PREPARAREA COROANEI METALO-CERAMICE

n pactica dentara coroana metalo-ceramica este pe scara larga una dintre cele mai utilizate
restaurari fie! Acest lucru a rezultat in mare parte datorita im"unatatirilor te#nologice aduse in
fa"ricarea restaurarilor de la"oratoarele de te#nica dentara si in mare parte datorita numarului
crescut de cereri cosmetice la care dentistii sunt pro$ocati in ziua de astazi! Restaurarea
const dintr-o coroan de acoperire din metal topit complet de (sau infrastructura),
care este acoperit cu un strat de portelan pentru a imita aspectul unui dinte natural.
Gradul de acoperire poate varia.
Pentru a avea succes, preparatia pentru coroana metalo-ceramica necesit o
reducere considerabil a dintelui deoarece structura metalic trebuie s fie
acoperita cu portelan dentar.
Doar cu o grosime suficient culoarea inchisa a structurii metalice poate fi mascata
prin aplicarea dubla a stratului de portelan pentru aspectul natural al dintelui.
Fateta de portelan trebuie s aib o grosime minim pentru estetica. n consecin!,
reducerea considerabila a dintelui este necesara, deci preparatia pentru coroana
metalo-ceramica este una dintre cele mai pu!in conservatoare a structurilor
dentare.
Incearcarea restaurarii prin coroana metalo-ceramica a intampinat cate$a pro"leme! O pro$ocare
ma%or& a fost adaptarea dintr-un alia% si un material ceramic cu proprietati fizice compati"ile care
ar putea asigura puterea de lipire adec$at&! n plus' ini(ial a fost dificil o"(inerea unui aspect
natural!
Aspectele te#nice de fa"ricare a restaurarii sunt discutate mai mult )n Capitolul *+! Pentru
moment' doar o scurt& descriere este furnizata! ,tructura metalic& este cerata -i apoi turnata )ntr-
un alia% special metalo-ceramic care are o putere de fiare superioara -i o epansiune termic& mai
mic& dec.t alia%ele de aur con$en(ionale!
/up& terminarea procedurii de preparare' aceasta su"structura' sau sc#eletul' este acoperit cu
portelan dentar! Por(elanul este topit pe sc#elet )n acela-i mod ca -i articolele de uz casnic
emailate!
Portelanul dentar este topit la o temperatur de apro"imativ #$% & ' (()$% & F).
Deoarece alia*ele conven!ionale de aur s-ar topi la aceast temperatur, sunt
necesare alia*ele speciale. +,D+'-.++
'oroana metalo-ceramica este indicata pe dintii care necesit acoperire complet,
/n ca0ul /n care cerintele estetice sunt semnificative,fiind reali0ate de dentist (de
e"emplu, din!ii anteriori).1otusi, ar trebui s se vada, caci, considera!iile estetice
sunt ideale in privinta coroanei total ceramice (ve0i capitolele (( 2i 34) are avanta*e
cosmetice distincte comparativ cu restaurarea metalo-ceramica5 cu toate acestea,
coroana metalo-ceramica este mult mai durabila dec6t coroana total ceramica 2i in
general se a*ustea0a mai bine marginele superioare. -cesta poate fi un bun
dipo0itiv de retentie pentru fi"area partiala a prote0ei deoarece substructura
metalica se poate acomoda marginal sau sa lipeasca conectorii.+ntrucat restaurarea
total-ceramica nu poate fi adaptata marginal in cazul protezei detasa"ile 'coroana metalo-
ceramica poate fi modificata pentru a )ncorpora cu succes marginile ocluzale -i cingulumul '
precum -i fetele proimale 0$ezi capitolul *12!
+ndica!ilei tipice sunt similare cu cele pentru coroanele total-metalice7 distructie
coronara e"tinsa, ca urmare a cariilor, traumelor, sau restaurarilor e"istente
anterioare care e"clud utili0area unei restaurari mai conservatoare5 necesita
retentie superioara si re0istenta5 un dinte tratat endodontic imbinat cu o structur
de spri*in adecvat 5 2i este necesara reconturarea suprafe!elor a"iale sau
malpo0itiile minore. n anumite ca0uri aceasta restaurare poate fi deasemenea
folosita pentru a corecta planul de oclu0ie.
