Miologie – generalităţi.

Muşchii, fasciile şi topografia trunchiului, explorare pe viu.

238. CS. Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:

E. Tecile sinoviale.

.
239. CS. Centrul tendinos al diafragmului prezintă:
C. Orificiul venei cave inferioare
.

.
240. CS. Funcţiile muşchilor spatelui:
E. M. erector spinae realizează extensia coloanei vertebrale şi înclinarea ei lateral
.
241. CS. Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major:
C. Crista tuberculi majoris humeri

242. CS. Indicați locul de inserție a musculus latissimus dorsi:

B. Crista tuberculi minoris humeri
.
243. CS. Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
C. Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza)
.

244. CS. Peretele posterior al canalului inghinal e format de:

B. Fascia transversalis
.

245. CM. Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:

А. Caput
B. Venter
C. Tendo

246. CM. Indicați elementele aparatului auxiliar al mușchilor:

А. Tecile sinoviale ale tendoanelor
B. Tecile fibroase ale tendoanelor
C. Fasciile
D. Oasele sesamoide

247. CM. Indicați, care este rolul fasciilor:

А. Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
B. Servesc pentru inserția unor mușchi
C. Determină direcția tracțiunii musculare
.
248. CM. Muşchii scheletici:
A. Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
B. Au funcţie contractilă
C. Constituie sursa principală de căldură în organism
E. Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică.
.
249. CM. Importanţa funcţională a încrucişărilor musculare constă în:
A. Mărirea randamentului muscular
D. Efectuarea mişcărilor fine şi armonioase
E. Asigurarea mişcărilor de rotaţie.
.
250. CM. Retinaculele şi tecile sinovialeale tendoanelor:
A.Retinaculeles unt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică
B. Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase
C. Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase
D. Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe

251. CM. Bursele sinoviale:

A. Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde
aceştea sunt expuşi presiunii
B. Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare
C. În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară

.
252. CM. Muşchiul dinţat anterior:
B. Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei
D. În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie
E. Este un muşchi inspirator
.
253. CM. Diafragmul:
A. Faţa superioară convexă formează planşeul cavităţii toracice, iar cea inferioară, concavă,
formează plafonul cavităţii abdominale
B. Cupola diafragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimii
D. Porţiunea musculară ocupă poziţie periferică
E. Poziţia sa variază în funcţie de gen, vârstă, poziţia corpului şi mişcările respiratorii

254. CM. Diafragmul este constituit din porţiunile:

B. Costală
D. Sternală
E. Lombară.

255. CM. Funcţiile diafragmului:

A. De respiraţie
B. Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică
D. Contribuie la motorica căilor biliare
E. Contribuie la fonație

.
256. CM. Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
B. Mm. intercostales interni et externi
D. Mm. subcostales
E. Musculus transversus toracis.
.
257. CM. Fasciile toracelui:
A. Fascia toracică superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare
B. Foiţele fasciei pectorale cuprind mușchiul pectoral mare
C. Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia
clavipectorală
E. Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior
– cu fascia endotoracică.

258. CM. Indicați, mușchii superficiali ai spatelui:

А. Musculus rhomboideus major
B. Musculus serratus posterior inferior
D. Musculus serratus posterior superior

259. CM. Indicați acțiunile musculus latissimus dorsi:

B. Adducția braţului
D. Pronația braţului
E. Extensia braţului.

260. CM. Indicați mușchii profunzi ai spatelui:

А. Мusculus erector spinae
B. Мusculus longissimus
C. Мusculi transversospinales
D. Мusculi multifidi
.

261. CM. Acţiunea muşchiului trapez:

B. Apropierea scapulei de coloana vertebrală
C. Ridicarea scapulei
D. Coborârea scapulei
E. Extensia porţiunii cervicale a coloanei vertebrale
.
262. CM. Originea muşchiului mare dorsal:
A. Faţa externă a celor 3-4 coaste inferioare
C. Apofizele spinoase ale vertebrelor lombare

263. CM. Muşchiul erector spinae:

A. Reprezintă un complex muscular localizat în şanţul costovertebral
B. Leagă bazinul de torace şi coloana vertebrală, porţiunile coloanei vertebrale între ele şi craniul
de coloana vertebrală
D. Reprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebrale
E. Asigură menţinerea poziţiei verticale a corpului.
.
264. CM. Fascia toracolombară:
C. Este reprezentată de două foiţe, care formează teacă pentru m.erector spinae
E. Foiţa profundă separă m.erector spinae de mușchiul patrat lombar
.

