1.

Etapele investigațiilor de laborator:

a. Preanalitică*
b. Analitică*
c. Postanalitică*
d. Eliberarea rezultatelor
e. Interpretarea rezultatelor
2. Etapa preanalitică include:
a. Internarea pacientului
b. Pregătirea pacientului către recoltarea probei*
c. Recoltarea probei*
d. Prelucrarea primară a probei*
e. Efectuarea testului de laborator
3. Etapa preanalitică include următoarele, CU EXCEPȚIE:
a. Solicitarea investigațiilor de laborator
b. Internarea pacientului*
c. Alegerea termenilor optimali pentru colectarea probelor
d. Pregătirea pacientului
e. Transportl probei
4. Etapa analitică include:
a. Transportul probei în laborator
b. Prelucrarea specială a probei*
c. Efectuarea testului*
d. Controlul calității investigațiilor*
e. Eliberarea rezultatelor
5. Etapa postanalitică include:
a. Eliberarea rezultatelor*
b. Interpretarea rezultatelor*
c. Prescrierea tratamentului*
d. Controlul intern al calității
e. Controlul extern al caliății
6. Sursele majore de erori în laboratorul clinic se apreciază în faza:
a. Preanalitică*
b. Analitică
c. Postanalitică
d. Colectarea probelor
e. Efectuarea testului
7. Variabile extrinseci care pot influența rezultatele de laborator, CU EXCEPȚIE:
 a. Alimentația
b. Obezitatea*
c. Efortul fizic
d. Alcoolul
e. Medicamentele
8. Variabile intrinseci care pot influența rezultatele de laborator:
a. Alimentația
b. Obezitatea*
c. Vârsta*
d. Sexul*
e. Rasa*
9. Recoltarea probelor biologice se efectuează:
a. După procedurele fizioterapeutice
b. Înainte de procedurele fizioterapeutice*
c. După 8-12 ore de inaniție*
d. După 24 ore inaniție
e. În perioada efectului maxim al medicamentelor administrate
10. Efortul fizic poate crește valorile serice ale următorilor parametri, CU EXCEPȚIE:
a. Creatinfosfokinazei (CK)
b. Aspartat aminotransferazei (AST)
c. Alanin aminotransferazei (ALT) *
d. Lactat dehidrogenazei (LDH)
e. Acizilor grași
11. Caracteristica modificărilor de laborator în obezitate:
a. Crește concentrația de trigliceride în serul sanguin*
b. Scade concentrația de trigliceride în serul sanguin
c. Crește concentrația glucozei în serul sanguin*
d. Scade concentrația glucozei în serul sanguin
e. Crește concentrația de colesterol în serul sanguin*
12. Modificările parametrilor de laborator la fumătorii cronici:
a. Crește concentrația de hemoglobină*
b. Scade concentrația de hemoglobină
c. Crește numărul de eritrocite*
d. Scade numărul de eritrocite
e. Crește nivelul de IgA, IgG și IgM
 Inflamația

