Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reinsertie si neoinsertie
Resinsertia=refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical muco-gingival de restaurare a nivelului
gingiei fata de coletul dintelui in cazul unei retracii gingivale de localizare
Neoinsertia=refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical de desfiintare a unei pungi parodontale
2.Root planning
-indepartarea prin chiuretaj a cementului radicular necrozat si infectat si realizarea unei suprafete netede dupa detratraj
sau chiuretaj gingival.
-operatiune activa(de raschetare) a suprafetei radiculare
3.Debridment
-indepartarea depozitelor moi din santul gingival sau din pungile parodontale false si de adancime mica,formate din PB si
metabolitii toxici produsi de aceasta si materia organica neviabila:resturi alim,t. de granulatie infectat,detritus celular
-modern,cuprinde si chiuretajul peretelui moale al santului gg si al resturilor de tartru inclavate in cementul radicular
-conservativ sau chirurgical
4.Atritie si abraziune
Atritie=fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
-la niv marginilor incizale,suprafetelor ocluzale si aproximale,prin masticatie si deglutitie
Abraziune=actiunea de uzura prin frecarea prin substante sau corpi straini interpusi interdentar:perii de dd ff aspre,pilirea
voluntara a dd,din cauza unor forte biomecanice anormale,nefiziologice
-pot aparea eroziunea si abfractia
Eroziune=lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale,localizata la nivelul coletului
-prin demineralizare acida:regurgitatii,reflux gastroesofagian,consumatori de citrice sau bauturi carbogazoase
Abrfractia=lipsa de substanta ,lacunara ,la colet,produsa prin trauma ocluzala
5.Parodontologie si parodontopatie
Parodontologia=ramura a medicinii dentare care se ocupa cu studiul parodontiului marginal,din punct de vedere
anatomic,fiziologic,patologic,terapeutic
Parodontopatiile=boli generale ale intregului suport si ale functiei maxilarelor
6.Parodontoza
-nu este un termen folosit actual,pentru ca boala parodontala este o inflamatie cauzata de placa
bacteriana(inflamatieterminatia ita).Corect este parodontita
-terminatia oza- se foloseste in leziunile degenerative distrofice
7.Descrieti stomodeum din perioada embrionara
-apare in sapt III
-placa orala se fragmenteaza si comunica in profunzime cu o cavitate mare transversala=stomodeumul(gura primitiva)
-este limitat superior de mugurele FN(frontonazal)-mugurele nazal intern(situat median) si 2 muguri nazali externi
lateral de 2 muguri maxilari
inferior de 2 muguri mandibulari
8.Osificarea desmala si encondrala.Implicatii practice
Osificarea desmala=structurile osoase ale parodontiului marginal se dezvolta din mezenchimul mugurilor maxilari ca
oase de membrana rezistenta mai redusa in tot cursul odontogenezei.Osul de membrana se formeaza direct din tesut
conj, fibros.Astfel din mezenchim se diferentiaza un tesut osteogen care contine osteoblastelematrice omogena dispusa
in interiorul retelei fibroase initiale si se calcifica sub forma de os trabecular sau spongios
Osificarea endocondrala=osul endocondral,format pe model cartilagions rezulta din calcifiere cartilajului original care
sufera procese degenerative si e substituit de osul nou format.
