Cap 09 Preparaṭia pentru o coroanӑ metalo-ceramicӑ

În practica dentarӑ, coroana metalo-ceramicӑ rămâne una dintre cele mai utilizate
restaurări protetice fixe. Aceasta oferă un rezultat estetic previzibil ṣi rezistenṭӑ mecanicӑ
bunӑ. Este alcӑtuitӑ dintr-o coroanӑ metalicӑ de acoperire totalӑ (substructura) ce este
acoperită cu un strat de ceramicӑ topitӑ pentru a obṭine un aspect asemӑnӑtor dintelui natural.
Dimensiunea componentei fizionomice poate varia. În comparație cu preparaṭia pentru o
coroanӑ turnatӑ, succesul preparaṭiei pentru coroana metalo-ceramicӑ constӑ ȋntr-o reducere
semnificativӑ de ṭesuturi dure dentare. Numai atunci când componenta fizionomicӑ este
suficient de groasă, culoarea mai închisă a substructurii metalice poate fi mascatӑ. Placajul
ceramic trebuie sӑ aibӑ o grosime minimӑ pentru esteticӑ. Ȋn consecinṭӑ, preparaṭia metalo-
ceramicӑ este una dintre metodele cele mai puṭin conservatoare ce presupune un sacrificiu
mare de ṭesuturi dure dentare.
Din punct de vedere istoric, încercările de a realiza restaurări metalo-ceramice au
ȋntȃmpinat mai multe probleme. O provocare majoră a fost descoperirea unui aliaj și a unui
material ceramic cu proprietăți fizice compatibile care să ofere o legaturӑ adecvată ȋntre
elemente şi obṭinerea unui aspect natural. Substructura metalicӑ este realizatӑ dintr-un aliaj
special pentru coroana metalo-ceramicӑ ce prezintӑ un punct de topire mai mare şi o
expansiune termicӑ mai scӑzutӑ faṭӑ de aliajele de aur convenṭionale (aliajele de aur
convenṭionale se topesc la o temperaturӑ de aproximativ 960°C). Dupӑ finisare, substructura
metalicӑ este acoperitӑ cu mai multe straturi de ceramicӑ.

Indicaṭii
Coroana metalo-ceramicӑ este indicatӑ pe dinṭii ce necesitӑ o acoperire completӑ, la
pacienṭii cu exigenṭe fizionomice (dinṭii anteriori). Dacă cerinṭele estetice sunt semnificative,
coroana integral ceramică prezintӑ numeroase avantaje comparativ cu restaurarea metalo-
ceramicӑ. Coroana metalo-ceramicӑ este o alternativӑ bunӑ pentru a servi ca element de
agregare pentru punṭile dentare datoritӑ substructurii metalice a cӑror componente pot fi
obṭinute prin turnare sau lipire.
 Pe termen lung, punṭile dentare metalo-ceramice oferӑ o prognozӑ mai previzibilӑ
comparativ cu cele ceramice. De asemenea, restaurӑrile integral ceramice nu se pot adapta
previzibil pentru ancorarea unei proteze mobilizabile.

Contraindicaṭii
Contraindicațiile pentru coroana metalo-ceramică, ca și pentru toate restaurările fixe
includ cariile active ṣi boala parodontală netratată. La pacienții tineri cu un volum mare al
camerei pulpare, coroana metalo-ceramicӑ este contraindicatӑ datoritӑ riscului crescut de
expunere a pulpei. Dacӑ este posibil este indicatӑ utilizarea unor restaurӑri mai conservatoare
cum ar fi: rӑṣina compozitӑ, faṭete ceramice, coroanӑ integral ceramică. Restaurarea metalo-
ceramicӑ nu ar trebui luatӑ ȋn calcul dacӑ este posibilӑ o metodӑ mai conservatoare, doar dacӑ
retenṭia ṣi rezistenṭa impun acest lucru cum ar fi cazul punṭilor dentare cu ȋntindere mare.
Dacӑ pereṭii vestibular sau oral sunt intacṭi, medicul dentist trebuie să decidă dacӑ includerea
tuturor suprafeṭelor axiale ȋn restaurarea propusӑ este necesarӑ. Deşi tehnica presupune o
preparaţie mai exigentă şi cronofagă, o soluţie mai conservatoare satisface nevoile pacientului
oferind o lucrare protetică pe o perioadă mai lungă de timp.

