TUBERCULOZA.

FORMELE
CLINICE. DIAGNOSTICUL.
TRATAMENTUL.
Tuberculoza pulmonară Se clasifica în:
Tuberculoza pulmonară diseminată (miliară)
Tuberculoza pulmonară nodulară
Tuberculoza pulmonară infiltrativă
Tuberculoza pulmonară fibro-cavitară
Tuberculoza laringelui, traheii și bronhiilor

CLASIFICAREA CLINICĂ A
TUBERCULOZEI
Tuberculoza extrapulmonară
 Pleurezia tuberculoasă (empiemul)
 Tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici
 Alte forme de tuberculoză a căilor respiratorii: Tuberculoza sistemului nervos
 Tuberculoza generalizată (poliserozita, miliară cu localizări multiple)
 Tuberculoza oaselor şi a articulaţiilor
 Tuberculoza aparatului uro-genital
 Adenopatia tuberculoasă periferică
 Tuberculoza peritoneului, intestinului, ganglionilor limfatici mezenterici
 Tuberculoza cavității bucale
 Tuberculoza pielii şi a ţesutului celular subcutanat
 Tuberculoza ochiului
 Tuberculoza urechii
 Tuberculoza suprarenalelor
 Factori de risc:
 • Persoane paupere, fara adapost
• Infectatii HIV
• Utilizatorii de droguri si alcool in exces
• Scaderea imunitatii: transplant de organe, boli autoimune, tratament
imunosupresor
• Afectiuni cronice: diabet zaharat necontrolat, ciroza, rezectii gastrice,
hemodializa etc
• Persoane din colectivitati gen institutii corectionale, penitenciare,
camine- spital, azile
• Muncitorii expusi la noxe profesionale cu pulberi silicogene care
dezvolta pneumoconioze
• Factori de mediu: cataclisme, razboaie, migratii
• Varste extreme: copii mici (<5 ani) si varstnicii
• Boli maligne: cancere, limfoame, leucemii
• Contactii persoanelor cu tuberculoza: familia, prietenii
Cai de transmitere.
Simptome
• principala cale de transmitere: calea aeriana
• cai mult mai rare: transplacentara (de la mama la fat), cutanata,
digestiva- prin consumul de lapte de la animale cu mastita
tuberculoasa
O persoana cu tuberculoza activa poate avea simptome de tipul:
 • tuse persistenta intial seaca, ulterior productiva
• oboseala acentuata
• scadere în greutate
• pierderea poftei de mâncare
• febra prelungita
• tuse cu sânge
• transpiratii nocturne
Diagnosticul