13. Testele generale de inflamație sunt următoarele CU O EXCEPȚIE:

a. Numărătoarea leucocitelor
b. Numărătoarea eritrocitelor*
c. Viteza de sedimentare a hematiilor
d. Reactanții de fază acută
e. Electroforeza proteinelor
14. Care dintre următoarele teste NU face parte din testele generale de inflamaţie?
a. Viteza de sedimentare a hematiilor
b. Factorul reumatoid*
c. Electroforeza
d. Proteina C reactivă
e. Fibrinogenul
15. Care dintre următoarele afirmații referitoare la VSH este adevărată?
a. Crește după 2-3zile de la declanșarea inflamației acute
b. Este un test inflamator specific
c. Este un test inflamator nespecific*
d. Are sensibilitate mare în infecțiile virale
e. Crește în inflamația cronică din ateroscleroză
16. Care proteine se referă la reactanții de fază acută?
a. Haptoglobina*
b. Protrombina
c. Fibrinogenul*
d. Proteina C reactivă*
e. Feritina*
17. Modificările în serul sanguin caracteristice inflamației sunt:
a. Hiperproteinemie
b. Disproteinemie*
c. Hiperalbuminemie
d. Hipoalbuminemie*
 e. Edeme
18. Manifestările sistemice în inflamația acută sunt:
a. Hipertermia
b. Febra*
c. Leucopenia
d. Leucocitoza*
e. Reacția de fază acută*
19. Răspunsul inflamator de fază acută se caracterizează prin:
a. Leucocitoză cu neutrofilie*
b. Leucopenie cu limfocitoză
c. Agranulocitoză
d. Devierea la stânga a formulei leucocitare*
e. Devierea la dreapta a formulei leucocitare
20. Viteza de sedimentare a hematiilor crește în următoarle situații:
a. Tuberculoză*
b. Infarct miocardic acut*
c. Policitemie
d. Anemii cu poikilocitoză
e. Nou-născuți
21. Viteza de sedimentare a hematiilor crește în următoarle situații CU O EXCEPȚIE :
a. Infecții bacteriene
b. Boli neoplazice
c. Poliglobulii*
d. Intervenții chirurgicale
e. Ultimul trimestru de sarcină
22. Viteza de sedimentare a hematiilor scade în următoarle situații:
a. Infecții bacteriene
b. Boli neoplazice
c. Poliglobulii*
d. Nou-născuți*
e. Ultimul trimestru de sarcină
23. Care din afirmații sunt caracteristice pentru fibrinogen?
a. Proteină sintetizată de ficat*
b. Crește in perioada tardivă a procesului inflamator
c. Este un test inflamator specific
d. Este un test inflamator nespecific*
e. Creșterea nivelului de fibrinogen, crește VSH-ul*
24. Care pot fi consecințele creșterii persistente al valorilor serice a fibrinogenului?
a. Hemoragii gingivale
b. Hemoragii nazale
c. Tromboze*
d. Boala arterială coronariană*
e. Avecțiuni cerebrovasculare*
25. Care din afirmații sunt caracteristice pentru proteina C reactivă?
a. Activează complimentul*
b. Este sintetizată de macrofage
c. Crește semnificativ in infecțiile acute virale
d. Crește semnificativ în infecțiile acute bacteriene*
e. Este sintetizată în ficat*
26. Care pot fi cauzele creșterii nivelului seric al proteinei C reactive?
a. Infecțiile acute virale
b. Infecțiile acute bacteriene*
c. Ultimumul trimestru de sarcina
d. Administrarea hormonilor estrogeni
e. Traumatismele severe*
27. Modificările proteinelor serice caracteristice inflamației acute:
a. Hipoproteinemie*
b. Hiperproteinemie
c. Hipoalbuminemie*
d. Proteinurie
e. Creşterea a-1 şi a-2 globulinelor*
 FICAT
28. Icterul neonatal apare:
a. În prima zi de viață
b. Între a cincea zi și a zecea zi de viață
c. Între a doua zi și a cincea zi de viață*
d. Dupa o saptamână de viața
e. Între a șasea zi și a noua zi de viață

29. În care dintre urmatoarele tulburari hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv
sau colestatic:
a. Hepatita alcoolică și steatoza alcoolică
b. Colestază intrahepatică recurentă benignă
c. Colangita sclerozantă primitivă
d. Ciroză biliară primitivă
e. Icterul indus de sindromul Gilbert*

30. Icterul fiziologic neonatal este determinat de:

a. Leziuni hepatocelulare
b. Hemoliză
c. Deficit tranzitor de glucuronil transferază*
d. Malformații biliare
e. Stare septică

31. Absenta completă a glucuronil transferazei caracterizează icterul din:

a. Sindromul Rotor
b. Ciroza biliară
c. Sindromul Crigler Najjar tip I*
d. Hepatita alcoolica
e. Sindromul Gilbert