'8,1R-+,D+'-1++
'ontraindica!iile pentru coroana metalo-ceramica 7 pentru toate restaurrile fi"e,
includ pacien!ii cu carii active netratate sau boala parodontala. 9a pacien!ii tineri
cu camera pulpara mai mare, coroana metalo- ceramica , este contraindicat din
cau0a riscului ridicat de aparitie a pulpitei(ve0i Fig. )-:).Daca este posibil, o op!iune
restaurativa mult mai conservatoare ,este de preferat o r2in compo0ita sau o
foita de por!elan laminat (ve0i 'ap. 34) .8 restaurare metalo-ceramica nu ar trebui
s fie considerata oricand o abordare mai conservativa, probabil este mai
retentiva5 cu e"cep!ia ca0ului /n care este nevoie de reten!ie ma"im, ca pentru o
lunga perioada de timp. Dac peretele vestibular este intact, medicul ar trebui s
decid dac este cu adevrat necesar s se implice restaurarea propusa pe toate
suprafe!ele a"iale a dintelui./e-i' din punct de $edere te#nic este o metoda mai eigenta -i
consumatoare de timp'este o solu(ie mai conser$atoare' satisfacand ne$oile pacientului' deoarce
are rezistenta de lung& durata!
A3ANTA4E
Restaurarea metalo-ceramica combin, /ntr-o mare msur re0istenta materialului
de metal turnat cu estetica coroanei ceramice. Principiul de ba0 este consolidarea
cu un material casant,prin acordarea de spri*in derivat din structura metalica
puternica.-spectul natural poate fi urmarit indeaproape cu a*utorul unei tehnici
bune si daca se doreste resaurarea cu coloratii pe plan e"tern sau intern. 'alit!ile
retentive sunt e"celente, deoarece to!i pere!ii a"iali sunt preparati, 2i este, de
obicei, destul de usor pentru a asigura o re0isten! adecvat /n timpul preparrii
dintelui. -spectul de acoperire totala permite corectarea restaurarii in 0ona a"iala.
n plus, pregtirea necesar este adesea mult mai pu!in e"igenta dec6t pentru
acoperirea partiala. n general, gradul de dificultate al unui preparat metalo-ceramic
este comparabil cu cea a unui dinte posterior preparat pentru o coroana turnata.
/E5A3ANTA4E
Pregtirea pentru o coroana metalo-ceramice necesit o reducere semnificativ din
dinte pentru a oferi suficient spatiu pentru materiale de restaurare. Pentru a reali0a
o mai bun estetica pe fata vestibulara, microprote0a este adesea plasata
subgingival, ceea ce mre2te riscul de boala parodontala. 'u toate acestea
marginea supragingivala trebuie utili0ata /n ca0ul /n care sunt probleme
semnificative de cosmetica sau /n ca0ul /n care restaurarea /ncorporea0 marginea
labiala de por!elan (ve0i capitolul 3:). 'omparativ cu o restaurare total ceramica,
coroana metalo-ceramica poate avea estetica u2or inferioara, dar poate fi folosita /n
situa!ii de stres pe dintii superiori , care nu ofera spri*in adecvat pentru o
restaurare total ceramica. Din cau0a naturii transparente al de materialului de
acoperire , o coroana metalo-ceramica este condi!ionat de fracturare fragil (de2i
un astfel de esec poate fi atribuit, de obicei, in ca0ul unei fabricari inadecvate de
restaurare).8 pro"lema frec$enta este dificultatea de selec(ie a nuantei eacte si comunicarea
acesteia te#nicianului dentar! Acest lucru este intotdeauna su"estimat de incepatori!
Deoareceeste nevoie de mai multi pasi procedurali ,turnarea metalului 2i acoperirea
acestuia cu portelan, costurile de laborator /n general sunt crescute, restaurarea
metalo-ceramica,ramane printre mai scumpe proceduri dentare.

