Structura

mucoasei cavității
bucale.
Mucoasa bucală - o formaţiune
conjunctivoepitelială,este structura care acoperă
straturile anatomice profunde tapetând în interior
cavitatea orală în totalitatea sa și are origine
identică cu a tegumentului (ectomezodermică).
 După zonele pe care le  În mod normal are o
acoperă mucoasa bucală culoare roz, iar în
poartă diferite denumiri: zonele gingiei,
mucoasa labială, palatului dur și limbii —
mucoasa jugală, mucoasa
o culoare roz-pală.
gingivală, mucoasa
palatină, mucoasa
Mucoasa este netedă,
linguală, mucoasa vălului umedă și strălucitoare
palatin datorită secreţiei
mucoasa planșeului bucal glandelor salivare.
 Tipuri de mucoasă
Mucoasa bucală după
funcţie este de 3 tipuri:
 În regiunea palatului dur,
• masticatorie (gingia și
palatul dur),
apofizelor alveolare, pe
• specializată (limba) limbă mucoasa aderă direct
• de înveliș (buzele,
jugală, planșeul bucal) la periost sau mușchi, și se
numește mucoasă fixă, în
rest este mobilă datorită
prezenţei unui strat de ţesut
conjunctiv lax, care
constituie submucoasa
Buzele
Buzele au 3 zone:
 Rosul buzei – este zona de trecere de la
piele la mucoasa acoperita cu epiteliu
pluristraficata, keratinizat. Pe restul
mucoasei buzei epiteliul nu se
keratinizeaza.
 Zona Klein – este linia de contact a
buzelor, care trece direct in mucoasa
vestibulara si cea jugală.
 Mucoasa buzei – tapetează musculatura
lor, iar sub mucoasa se afla o mulțime de
glande salivare mici, secretul cărora poate
fi observat daca răsfrângem buza.
 
 Versant extern
Epiteliu stratificat keratinizat
Foliculi piloşi, glande sebacee, sudoripare
 Versant intern
Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
Orificiile glandelor salivare minore labiale
 Mucoasa jugală
Are o culoare roz-pala si este bogat vascularizata.
Uneori pe suprafata ei putem observa o plica, o linie
albicioasa, numita linia alba jugală, care
proemineaza slab, dar care se poate si keratinizat.
Pe mucoasa, in dreptul dinților 17 si 27 deasupra
liniei albe, se poate observa o papila deseori destul
de pronunțata – ductul Stenon. Posterior, mucoasa
jugală se continua cu mucoasa regiunii retromolare,
numita comisura intermaxilară.
 Gingia, palatul dur
Mucoasa acestor sectoare nu are strat submucos,
este fixata si se keratinizeaza pronunțat.
Palatul dur are o mucoasa groasă, keratinizata, roz-
pala, cu suprafata neuniforma, formând rugile
palatine. Mucoasa palatului este strâns legata de os,
gratie lipsei stratului submucos si conține
numeroase glande salivare mici.
 Palatul moale este mobil, este alcătuit din
epiteliu:
Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat pe
versantul bucal
Epiteliu respirator pe versantul faringian
 Straturile mucoasei

Structura
mucoasei

Epiteliu Corionul
pavimentos

Spinos
Cornos
Bazal Granular Papilar

Reticulo-
papilar
Mucoasa specializată.
Tipuri motfologice de papile
Elementele lezante primare
Leziunile
elementare
 Macule
cutanate primare
 Noduli
 Tuberculi
sunt leziuni care
 Vezicule
apar pe pielea
 Microabcese sănătoasă fără
 Pustule a fi precedate de
 Papule urticariene existenţa unui
 Chisturi stadiu intermediar
 Macule - leziuni circumscrise de culoare diferită de cea a
tegumentului normal, fără modificarea reliefului sau
consistenţei pielii.
a) Pete cauzate de tulburări ale
melanogenezei apar prin:
acumularea anormală de melanină
care poate fi congenitală sau
dobândită
 pierderea parţială (hipocromie) sau
totală (acromie) a melaninei care
poate fi congenitală (ex: nev acromic,
albinism) sau dobândită (ex: vitiligo),
localizată(ex: piebaldism) sau
generalizată (ex: albinism), primară
(ex: vitiligo) sau secundară altor
leziuni (ex: pitiriazis versicolor,
eczematide, psoriazis vulgar)

b) Pete produse prin acumularea altui

pigment decât melanina
Papula – e un element necavitar de origine inflamatorie cu
dimensiuni de sub 5 mm, care proemineaza de asupra nivelului
mucoasei, cuprizand epiteliul si straturile superficiale ale
mucoasei propriu-zise

 Prin examenul
morfologic se constata
infiltrații microcelulare,
hiperkeratoză . Se
întâlnesc in Lichen
rubber planus. Daca
dimensiunile papulelor
depășesc de 5 mm in
confluenta ele
formează o placa.
 Nodul

 Nodozitatea – diferă
de papula prin
dimensiuni, mai mari de 1cm si prin
antrenarea tuturor straturilor tunicii
mucoase in procesul inflamator. La
palpare se constata un infiltrat ușor
dureros, peste 1 cm, solide, ferme şi
infiltrate la palpare
Tuberculul – ca element de etiologie
inflamatorie antrenează toate straturile
tunicii mucoase
Are 5-7 mm in dimensiuni. La palpare e dur,
dureros, mucoasa e hiperemiata,
edematiata. Tuberculul e susceptibil la
dezintegrare cu formare de ulcerații. Dupa
vindecare ramane o cicatrice. Tuberculele
se formează in tuberculoza.
Papula- leziune cutanata
infiltrata
 Papula este o proeminenţă a pielii
solidă, neindurată, bine circumscrisă,
de mici
 dimensiuni cu diametrul de obicei sub
1 cm, care se vindecă fără cicatrice.
 După aspect papula poate fi rotundă,
ovală, poligonală, ombilicată,
acuminată (sau
 conică de obicei în jurul unui orificiu
pilo-sebaceu, ex: keratoza foliculară).
 Culoarea papulelor poate fi roşie (ex:
eritemul polimorf), roşie-violacee
(liliachie)
 (ex: lichen plan), roşie-brună (ex:
sifilis).
Pustula –
seamănă cu o vezicula, însa
are un conținut purulent. Se
observa pe piele si pe
marginea roșie a buzelor.
Bula – ea diferă de vezicula prin dimensiunile mai mari. Poate fi
localizata intraepitelial de pe urma clivării celulelor epiteliale
si subepiteliale, când are lor decolarea stratului epitelial (in
eritem exsudativ polimorf, alergii).
In cavitatea bucala bulele se observa foarte rar, deoarece ele
se rup imediat si pe locul lor apar eroziuni. Deseori pe la
marginile eroziunii se vad resturile operculului bulei.
Conținutul bulei este de obicei serios, si mai rar
hemoragic.
Chistul – este formațiune cavitara cu tapet
epitelial si membrana de țesut conjunctiv.
Vezicule-elemente cutanate cu
conținut lichid
Veziculele sunt mici
ridicături circumscrise,
translucide, de mici
dimensiuni
(diametrul de 1-2 mm),
conţinând o serozitate
clară şi având forme
hemisferice, conice sau
prezentând o
depresiune centrală
(ombilicată). Veziculele
sunt situate fie pe piele
sănătoasă (ex: varicela)
sau pe eritem cutanat
(ex: eczema).