Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. AMELOGENEZELE IMPERFECTE
1
- suprafata smaltului este lucioasa, dura si prin transparenta stratului subtire de
smalt se observa culoarea galbuie a dentinei, putand ajunge pana la cafenie mai
poarta denumirea si de dinti cafenii
- rezisten la carii
- este posibil ca uneori eruptiile dentare sa fie intarziate sau dintii pot sa nu erupa
(incluzii)
- se poate asocia si ocluzie deschisa frontala (datorita hipersensibilitatii la agentii
din mediul inconjurator pacientii tind sa isi interpuna limba, rezultand ocluzie
deschisa frontala)
- ocluzie deschisa in 60% din cazuri
Examenul radiologic:
- cu greutate se distinge smaltul de dentina
- uneori se pot observa calcificari intrapulpare
- in cazul dintilor cu intarzieri in eruptie sau care nu erup pot aparea rezorbtii
coronare
- dentina, pulpa, parodontiul, cementul sunt in general de aspect normal
- cementul poate acoperi smaltul la jonctiunea smalt-cement
2
Clinic:
- la ambele dentitii
- exista diferente dpdv al sexelor: la sexul masculin smalt subtire si granulat
rugos in timp ce la sexul feminin smaltul este sub forma de benzi verticale de
smalt hipoplazic ce alterneaza cu benzi de smalt sanatos
3
- combaterea simptomatologiei subiective
- prevenirea sau reducerea uzurii (z. post)
- meninerea unei DVO optime
- restaurare dentar care s satisfac cerinele morfologice, estetice i funcionale n
funcie de grad. afectrii.
- ca principiu preparare cat mai parcimonioasa a dintelui in vederea acoperirii
- corectarea functiilor defectuoase
- pt zona frontala microproteze de invelis, fatetari
Etapa I de tratament
DT: frontal - obt. Co, cor. de celuloid, acrilat, compozit i lateral - cor.
prefabricate metalice
DP imaturi: coroanele prefabricate metalice, cor. celuloid, acrilat, Co imediat
posteruptiv
4
normal
III hipomineral - culoare de la - S. cu grosime -- smalul are AD
alb opac la normal contrast AR
galben brun -S. se similar sau
suprafaa fractureaz i mai mic dect
smalului este uzeaz uor al dentinei
moale i rugoas - coroanele
- sensibilitate neerupte au
dentar morfologie
ocluzie deschis normal
tartru masiv
IV AI. cu - culoare de la - smal redus -Contrastul AD
taurodonie alb/galben brun - cu zone de smalului este
cu aspect ptat hipomineralizare de la normal
- dinii pot i gropie la uor mai
aprea mici mare dect al
- fr puncte de dentinei
contact -camere
pulpare mari
2. rahitismul vitamina-D dependent tip II este asemntoare cu tipul I dar este nsoit de
absena total a prului capului (alopecie total).