Implicatii practice:Structurile osoase mandibulare pe model cartilaginos sunt mai rezistent(cartilajul
Meckel),predominant anterior-corespund caninului si primului PM.In rest, parodontiul osos mandibular si celelate
componente(desmodontiu, cement , gingie) se formeaza tot ca os de membrana
12.Formarea desmodontiului
-tes conjunct situat in spatiul dento-alveolar provinde din sacul dentar
-dupa diferentiere,cementoblastii se aliniaza in zona interna ,iar osteoblastii,extern
-fibroblastii sunt concentrati in zona centrala si produc fibre de colagen,la inceput neorientate functional
-Fibrele de colagen raman inglobate cu un capat in cement si cu altul in osul alveolar.In timpul eruptiei si dupa realizarea
planului de ocluzie se diferentiaza functional pe grupe:
-fb gg supraalveolaredentodentare,transseptale, de la cementul unui dinte la cementul dd vecin
-fb alveolodentare
-vasele sangvine se diferentiaza din mezenchimul pulpei dentare,in zona peretilor alveolari si mucoasei gingivale
-formatiunile nervoase:corpusculi si baroceptori in jului fasciculelor de colagen mai voluminoase,rol in controlul presiunii
asupra dintilor
-fb nervoase mielinice,filamente terminale specializate in receptia stimulilor durerosi
13.Formarea oaselor alveolare
-oasele alveolare se formeaza si la maxilar si la mandibula prin centre de osificare desmala,initiate in sapt 6-7
-procesul de osificare incepe in jurul mugurilor dentari dinspre inferior spre exterior,se unesc de baza maxilarului si arcada
bazala a mandibulei
-osteoblastii sunt celulele formatoare de os alveolar
-in perioada neonatala,oasele sunt reprezentate prin suporturi mineralizate in jurul dd neerupti
-perioada dd temporare:cresc in inaltime,odata cu eruptia DT,care continua si dupa stabilirea in plan ocluzal
-perioada dd mixte:oasele alveolare dispar odata cu pierderea DT si se formeaza si se inalta alveolele DP
-perioada dentitiei permanente: la adolescenta, continua cresterea in inaltime a suportului osos alveolar al DP,care se
finalizeaza la maturitate
-perioada de involutie:reducere prin atrofie a inaltimii oaselor alveolare la nivelul crestelor si septurilo interalveolae si
interradiculare ale dd inca prezenti si micsorarea prin resorbtie pana la disparitia osului in zonele edentae
-sunt intr-o permanenta remaniere de la formare pana la sf.vietii
-solicitarile exercitate pe dd,determina depunerea de os lamelar orientat functional sub influenta tractiunii lig periodontal
-aceasta orientare se gaseste si la osul trabecular,care in portiunea interna ,prezinta o structurare a septurilor in
continuarea liniilor de forta ale fibrelor dento-alveolare
14.Eruptia activa.Implicatii clinice
=deplasarea dd spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional
-apozitia de os alveolar care compenseaza eruptia activa a dintelui.Astfel extremitatea apicala a epiteliului jonctional
pastreaza distanta constanta de marginea osului alveolareruptie a dd + alveola
-cand la nivelul planului de ocluzie dintele nu se intalneste cu antagonisul,deplasarea continua in mod rapid,timp
scurt=eruptie activa accelerata
-eruptia activa se caracterizeaza prin mentinerea raportului coroana anatomica=coroana clinica si radacina
anatomica=radacina clinica
15.Eruptia pasiva.Implicatii clinice
=rezulta prin desprinderea de coroana si radacina cu deplasare progresiva spre apical a nivelului de insertie a epiteliului
jonctionalmarirea coroanei clinice
-se compenseaza intr-o masura prin atritie,dar care se produce mai lent decat retractia gg,a.i. alungirea coroanei clinice
prin eruptie pasiva e predominanta
-stadii:
1.epiteliul jonctional si baza santului gg sunt pe smalt
2.epiteliul jonctional e localizat si pe smalt si pe cement,baza santului e inca pe smalt
3.epiteliul jonctional e in intregime pe cement,baza e sub nivelul JSC
4.epiteliul jonctional s-a retras spre apical,cement expus,baza se afla pe cement
-eruptia pasiva poate sa fie rapida in conditiile supraadaugarii inflamatiei =eruptie pasiva accelerata(proces de retractie gg
rapida)
16.Componentele principale ale parodontiului marginal
-intre gg fixa si muc alveolara=jonctiunea muco-gingivala,vizibila V la ambele arcade, sub linie se afla mucoasa alveolara,
mai elastica si mobila
-jonctiunea e vizibila si pe fata linguala,dar lipseste in zona palatinala,unde mucoasa palatului dur e ferm atasata,bine
keratinizata si se continua fara linie de demarcatie cu gingia
22.Culoarea gingiei normale
-normala:roz deschis,dar variaza in raport cu:
-grosimea stratului epitelial
-gradul de keratinizare
-gradul de vascularizatie din corionul gg
-prezenta si nr celulelor melaninoformatoare
-culoarea este mai palida,chiar usor albicioasa in zonele de hiperkeratoza,de reactie la imactul alimentar traumatizan
-la populatiile de culoare-maro inchis,albastru inchsnegru, distribuita uniform sau neregulat pe suprafetele intinse ale gg
23.Aspectul suprafetei gingivale si consistenta gingiei
Aspectul
-in zona fixa e de gravura punctata sau in coaja de portocala,presarata cu orificii corespunzatoare unor zone de
penetratie adanca in corion a digitatiilor epiteliale
-microdepresiunile sunt datorate unor fascicule de bezni de colagen,perpendiculare pe suprafata osului alveolar si care
mentin un contact mai strans intre lamina bazala a mucoasei si periost
-aspectul e mai evident dupa 5 ani,se remarca mai mult la frontali si se diminueaza spre molari,unde dispare
-Aspect mai pronuntat pe versantul vestibular, se accentueaza la adult si dispare la varstnic
-acest aspect poate lipsi!!
