Boala de focar I

Definitie:- este o stare patologica a

organismului, caracterizata printr-o

mare varietate de tulburari funcionale
i prin alterari organice tisulare la
care unica explicaie plauzibil
etiopatogenica este existenta unor
focare cronice de infectie
- este o stare de reactivitate
generala modificata a organismului cu
caracter non alergic, hiperergic

Boala de focar
Se caracterizeaza:
Local - alterarea morfofuncional a
unor sisteme, organe, esuturi bogate
n esut reticulo- endotelial
- musculatur neteda
Boala de focar se datorete unui
focar cronic infecios localizat n
zone anatomice de predilecie ( de
obicei la disnta de organele
imbolnavite )

Particularitatile bolii de
focar
1. Existenta unor focare de
infectie cronica ce conin nchistate
ntr-o membran fibro-conjunctiva:
-acumulari de mase de microorganisme
-exo i endo toxine microbiene
-factori de dezasimilaie microbian
- produsi de dezintegrare tisulara locala

Focarele cronice - au o evoluie lent

- oligo sau asimptomatica

2. De la aceste focare apar manifestari la

distan tulburri functionale si / sau leziuni
organice localizate in anumite organe
predispuse (mezenchimatoase)
3. Disparitia sau ameliorarea
simptomatologiei
dupa eliminarea focarelor
4. Reactivitatea generala modificata nu
dispare
obligatoriu dupa eliminarea focarelor

Transmiterea prod. de degradare > cai:

- sanghina
- nervoasa

- limfatica
- digestiva

Localizarea focarelor
(se pot gasi in tot organismul)
90% in extremitatea cefalica:
- 72% la nivel dentar
- 18% la nivel amigdalian, sinuzal
ureche medie
10% alte zone: anexe = 2 7%
bronsite = 0,8%
cai biliare extrahep.=0,5%
colon = 0,5%

 Ordinea focarelor din punct de

vedere al agresivitatii:
1. amigdalian
2. dentar
3. extracefalice

endocardite

Focarele au perioade de
activitate i inactivitate
In perioada de inactivitate focarele sunt
bine delimitate prin bariera:
- celulara

-umorala Controlate de organism

- imuna
Creste gradul de polimerizare

fibrelor de
colagen
- proteoglicanilor din SF

 Factori de activare a focarelor cronice:

- inflamatia perifocala- hiperemia constituie un
factor favorizant al diseminarii
- exacerbarea virulentei microorganismelor din
focar
- traumatisme locale
- iradierile
- scaderea rezistentei organismului in
bolile anergizante
In perioada de activare a focarelor:
-intervin factori cu actiune depolimerizanta
-creste permeabilitatea vasculara a tes. cu
receptivitate > fata de focarul infectios

Clasificare
Focarele de infectie sunt
determinate de existenta unui
proces inflamator cronic localizat
si bine delimitat biologic de catre
organism cat timp nu este activ
Focarele de infectie dentare sunt:
odontale
primare
parodontale
secundare

Focare primare
Pot fi: - intradentare
- extradentare
- reziduale
Focare intradentare - ppt cr. inchise
- ppt cr deschise
- ppt reziduale
- gg. pulpare simple
- esecuri in coafaje indirecte si
directe
- esecuri ale amputatiei vitale si
devitale

Focare potentiale (ce pot

genera o pulpita cronica
inchisa)

Dinti cu abraziuni patologice

Dinti cu pungi parodontale
Dinti cu retractie gingivala
Traumatisme dentare sau dento-parodontale
Obturatii coronare voluminoase
Bonturi slefuite pe dinti vitali
Caria dentara profunda cu evolutie
indelungata
pulpa aspect de pp cronica
- pulpa imbatranita

Focare extradentare
Focare parodontale apicale cele mai
multe iatrogene, dupa extirpari vitale
sau devitale. In special la molari
Focare parodontale marginale; sunt
mai multe decat cele apicale si la fel
de periculoase
Focare reziduale : dupa extractia fara
chiuretaj apar fenomene osteitice sau
chiste reziduale.