32. Sindromul Gilbert este determinat de:

a. Consumul abuziv de alcool
b. Infecții virale
c. Adminitrarea abuzivă de antiinflamatoare nesteroidiene la copii
d. Carența glucuronil transferazei*
e. carența proteinei transportatoare din membrana sinusoidală*
33. Modificările biochimice din serul sanguin caracteristice sindromului Gilbert:
a. Crește bilirubina totală*
b. Crește fracția bilirubinei conjugate
c. Crește fracția bilirubinei libere*
d. Crește activitatea aspartat aminotransferazei (AST)
e. Scade nivelul de albumină
34. Sindromul Crigler Najjar tip I este determinat de:
a. Consumul abuziv de alcool
b. Infecții virale
c. Adminitrarea abuzivă de antiinflamatoare nesteroidiene la copii
d. Lipsa glucuronil transferazei*
e. Carența proteinei transportatoare din membrana sinusoidală
35. Modificările din organism caracteristice Sindromul Crigler Najjar:
a. Crește bilirubina totală*
b. Crește fracția bilirubinei conjugate
c. Scade fracția bilirubinei conjugate*
d. Crește fracția bilirubinei libere*
e. Crește fracția de urobilinogen

36. Care dintre urmatoarele afirmații legate de producerea icterului este falsă:
a. Poate apare prin supraproducție de bilirubina
b. Se poate datora captării hepatice scăzute
c. Se produce prin preluare hepatica crescută a bilirubinei*
d. Se poate datora conjugării hepatice scăzute
e. Se poate datora excreției scăzute a bilirubinei în bilă

37. Hiperbilirubinemie predominant conjugată apare în următoarele situații CU

EXCEPȚIA:
a. Icter neonatal*
b. Obstrucție intraductală
c. Carcinom pancreatic
d. Sindrom Rotor
e. Icter colestatic de sarcină

38. Care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu bilirubinurie ?

a. Icterul din colangita sclerozantă*
b. Sindromul Gilbert
c. Sindromul Crigler-Najjar tip I
d. Icterul hemolitic
e. Icterul neonatal

39. Sindromul Rotor se caracterizeaza prin:

a. Icter prin captare hepatică scazută a bilirubinei
b. Icter prin conjugare scazută a bilirubinei
c. Icter prin eritropoeză ineficienta
d. Afectarea excreției hepatice a bilirubinei*
e. Icter prin compresia ductelor biliare

40. În legatura cu excretia renala a bilirubinei sunt adevarate urmatoare afirmatii:

a. Urina conține bilirubină detectabilă doar prin procedee spectro-fotometrice sensibile*
b. Prezenta bilirubinei în urina apare doar in hiperbilirubinemiile conjugate *
c. Exista un proces de secretie tubulara pentru bilirubina neconjugata
d. Prezenta bilirubinei în urina apare doar in hiperbilirubinemiile neconjugate
e. Bilirubina neconjugată este filtrata la nivelul glomerulilor renali
41. Masele fecale acholice pledeaza pentru:
a. Icter prin compresia ducturilor biliare*
b. Icter din hepatocitoliza
c. Icter din sindromul Gilbert
d. Icter cu bilirubinemie predominant conjugata*
e. Icter cu bilirubinemie predominant neconjugata

42. O activitate scăzută a glucuronil transferazei apare în:

a. Sindromul Crigler-Najjar tip 2*
b. Sindromul Rotor
c. Icter neonatal
d. Sindromul Crigler-Najjar tip l
e. Sindromul Gilbert*

43. Care este cea mai frecventa cauză de creștere ușoara a bilirubinei neconjugate?
a. Anemia hemolitica autoimuna
b. Resorbtia unui hematom voluminos
c. Anemia hemolitica microangiopatica
d. Sindromul Gilbert*
e. Hepatita acută

44. Precizati care din urmatoarele reprezintă o cauză atât de hiperbilirubinemie

conjugată cât și neconjugată:
a. Pancreatita
b. Hemoliza
c. Litiaza biliara
d. Sdr. Crigler-Najjar de tip 1
e. Leziunile hepatocelulare*