-prezenta lui e semn de sanatate parodontala
Consistenta
-ferma in special in zona de gg fixa
-in raport cu ea,MGL si vf papilelor prezinta o consistenta mai laxa,usor depresibila la comprimare cu o sonda butonata
24.Culoarea gingiei in conditii patologice
-rosu aprins in inflamatiile acute,din cauza hiperemiei active,in gingivita alergica
-rosu-violaceu in inflamatiile cronice datorita stazei vasculare
-palida,albicioasa datorita hiperkeratozei celulelor din stratul cornos(traumatisme,lichen plan)
-Palid-lucioasa in anemii
-Lizereu eritematos,rosu-aprins,localizat sau generalizat,situat la nivelul papilelor interdentare si al MGL(SIDA)
-negru maroniu in intoxicatiile cu metale,in boala Addison,snd Peutz J.
25.Aspectul gingiei in diferite circumstante patologice
-zone de hiperkeratoza(diskeratoza in lichen plan,gingivostomatita micotica)
-eroziuni si ulceratii(lichen plan,gingivostomatita herpetica/aftoasa,gingivita leucemii/de menopauza)
-bule(lichen,penfigus vulgar)
-aspect atrofic(lichen plan,gingivita de menopauza,gingivita micotica)
-descuamari(gingivita descuamativa)
-hipotrofie,hiperplazie,modificari fibrotie(inflamatie cronica)
-aspect granular(prundis)(gingivita hiperplazica idiopatica)
-induratii dureroasae(sclerodermie)
26.De ce factori depinde pozitia gingiei fata de dinte
-eruptia dentara
-tipul constitutional
-varsta
-anomaliile dentomaxilare
-parafunctiile si obiceiurile vicioase
-traumatismele directe
-traumatismele indirecte,ocluzale
-keratinizarea-stadii:
1.reducerea pana la intrerupere a inmultirii celulare
2.pierderea capacitatii de sinteza proteica
3.acumulare in citolasma celuleor de material macromolecular,tonofilamente si keratohialina
4.degenerescenta cornoasa a celulelor care se incarca cu keratina=ortokeratoza
5.exfolierea progresica din stratul cornos al celulelor situate superficial
-patologic apare hiperkeratoza,cu fisuri,desprinderi de lambouri sau parakeratoza,din cauza mitozei accelerate si timpului
insuficient de ajunge la suprafata, pentru a permite transformarea lor in totalitate in keratina, determinand celule cu
nucleu sau fragmente nucleare
31.Celulele Langerhans din epiteliul gingival
-sunt prezente in epiteliul oral,sulcular si jonctional
-apar ca o citoplasma clara cu granulatii caracateristice,fara tonofilamente,fara sistem desmozomal de unire
-provin din osul alveolar medular si se multiplica pe gingie
FUNCTII
-declansarea unui raspuns imun specific,tisularinformeaza antigenic limfocitele T,pe care le activeaza
-actioneaza ca macrofagele in stimularea proceselor imune de aparare antimicrobiana
32.Epiteliul santului gingival:morfologie si implicatii practice
-epiteliul care acopera peretele moale al santului gg e slab keratinizat/nekeratinizatkeratinizarea redusa sau absenta
favorizeaza producerea de microeroziuni urmate de sangerari (implicatie practica)
-ff importanta in dg,ev si trat gingivita cronica si parodontita marginala cronica superficiala
-keratinizarea redusa sau absenta favorizeaza producerea de microeroziuni si microulceratii urmate de sangerari care
sunt controlate in aceasta situatie prin atitudine terapeutica particulara
33.Epiteliul jonctional
-reprezinta cea mai semnificativa structura a jonctiunii dento-gingivale(singurul loc expus unei cavitati deschise,unde un
tesut moale,vulnerabil dpdv al rezistenti se ataseaza organic de o structura densa)
-se extinde in directie apicala,de la nivelul portiunii cele mai declive a santului gg si formeaza un manson in jurul dd-pe