Avantaje
Coroana metalo-ceramicӑ combinӑ rezistenṭa metalului turnat cu estetica unei coronae
ceramice. Principiul care stӑ la bazӑ este acela de a ȋntӑri o structurӑ fragilӑ dar cu aspect
estetic plӑcut prin intermediul unui suport metalic mai puternic. Aspectul natural poate fi
obṭinut individualizȃnd restaurarea cu pigmenṭi extern sau intern. Retenṭia restaurӑrii este
excelentӑ deoarece preparaṭia implicӑ toṭi pereṭii axiali, astfel se obṭine şi forma de rezistenṭӑ
adecvatӑ. Coroana metalo-ceramicӑ permite corectarea uṣoarӑ a suprafeţelor axiale. Gradul
de dificultate al preparaṭiei pentru o coroanӑ metalo-ceramicӑ este mai mic faṭӑ de o coroanӑ
parṭialӑ, dar comparabil cu preparaṭia pentru o coroanӑ turnatӑ.

Dezavantaje
Pregӑtirea coroanei metalo-ceramce necesitӑ un sacrificiu mare de ṭesuturi dure
dentare pentru a asigura spaṭiu suficient structurii metalice ṣi ceramice. Ȋn cazul lucrӑrilor
protetice ȋn zona anterioarӑ, limita cervicalӑ este plasatӑ adesea subgingival, ceea ce creṣte
riscul apariṭiei bolii parodontale. Cu toate acestea, marginea supragingivalӑ este preferatӑ
dacӑ nu existӑ contraindicaṭii estetice.
 Ȋn comparaṭie cu restaurӑrile ceramice, coronele cu substructurӑ metalicӑ pot avea o
esteticӑ inferioarӑ (uṣor cenuṣii faṭӑ de transluciditatea pe care o prezintӑ o coroanӑ
ceramicӑ). Restaurӑrile integral ceramice prezintӑ o gamă mai largӑ de luminozitate. Cu toate
acestea, rezistenṭa superioarӑ a coroanelor metalo-ceramice permite utilizarea lor ȋn zone cu
forṭe ocluzale mari sau pe dinṭii ce nu asigurӑ un sprijin adecvat pentru o restaurare integral
ceramicӑ. Datoritӑ naturii sticloase a materalului de placare, coroana metalo-ceramicӑ este
supusӑ fracturii (eṣecuri ȋn tehnologia metalo-ceramicӑ, substructurӑ deficitarӑ). O problemă
frecventӑ o constituie dificultatea de a face o alegere exactӑ a nuanṭei ṣi comunicarea
ulterioarӑ a acesteia tehnicianului dentar. Deoarece sunt necesare multe etape tehnologice atȃt
pentru turnarea metalului cȃt ṣi pentru aplicarea ceramicii, costurile de laborator plaseazӑ ȋn
general restaurarea mixtӑ metalo-ceramicӑ printre cele mai costisitoare proceduri
stomatologice.

Preparaṭia
Ca ṣi ȋn cazul altor preparaṭii dentare, o abordare organizatӑ determinӑ o economie a
timpului necesar ṣlefuirii dinṭilor.

Etape
Instrumentele necesare pentru prepararea dinṭilor pentru o coroanӑ metalo-ceramicӑ:
● Instrumente diamantate cu vȃrf rotunjit (granulaṭie medie pentru reducerea volumului,
granulaṭie finӑ pentru finisare) freze din carburӑ de tungsten;
● Instrument diamantat ȋn formӑ de minge de rugby sau roatӑ de moarӑ (pentru
reducerea oralӑ a dinṭilor frontali);
● Instrument diamantat cilindro-conic cu vȃrf plat (pentru prepararea pragului);
● Freze de finisare;
● Sondӑ parodontalӑ;
● Conformator de unghi.
Ordinea etapele poate fi modificatӑ ȋn funcṭie de preferinṭele operatorului.