265. CM. Muşchii abdomenului:

A. Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni
B. Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză
D. Contribuie la fixarea organelor interne
E. Au acţiune asupra coloanei vertebrale.

266. CM. Muşchiul oblic extern al abdomenului:

A. Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste
C. Dinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare

267. CM. Muşchiul transvers al abdomenului:

B. Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a
ligamentului inghinal
D. 2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern
formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdominal

268. CM. Muşchiul drept abdominal:

A. Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
B. Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII
D. Este cuprins în teaca mușchiului drept abdominal

269. CM. Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:

C. Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
D. Aponeuroza mușchiului oblic abdominal extern
E. Aponeuroza muşchiului transvers abdominal.
.
270. CM. Canalul inghinal:
B. Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de ligamentul interfoveolar
Hesselbach, ligamentu reflex, ligamentul Henle şi tendonul conjunct
D. Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele
intercrurale şi ligamentul reflex

271. CM. Inelele inghinale:

C. La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă
E. Posterior inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza
oblicului extern din partea opusă.

.
272. CM. Fasciile abdomenului:
B. Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern
C. Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster
D. Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale
.
273. CM. Locuri slabe ale diafragmului:
A. Triunghiul lombocostal
C. Triunghiul sternocostal

274. CM. Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:

C. Linia semilunară
D. Triunghiul Volânski
E. Linia albă.

275. CM. Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior:

B. Tetragonul Grynfelt
D. Triunghiul Petit
276. CM. Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
C. Мusculus obliquus abdominis externus
E. Мusculus obliquus abdominis internus.

Muşchii, fasciile şi topografia

membrului superior, explorare pe viu.

277. CS. Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:

C. Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
.
278. CS. Fasciile membrului superior:
D. Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule

279. CS. Peretele medial al cavitas axillaris este format de:

D. Мusculus serratus anterior

280. CS. Determină configurația umărului:

A. Mușchiul deltoid

281. CS .Acţiunea muşchiului brahial:

D. Flexează antebraţul

282. CS. Locul de inserție a musculus triceps brachii:

D. Olecranon

283. CS. Care mușchi participă la flexia antebrațului:

D. Мusculus brachialis

.
284. CM. Locul de inserție a musculus biceps brachii:
B. Tuberositas radii
E. Fascia antebrachii.
.
285. CM. Grupul muşchilor centurii scapulare include:
B. Mușchiul supraspinos
C. Mușchiul deltoid
E. Mușchiul infraspinos.

286. CM. Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:

B. Mușchiul dorsal mare
D. Mușchiul subscapular
E. Mușchiul rotund mare.

287. CM. Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris:
B. Мusculus pectoralis minor
E. Мusculus pectoralis major

288. CM. Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:

C. Mușchiul biceps brahial (capul scurt)
E. Mușchiul coracobrahial.

289. CM. Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de:
B. Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
C. Mușchiulrotund mare
E. Mușchiul subscapular.

290. CM. Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de:
B. Humerus
D. Mușchiul subscapular
E. Mușchiul rotund mare.

291. CM. Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:

B. Trigonul clavipectoral
E. Trigonul subpectoral.

292. CM. Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:

B. Musculus brachialis
C. Musculus pronator teres
D. Musculus brachioradialis
.

293. CM. Numiți șanțurile antebrațului:

А. Median
D. Radial
E. Ulnar.

294. CM. Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la:

B. Flexia în articulaţia cotului
D. Flexia anterioară a braţului
.

295. CM. Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:

A. Adducţia braţului
B. Extensia în articulaţia umărului
D. Extensia în articulaţia cotului
.

296. CM. Şanţul radial este delimitat de:

C. Mușchiul flexor radial al carpului
E. Mușchiul brahioradial.

297. CM. Şanţul median este delimitat de:

C. Mușchiul flexor radial al carpului
E. Mușchiul flexor superficial al degetelor.

298. CM. Şanţul ulnar este delimitat de:

C. Mușchiul flexor ulnar al carpului
E. Mușchiul flexor superficial al degetelor.

.
299. CM. Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
B. Sunt situaţi în trei planuri
E. Mușchiul opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.

300. CM. Muşchii eminenţei hipotenare:

A. Sunt în număr de patru
B. Mușchiul palmar scurt este inconstant
D. Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul piziform şi osul cu cârlig

301. CM. Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:

B. Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
D. Tendonul mușchiului flexor lung al policelui
.

