F1802 MUSTEAȚÃ

MĂDĂLINA
CUPRINS :
1. Evoluția purtătorilor de informație
și felurile de informație reieșind
din funcțiile ei.

2. Teoria informației după Claude

Shennon.

3. Luând în considerare prevederile

legislației în vigoare privind
accesul la informație enumerați
drepturile consumatorilor cu
referire la aspectul legislativ.
1. EVOLUȚIA PURTĂTORILOR DE INFORMAȚIE ȘI
FELURILE DE INFORMAȚIE REIEȘIND DIN FUNCȚIILE
EI.

 Cuvântul informație – preluat din latină (“informatio” ceia ce însemnă lămurire,

expunere, explicare, interpretare, tălmăcire) prin intermediul limbii franceze
(information) – este polisemantic, putând căpăta mai multe semnificații, uneori total
diferite sau chiar contradictorii, ce sunt determinate de domeniile și contextele
foarte variate în care este folosit .
 Termenul “informație” este legat și de un proces informațional – succesiunea
acțiunilor prin care se informează, dar și de rezultatul acestui proces – volum,
varietatea de informații obținute, precum și de unele fenomene specifice – fenomenul
informațional, explozia informațională, etc.

 Teoria informației este o ramură a matematicii aplicate și ingineriei electrice care se

ocupă cu studierea cuantificării, stocării și comunicării informației
 : Informația este reflectarea diversităților
obiectelor și fenomenelor lumii reale.

 Actualmente pe primul plan este pus aspectul calitativ al

informației. Această direcție în informatică și-a găsit reflecție în
teoria semantică (de sens) a informației. Informația semantică se
numește informația bazată pe legăturile univoce ale simbolurilor
(sau signalelor) cu obiectele sau fenomenele lumii
înconjurătoare.

 Informația, prin funcțiile pe care le îndeplinește: interne –

păstrarea, prelucrarea, și căutarea și externe – intrare-ieșire sau
de transfer a informației, asigură legătura dintre societate și
natură pe de o parte și dintre știință și activitatea practică pe de
altă parte.
 FELURILE DE INFORMAȚIE
 Există diferite criterii, și respectiv, clasificări ale
informațiilor. Una din ele este următoarea:

 1. După forma de expunere a fenomenelor pe care le reflectă:

 cantitativă:  analogică, ce caracterizează parametrii cu variație continuă a
proceselor, fenomenelor, evenimentelor
 (exemplu:temperatura, viteza, presiunea, etc.);  digitală, ce exprimă
aspectul cantitativ al fenomenelor sub formă de numere, care se obțin prin
măsurare, numărare, calcule.
  calitativă – exprimă aspectele calitative și se prezintă într-o mare varietate
de forme: concepte, texte, rapoarte, liste bibliografice.
 2. După suportul informațional utilizat
pentru redare,transmitere și păstrare: 
sonoră ;
  verbală;
  scrisă;
  grafică (imagini fixe);
  video (imagini în mișcare);
  în formă de unde electromagnetice;
  în formă optică;
  în formă codificată;
  discuri magnetice, etc
 3. După situarea în timp față de momentul
desfășurării procesului sau fenomenului
reprezentat, se deosebesc informații:
  active (operative) – caracterizează
procesele sau fenomenele în curs de
desfășurare;
  pasive – reflectă procese sau fenomene
care au avut loc și sau terminat;
  previzionale – caracterizează procese și
fenomene, care se presupune că se vor
desfășura în viitor, au un caracter de
direcționare a activității viitoare.
 4. După conținut
informațiile potfi:
  elementare – definesc operații și
fenomene indivizibile (ce nu se mai
descompun în alte elemente);
  complexe – sunt rezultate din
agregarea informațiilor elementare
pentru a caracteriza un proces sau
fenomen;
  sintetice – reflectă aspecte legate de
obținerea unor indicatori sintetici, de
exemplu: prețul, costul, productivitatea
și permit caracterizarea de ansamblu a
obiectului.
 5. După domeniul de activitate la care se
referă: informațiile pot:
  tehnologice – caracterizează procesele
tehnologice și sunt folosite pentru urmărirea
și dirijarea cu aceste procese.
  tehnico-științifice – se determină și se
utilizează în cercetările științifice și
proiectările tehnologice;
  economice – se utilizează în procesul
conducerii activităților economico-sociale;
 6. După sursele de proveniență se deosebesc informații:
 interne, externe, primare, etc
 7. După durata actualității:
 constante, condițional-constante, variabile.