Procedura pas cu pas

Procedura este ȋmpӑrṭitӑ ȋn cinci etape majore: realizarea ṣanṭurilor de orientare,
reducerea marginii incizale/ocluzale, orale ṣi vestibulare ce vor fi acoperite cu ceramicӑ,
reducerea suprafeṭelor proximale ṣi ȋn final finisarea tuturor suprafeṭelor preparate.
Adȃncimea ṣanṭurilor de ghidaj
1. Se realizeazӑ trei ṣanṭuri de ghidaj, unul situat ȋn centrul feṭei vestibulare, celelalte douӑ
disto-vestibular ṣi mezio-vestibular. Acestea sunt realizate ȋn douӑ planuri, cervical (paralel
cu axa longitudinalӑ a dintelui) ṣi incizal (ocluzal), urmȃnd conturul natural al dintelui.
2. Se efectueazӑ reducerea feṭei vestibulare ȋn plan incizal ṣi cervical. Planul cervical va
determina axa de inserṭie a restaurӑrii finale. Planul incizal/ocluzal asigurӑ spaṭiul necesar
pentru ceramicӑ. Reducerea feṭei trebuie sӑ fie uniformӑ, cu o adȃncime de aproximativ 1,3
mm, avȃnd ȋn vedere cӑ o reducere suplimentarӑ se va realiza ȋn timpul finisӑrii. Spre incizal,
ṣanṭurile de orientare se extind de obicei ȋntre jumӑtate ṣi douӑ treimi din suprafaṭa feṭei
vestibulare ȋn funcṭie de forma dintelui. Cervical, se reduce suprafaṭa vestibularӑ paralel cu
axul lung al dintelui. Realizarea unei zone netede de tranziṭie ȋntre cele douӑ planuri: de
exemplu o uṣoarӑ ȋnclinaṭie poate ȋmbunӑtӑṭii retenṭia pe un dinte cu cingulum cu ȋnӑlṭime
redusӑ. Pe dinṭii cu ȋnӑlṭime micӑ ar putea fi recomandat pӑstrarea ṣanṭurilor de ghidaj
cervical oarecum mai mici de 1,3 mm ȋn apropierea pragului: reducerea vestibularӑ de 1mm
ȋn treimea cervicalӑ permite o restaurare esteticӑ acceptabilӑ.
3. Pentru a obṭine spaṭiul necesar de 2 mm pentru un dinte anterior, cele trei ṣanṭuri de ghidaj
(adȃncimea lor este de aproximativ 1,8 mm) se realizeazӑ de la nivelul marginii incizale, ȋn
cazul ȋn care dintele este normal aliniat. Se verificӑ adȃncimea ṣanṭurilor de orientare cu
ajutorul unei sonde parodontale. La nivelul unui dinte posterior, dacӑ faṭa ocluzalӑ se va
realiza din ceramicӑ, spaṭiul necesar este de minim 2 mm. Dacӑ faṭa ocluzalӑ va fi realizatӑ
din metal este de asemenea necesar ca ṣanṭurile de ghidaj sӑ aibӑ o adȃncime minimӑ pentru a
obṭine spaṭiul necesar metalului. La dinṭii maxilari, suprafaṭa ocluzalӑ la nivelul cuspidului
activ se bizoteazӑ asemӑnӑtor coroanei de acoperire totale. Cȃnd instrumental diamantat este
poziṭionat iniṭial la nivelul dinṭilor anteriori, este indicat sӑ se observe axa longitudinalӑ a
dintelui antagonist ȋn intercuspidare maximӑ ṣi sӑ orientaṭi freza diamantatӑ perpendicular pe
acea axӑ. Șanṭurile de ghidaj nu trebuie sӑ fie prea adȃnci, astfel se evitӑ o reducere prea mare
a suprafeṭei şi eventual obṭinerea unei suprafeṭe ondulate.
Reducerea suprafeṭei incizale (ocluzale)
Reducerea marginii incizale a unui dinte anterior ar trebui sӑ aibӑ o profunzime
adecvatӑ de aproximativ 2 mm, necesarӑ pentru grosimea materialelor astfel ȋncȃt să fie
asiguratӑ transluciditatea coroanei. La nivelul dinṭilor posteriori, ṣlefuirea reducṭionalӑ poate
fi mai micӑ deoarece nu se pune foarte mult accent pe criteriile estetice. Se recomandӑ
prudenṭӑ ȋn ṣlefuierea excesivӑ a feṭei ocluzale deoarece va determina o reducere a pereṭilor
axiali ceea ce va compromite rezistenṭa ṣi retenṭia lucrӑrii protetice. Pierderea retenṭiei
reprezintӑ o problemӑ ȋn cazul dinṭilor anteriori (consecinṭӑ a formei dintelui, retenṭia ȋn cea
mai mare mӑsurӑ este asiguratӑ de suprafeṭele proximale).
4. Ȋndepӑrtarea insulelor de ṭesut dentar rӑmase ȋntre ṣanṭurile de ghidaj. La nivelul dinṭilor