45. Icterul prehepatic se caracterizează prin:

a. Creșterea bilirubinei totale*
b. Creșterea bilirubinei conjugate în ser
c. Bilirubinurie
d. Materiile fecale acholice
e. Creșterea nivelului de urobilinogen*
46. Icterul prehepatic se caracterizează prin următoarele CU O EXCEPȚIE:
a. Creșterea bilirubinei totale
b. Creșterea bilirubinei conjugate în ser*
c. Lipsa bilirubinei în urină
d. Materiile fecale de culoare brună
e. Creșterea cantității de urobilinogen
47. Afecțiunile hepatocelulare se caracterizează prin:
a. Creșterea bilirubinei totale*
b. Scăderea bilirubinei totale
c. Creșterea urobilinogenului în urină
 d. Creșterea activității alanin aminotransferazei (ALT) *
e. Bilirubinurie*
48. Modificările biochimice caracteristice icterului hepatocelular CU O EXCEPȚIE:
a. Creșterea bilirubinei totale
b. Creșterea bilirubinei neconjugate
c. Creșterea urobilinogenului în urină*
d. Creșterea activității alanin aminotransferazei (ALT)
e. Bilirubinurie
49. Creșterea marcată a bilirubinuriei conjugate în serul sanguin este un semn pentru:
a. Ciroza hepatică
b. Hepatita acută
c. Hemoglobinopatie
d. Obstrucția biliara completa*
e. Hemoliză

50. Care dintre urmatoarele cauze nu produc mase fecale acolice?

a. Hemoliza*
b. Sindromul Gilbert*
c. Icterul prehepatic*
d. Obstrucția biliară completă
e. Sindromul Crigler-Najjar de tip 1

51. Modificările biochimice caracteristice icterului hepatocelular:

a. Colorația în galben a tegumentelor și mucoaselor
b. Creșterea nivelului bilirubinei conjugate în serul sanguin*
c. Creșterea nivelului bilirubinei neconjugate în serul sanguin*
d. Creșterea nivelului de urobilinogen în urină
e. Creșterea activității alanin aminotransferazei (ALT) *

52. Modificările biochimice caracteristice icterului posthepatic:

a. Colorația în galben a tegumentelor și mucoaselor
b. Creșterea nivelului bilirubinei conjugate în serul sanguin*
c. Creșterea nivelului bilirubinei neconjugate în serul sanguin
d. Creșterea nivelului de urobilinogen în urină
e. Creșterea activității fosfatazei alkaline*

53. Modificările biochimice caracteristice icterului posthepatic CU O EXCEPȚIE:

a. Colorația în galben a tegumentelor și mucoaselor*
b. Creșterea nivelului bilirubinei conjugate în serul sanguin
c. Creșterea bilirubinei totale în serul sanguin
d. Scaderea nivelului de urobilinogen în urină
e. Creșterea activității fosfatazei alkaline

54. Alaninaminotransferaza (ALT) este localizată primar în:

a. Citozolul și mitocondriile hepatocitelor
b. Citozolul hepatocitelor*
 c. Oase
d. Vezicula biliară
e. Glandele salivare
55. Nivelul alaninaminotransferazei (ALT) poate crește în leziunile:
a. Glandelor salivare
b. Osoase
c. Hepatice*
d. Cardiace
e. Musculare

56. Aspartataminotransferaza (AST) este localizată în:

a. Citozolul și mitocondriile hepatocitelor*
b. Mușchii scheletici*
c. Miocard*
d. Glandele salivare
e. Rinichi *

57. Nivelul aspartataminotransferazei (AST) poate crește în:

a. Hepatite toxice*
b. Hepatite virale*
c. Sindromul Gilbert
d. Sindromul Crigler-Najjar de tip 1
e. Infarct miocardic acut*
58. Nivelul fosfatazei alkaline (FA) poate crește în:
a. Metastaze osoase*
b. Infarct miocardic acut
c. Infarct intestinal*
d. Obstrucția mecanică a căilor biliare*
e. În perioada gravidității*

