecţia socială, care
necesita intervenţia statului pentru satisfacerea lor, prin intermediul instituţiilor publice.

 Cheltuielile publice care vizează satisfacerea nevoilor sociale, iau forma unor servicii publice
oferite, în mod gratuit sau cu plată redusă, sau sub forma unor transferuri băneşti.

 Cheltuielile publice pentru acţiuni social-culturale asigură educaţia şi instrucţia copiilor şi tinerilor,
ridicarea calificării profesionale, asistenţă medicală, ridicarea nivelului cultural, artistic şi de
civilizaţie al membrilor societăţii, asigură un sistem de protecţie socială.

CHELTUIELI PUBLICE PENTRU ACŢIUNI


SOCIAL - CULTURALE

Cheltuieli pentru învăţămînt

Cheltuieli pentru sănătate

Cheltuieli pentru cultură, artă,


şi sport şi acţiuni pentru tineret

Cheltuieli pentru securitatea


socială

Schema1. Destinaţia cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale


culturaleculturaleculturale
2. Cheltuielile publice pentru învăţământ
Principalele trăsături ale acestor cheltuieli sunt:
 Produc cadre calificate;
 Au caracterul unor investiţii pe termen lung (10-18 ani);
 Produc efecte pe tot parcursul vieţii;
 Produc efecte multiple cu caracter economic, social şi uman;
 Nu se uzează moral putând fi reînnoite;
 Conduc la adaptarea individului în mediul socio-economic.

Sursele de finanţare a cheltuielilor publice pentru învăţământ sunt:


 Bugetul de stat;
 Veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ;
 Veniturile întreprinderilor (pentru cursurile de pregătire profesională, de calificare a forţei de
muncă);
 Donaţii, sponsorizări;
 Ajutor extern.
Cheltuielile publice pentru învăţământ , privite din punct de vedere economic, cuprind:
 Cheltuieli curente (cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ);
 Cheltuieli de capital (investiţii);

CHELTUIELI PENTRU
ACŢIUNI SOCIAL-
CULTURALE

Cheltuieli de capital
Cheltuieli curente
sau de investiţii

Destinate intreţinerii şi funcţionării instituţiilor


social-culturale şi includ: Destinate pentru realizarea construcţiilor de
-salariile menire social-culturală şi dotarea acestora cu
-cheltuielile cu repartiţiile instalaţii şi aparatură de natură activelor fixe.
-cheltuielile administrativ-gospodăreşti

Schema2. Structura cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale.

3. Cheltuieli pentru cultură , artă şi sport .


 Instituţiile spre care sunt îndreptate resursele financiare sunt : biblioteci, muzee, case de cultură,
teatre, case de film, etc.
Surse de finanţare a cheltuielilor pentru acţiuni
social-culturale

Fonduri bugetare care în majoritatea ţărilor deţin locul


cel mai important.

Fondurile financiare cu destinaţie specială.

Fondurile proprii ale intreprinderilor publice sau particulare utilizate


p/u finanţarea cheltuielilor cu pregătirea profisională a salariaţilor,
protecţia muncii şi acţiunile social-culturale-sportive.

Veniturile realizate de instituţii social culturale din diferite activităţi


specifice, din servicii către terţi sau din exploatarea proprietăţilor lor.

Veniturile populaţiei din care suportă diferite taxe, cotizaţii, contribuţii


sau alte plăţi la finanţarea unor acţiuni social-culturale.

Fondurile organizaţiilor fără scop lucrativ (instituţiile de caritate, fundaţiile,


bisericile şi alte asezăminte de cult, care participă la acţiuni social-
culturale).

Ajutorul financiar extern din fonduri constituite în acest scop la nivelul unor
organisme internaţionale (UNESCO,UNICEF,Banca Mondială), organisme
regionale(Comunitatea Economică Europeană).

Schema3. Surse de finanţare a cheltuielilor social-culturale.

4. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii


 Pentru fiecare persoană, ca şi pentru întreaga populaţie, sănătatea reprezintă unul din cei mai
importanţi factori care asigură desfăşurarea vieţii şi activităţii.

 Factorii creşterii cheltuielilor publice pentru asistenţa medicală:


- creşterea numărului populaţiei,
- creşterea costului prestaţiilor medicale,
- creşterea numărului cadrelor medicale.

Există două sisteme principale de finanţare a sănătăţii:


 Sistemul german - se caracterizează prin faptul că se bazează pe cotizaţii obligatorii suportate în
mod egal de angajaţi şi angajatori. Finanţarea bugetară se face în proporţie de 25% iar 75%
reprezintă finanţarea prin cotizaţii;
 Sistemul englez – oferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii; statul finanţează 85% prin
Sistemul Naţional de Sănătate, iar 15% din alte fonduri.
Veniturile şi cheltuielile Fondului Obligatoriu De Asigurări Medicale din Republica Moldova:
Venituri Cheltuieli

Serviciul Fiscal de Stat Casa Naţională de


(SFS) Asistenţă medicală
(CNAM)

Cheltuieli pentru ocrotirea sanatatii din bugetul consolidat dupa


Indicatori si Ani

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Ponderea 4,3 2,9 2,9 2,8 3,5 3,4 4,2 4,2 4,7 4,9 5,4 6,4
cheltuielilor
pentru
sanatate in
PIB, %
Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender

5.Cheltuieli pentru asigurarea asistenţei sociale


 Asistenţa socială - cuprinde acţiunile întreprinse de societate pentru ocrotirea şi susţinerea
materială a familiilor şi persoanelor în vârstă şi fără venituri, a săracilor, handicapaţilor, invalizilor,
emigranţilor.
 În cadrul acestei grupe se cuprind cheltuielile pentru acordarea de ajutoare, alocaţii, pensii,
indemnizaţii unor persoane salariate sau nesalariate (bătrâni, invalizi, şomeri).
Cheltuieli alocate din buget p/u anul 2008

Cheltuieli p/u actiuni


sociale - 31,5%

Chltuieli p/u
învăţămînt - 62,9%

Cheltuieli p-u cultură -


2,7%

Cheltuieli p-u sănătate-


5,4%

Cheltuieli p-u
asigurarea asistenţei
sociale - 22,5%

S-ar putea să vă placă și