anteriori, accesul fiind favorabil se poate utiliza pentru a maximize eficienṭa toatӑ porṭiunea
activӑ a frezei. La nivelul dinṭilor posteriori se aplicӑ acelaṣi protocol de realizare a ṣanṭurilor
de ghidaj ca ṣi ȋn cazul coroanei turnate. Este necesarӑ realizarea bizotӑrii funcṭionale ṣi o
reducere suplimentarӑ este necesarӑ dacӑ se aplicӑ ceramicӑ.
Reducerea feṭei vestibulare
Reducerea feṭei vestibulare trebuie sӑ fie suficientӑ astfel ȋncȃt sӑ asigure spaṭiul suficient
pentru componenta metalicӑ ṣi ceramicӑ. Minim 1,2 mm grosimea ceramicii este necesarӑ
pentru a obṭine un aspect estetic satisfӑcӑtor (ideal ar fi 1,5 mm). Acesta necesită o reducere
semnificativӑ a dinṭilor. Pentru comparaṭie, diametrul cervical mediu al unui incisiv central
superior este ȋntre 6-7 mm. La nivelul dinṭilor de dimensiuni mici, o reducere optimӑ nu este
ȋntotdeuna posibilӑ deci se va rezulta un compromis prin lăţimea mai micӑ la nivelul
pragului.
5. Se ȋndepӑrteazӑ structura durӑ dentarӑ care rӑmȃne ȋntre ṣanṭurile de ghidaj, realizȃnd
astfel pragul. Restaurӑrile cu plasarea pragului subgingival situat la aproximativ 0,5 mm de
marginea gingivalӑ liberӑ, dacӑ adȃncimea ṣanṭului gingival este suficientӑ. Finisarea
ulterioarӑ va determina o adȃncire suplimentarӑ a pragului. Pe parcursul ṣlefuirii utilizaṭi
rӑcirea cu apӑ pentru a putea ȋndepӑrta o cantitate semnificativӑ de structurӑ durӑ dentarӑ
astfel scad: timpul necesar ṣlefuirii ṣi riscul apariṭiei traumei pulpare. Pragul are o lӑṭime de
aproximativ 1 mm ṣi ar trebui sӑ se prelungescӑ ȋn jumӑtatea vestibularӑ a feṭei proximale,
vӑzutӑ dinspre incizal (ocluzal). Dacӑ accesul permite este de preferat finisarea pragului de la
nivelul feţei proximale către mijlocul feţei vestibulare. Acest lucru minimalizeazӑ riscul de
realizare a pragului prea aproape de inserṭia epitelialӑ. Dacӑ marginea preparaṭiei este
realizatӑ dinspre vestibular spre proximal, existӑ tendinṭa de a “ȋnfunda” instrumentul ṣi a
leza epiteliul gingival. Poziṭia corectӑ a pragului trebuie sӑ fie ȋn raport cu marginea gingivalӑ
liberӑ. Localizarea ṣi configuraṭia pragului depinde de mai mulṭi factori: tipul de restaurare
metalo-ceramicӑ, cerinṭele estetice ale pacientului ṣi preferinṭa operatorului. Pentru a preveni
apariṭia bolii parondontale este indicatӑ plasarea limitei preparaṭiei supragingival. Din motive
estetice ṣi mecanice, acest lucru nu este posibil ȋn unele situaṭii. Din punct de vedere mecanic,
poate fi necesarӑ extinderea preparaṭiei spre apical pentru a putea asigura o ȋnӑlṭime adecvatӑ
peretului vertical. De obicei, pacienṭii se opun vizibilitӑṭii unei margini metalice sau
suprafeṭei radiculare expuse. Astfel de critici sunt frecvente, chiar dacӑ marginea lucrării
protetice nu este vizibilӑ ȋn timpul funcṭiei normale. Ȋn general, acest dezavantaj estetic
limiteazӑ utilizarea limitei preparaṭiei supragingival la dinṭii posteriori sau dinṭii anteriori cu
discromii (ȋn acest caz marginea restaurӑrii din ceramică fiind indicatӑ). Localizarea optimӑ a
marginii preparaṭiei trebuie atent aleasӑ ṭinȃnd cont de dorinṭele pacientului. Dacӑ marginea
preparaṭiei este plasatӑ subgingival, ṣlefuirea trebuie realizatӑ cu mare atenṭie, altfel ȋn timp
va apӑrea retracṭie gingivalӑ ṣi ulterior expunerea interfeṭei dintre dinte ṣi marginea coroanei.
Acesta poate fi pusӑ ȋn evidenṭӑ prin plasarea unui fir de retracṭie gingivalӑ ȋnainte de
finisare. Forma pragului poate fi finalizatӑ, de asemenea, ȋn acest moment.
Reducerea feṭelor axiale