302. CM. Topografia braţului:

B. Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile
superioară şi medie
C. Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel
lateral ai tricepsului brahial
E. Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.

303. CM. Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului:

C. Мusculus biceps brachii
E. Мusculus supinator.

Muşchii,
fasciile şi topografia membrului inferior, explorare pe viu

.
304. CS. Prin orificiul sciatic mare trece:
D. Mușchiul piriform

305. CS. Prin orificiul sciatic mic trece:

B. Mușchiul obturator intern
.
.
306. CS. Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin:
D. Arcul iliopectineu

307. CS. Indicați, care mușchi participă la extensia coapsei:

B. Мusculus gluteus maximus
.

.
308. CS. Indicați, care mușchi participă la abducerea coapsei:
D. Мusculus gluteus medius

309. CS. Indicați, care mușchi participă la rotația internă a coapsei:

B. Мusculus gluteus minimus
310. CM. Indicați care mușchi participă la rotația externă a coapsei:
C. Мusculus sartorius
D. Мusculus pectineus

311. CS. Originea musculus sartorius:

D. Spina iliaca anterior superior

312. CS. Locul de inserție a musculus triceps surae:

D. Tuber calcanei

313. CM. Retinaculele, formate de fascia crurală:

C. Vasele tibiale posterioare şi nervul tibial trec printr-o teacă separată
D. Posterior de maleola laterală se formează două retinacule peroniere

314. CS. Indicați muşchii coapsei, grupul muscular medial:

D. Graţios

315. CS. Indicați care mușchi participă la rotația laterală a gambei:

B. Мusculus biceps femoris

316. CM. Muşchii bazinului:

A. Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei
B. Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară

317. CM. Muşchii anteriori ai coapsei:

C. Sunt cei mai lungi din corpul omului

E. M. quadriceps femoris se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei.

318. CM. Muşchii posteriori ai coapsei:

A. Sunt extensori ai coapsei
B. Flectează gamba

319. CM. Muşchii mediali ai coapsei:

A. Toţi sunt adductori ai coapsei
C. Îşi iau originea de pe osul pubis
D. Muşchiul graţios participă la formarea pes anserinus superficialis

320. CM. Numiți formațiunile care constituie pereții canalis adductorius:

А. Мusculus adductor magnus
D. Мusculus vastus medialis

321. CM. Indicați formaţiunile topografice localizate posteroinferior de ligamentum inguinale:

B. Lacuna vasorum
C. Lacuna musculorum

322. CM. Numiți limitele fossa poplitea:

А. Мusculus biceps femoris
B. Мusculus semimembranosus
C. Мusculus gastrocnemius
.
323. CM. Indicați canalele din regiunea gambei:
А. Canalis cruropоpliteus
B. Canalis musculoperoneus superior
D. Canalis musculoperoneus inferior

324. CM. Fascia lată:

B. În porţiunea anterosuperioară se împarte în două foiţe
E. Porţiunea ei laterală se numeşte tract iliotibial.

325. CM. Triunghiul femural este delimitat de:

B. Muşchiul croitor
D. Ligamentul inghinal
E. Muşchiul adductor lung.
326. CM. Canalul cruropopliteu este delimitat de:
D. Muşchiul solear
E. Muşchiul tibial posterior.

327. CM. Muşchii coapsei, grupul anterior:

B. Cvadriceps femural
E. Croitor.

328. CM. Muşchii coapsei, grupul posterior:

A. Semimembranos
C. Biceps femural
D. Semitendinos

329. CM. Indicați care mușchi participă la flexia coapsei:

А. Мusculus rectus femoris
E. Мusculus sartorius.

330. CM. Indicați care mușchi participă la adducerea coapsei:

C. Мusculus gracilis
D. Мusculus pectineus

331. CM. Indicați care mușchi participă la flexia gambei:

А. Мusculus biceps femoris
D. Мusculus popliteus

332. CM. Indicați care mușchi participă la rotația gambei intern:

C. Мusculus sartorius
E. Мusculus semimembranosus.

.
333. CM. Indicați, care mușchi participă la flexia dorsală a piciorului:
B. Мusculus tibialis anterior
E. Мusculus extensor digitorum longus.

334. CM. Indicați, care mușchi participă la pronația piciorului:

А. Мusculus peroneus longus
E. Мusculus peroneus brevis.

335. CM. Indicați, care mușchi participă la supinația piciorului:

C. Мusculus extensor hallucis longus
D. Мusculus tibialis posterior
E. Мusculus fiexor hallucis longus.__