PR;P-R-R;-
Recomandarea secventiala pentru preparare este ilustrata de incisivul central
superior drept.'u toate acestea ,aceeasi abordare pas cu pas poate fi aplicata si la
alti dinti. 'a 2i /n ca0ul tuturor preparatiilor dintilor, o abordare sistematic 2i
organi0at a*uta la reducerea timpului.
+,<1R=>;,1-R=9
+nstrumentele necesare pentru prepararea dintilor pentru o coroana metalo-
ceramica includ7 instrumentar rotativ7fre0e sferice diamantate ,fre0e sferice
din carbura de tungsten,fre0e efilate,pietre pentru finisa*,sonda
parodontala,fre0a diamantata de forma sferica sau circulara (pentru
reducerea linguala a dintilor anteriori)
Fre0a diamantata conica cu varful plat
Pietre pentru finisare
<onda e"ploratorie si parodontala
'iocan si dalta
8rdinea pasilor poate varia in functie de preferintele operatorului.
Procedura pas cu pas.
Pregatirea este impartita in cinci etape importante7 santuri de ghidare,
reducere inci0ala sau oclu0ala, reducere labiala sau bucala in 0ona care va fi
placata cu portelan, reducerea a"iala a suprafeteilor pro"imala si linguala,
finisarea finala a suprafetelor pregatite.
<anturi de ghidare
(.<e fac trei santuri (Fig. #-4), unul in centrul fetei vestibulare si cate unul
pe fetele distala si vestibulara(ve0i Fig. #-3, de la - la ;). -ceste vor fi in doua
planuri7 portiunea cervicala va fi paralela cu a"a lunga a dintelui, portiunea
inci0ala (oclu0ala) va urma conturul facial normal (ve0i Fig. #-3, pct. D si ;).
3.<e face reducerea faciala in planurile cervical si inci0al. Planul cervical va
determina traseul retragerii restaurarii finali0ate. Planul inci0al sau oclu0al va
oferi spatiul necesar pentru placarea cu portelan, ar trebui sa aiba in *ur de (.?
mm pentru a oferi posibilitatea reducerii aditionale in timpul procesului de
finisare. <anturile inci0ale se intind, de regula, pana la *umatatea suprafetei
faciale, desi (in functie de forma dintelui) ar putea fi e"tinse pentru a include si
cele doua treimi din 0ona inci0ala. <anturile cervicale se fac, in mod normal,
paralele cu a"a lunga a dintelui. 'u toate acestea ele pot fi a*ustate pentru a
crea calea de retragere dorita5 in unele ca0uri particulare o mica inclinare labiala
va imbunatati retentia pe un dinte cu o inaltime cingulum mica. 9a dintii mai
mici este de dorit ca santurile cervicale sa fie mai putin adanci cand se lucrea0a
in apropierea marginii.
?.<e fac ? santuri mai adanci (in *ur de (.@ mm) in marginea inci0ala a unui
dinte anterior. -cestea vor determina reducerea necesara de 3 mm si vor facilita
finisarea (ve0i Fig. #-3, de la F la G). -dancimea acestor santuri poate fi
verificata cu o sonda parodontala. 9a dintii posteriori unde oclu0ia va fi stabilita
in portelan trebuie sa e"iste o dega*are de 3 mm. Daca oclu0ia va fi stabilita in
metal este nevoie de aceeasi dega*are pentru o coroana completa. Reducerea
oclu0iilor posterioare va incorpora un varf conic pe varful lingual, similar cu cel
pentru o coroana turnata completa. 9a po0itionarea initiala a diamantului pentru
dintii anteriori, poate fi de folos observarea a"ei lungi a dintilor din partea opusa
in po0itia intercuspala pentru a orienta instrumentul perpendicular pe aceasta
(Fig. #-$). <anturile nu trebuie sa fie prea adanci pentru ca va re0ulta o suprafata
supraredusa si ondulata.