Trebuie ȋndepӑrtatӑ suficientӑ structurӑ durӑ dentarӑ pentru a oferi un prag chanfrein
neted de aproximativ 0,5mm.
6. Reduceṭi suprafeṭele proximale cu ajutorul unui instrument diamantat ṭinut paralel cu axa
de inserṭie a restaurӑrii. Pereṭii axiali opuṣi ar trebui sӑ aibӑ o uṣoarӑ convergenṭӑ de la
nivelul cervical cӑtre incizal/ocluzal de aproximativ 6°. La nivelul dinṭilor anteriori,
concavitatea linguală este preparatӑ astfel ȋncȃt sӑ asigure spaṭiul necesar restaurӑrii. De
obicei, o grosime de aproximativ 1mm a metalului este necesarӑ pentru a putea stabili
contacte ȋn ocluzia centricӑ. Este necesarӑ o reducere suplimentarӑ dacӑ contactul se va
realiza la nivelul ceramicii. La nivelul dinṭilor anteriori, de obicei este necesar un singur ṣanṭ
de ghidaj la nivelul feṭei linguale-central. Pentru molari, sunt necesare trei ṣanṭuri de ghidaj
plasate ȋntr-o manierӑ asemӑnӑtoare coroanei turnate.
7. Efectuaṭi un ṣanṭ de ghidaj lingual pentru a putea poziṭiona instrumental diamantat paralel
cu planul cervical redus al feṭei vestibulare. Cȃnd freza sferică de dimensiune şi forma
potrivitӑ este aliniată corespunzător, se adânceşte în jumătate din structura dintelui.
8. Pe mӑsurӑ ce pragul lingual chanfrein a fost preparat, acesta se extinde cӑtre vestibular
pentru a se uni cu cel de la nivelul suprafeţei proximale ce a fost realizat anterior. O abordare
mai uṣoarӑ poate fi utilizată, deṣi acest lucru este puṭin mai dificil de realizat iniṭial, dupӑ
exersarea acestei tehnici va fi mai uṣor sӑ se elimine ṣanṭul de ghidaj lingual şi să realizezi
reducerea oralӑ ṣi la nivelul feṭelor proximale într-o singură etapă. Acest lucru necesitӑ ca
freza diamantatӑ sӑ fie ṭinutӑ paralelӑ cu axa de inserṭie a restaurӑrii. Suprafaţa proximalӑ
care a rezultat poate fi folositӑ ca referinṭӑ pentru a plasa pragul la nivelul suprafeṭei linguale.
La dinṭii ce sunt corect aliniaṭi ṣi prezintӑ contact ocluzal, ṣanṭurile de ghidaj prezintӑ o
adȃncime de aproximativ 1mm.
9. Utilizaṭi un instrument diamantat ȋn formӑ de minge de rugby pentru a reducere suprafaṭa
lingualӑ a dinṭilor anteriori. Cȃnd s-a ajuns cu ṣlefuirea aproximativ la jumӑtatea feṭei orale,
este util sӑ se verifice ṣlefuirea ȋn intercuspidare maximӑ ṣi ȋn toate excursiile mandibulei.
Structura intactӑ a dinṭilor vecini poate servi drept referinṭӑ. Dacӑ ȋndepӑrtarea structurii dure
dentare este suficientӑ, ṣlefuirea linguală este apoi finalizatӑ.
Finisarea. Pragul trebuie sӑ fie neted, continuu, circumferenṭial ṣi sӑ opunӑ rezistenṭӑ la
deplasarea verticalӑ a unei sonde parodontale/dentare. Toate unghiurile ṣi marginile trebuie sӑ
fie rotunjite. Utilizarea firului de retracṭie este necesarӑ dacӑ preparaṭia se terminӑ
subgingival. Uneori acestӑ etapӑ este amȃnatӑ ȋnainte de realizarea amprentei.
10. Finalizarea pragului cu instrumente diamantate, instrumente de mȃnӑ cum ar fi
conformatoarele de prag sau freze din carburӑ de tungsten. Toate unghiurile interne trebuie
rotunjite astfel ȋncȃt sӑ faciliteze amprentarea ṣi turnarea modelului. Paṣii pentru finalizarea
pragului depinde de modelul ales. Pragul trebuie sӑ susṭinӑ ȋn mod corespunzӑtor marginile
fragile ale ceramicii. Un prag drept de 90° este recomandat. Acest tip de prag poate fi utilizat
pentru o coroanӑ cu coleretӑ metalicӑ ṣi permite medicului dentist sӑ realizeze marginea
coroanei mai ȋngustӑ prin bizotare. Cu toate acestea, smalṭul nesusṭinut rӑmas poate cauza
fractură ȋn momentul cimentӑrii ṣi acest lucru pune ȋn pericol longevitatea lucrӑrii protetice.
POZE