smalt,pe smalt si cement,numai pe cement fct de stadiu de eruptie/retractie
-grosimea transversala-3-4 straturi10-20 straturi,pe masura ce se extinde apical ,se reduce ajungand la 3-4 straturi
-inaltimea -0,25-1,35mm
-structural:prezinta 2 lamine bazale
-externa:lamina bazala a epiteliului sulcular si se conecteaza cu t.conjunctiv adiacent
-interna:fixeaza ep jonctional de dinte
34.Vulnerabilitatea epiteliului jonctional
1.digitatiile epiteliale lipsesc,iar interfata epiteliu-corion e neteda,fara ondulatiinutritie saraca prin imbibite osmotica
2.reducerea sau absenta keratinizarii(keratina e o scleroproteina care actioneaza impotriva agresiunii u-biene prin PH
acid si mecanic prin consistenta crescuta)adaptare la conditia de aderenta fata de suprafata dintelui,care nu se poate
face prin intermediul keratinei
3.numarul redus de punti desmozomale intracelulareep.jonct e zona de maxim transfer al exudatului si cel.inflamatorii
din t. conj in sant. Keratinizarea redusa/absenta favorizeaza agresiunea bacteriana din placa gg,mai greu de contolat prin
mijolace de igiena obisnuite
35.Santul gingival si proprietatile lichidului sau
Santul gg=spatiul situat intre supradata dintelui si epiteliul sulcular care captuseste marginea gg de la creasta pana la
epiteliul jonctional
-delimitat de:peretele intern dentar/peretele extern gingival/baza santului,conturul coronar al ep.jonctional
-adancimea-1-3mm,media 1,8; adancimea clinica e mai mare
-lichidul provinde din venulele corionului,continuu, in cantitati mici
Proprietatile lichidului santului
1.Indepartarea mecanica din sant a materialului fluid sau sub forma de particule straine,unele cu actiune antigenica si
efecte agresive
2.actiunea adeziuni insertiei epiteliale prin continutul de P plasmatice
3.activitatea antimicrobiana complexa prin anticorpi,factori antimicrobieni,leucocite viabile
36.Continutul lichidului santului gingival
-elemente celulare:leucocite PMN,limfocite,monocite
-AA
-albumine
-1,2,,-globuline cu functie de Ac:IgA,IgG,IgM
-fibrinogen
-fibrinolizina
-fractiuni proteice ale complementului C3,C4
-glucide
-sistemul lactoperoxidazei pt corectarea pH
-neutrofile intregi sau fragmentate
-enzime lizozomale
-enzime:fosfataza acida,alcalina,lizozim,proteaze
-electoliti:Na,K,Ca,P
-uneori,subst medicamentoase ca tetraciclina din tratamentul infectiilor si afectiunilor
37.Proteoglicanii din corionul gingival si desmodontiu
-rol major in mentinerea integritatii corionului gg
1.fibrele dentogingivale
2.fibrele dentodentare
3.fibrele dentoperiostale
4.fibrele dentoalveolare
5.fibrele alveologingivale
6.fibrele periostogingivale
7.fibrele transgingivale
8.fibrlele intergingivale
9.fibrele interpapilare
10.fibrele semicirculare
11.fibrele circulare
12.fibrele intercirculare
-compus dintr-o lama subtire de os care inconjoara radacina si serveste drept suport de insertie capatului osos al fibrelor
ligamentlului periodontal
-reprezentat de corticala interna a osului alveolar
-marginea coronara e ondulata si corespunde in primele faze de eruptie JSC a dd.
-la DP se situeaza la 1-1,5mm de jonctiune
-se mai numeste si:
-Lamina dura:radiologic apare sub forma unei benzi lineare de RO crescuta.
-Initial,are o structura de os fasciculat,caracterizat prin prezenta osteocitelor(f.rotunda sau stelata,situate in lacune)
-trimit prelungiri catre osteocitele din lacunele invecinate prin reteaua de canalicule radiare
-matricea e formata din benzi de fb de colagen,grad variabil de mineralizare.
