Tema: STUDII DESCRIPTIVE.

ANALIZA
ŞI INTERPRETAREA
STUDIILOR DESCRIPTIVE.
Au colaborat: Mohamed Eltaif
Irina Neamtu
gr.1330
 O prezentare generala a tipurilor de
studiu
 Majoritatea cercetarilor medicale au ca scop identificarea cauzelor
si modalitatilor de tratare sau prevenire a bolilor
 Unele studii sunt la fel de simple ca observarea cu pricepere a unei
noi boli sau probleme – prezentare de caz
 Altele sunt complexe si scumpe
precum studiul clinic
 Fiecare tip de studiu are propriile
puncte forte si limite
 Fiecare tip de studiu are probleme
asociate care pot denatura con-
cluzia si sa conduca pe cai gresite.
 Etapele premergatoare selectarii
tipului de studiu corespunzator
pentru cercetare consta in:
 Definirea problemei
 Mentionarea intrebarilor cercetarii
 Examinarii literaturii de specialitate
 Selectarea unui tip de studiu sau de proiect
 Elaborarea protocolului
 Realizarea unui test pilot al protocolului de testare
 Colectarea datelor
 Analiza datelor
 Scrierea raportului si deseminarea rezultatelor
 Precizarea intrebarii cercetarii

 Termeni clari, specifici

 “obiective specifice”
de parcurgere
 Ce?
 Cine?
 Unde?
 Cand?
 Studiul observaţional descriptiv
 Are ca scop descrierea fenomenelor care se produc ( p/u a sti Ce
Exista)
 Investigatorul urmareste evenimentul – fara a interveni pentru a-l
modifica
 Rezultatele acestui studiu pot servi la emiterea de ipoteze
 Exemple:
 Distributia unei boli intr-o colectivitate
 Prevalenta infectiei ci HIV la consumatori i/v de droguri
 Compararea seropozitivitatii la cei care utilizeaza in comun ace /
seringi vs utilizatori ''individuali''
 Tipurile studiilor descriptive

 Rapoarte de cazuri
 Serii de cazuri
 Studii ecologice(corelaţionale)
 Studii de prevalenţă (transversale)
 Cazuri clinice raportate:
Descriu observaţii a unor pacienţi şi constituie prima etapă de
recunoaştere a unei boli sau a unui factor de risc nou.
* Se comunica informatia nu la mai mult de 10 pacienti;
*Abordarea este pur descriptiva (doar valori absolute);
*Limitele studiului tine de selectia subiectiva a cazurilor dupa
interesul cercetatorului;
*1/3 din articolele din medicina clinica sunt bazate pe astfel de studii.
 Studiile descriptive prezinta
populatia din punct de vedere a
unor caracteristici:
*Caracteristici personale ale colectivitatii ( virsta,sex,categorie
sociala);
*Caracteristici temporale distributia temporala a bolilor si a factorilor
de de risc;
*Caracteristici spatiale distributia spatiala a bolilor si factorilor de
risc.
 Seriile de cazuri:
* Sunt folosite mai des pentru a descrie caracteristici clinice cum sunt
semne şi simptome ale bolii sau evolutia acesteia;
*Sunt bazate pe furnizarea de informaţii despre o serie de cazuri
tratate, fără să fie comparate cu un grup de control;
*Uneori interpretarea datelor bazate pe acest tip de studii sunt
generatoare de erori;
*Nu permit generalizarea concluziilor;
*Nu permit stabilirea frecvenţei unei boli, pentru aceasta ar fi necesar
un studiu de incidenţă sau prevalenţă;
*Nu permit aprecierea unui factor de risc, pentru aceasta ar fi necesar
un grup de comparaţie.
De exemplu, Gottlieb şi colaboratorii au descris în 1981 cazurile a patru bărbaticare prezentau semnele
unei forme rare de pneumonie, deschizând calea unor studii ulterioare care au dus la descoperirea
SIDA.
 Studiile ecologice:
* Se ocupa cu compararea frecventei unor evenimente care apar
la grupuri diferite;
*Se compară date şi se examinează corelatiile în vederea emiterii
unor ipoteze de asociere;
De exemplu, asocierea între un aport alimentar sporit în grăsimi şi creşterea aparitiei cancerului mamar
este o ipoteză importantă care a apărut în urma unui studiu ecologic.

*Studiile ecologice compară grupuri şi nu indivizi, de accea este

necesară precautia atunci când se trag concluziile şi se identifică
asocierile;
*De aceea e posibila aparitia hazardului în interpretarea acestor studii
se mai numeşte şi “eroarea ecologică”.
De exemplu, o astfel de eroare a apărut în unele studii care au arătat existenta unei corelatii
între calitatea apei potabile şi mortalitatea prin boli cardiovasculare.