Fig. 9.1- Dimensiunile minime recomandate pentru o coroanӑ metalo-ceramicӑ pe un dinte

anterior ṣi pe un dinte posterior. Observaṭi reducerea substanṭialӑ spre deosebire de o coroanӑ
turnatӑ sau parṭialӑ.
Fig. 9.2- Preparaṭia pentru o coroanӑ metalo-ceramicӑ a unui incisiv maxilar.
A-Incisivul central maxilar integru; B ṣi C- Instrumentarul rotativ paralel cu treimea cervicalӑ
ṣi douӑ treimi incizale pentru a realiza corect reducerea ȋn cele douӑ planuri; D ṣi E-
Poziṭionarea ṣanṭurilor de ghidaj ȋn cele douӑ planuri. Șanṭul de orientare cervical este paralel
cu axa de inserṭie care de obicei coincide cu axa lungӑ a dintelui. Șanṭurile de ghidaj
secundare sunt paralele cu conturul extern al dintelui; F ṣi G- Plasarea ṣanṭurilor de ghidaj la
nivelul marginii incizale; H- Reducerea marginii incizale; I ṣi K- Reducerea vestibularӑ ȋn
cele douӑ planuri; L- Desfiinṭarea contactului interproximal, menṭinȃnd structura dentarӑ
ȋndepӑrtatӑ pentru a proteja dintele vecin; M ṣi N- Reducerea feṭei proximale; O- Plasarea
unui prag chanfrein lingual de 0,5 mm; P- Reducere oralӑ la nivelul dinṭilor anteriori cu
ajutorul unei freze minge de rugby; Q ṣi S- Finalizarea preparaṭiei cu ajutorul unui instrument
diamantat cu granulaṭie finӑ; T- Preparaṭia finalizatӑ.
Fig. 9.3- Preparaṭia pe un premolar maxilar pentru o coroanӑ metalo-ceramicӑ. A-gӑuri de
orientare; B- ṣanṭuri de orientare; C- reducerea ocluzalӑ; D- Chanfrein lingual; E- preparaṭia
pe jumӑtate de dinte; F- preparaṭie finalizatӑ.
Fig. 9.4- Instrumentar necesar. A- Instrumente rotative diamantate; B-D- Daltӑ ṣi
conformator de unghi. Acestea sunt utile pentru netezirea marginilor pragului-preparaṭia
pentru o coroanӑ metalo-ceramicӑ.
Fig. 9.5- Șanṭuri de ghidaj la nivelul feṭei vestibulare plasate: incizal (paralel cu conturul
dintelui) ṣi cervical (paralel cu axa lungӑ a dintelui-axa de inserṭie). Șanṭurile trebuie
pregӑtite iniṭial cu o adȃncime de aproximativ 1,3 mm. O greṣealӑ frecvent ȋntȃlnitӑ:
adȃncimea ṣanṭului de ghidaj prea micӑ ce nu asigurӑ spaṭiul necesar pentru ceramicӑ.
Fig. 9.6-A- Adȃncimea ṣanṭului de ghidaj de 1,8 mm la nivelul marginii incizale pentru a
asigura o reducere adecvatӑ ṣi uniformӑ. B- Șlefuirea marginii incizale la nivelul incisivului
central drept ṣi stȃng. Observaṭi poziṭia instrumentului diamantat perpendicular pe direcṭia
frontalilor mandibulari.
Fig. 9.7- Poziṭia pragului gingival este stabilitӑ dupӑ ce s-a ȋndepӑrtat structura durӑ dentarӑ
dintre ṣanṭurile de ghidaj. Instrumentarul rotativ este plasat paralel ȋn funcṭie de zona ce
urmeazӑ a fi ṣlefuitӑ. B- Reducerea vestibularӑ ar trebui finalizatӑ ȋn douӑ etape: iniṭial o
jumӑtate este menṭinutӑ pentru a putea evalua gradul de ȋndepӑrtarea a structurii dure dentare.