59. În leziunile hepatocelulare cresc valorile următorilor biomarkeri CU O

EXCEPȚIE:
a. Alaninaminotransferazei (ALT)
b. Aspartataminotransferazei (AST)
c. Fosfatazei alkaline (FA)
d. Albuminei *
e. Nivelul de amoniac

60. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de hiperbilirubinemia predominant

conjugată din boala hepatocelulară și colestatică hepatică este falsă?
a. Se poate produce prin ocluzia canaliculelor de catre bila îngroșată
b. Se poate produce prin ocluzia canaliculară de către hepatocitele tumefiate
c. Se poate produce prin obstrucția ductelor biliare intrahepatice terminale prin celule
înflamatorii
d. Se poate produce prin scăderea permeabilitatii membranei hepatocelulare*
e. Se poate produce prin inhibiția specifică a proteinelor de transport membranare
61. Consumul excesiv de alcool se caracterizează prin majorarea în ser a:
a. Bilirubinei
b. Produselor de degradare a fibrinei
c. Activităţii GGTP*
d. Activităţii fosfatazei acide
e. Activităţii fosfatazei acide.

62. Hiperamoniemia se intalnește în următoarele situații:

a. Afectiuni hepatice grave (necroza hepatică severa, ciroza în stadiu terminal) *
b. Coma hepatica   *
c. Sindrom Reye* 
d. Hepatite fulminante*
e. Consum excesiv de carne
63. Cum se modifică metabolismul glucidic în insuficiența hepatică?
a. Glicogenogeneza redusă*
b. Gluconeogeneza redusă*
c. Ciclul pentozo- fosfat crescut
d. Glicoliza crescută
e. Gluconeogeneza crescută
64. Care sunt manifestările clinice ce reflectă dereglarea metabolismului glucidic în
insuficiența hepatică?
a. Dezvoltarea hiperglicemiei postprandiale*
b. Dezvoltarea hipoglicemiei pe nemâncate*
c. Dezvoltarea hipoglicemiei postprandial
d. Dezvoltarea hiperglicemiei pe nemâncate
e. Dezvoltarea hiperglicemiei postprandiale fără modificarea glicemiei pe nemâncate

65. Ce schimbări din analiza biochimică a sângelui reflectă dereglări ale metabolismului
proteic în insuficiența hepatică?
a. Hiperaminoacidemia*
b. Hiperamoniemie*
c. Hipoaminoacidemia
d. Nivel scăzut de globuline
e. Nivel scăzut de amoniac

66. Ce schimbări din analiza biochimică a sângelui reflectă dereglări ale metabolismului
proteic în insuficiența hepatică?
a. Hiperaminoacidemia*
b. Hiperamoniemie*
c. Hipoaminoacidemia
 d. Nivel scăzut de albumine*
e. Nivel scăzut de amoniac
67. Ce schimbări din analiza biochimică a sângelui reflectă dereglări ale metabolismului
proteic în insuficiența hepatică?
a. Hiperaminoacidemia*
b. Hiperamoniemie*
c. Hipoaminoacidemia
d. Creșterea nivelului de albumine
e. Scăderea factorilor de coagulare*
68. Ce schimbări din analiza biochimică a sângelui reflectă dereglări ale metabolismului
proteic în insuficiența hepatică?
a. Hiperaminoacidemia*
b. Nivel crescut de uree serică
c. Hipoaminoacidemia
d. Nivel scăzut de globuline
e. Nivel scăzut de ammoniac

69. Ce schimbări din analiza biochimică a sângelui reflectă dereglări ale metabolismului
proteic în insuficiența hepatică?
a. Nivel crescut de aminoacizi
b. Nivel redus de aminoacizi aromatici
c. Hipoaminoacidemia
d. Nivel redus de uree serică*
e. Nivel crescut de amoniac*

70. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei aplastice?

a) Agranulocitoză *
b) Granulocitoză
c) Eritropenie *
d) Eritrocitoză
e) Trombocitoză

71. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei aplastice?