* Totusi studiile ecologice sunt rapide, sunt uşor de efectuat, folosesc

date disponibile şi generează sau sustin ipoteze noi.
 Studii Observationale: Studiu
transversal
 Un studiu transversal (de prevalenta) arata o asociere intre un
rezultat si cauze posibile prin studierea unui grup la un moment
dat, in timp.
 Poate demonstra o asociere intre
un factor si un rezultat, dar nu
 poate spune care a fost primul
 Poate furniza o explorare
preliminara
 Relativ ieftina si usoara.
 Scopul studiilor transversale:

*Determină prezența bolii, a incapacității sau a unor caracteristici

personale;
*Masoară starea de sănătate a populației;
*Permit cunoașterea distribuției a unor factori de risc în populația
examinată.
 Studiu transversal:

*Studiile de prevalență pot fi:

– Descriptive oferă informații despre variabile in mod separat (cîte
boli avem în populație la moment);
– Tip caz-control includ persoane care prezintă o boală (sau o altă
variabilă) care ne interesează şi un grup de control (grup de
referintă sau de comparatie) format din persoane care nu sunt
afectate de boala respectivă (sau o altă variabilă pe care o
studiem).
 *În unele tări se efectuează în mod regulat anchete de tip transversal pe eşantioane
reprezentative de populatie, concentrate asupra caracteristicilor personale şi
demografice, a obiceiurilor legate de boală şi de sănătate. Datele obtinute
contribuie la evaluarea nevoilor de sănătate ale populatiilor.

Domenii de aplicare a anchetelor transversale:

1. Demararea programelor de sănătate publică preventivă şi curativă.
2. Formularea ipotezelor de etiologie a unor maladii, ce se testează
prin studii analitice.
3. Diagnosticul stării de sănătate a populației.
 Screeningul:

Screeningul este o examinare în masă care constă în aplicarea unui

ansamblu de procedee și tehnici de investigație a unui grup
populational în scopul identificării a unei maladii, anomalii sau
factori de risc.
În ziua de astăzi, screeningul se practică doar pentru anumite boli,
unde i s-a dovedit eficacitatea.
 Ipotezele ce stau la baza
practicarii screeningului:
*Într-o populație sunt maladii și bolnavi necunoscuți;
*Eficacitatea si eficienta interventiilor medicale este mai ridicata
daca maladia este indentificata in perioada de latenta;
*tratamentul efectuat in stadiile precoce ale maladiei este mai eficace
si mai ieftin
 Scopurile screeningului:
*Mentinerea sanatatii si prevenirea bolii , in cazul cind screeningul a
avut scop depistarea factorilor de risc;
*Depistarea precoce a bolii;
*Determinarea prevalentei unei boli sau factori de risc;
*Diagnosticul starii de sanatate a unei colectivitati;
*E valuarea unor actiuni, a unor programe;
*Determinarea prezentei unor asociatii.
 Criteriile de selectare a maladiilor care
pot fi obiectul unui screening:
*Boala sa constituie o problema in prevalenta mare in rindul
populatiei, sa aiba un impact negativ medical si social;
*Boala trebuie sa fie depistata in faza de latenta sau debut
asimptomatic;
*Sa existe probe capabile sa evidentieze afectiunea;
*Testul dat sa fie acceptat de populatie;
*Boala sa fie bine cunoscuta si inteleasa;
*Sa existe servicii disponibile pentru cei care sunt depistati ca ar avea
boala;
*Tratamentul sa fie acceptat de bolnavi;
*Eftin;
*Echipa de studiu trebuie sa inteleaga ca acesta este un inceput de
 Studiu transversal:
Avantaje
– Relativ ieftina;
– Relativ mai simpla;
– Poate reprezenta o populatie tinta (generalizare);
– Un punct bun de plecare pentru cercetare
– Sunt indicate în maladiile cu debut lent şi o perioadă
îndelungată de evoluţie.
– permit studiul simultan al asociaţiilor dintre mai multe
efecte şifactori de risc presupuşi, fiind folosite pentru
generarea de ipoteze, care vor fi verificate prin studii de
nivel superior în piramida studiilor.
 Limitele studiilor transversale:
*Nu poate determina cauza (oul sau gaina);
*Surprind evenimentele intr-o secventa temporara;
*Nu poate masura incidenta maladiei urmarite;
*Pot fi limitate de evaluarile selective si de erori produse in culegerea
informatiilor din antecedentele bolnavilor;
* A vedea inseamna a privi
dincolo de date; a observa , a face
mai mult decit observatie.
* Priveste la multimea de oameni
si vei fi coplesit de ceea ce vezi.
*Dar selecteaza din multimea de
oameni un numar limitat,observai
cu perspicacitate, si ei iti vor
spune mai mult decit toate
multimele luate impreuna.