-hidroxiapatita se depune ulterior prin epitaxie(crestere a cristalelor) cu formarea unor sfere si care se constituie in noduli
din care se dezvolta osul fasciculat
-pe masura ce copilul creste,osul fasciculat e inlocuit partial cu os lamelar
-Lamina cribiforma:prevazuta cu orificii prin care trec PVN din desmodontiu in osul spongios
53.Osul lamelar si osul haversian
Osul lamelarrealizat de osteoblasti prinaparitia succesiva de lamele circumferentiale,separate prin straturi de os de
apozitie sau rezidual
-se dispune sub forma unor lamele concentrice,in jurul unui vas central
Osul haversianin 3D,unitatea e reprezentata de osteon,sistem cilindric.
-intre osteoane,osul rezidual=os interstitial
-osteoanele primare=nu au suferit procese de remodelare,sunt recente
-osteoane secundare=apar in urma resorbtiei si formarii de noi osteoane,proces caracteristic remodelarii osoase
prin apozitie si resorbtie
-resorbtia se realizeaza de catre osteoclastele din suprafata ososasa,fenomen stimulat de factorul de activare a
osteoclastelorcitokina
54.Osul medular spongios
-apartine osului alveolar sustinator
-alcatuit din numeroase spatii captusite cu un strat de celule(endosteum)
-spatiile intraosoase sunt separate prin septuri dispuse sub forma unor trabecule,care jaloneaza in apropierea laminei
dura,traseul fb Sharpey
-se gaseste in cantitate mare la tuberozitatea maxilara si in z.m si pm infrecoltare pt autotransplante
maduva osoase are functie hematopoietica si in rap cu varsta e:rosie,bine vasc la tineri; cu fenomene de
degenerescenta grasa la adulti, cenusie, degenerescenta avansata tip fibros la varstnici
-la varstnici,reducerea spatiilor prin condensare ososa,compenseaza atrofia procesului alveolar
55.Corticala externa
-formata din os haversian si poate fi V sau O
-grosimea V e mai redusa la I,C Pm si mai mare pe fata O
-corticala externa e acoperita de periost , un strat fibros care include si osteoblasti,osteoclate si precursorii lor si sistemul
vascular(cativ in fenomenele de regenerare) si sistem nervos bine determinat
56.Conturul crestei marginale a osului alveolar
-variaza in functie de forma radacinii si e paralel cu JSC
-in zonele unde radacina are suprafata neteda,fara denivelari,maginea crestei alveolare are traiect drept.
-in zona convexitati,marginea prezinta un traiect rotunjit spre apical(de scoica)
-unde suprafata radacinii e concava,traiectul e convex,arcuat spre ascendent
57.Dehiscenta si fenestratia
Dehiscenta=lipsa de os,situata marginal,ca o planie deschisa coronar si mai ingusta apical
Fenestratia=defect osos circumscris,situat sub marginea crestei alveolare
58.Cauze desmodontale de resorbtie osoasa alveolasa sau de anchiloza radiculara
-componenta cea mai activa a influentelor inductive ale desmodontiului o reprezinta osul alveolar,care se depunde in
zonele de tractiune si se remodeleaza prin resorbtie functionala in zonele de presiune a.i se asigura stabilitatea dd in
alveola in eruptie continua,activa si de mezializare fiziologica
-anchiloza nu se produce din cauza potentialului inalt de regenerare a desmodontiului.In timpul procedurii de
replantare,extractia dd,urmata de indepartarea mecanica a desmodontiului,deshidratarea si alterarea celulara
,decontaminarea suprafetei radiculare cu antiseptice drastice determina alterari ireversibile ale parodontiului
-in astfel de cazuri replantarea e urmata frecvent de resorbtii si uneori de anchiloza
59.Plexul vascular periodontal
-in copul mandibulei:artera alveolara inferioara cu a.mentoniera, bucala si faciale iar la maxilar:arterele alveolare
superioare,anterioare si posterioare, artera infraorbitala si palatina care,prin anastomoze, formeaza plexul subalveolar si
cel interalveolar
-plexul subalveolar e sursa arteriolelor periodontale ascendente sau intraseptale care au traiect arcuat pe langa apes si
ascendent in desmodontiu