Trebuie avute ȋn vedere cele douӑ planuri distincte de ṣlefuit. Șlefuirea feṭei proximale
trebuie sa fie paralelӑ cu reducerea cervicalӑ a peretelui vestibular. C-Șlefuirea feṭei
vestibulare finalizatӑ. S-a realizat o conicitate de aproximativ 6° a pereṭilor proximali.
Fig. 9.8- A- Pregӑtirea pragului vestibular ar trebui sӑ se extindӑ la nivelul suprafeṭei
proximale cel puṭin 1 mm oral faṭӑ de punctual de contact. B- Pragul se extinde adecvat: pe
faṭa mezialӑ (vizibilӑ) se extinde mai mult spre oral faṭa distalӑ (cerinṭe estetice mai mici).
Fig. 9.9- Limita preparaṭiei supragingival la nivelul premolarilor maxilari. Acest lucru a fost
posibil datoritӑ liniei buzei superioare ce ascundea porṭiunea cervicalӑ a acestor dinṭi. Limita
subgingivalӑ a fost realizatӑ la nivelul premolarilor mandibulari din cauza restaurӑrilor
existente anterior.
Fig. 9.10- A-Firul de retracṭie gingivalӑ (ȋn tensiune) este plasat iniṭial la nivelul ṣanṭului
gingival interproximal. B- Al doilea instrument poate fi folosit pentru a preveni ieṣirea firului
de retracṭie de la nivelul ṣanṭului gingival unde a fost plasat. C- Marginea preparaṭiei poate fi
extinsӑ apical. Trebuie evitat ca intrumentarul rotativ sӑ “agaṭe” firul de retracṭie pentru cӑ ar
rezulta traumatizarea ṭesutului gingival.
Fig. 9.11- A- Dupӑ îndepărtarea gingiei, marginea vestibularӑ a preparaṭiei este extinsӑ cӑtre
apical. Dacӑ intrumentul diamantat “agaṭӑ” firul de retracṭie din neatenṭie, acesta poate fi rupt
ṣi poate traumatiza inserṭia epitelialӑ. B- Extinderea apicalӑ suplimentarӑ a pragului distal. C-
Faṭa vestibularӑ-pragul este plasat subgingival dupӑ revenirea gingiei la nivelul normal. D-
Marginea vestibularӑ a fost pregӑtitӑ la nivelul ṣnurului de retracṭie anterior plasat.
Fig. 9.12- Pragul lingual ȋn chanfrein este realizat pentru a permite un spaṭiu adecvat pentru
metal. Trecerea pragului ȋn chanfrein la nivelul feṭei proximale trebuie sӑ fie netedӑ.
Fig. 9.13- A- Ȋndepӑrtarea aripioarei (proeminenṭei) de la nivelul suprafeṭei proximale prin
abord vestibular. B- Odatӑ ce structura dentarӑ proeminentӑ a fost ȋndepӑrtatӑ, pragul
chanfrein se preparӑ simultan cu suprafaṭa proximalӑ. Dupӑ ce suprafaṭa disto-lingualӑ a fost
preparatӑ, pragul chanfrein mezial este unit printr-o trecere uṣoarӑ cu restul pragului. Medicul
dentist trebuie sӑ acorde o atenṭie deosebitӑ lӑṭimii biologice a ṣanṭului gingival
interproximal. Este mai uṣor sӑ se ȋnceapӑ preparaṭia la nivelul pragului feṭei proximale ṣi sӑ
se continue vestibular. Prepararea de la nivelul feṭei vestibulare la nivelul feṭei proximale
poate duce uṣor la plasarea pragului mult subgingival.
Fig. 9.14- Controlul ȋndepӑrtӑrii gingiei poate fi de ajutor cȃnd pragul a fost finalizat cu
ajutorul unui instrument diamantat cu granulaṭie finӑ sau alt instrumentar rotativ.
Elisei A