Reducerea inci0ala (oclu0ala)
Reducerea completa a marginii inci0ale a unui dinte anterior trebuie sa aiba
3mm pentru a permite grosimea de material adecvata si transluciditatea
necesara restaurarii finali0ate. Dintii posteriori au nevoie de mai putin spatiu
((.4mm) pentru ca estetica nu este asa de importanta. Reducerea oclu0ala
e"cesiva scurtea0a peretii a"iali si facilitea0a retentia si re0istenta inadecvata a
pregatirii complete. -ceasta poate pune probleme mari la dintii anteriori unde,
ca o consecinta a formei dintelui, mare parte a retentiei provine de la peretii
pro"imali.
:.<e inlatura AinsuleleB de material ramase. 9a dintii anteriori accesul nu este
restrictionat si se poate folosi portiunea mai groasa a instrumentului pentru a
ma"imi0a eficienta taierii (ve0i Fig. #-3, C). 9a dintii posteriori se va folosi acelasi
model ca la pregatirea santurilor de adancime pentru o coroana turnata
completa (ve0i cap @). Pentru aceasta se va folosi un varf conic centric desi va fi
necesara reducerea oclu0ala aditionala in locul unde va fi aplicat portelanul (ve0i
Fig. #-?, de la - la ').
Reducere labiala (bucala)
Reucerea suprafetei bucale finali0ate trebuie sa cree0e destul spatiu pentru a
incapea subtructura metalica si placa*ul cu portelan. ;ste necesar de cel putin
(.3 mm pentru a obtine o restaurare cu o estetica buna dar este de preferat ca
spatiul sa fie de (.4 mm. Pentru aceasta este necesara o reducere substantiala a
dintelui.
+n 0ona cervicala a dintilor mici obtinerea reducerii optime nu este
intotdeauna reali0abila (ve0i Fig. )-:). -deseori se face un compromis reducand
mai putin in 0ona unde se pregateste marginea umarului cervical.
4.<e inlatura materialul ramas intre santurile adanci (ve0i Fig. #-3, de la + la 9)
creand astfel un umar in marginea cervicala (Fig. #-)). Daca se va face o
restaurare cu un guler metalic subgingival ingust si este suficienta adancimea
sulculara, umarul se va face la apro"imativ %.4 mm, apical fata de varful gingiei
libere. Finisarea aditionala va da o margine de %.) pana la ( mm, subgingival. <e
va folosi suficienta apa in totalitatea fa0ei de pregatire deoarece se elimina o
cantitate insemnata de material iar irigarea 0onei va accelera procesul de
pregatire si deasemenea evitarea le0arii pulpei. =marul re0ultat va trebui sa aiba
apro"imativ ( mm latime si sa se intinda pana la deshi0atura pro"imala cand
este va0ut din partea inci0ala (ve0i Fig. #-@). Daca este posibil se prefera ca
acest umar sa fie reali0at din 0ona pro"imal gingivala spre mi*locul peretelui
facial. -cest lucru va minimali0a sansele de a crea umarul prea aproape de
epithelial attachment. Daca marginea este creata din 0ona faciala spre cea
pro"imala se manifesta tendinta de a introduce instrumentul prea adanc si de a
depasi limitele epithelial attachment. ;ste necesara mentinerea corecta a
marginii in raport cu varful gingiei libere. 9ocatia si caracteristicile marginii
faciale depinde de anumiti factori7 tipul restaurarii metal-ceramince, preferintele
pacientului legate de aspect si preferintele e"ecutantului.
Din punct de vedere parodontal se prefera intotdeauna o margine
supragingivala. 1otusi nu este folosita mereu pentru ca unii pacienti au obiectii
in privinta gulerului metalic vi0ibil sau a diferentei de culori intre dinte si 0ona sa
inferioara. -cest lucru limitea0a folosirea marginilor gingivale la dintii posteriori
si la dintii anteriori nedecolorati, ca0 in care se prefera o margine labiala de
portelan (ve0i cap. 3:). 9ocali0area optima a marginii va trebui aleasa impreuna
cu pacientul. +n locul in care se va pune o margine subgingivala este necesara o
atentie sporita la manipularea tissue pentru a nu re0ulta le0iuni care vor cau0a
recesiunea gingvala permanenta si e"punerea gulerului metalic. -cest lucru
poate fi evitat foarte usor prin desprinderea cu mare atentie a gingiei (Fig. #-(%).