5
DEFECTE DE STRUCTUR ALE DENTINEI
I. Dentinogeneze imperfecte
II. Displazii dentinare
III. Rahistismul rezistent la vitamina D hipofosfatemic
I. DENTINOGENEZE IMPERFECTE
- sunt anomalii evolutive
- cauza genetica cu transmitere predominant autozomal dominant dar i AR
- intereseaza structurile derivate din tesutul conjunctiv, afectiune cu interesare
multisistemica
Clasificarea DI dupa Shields:
- tip I - DI + osteogenez imperfect
- tip II - DI propriu-zis, [dentina opalescenta ereditara, maladia Cap de Pont]
- tip III DI izolat Brandy-Wine
6
- imediat dupa eruptia dentara in functie de forma clinica smaltul incepe sa se
uzeze, sa se desprinda (deficiente la nivelul JSD, care este foarte putin ondulata,
aproape rectilinie prindere foarte slaba smaltul se desprinde de pe suprafata
dintelui dintele se dezgoleste se uzeaza foarte repede pana la nivelul
coletului dintii au aspect de bonturi dentare slefuite DVO se va modifica)
- dintii sunt putini sensibili
- pot aparea complicatii parodontale
Histologic - deficienta la nivelul JSD; mantaua dentinara nu prezinta modificari, in
schimb canaliculele dentinare circumpulpare sunt mai scurte, orientate dezordonat
, prezentand si dentina interglobulara
Tipul I - radicular
- modificarile principale la nivel radicular
7
- denumiti si dinti fara radacina dinti cu radacina scurta, subtire, cu implantare
defectuoasa, care la scurt timp dupa eruptie devin mobili, facand sa se piarda usor
- canalele radiculare sunt obliterate in mare parte de depuneri de dentina
defectuoasa dand un aspect caracteristic de alternante oeizontale de
radiotransparente cu radioopacitati
- datorita acestei caracteristici a spatiului radicular se citeaza aparitia frecventa a
reactiilor periapicale de tip granulom sau chiar chisturi, in ciuda aspectului
coronar normal
- coroanele au forma si culoare normala, rareori au caracter translucid
Tipul II - coronar
- modificare principala la nivel coronar
- coronar modificarile par mai pronuntate in dentitia temporara, capatand aspectul
unor dinti cu dentinogeneza imperfecta, cu transluciditate, culoare gri-bruna pe
fondul de opalescenta
- in dentitia permanenta exista mai putine modificari
- radiologic camera pulpara: larga, care pe alocuri este obliterata cu depuneri de
dentina anormal structurata
- radacinile sunt relativ normale, nu se mai intalnesc leziuni apicale ca in tipul I
Tratament
- tipul II nu pune probleme speciale de tratament
- tipul I, radicular tratament endodontic ori de cate ori este posibil, ca sa sa se
pastreze suportul osos pt un viitor implant; daca nu extractii + tratament protetic
8
- este posibil sa existe asociat si modificari la nivelul smaltului hipoplazii de
smalt
Hiopofosfatazia
Displazia cleido-craniana
9
cementul dintilor permanenti prezinta deficiente: lipseste cementul celular aplazia
cementului celular si situatii in care cementul acelular este afectat
dinti supranumerari care nu au puterea sa erupa
intarzieri in eruptia dintilor permanenti, cu persistenta pe arcada a dintilor temporari
mult peste varsta de exfoliere
rezorbtia radiculara a dintilor temporari nu se realizeaza cum trebuie
Tratament:
- colaborare interdisciplinara intre ortodont chirurg- pedodont
- se recomanda extractia dintilor temporari daca examenul radiologic evidentiaza ca
radacinile dintilor permanenti de inlocuire s-au dezvoltat pe mai mult de din
lungimea lor (extractie prin descoperire chirurgicala)
- exista posibilitatea ca la dintii permanenti respectivi sa se stimuleze formarea
cementului si in felul acesta sa fie ajutata eruptia dintelui respectiv a carui
radacina se va dezvolta normal
afectiune ereditara
mod de transmitere: autozomal dominant / recesiv
+/- leziuni si la nivelul conjunctivei si corneei in functie de modul de transmitere
afectiune in care apar vezicule si bule la nivelul pielii si mucoaselor
zone afectate in principal: incheieturile: genunchi, coate, la nivelul mainilor,
gleznelor, picior
apar si la nivelul cavitatii bucale, dupa traumatisme minore se sparg foarte usor
indiferent de localizare, bulele au un continut sanguinolent
vindecarea cu aparitia de cicatrici retractile
legat de cement:
- cementul celular se produce in exces
- cementul acelular este slab calcificat, fibros
Tratament:
- agenti chimioterapici
10
acesti dinti prezinta o eruptie intarziata sau incompleta si deseori pacientul se prezinta
acuzand dureri dentare, in absenta unor carii profunde ce pot genera asemnea dureri
de asemenea pot prezenta PAA sau abcese gingivale
Epidemiologie:
- frecventa rara
- mai frecvent la sexul feminin
- mai frecvent la dintii maxilari
- localizate in special la frontalii maxilari
- localizate de obicei la o singura hemiarcada
Tratament:
- extractia dintilor respectivi
- restaurare protetica
11