A B

Fig.9-15 A. Preparație finalizata. Rețineți că trecerea de la incizal spre cervical este rotunjită, și
pragul are un unghi de 90 “ sau ușor înclinat. Este important ca fața proximală a ambelor aripioare,
cât și pragul în chamfer să fie în același plan.

B.O lățime a aripioarelor chiar mai mică și o trecere distinctă între fața orală și cea
proximală. Șanțul in chamfer este distinct și prezintă o trecere lină spre partea vesibulară a pragului.

C. rețineți atunci când preparați un molar maxilar pentru o coroană metalo-ceramică realizați
fața vestibulară în 2 planuri , astfel încât să aveți o retentivitate adecvată și spațiu suficient pentru
ceramică

A B C

Fig.9-16. A. prag de 90”

B.prag de 120”

C. prag cu bizou
 Fig.9-17.pragul cu bizou.

Cu toate acestea, dacă dintele prezintă zone de smalț nesusținut crește riscul de fractură în
timpul cimentării ceea ce pune în pericol longevitatea restaurării. Din această cauză pragul este
adesea bizotat sau ușor înclinat realizându-se un unghi obtuz (Fig. 9-16). O freză diamantată cu vârf
plat, la turație redusă realizează un prag de 90”. Orice strat de smalț nesusținut trebuie eliminat
ulterior cu o daltă ascuțită. De asemenea, trebuie să aveți grijă să reglați alinierea instrumentului
rotativ în timp ce se mișcă în jurul dintelui . Atunci când am planificat o coroană metalo-ceramică cu
guler metalic un prag de 90” este mai puțin important. Pragul înclinat este cel mai adecvat astfel
încât să eliminăm smalțul nesusținut și pentru a avea o lățime a pragului minima(Vezi capitolul 7). Un
astfel de prag înclinat( unghi obtuz de 120”) se poate realiza prin schimbarea direcției unei freze
diamantate cu vârf plat, cu o atenție deosebită la configurația structurii dintelui cervical. Alternativ,
se pot folosi instrumente de mană pentru a realiza angulația dorită. Din nou, aveți grijă să nu șlefuiți
prea mult din pereții axiali ai preparației în timpul finisării. Un prag cu bizou este cel mai ușor de
realizat cu o freză din carbora de tungsten în formă de flacără sau un instrument de mână, în funcție
de lungimea dorită (fig9-17). În general, este recomandat un prag scurt cu bizoul de 135”, desi unii
au recomandat pante mai înclinate pentru a îmbunătății închiderea marginală. Trebuie avut grijă în
locul unde marginea bizotată se întâlnește cu pragul chamfer interproximal . Pragul chamfer și
bizoul trebuie să fie continue. Trebuie avut grijă să nu lezăm insertia epitelială în timpul realizarii
bizoului; înainte de pregătirea șanțului subgingival se insera fir pentru retracția gingivală.

După ce s-a realizat o suprafată vestibulară satisfăcătoare se trece la rotunjirea marginilor

ascuțite(fig9-2 S). Acest lucru facilitează umectarea suprafeței și accelerează procedurile viitoare
(realizarea amprentei, turnarea modelelor, realizarea machtelor). O freză diamantată cu granulație
fină care funcționează la turație mică este deosebit de utilă. Totuși, acolo unde permite accesul se
poate utiliza o freză conică diamantată puțin mai mare, deoarece diametrul mai mare poate preveni
efectul de “lipping” al pragului chamfer( Figurile 7-24). Combinați toate suprafețele împreună și
îndepărtați orice margini ascuțite (figurile 9-18 și 9-19;Figurile 9-2, T).
Fig 9-20. A-Restaurații neestetice, B-C-D restaurațiile au fost îndepărtate și dinții repreparați, E-F-G-
H-I-J noile coroane metalo-ceramice cimentate.

Rezumat

INDICATII CONTRAINDICATII AVANTAJE DEZAVANTAJE

1.Estetice 1.Cameră pulpară mare 1.Îndepărtarea unei cantități
importante din structura
dintelui
2.Dacă sunt 2.Când din punct de 1.Aspect estetic 2.Risc de fractură deoarece
contraindicate vedere tehnic este superior comparativ cu ceramica este fragile
coroanele integral posibil de realizat un restaurările turnate
ceramic element de agregare metalice
mai conservator
3. Perete vestibular 3.Dificultatea de a obține
intact uneori o ocluzie exactă la
ceramica glazurată
4.Alegerea culorii este dificilă

5.Aspect estetic inferior în

comparație cu coroana
integral ceramic
6.Pret de cost ridicat

Etapele prepararii Instrumentarul recomandat Criterii

Șanțuri de orientare pentru
reducerea incizală(ocluzală)
Reducerea incizală(ocluzală)
Șanțuri de orientare pentru
reducerea vestibulară(2 planuri)
Reducerea vestibulaăa(2 planuri)
Prepararea fețelor proximale
Reducerea orală
Finisarea pragului(sau pragului
cu bizou)
Finisarea
Instrument diamantat cilindro-
conic cu vârf rotunjit
Instrument diamantat cilindro-
conic cu vârf rotunjit
Instrument diamantat cilindro-
conic cu vârf rotunjit
Instrument diamantat cilindro-
conic cu vârf plat
Instrument diamantat cilindro-
conic cu vârf rotunjit
Instrument diamantat in forma
de minge de rugby
Instrument diamantat cilindro-
conic cu vârf plat
Instrument de mana
Instrument diamantat cilindro-
conic cu vărf rotunjit
Spații de 1,5-2 mm în
intercuspidare maximă și în
mișcările excursive ale
mandibulei
1,2 la 1,5 mm reducere pentru
metal si ceramic
Convergență de 6”
Va asigura un spațiu de 1 mm în
mișcările excursive mandibulare
și în intercuspidare maximă(1,5
mm dacă ocluzal este ceramică)
Pragul trebuie să se extindă cel
puțin 1 mm oral față de zona de
contact proximală; bizoul, daca
se alege, va fi cât mai incizal
posibil față de inserția epitelială.
Toate unghiurile rotunjite și
suprafețele de preparare netede