a) Agranulocitoză *
b) Granulocitoză
c) Trombocitopenie *
d) Eritrocitoză
e) Trombocitoză

71. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei aplastice?

a) Eritrocitopenie*
b) Limfocitopenie
c) Pancitopenie *
d) Policitemie
e) Reticulocitoză

72. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei aplastice?

a) Eritrocitele sunt normocrome*
b) Limfocitopenie
c) Pancitopenie *
d) Eritrocitele sunt hipocrome
e) Eritrocitele sunt hipercrome

73. Care sunt manifestările clinice ale anemiei aplastice?

a) Infecții recurente datorită neutropeniei *
b) Infecții recurente datorită limfocitopeniei
c) Sindrom hemoragic datorită trombocitopeniei *
d) Sindrom hemoragic datorită trombocitozei
e) Sindrom hemoragic datorită eritrocitopeniei

74. Care tipuri de anemii sunt considerate macrocitare, având ca criteriu MCV
(volumul eritrocitar mediu) > 100 fl?
a) Anemia B12- deficitară *
b) Anemia acid folic deficitară *
c) Anemia feriprivă
d) Anemia post-hemoragică acută
e) Anemia post-hemoragică cronică

75. Care tip de anemie este considerată macrocitară, având ca criteriu MCV (volumul
eritrocitar mediu) > 100 fl?
a) Anemia hemolitică congenitală
b) Anemia acid folic deficitară *
c) Anemia feriprivă
d) Anemia post-hemoragică acută
e) Anemia post-hemoragică cronică

76. Care tipuri de anemii sunt considerate microcitare, având ca criteriu MCV
(volumul eritrocitar mediu) ˂ 80 fl?
a) Anemia B12- deficitară
b) Anemia aplastică
c) Anemia feriprivă *
d) Anemia infecțiilor cronice *
e) Anemia infecțiilor acute

77. Ce tip de anemie este considerată microcitară, având ca criteriu MCV (volumul
eritrocitar mediu) ˂ 80 fl?
a) Anemia B12- deficitară
b) Anemia aplastică
c) Anemia feriprivă *
d) Anemia acid folic deficitară
e) Anemia infecțiilor acute

78. Care tipuri de anemii sunt considerate hipercrome, având ca criteriu MCH (masa
medie de hemoglobină într-un eritrocit)> 35 pg?
a) Anemia B12- deficitară *
b) Anemia aplastică
c) Anemia infecțiilor cronice
d) Anemia acid folic deficitară *
e) Anemia infecțiilor acute

79. Ce tip de anemie este considerată hipercromă, având ca criteriu MCH (masa medie
de hemoglobină într-un eritrocit)> 35 pg?
a) Anemia feriprivă
b) Anemia aplastică
c) Anemia infecțiilor cronice
d) Anemia acid folic deficitară *
e) Anemia infecțiilor acute

80. Care tipuri de anemii sunt considerate hipocrome, având ca criteriu MCH (masa
medie de hemoglobină într-un eritrocit) ˂ 27 pg?
a) Anemia B12- deficitară
b) Anemia aplastică
c) Anemia feriprivă *
d) Anemia acid folic deficitară
e) Anemia infecțiilor cronice *

81. Ce tip de anemie este considerată hipocromă, având ca criteriu MCH (masa medie
de hemoglobină într-un eritrocit) ˂ 27 pg?
a) Anemia B12- deficitară
b) Anemia aplastică
c) Anemia feriprivă *
d) Anemia acid folic deficitară
e) Anemia infecțiilor acute

82. Ce tip de anemie este considerată hipocromă, având ca criteriu MCH (masa medie
de hemoglobină într-un eritrocit) ˂ 27 pg?
a) Anemia B12- deficitară
b) Anemia aplastică
c) Anemia infecțiilor cronice*
d) Anemia acid folic deficitară
e) Anemia infecțiilor acute

83. Care tipuri de anemii sunt considerate hiperregenerative, având ca criteriu nivelul
de reticulocite > 1,5%?
a) Anemia B12- deficitară
b) Anemia aplastică
c) Anemia feriprivă
d) Anemia hemolitică congenitală *
e) Anemia hemolitică dobândită *