 8. După principiile de prelucrare în sistemele informatice:

 date aritmetico-logice, texte, documente grafice, secvențe audio
 sau secvențe video.
2. TEORIA INFORMAȚIEI DUPĂ
CLAUDE SHENNON.
 Claude E Shannon a publicat în 1948
lucrarea A mathematical theory of
communication în Bell System Technical
Journal, o lucrare care avea să definească
paradigma informației transmise printrun
canal de comunicație.

 Această paradigmă cuprinde o serie de

teorii destinate conceperii, construirii și
exploatării în condiții optime a sistemelor
tehnice de comunicații. Pentru Shannon,
”Problema fundamentală a comunicației
este cea a reproducerii la un punct, în mod
exact sau aproximativ, a unui mesaj
selectat la un alt punct.

 În mod frecvent mesajele au semnificație;

aceasta înseamnă că ele se referă la sau
sunt corelate cu un anumit sistem cu Claude Elwood Shannon (30 aprilie 1916 –
anumite elemente fizice sau conceptuale. 24 februarie 2001) a fost un 
Aceste aspecte semantice ale comunicării
sunt irelevante pentru problema
matematician , inginer electrician și 
inginerească. Aspectul semnificativ este criptograf american cunoscut drept
acela că mesajul a fost selectat dintr-un set „părintele teoriei informației ”.
de mesaje posibile”.
3. PREVEDERILE LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE PRIVIND ACCESUL
LA INFORMAȚIE ENUMERAȚI DREPTURILE CONSUMATORILOR
CU REFERIRE LA ASPECTUL LEGISLATIV

 Reglementări naționale
 Privind accesul la informație Accesul la informație este un principiu
fundamental al funcționării unui stat democratic. Caracteristicele unui
regim democratic sunt următoarele:
  Statul trebuie să funcționeze pe baza unui ansamblu de reguli și
proceduri. Acestea stabilesc cu exactitate care sunt persoanele care iau
decizii de interes public și cum sunt adoptate aceste decizii;
  Este necesar garantarea participării unui număr cât mai mare de
persoane, de organizații și instituții la luarea deciziilor în stat;  Trebuie
ca drepturile și libertățile oamenilor să fie protejate: libertatea
conștiinței, libertatea de exprimare, dreptul la informație, dreptul de
asociere, libertatea întrunirilor, drepturile electorale.
 Legea Nr. 1069-XIV din 22.06.2000 „Cu privire la informatică”

 Stabilește principalele reguli și condiții de activitate în domeniul informaticii în

Republica Moldova, drepturile și obligațiile statului, ale persoanelor juridice și fizice în
procesul creării, administrării, utilizării și întreținerii sistemelor informatice, principiile
și măsurile de asigurare a libertății și protecției datelor în sistemele informatice,
dreptului de acces la serviciile informatice.

 Pentru Republica Moldova, relațiile internaționale în domeniul informaticii se

reglementează prin convenții și acorduri internaționale la care aceasta este parte. În
cazul în care convențiile și acordurile internaționale conțin alte norme decât cele
prevăzute de legislația Republicii Moldova cu privire la informatică, se aplică
prevederile convențiilor și acordurilor internaționale
 Legea Nr. 105-XV din 13.03.2003
„Privind protecția
consumatorului”
 Stabilește bazele juridice pentru
protejarea de către stat a
persoanelor în calitatea lor de
consumatori și transpune Directiva
2005/29/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 11 mai
2005 privind practicile comerciale
neloiale ale întreprinderilor de pe
piața internă față de consumatori și
de modificare a Directivei
84/450/CEE a Consiliului, a
directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și
2002/65/CE ale Parlamentului
European și ale Consiliului și
Regulamentului (CE) nr. 2006/2004
al Parlamentului European și al
Consiliului, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene (JO) nr.
L 149/22 din 11 iunie 2005.
 Legea Nr. 264-XV din 15.07.2004
„Cu privire la documentul
electronic și semnătura digitală”
 Stabilește bazele juridice de
utilizare a documentelor
electronice și de aplicare a
semnăturii digitale. Crearea și
utilizarea documentului electronic,
aplicarea semnăturii digitale în
cadrul relațiilor ce țin de utilizarea
sistemelor și rețelelor
informaționale internaționale sunt
reglementate de tratatele
internaționale la care Republica
Moldova este parte.
 În cazul în care tratatele
internaționale la care Republica
Moldova este parte stabilesc alte