 Diagnosticul tuberculozei active se face prin 

radiologie, (cunoscută drept 
radiografie toracică) prin examinare
microscopică și cultură microbiologică a
fluidelor corporale. Diagnosticarea
tuberculozei latente se face prin 
testul cutanat la tuberculină (TCT) Proba
Matoux și analize de sânge. 
 Tuberculoza cavității
orale
 Reprezintă o complicație a tuberculozei pulmonare.
 Netratată, boala se transmite pe cale sangvină sau limfatică către alte
organe. In cavitatea orală, boala prezintă următoarele localizări și forme:
 la nivelul limbii: apare inițial având formă nodulară. Nu doare dar jenează
la masticație. În timp, formațiunea se aplatizează iar centrul acesteia se
ulcerează, marginile rămânând reliefate. In acest moment, alimentele
dure sau cele picante produc arsuri care sunt greu de tolerat de către
pacient.
 la nivelul buzei: inițial apar niște fisuri, ce dau buzelor aspectul fisurat.
Același aspect se observă și în cazul deshidratării, de aceea pacientul nu
se impacientează. In fazele avansate, fisurile se adâncesc și devin
dureroase, similare cu cele de la nivelul limbii. 
 la nivelul vălului palatin: ulcerațiile pot conflua și apar suprafețe extinse
de leziuni tuberculoase
 Tuberculoza manifestată la nivelul cavității orale are o
evoluție rapidă și agresivă.
 Dacă inițial apar dureri doar în momentul masticației, în
faze avansate simptomatologia este spontană iar pacientul
ajunge în imposibilitatea de a se alimenta.
 Simptomele generale care trebuie să îndrume pacientul
spre medicul personal sunt tusea, care nu cedează, însoțită
de firicele de sânge, febră și stare generală alterată.
 Scăderea bruscă în greutate este un semn ce trebuie să
alerteze pacientul.
 Tuberculoza poate să apară și la tinerii cu o sănătate bună,
care însă sunt surmenați datorită muncii și stressului în
exces.
 Este o boală tratabilă dacă este identificată și tratată
timpuriu, ce nu lasă sechele funcționale de niciun fel.
Diagnostic Diferențial
 Tonsilită cronică
 Angine repetate în anamneză;  perioade de remisie îndelungată (tonsilita
cronică);  examenul cavităţii bucale: amigdale hipertrofiate, acoperite cu
exsudat pultaceu albicios, cremos, punctiform; sialoree;  examenul
ganlionilor limfatici regionali: măriţi în dimensiuni, dureroşi la palpare.
 Reumatism dureri în regiunea precardiacă;  artralgii;  date obiective care
confirmă afectarea aparatului cardiovascular: atenuarea bătăilor cardiace;
suflul sistolic etc.;  leucocitoză, monocitoză, mărirea VSH;  probe
reumatice pozitive.
 Hepatocolecistopatii dureri apărute pe nemâncate sau postprandial; 
fenomene dispeptice;  hepatomegalie;  dureri la palpare. NOTĂ:
Diagnosticul trebuie completat prin efectuarea colecistografiei, sondajului
duodenal, investigaţiilor de laborator.
 Invazii parazitare (Helmintiaze) greaţă, vomă;  bruxism;  sialoreie; 
discomfort în regiunea epigastrală;  temperatură normală;  eozinofilie
marcată;  infiltrate eozinofilice în plămâni. NOTĂ: Pentru confirmarea
diagnosicului este necesar de efectuat analiza serologică la parazitoze
intestinale; examenul maselor fecale la ouă de helminţi.
 Tratament
 Raspuns la terapie: tuberculoza chimio-sensibila cu schema standardizata
de tratament cu durata de 6 luni si tuberculoza chimio-rezistenta care
necesita un plan terapeutic mai complex si durata mai lunga.
 Persoanele care se infecteaza au doua posibilitati: sa ramana infectate-
tuberculoza latenta sau sa treaca de la stadiul de infectie la cel de boala-
tuberculoza activa. Pana la o treime din populatia lumii este infectata cu
tuberculoza asimptomatica si nu transmite infectia celor din jur.
Chimioprofilaxia este recomandata in aceasta situatie pentru a preveni
imbolnavirea
 Tratamentul este gratuit si se incepe in spital in sectii special amenajate
pentru izolarea bolnavilor pana la negativarea sputei pentru a nu mai
raspandi infectia, apoi se continua de acasa prin dispensarul teritorial.
 Exista scheme standardizate national care presupun o asociere de mai
multe medicamente pentru o durata lunga: 6 luni pentru tuberculoza
chimiosensibila la tratament de linia I si 12-18 luni sau chiar mai mult
pentru tuberculoza chimiorezistenta unde se utilizeaza medicamente de
linia II cu efecte secundare mult mai agresive.
Prognostic
 Evoluția de la infecție la boală se produce în stadiul în care bacilii trec de
barierele de protecție imunitară și încep să se multiplice. În cazul tuberculozei
primare (aproximativ 1–5% din cazuri), această evoluție are loc imediat după
infecția inițială. Totuși, în majoritatea cazurilor, se produce infecția latentă,
fără simptome evidente. Acești bacili inactivi declanșează tuberculoza activă
în 5–10% din cazurile latente, adesea după mai mulți ani de la infectare.
 Riscul de reactivare a bolii crește în caz de imunosupresie, produsă de
exemplu de infectarea cu virusul HIV. În cazul persoanelor co-infectate cu „M.
tuberculosis” și HIV, riscul de reactivare crește cu 10% pe an. Studiile care
utilizează amprente ADN ale tulpinilor „M. tuberculosis” demonstrează că
reinfecția cauzează apariția tuberculozei recurente mai des decât se credea
până acum. Se consideră că reinfecția provoacă peste 50% din cazurile de
tuberculoză reactivată în zonele cu răspândire mare a bolii. Riscul de deces
cauzat de tuberculoză a fost de 4% în anul 2008, în scădere de la cel de 8%
înregistrat în 1995.