1ot acum se incheie si configurarea marginii (Fig. #-(().
Reducerea axiala a suprafetelor linguala si proximala (vezi Fig. 9-2,
de la M la P.
1rebuie indepartat suficient material pentru a crea o tesitura neteda si usor
vi0ibila cu o latime de %.4mm.
$.Reducerea suprafetelor pro"imoa"iala si linguoa"iala se face tinand
diamantul paralel cu traseul intentionat de retragere a restaurarii.acesti pereti
trebuie sa fie usor convergenti din 0ona cervicala spre cea inci0ala sau oclu0ala.
<e recomana o ascutire de apro"imativ $ grade. Pe dintii anteriori se e"ecuta o
concavitate linguala pentru a crea dega*area necesara pentru materialul de
restaurare. +n mod normal este necesar (mm in ca0ul in care centric contacts
a restaurarii finali0ate for fi pe metal. 'and contactul se face pe portelan este
necesara reducerea suplimentara. +n ca0ul dintilor anteriori se reali0ea0a un
singur sant in centru suprafetei linguale. Pentru molari se reali0ea0a trei santuri
intr-o maniera similara celei descrise in ca0ul coroane metalice turnate.
).<e va face un sant pentru aliniere po0itionand diamantul paralel cu planul
cervical al reducerii faciale. 'and diamantul cu varf rotund de marime potrivita
este aliniat corect va fi scufundat aproape *umatate in dinte. <e verifica alinierea
santului si se va mentine traiectoria reducerii a"iale de la sant pe marginea
suprafetei linguale pana la 0ona pro"imala mentinandu-se alinierea initiala a
diamantului.
@.+n timp ce se de0volta tesitura linguala se va e"tinde !uccall" in 0ona
pro"imala pentru a se imbina cu umarul interpro"imal reali0at anterior (Fig. #-
(3). <e poate folosi si o abordare faciala. Desi la inceput poate fi mai dificila in
timp se poate efectua reducerea pro"imala si linguala intr-o singura etapa5 totusi
este necesar ca diamantul sa fie tinut paralel cu traseul de retragere. Dordura
pro"imala

'e a re0ultat din prepararea coletului poate fi utili0at ca si punct de referinta pentru
aliniera intrumentului rotativ. >arginea interpro"imala nu trebuie plasata
inatvertent prea departe de gingie astfel compromitind adaptarea prote0ei. 1rebuie
sa urmareasca conturul tesutului moale. 9a dintii posteriori, reducerea peretelui
lingual se combina cu reducerea suprafetei oclu0ale. Dintii anteriori au nevoie de un
pas in plus7 dupa prepararea peretelui oral, se e"ecuta unul sau mai multe canale
pe fata linguala. -cestea trebuie sa aiba apro"imativ ( mm adancime. <e foloseste
o fre0a sferica diamantata pentru a reduce suprafata linguala la dintii anteriori. ;ste
de a*utor sa ne oprim cand am a*uns la *umatatea reductiei pentru a evalua
clearence-ul in po0itia intercuspidata si toate e"cursiile mandibulei si ma"ilarului.
<tructura ramasa intacta din dinte poate servi ca si punct de referinta.
#erminarea. >arginile trebuie sa aibe re0istenta diferita la deplasarea verticala a
unui varf de sonda, si trebuie sa fie continue si line circuferential. 1oate celelalte
linii trebuie sa fie rotun*ite, si preparatie completa ar trebui sa aibe un aspect de
matase fina fara semne de 0garieturi evidente de la fre0a diamantata. Deplasarea
tesutului este de a*utor in mod particular in momentul terminarii marginilor
subgingivale. 'ateodata acest pas este amanat pana la luarea amprentei .