Focare secundare
Infectii odonto-parodontale ce

afecteaza zonele anatomice invecinate. Pot

fi chiar ele focare de infectie
- sinuzite maxilare
- adenopatie loco regionala
- limfangite
- tromboflebite cronice odontogene
De obicei dispar dupa extractia dintelui
cauzal.
Alteori nu !!! (dispar tardiv)

Manifestari la distanta ale

bolii de focar
A) Tulburari disfunctionale (>ori vegetative)
B) Tulburari lezionale organice
A) Tulburari disfunctionale nespecifice
-oboseala paradoxala, adinamie
-tahicardie fara substrat organic
-lene fizica si intelectuala
-tulburari de memorie
-stari depresive
-stare subfebrilitate postprandiala/vesperala
-frisoane,transpiratii difuze
-cefalee,artralgii,mialgii
-insomnie
-tulburari dispeptice inapetenta,scadere in greutate

Manifestari regionale ale bolii

de focar
Cardiovasculare - endocardite
- miocardite
- pericardite
- endarterite
- acrocianoze
- boala Reynaud
Digestive - colite / gastrite / ulcer
Ap. locomotor reumatism poliartic.
Acut
- artrite cr. deformante

Manifestari regionale ale bolii

de focar
S.N.C fenomene nevralgice: sciatica /
polinevrite / nevralgia de
trigemen
Glande endocrine tiroida tiroidite
Glob ocular
- iridociclite
- irite
- coroidite
Aparat urinar - nefrite / nefroze

Diagnosticul bolii de focar

Medicul
internist

Daca este boala de focar?

Stadiul ei tulb.functionale
- lez.organice
Medicii de
stomatolog
Trebuiesc
specialitate
ORL-ist
precizate
obstetrician
focarele
Dg.diferential:
cu alte boli cu
simptomatologie comuna:
TBC; tumori maligne;
afectiuni
cardiovasculare

Examene curente de laborator

in boala de focar
Creste VSH-ul
normal 6-8mm/h B
10-20mm/hF
Hemograma
scade nr. Hematii
- sub 5.000.000 B
- sub 4.500.000 F
Leucograma
normal 6.000 9.000

Examene curente de laborator

in boala de focar
Formula leucocitara normala:
- neutrofile 60 65 %
- limfocite 20 25%
- monocite 8 10 %
- eozinofile 1 3 %
- bazofile
0 0,5 %

Labilitate leucocitaravariatii numerice><

- calitative
tinere)

(elemente

Leucopenie cu limfomonocitoza (mononucleare)

Testul ASLO
Antistreptolizine N = pana la 200-250 ui.
ASLO crescut in
focar) RPA

infectii streptococice (boala de

Glomerulonefrite
Scarlatina
Determinarea altor streptolizine:
Cresc in
boala de focar
cu streptococi
DN)

antistreptochinaza
antisreptodornaza
antinicotinamionucleotidaza (NAD)
antidezoxinucleaza (anti

Determinarea fibrinogenului
Normal = 200 600 mg%/ml
Fibrinogenul creste in procese inflamatorii acute
Daca creste
-fibrinogen
atesta
evolutia
-VSH
unui proces
-proteina C
infectios
reactiva
Fibrinogenul scade in; boli hepatice
hipo si afibrinogenii
congenitale

Determinarea proteinei C
reactive
(eficienta tratamentului)

Normal = 1,3 g/l

Mod de actiune participa la activarea

complementului pe cale clasica si properdinica

- influenteaza activitatea trombocitelor
- impiedica intensificarea metab.
prostaglandinelor (rol de finete in desf. proc. inflamator)
- inhiba limfocitul T (<secr. limfochine)
- intensifica procesul de fagocitoza

Dupa asanarea focarelor trebuie sa-I scada

concentratia. Daca nu - tratament ineficient sau a
aparut o noua infectie