84. Ce tip de anemie este considerată hiperregenerativă, având ca criteriu nivelul de

reticulocite > 1,5%?
a) Anemia B12- deficitară
b) Anemia aplastică
c) Anemia feriprivă
d) Anemia hemolitică *
e) Anemia acid folic deficitară

85. Ce tip de anemie este considerată hiporegenerativă, având ca criteriu nivelul de

reticulocite ˂ 1,5%?
a) Anemia B12- deficitară *
b) Anemia aplastică *
c) Anemia infecțiilor acute
d) Anemia hemolitică congenitală
e) Anemia hemolitică dobândită

86. Care indici de laborator atestă anemia B12 deficitară?

a) Nivelul seric crescut de acid metilmalonic *
b) Nivelul seric crescut de homocisteină *
c) Nivelul seric crescut de acid succinic
d) Nivelul seric crescut de tetrahidrofolat
e) Nivelul seric crescut de metilcobalamină

87. Care indici de laborator atestă anemia acid folic deficitară?

a) Nivelul seric crescut de acid metilmalonic
b) Nivelul seric crescut de homocisteină *
c) Nivelul seric crescut de acid succinic
d) Nivelul seric crescut de tetrahidrofolat
e) Nivelul seric crescut de metilcobalamină

88. Care sunt factorii patogenetici ai anemiei B12 deficitare?

a) Aclorhidria gastrică cu reducerea secreției de pepsină care face imposibilă extragerea vit
B12 din alimente *
b) Aclorhidria gastrică cu creșterea secreției de pepsină care face imposibilă extragerea vit
B12 din alimente
c) Hiperclorhidria gastrică cu reducerea secreției de pepsină care face imposibilă extragerea
vit B12 din alimente
d) Rezecția stomacală cu pierderea celulelor parietale ce secretă factorul intrinsec
responsabil pentru absorbția vit.B12 la nivelul ileonului terminal *
e) Rezecția stomacală cu pierderea celulelor parietale ce secretă factorul intrinsec
responsabil pentru absorbția vit.B12 la nivelul jejunului
89. Care sunt factorii patogenetici ai anemiei B12 deficitare?
a) Pancreatita acută cu sinteza redusă de enzime pancreatice responsabile pentru ruperea
legăturilor dintre proteina – R și Vit.B12
b) Pancreatita cronică cu sinteza redusă de enzime pancreatice responsabile pentru ruperea
legăturilor dintre proteina – R și Vit.B12 *
c) Inflamația ileonului cu imposibilitatea de a recunoaște complexul vit B12+ factorul
Castle și de a absorbi vit.B12 *
d) Inflamația jejunului cu imposibilitatea de a recunoaște complexul vit B12+ factorul
Castle și de a absorbi vit.B12
e) Inflamația duodenului cu imposibilitatea de a recunoaște complexul vit B12+ factorul
Castle și de a absorbi vit.B12

90. Care sunt factorii patogenetici ai anemiei B12 deficitare?

a) Insuficiența hepatică cronică cu reducerea stocării vit.B12 *
b) Insuficiența hepatică acută cu reducerea stocării vit.B12
c) Pancreatită acută cu deficit enzimatic necesar pentru absorbția vit.B12
d) Pancreatita cronică cu deficit enzimatic necesar pentru absorbția vit.B12 *
e) Rezecția stomacală cu pierderea celulelor parietale ce secretă factorul intrinsec
responsabil pentru absorbția vit.B12 la nivelul jejunului

91. Cum se modifică MCV (volumul eritrocitar mediu) și MCH (masa medie de
hemoglobină într-un eritrocit) în anemia B12 deficitară?
a) MCV > 100 fl *
b) MCV = 80-100 fl
c) MCV˂ 80 fl
d) MCH > 35 pg *
e) MCH ˂ 27 pg