Finisarea marginilor trebuie s se e"ecute cu fre0e diamantate, intrumente de
mana sau carbon. 1oate liniile unghiurilor ar trebui sa fie rotun*ite pentru a facilita
fa0a de amprenta si turnare. Pasii de terminare a marginii vestibulare depind de
designEul ales pentru margini. 8 margine vestibulara pentru portelan necesita un
suport adecvat pentru acel portelan. ;ste necesar un unghi de #% de grade la colet.
-cest tip de unghi la colet poate fi folosit de asemeni pentru o coroana metalica
conventionala si ofera avanta*ele coletului de a ramane ingust. 'u toate acestea
e"ista riscul de a ramane smalt nesustinut. Din acest motiv marginea este deseori
rotun*ita pentru a crea un unghi cervical obtu0. 8 fre0a cilindrica dreapta
diamantata folosita la vite0e mici la piesa de mana creea0a un unghi de #% de
grade. 8rice smalt nesustinut trebuie indepartat cu o dalta ascutita. 1rebuie avut
gri*a de asemeni la orientarea intrumentului rotativ in timp de il miscam in *urul
dintelui daca trebuie evitate taieturi nedorite. +n ca0ul unei coroane de acoperire
metalice unghiul de #% de grade nu este atat de critic. =n prag cervical mai rotund
este mai benefic pentru a asigura eliminarea smaltului nesustinut si pentru a
minimali0a adancirea margnii. =n asemenea unghi poate fi reali0at cu o fre0a
cilindrica dreapta diamantata prin schimbarea directiei, avand gri*a deosebita la
configuratia structurii dintelui de la cervical pana la margine. -lternativ, poate fi
folosita o dalta de smalt pentru a aduce marginile la angulatia corecta. Din nou,
trebuie acordata o mare atentie sa nu subcotam peretele a"ial a preparatiei in locul
unde intalneste pragul cervical. =n prag cervical rotun*it se reali0ea0a cel mai
adesea cu o fre0a din carbon flacara sau cu un intrument de mana, depin0and de
lungimea necesara a pragului. +n general un sant scurt in unghi de (?4 de grade se
foloseste, desi santuri mai lungi au fost recomandate pentru o imbinare marginala
mai buna. 8 atentie sporita trebuie acordata in locul unde santul intalneste
chamferEul interpro"imal. <antul si chamferEul trebuie sa se continue unul cu altul.
1rebuie avut gri*a sa nu se distruga atasamentul epitelial in timpul crearii santului5
se recomanda indepararea tesutului inaintea inceperii manoperei.
Dupa ce s-a obtinut o margina vestubulara satisfacatoare, se rotun*esc toate
liniile unghiurilor preparatiei. -ceasta va facilita o amprentare si turnare mai buna si
de asemeni o adaptare mai buna. 8 fre0a fina diamantata la vite0e mici este
folositoare. 'u toate acestea, unde permite accesul, este preferata o fre0a conica
diamantata mai mare din cau0a ca diametrul varfului mai mare impiedica
infundarea chamferEului. <e impreunea0a toate suprafetele si se indepartea0a toate
0onele ascutite.
$valuarea. 0onele ratate in timpul finisarii sunt adesea marginile inci0ale la
preparatiile anterioare si tran0itia de la oclu0al la peretele a"ial a preparatiilor
posterioare. 'hamferEul complet are trebuie sa ofere un spatiu de %.4 mm pentru
restauratie la margine. 'hamferEul trebuie sa fie lin si continuu, si la evaluare,
trebuie sa se simta o re0istenta verticala distincta la inspectia cu sonda
parondondala. 'hamferEul ar trebuie sa fie in continuarea santului cervical
interpro"imal. =nghiul chamferEului ar trebuie sa fie usor obtu0 sau de #% de
grade. +n nici un ca0 nu trebuie sa ramana structuri dentare nesustinute, in special
la marginile vestibulare. 1rebuie avut de asemeni gri*a pentru a evita sa se cree0e o
fractura intre peretii vestibulari si linguali. -cest aspect al evaluarii ar trebui facut
cu gri*a. 'onvergenta e"cesiva ar trebuie de asemenea evitata, deoarece aceasta ar
putea duce la e"punere a pulpei. 1ot debrisul re0idual trebuie indepartat prin
irigatie.