92. Cum se modifică MCV (volumul eritrocitar mediu) și MCH (masa medie de
hemoglobină într-un eritrocit) în anemia acid folic deficitară?
a) MCV > 100 fl *
b) MCV = 80-100 fl
c) MCV˂ 80 fl
d) MCH > 35 pg *
e) MCH ˂ 27 pg

93. Cum se modifică MCV (volumul eritrocitar mediu); MCH (masa medie de
hemoglobină într-un eritrocit) și MCHC (concentrația medie de hemoglobină în
eritrocite) în anemia acid folic deficitară?
a) MCV > 100 fl; MCH > 35 pg ; MCHC = 32 g/dl *
b) MCV > 100 fl; MCH˂ 35 pg ; MCHC = 32 g/dl
a) MCV ˂ 80fl; MCH ˂ 26 pg ; MCHC ˂ 30 g/dl
c) MCV ˂ 80fl; MCH > 26 pg ; MCHC ˂ 30 g/dl
d) MCV > 100 fl; MCH ˂ 35 pg ; MCHC > 32 g/dl
94. Cum se modifică MCV (volumul eritrocitar mediu); MCH (masa medie de
hemoglobină într-un eritrocit) și MCHC (concentrația medie de hemoglobină în
eritrocite) în anemiaB12 deficitară?
e) MCV > 100 fl; MCH > 35 pg ; MCHC = 32 g/dl *
f) MCV > 100 fl; MCH ˂ 35 pg ; MCHC = 32 g/dl
b) MCV ˂ 80fl; MCH ˂ 26 pg ; MCHC ˂ 30 g/dl
g) MCV ˂ 80fl; MCH > 26 pg ; MCHC ˂ 30 g/dl
h) MCV > 100 fl; MCH ˂ 35 pg ; MCHC > 32 g/dl

95. Cum se modifică MCV (volumul eritrocitar mediu) și MCH (masa medie de
hemoglobină într-un eritrocit) în anemia acid folic deficitară?
a) MCV crește; MCH crește *
b) MCV scade; MCH scade
c) MCV crește; MCH scade
d) MCV scade; MCH crește
e) MCV normal; MCH scade

96. Cum se modifică MCV (volumul eritrocitar mediu) și MCH (masa medie de
hemoglobină într-un eritrocit) în anemia B-12 deficitară?
a) MCV crește; MCH crește *
b) MCV scade; MCH scade
c) MCV crește; MCH scade
d) MCV scade; MCH crește
e) MCV normal; MCH scade

97. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei B12 deficitare?

a) Eritrocitele sunt: macrocite, hipercrome și de diferite forme și dimensiuni *
b) Eritrocitele sunt: microcite, hipercrome și de diferite forme și dimensiuni
c) Eritrocitele sunt: macrocite, hipocrome și de diferite forme și dimensiuni
d) Eritrocitele sunt: macrocite, hipercrome și de aceleași forme și dimensiuni
e) Eritrocitele sunt: macrocite, hipocrome și de aceleași forme și dimensiuni

98. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei acid folic deficitare?
a) Eritrocitele sunt: macrocite, hipercrome și de diferite forme și dimensiuni *
b) Eritrocitele sunt: microcite, hipercrome și de diferite forme și dimensiuni
c) Eritrocitele sunt: macrocite, hipocrome și de diferite forme și dimensiuni
d) Eritrocitele sunt: macrocite, hipercrome și de aceleași forme și dimensiuni
e) Eritrocitele sunt: macrocite, hipocrome și de aceleași forme și dimensiuni

99. Care este una din manifestările hematologice ale anemiei B12 deficitare?
a) Retuculocitoză
b) Reticulocitopenie *
c) Limfocitopenie moderată
d) Limfocitoză absolută moderată
e) Trombocitoză moderată
100. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei B12 deficitare?
a) Retuculocitoză
b) Reticulocitopenie *
c) Limfocitopenie moderată
d) Neutrofilie moderată cu nuclei hipersegmentați
e) Neutropenie moderată cu nuclei hipersegmentați *