-format din anastomoza plexului interalveolar (rr oblice sau transversale care perforeaza lamina cribiforma) si arteriolele
periodontale ascendente
-sect.orizontala-aspect radiar
-sect.verticala-plex longitudinal cu numeroase ramificatii-aspect denticular,mai redus in densitate in portiunea terminala
-in portiunea coronara a spt.dento-alveolar,plexul se uneste cu reteaua vasculara gingivala a plexului cervico-gingival
60.Surse de vascularizare ale gingiei
-plexul periostal
-plexul intaalveolar
-plexul periodontal
61.Particularitati ale vascularizatiei gingivale evidentiate pe sectiune verticala
-versantul extern,spre MGL,prezinta un plex arterial,format din ramuri groase,anastomozate intre ele,din care pleaca
ramuri paralele ,ce patrund in axul papilelor corionului pana in apropierea epiteliului.Aici au traicet arcuat,usor
ondulat,subepitelial
-versantul intern,spre dinte si epiteliu jonctional,prezinta un plex cervico-gingival in continuarea plexului periodontal
62.Particularitati ale vascularizatiei parodontiului marginal
-existenta unor sisteme conjunctivo-vasculare nervoase,formate din arteriole si venule,capilare,limfatice si nervi
mielinizati,situate intr-o teaca conjunctiva,care strabat axul lung al papilelor gingivale
-arteriolele terminale prezinta o tunica musculara subtire ,iar contactele axoni-mioblaste sunt numeroasereglare
vasomotorie controlata
-la nivelul diviziunii arteriolei in capilare,comportamentul vasomotor~sfincter precapilar,dat. contactului strans intre
celulereglarea circulatiei
-vasele din parodontiu marginal prezinta numeroase anastomoze arterio-venoase,cu traiect sinuos,aspect de ghem
vascular
-reteaua vasculara a parodontiului marginal e bine reprezentata si asigura o circulatie buna in teritoriul parodontal,chiar
daca are un caracter teminal.Efectele provocate de fumat,frig,stres pot favoriza aparitia unor leziuni cu caracter ischemic
63.Particularitati ale vaselor limfatice capilare din parodontiul marginal
-de-a lungul traseului parcurs de vase,se gasesc noduli limfatici cu rol in procesele de aparare imuna
-vasele din corion patrund printre ligamentele supraalveolare,se raspandesc in retea pe suprafata cementului si printre fb
lig periodontal,situate alaturi de vasele sangvine
-la nivelul apexuluivase limf din pulpa dentara,care strabat apoi spatiile medulare catre canalul
mandibular/infraorbitalies prin orif mentonier/infraorbial
-se deosebesc de capilarele sangvine prin
-lipsa hematiilor din lumen
-endoteliu ce prezinta intreruperi intercelulare
-absenta laminei bazale in jurul vaselor
-prezenta unor valve in lumen
-traseu paralel cu vasele sangvine si trece prin gg limfatici inainte de a repatrunde in circuitul sangvin
-drenaj:gg maxilaruluigg cervicali profunzi
Gg mandibuleigg submentonieri,subangulomandibulari,cervicali
64.Inervatia parodontiului marginal
-gingia maxilarului-n.alveolari superiori anteriori,mijlocii si posteriori,rr din infraorbital,n.palatin mare,nn.nazopalatini
-gingia mandibulei-n.bucal,n. mentonier,n.sublingual
-rr terminale ale alv.infinervatie senzitiva,fb nervoase patrund in desmodontiu,dupa ce pierd eaca de mielina se
determina 4 formatiuni
Terminatii nervoase libere-stimulii durerosi
Terminatii nervoase fusiforme,inconjurate de o capsula fibroasa ,localizate in principal la apex- pesiune
Corpusculi Ruffini si Krause in zona apicala
Terminatii nervoase ondulate,spiralate in reg mijlocie-tractiune
65.Osteopenia si osteoporoza
Osteopenia=reducerea masei osoase prin demineralizareafectarea componentei minerale cu pastrarea structurii
organice printr-un dezechilibru intre decalcifiere,predominant si apozitie.E asociata cu reducerea prin demineralizare a
inaltimii marginii crestei alveolare(mai ale la femei,dupa menopauza)
Osteoporoza=afectiune osoasa caracterizata prin fragilitatea masei osoase,redusa prin demineralizare si cresterea
riscului de fractura,e lefata de densitatea minerala a osului dar si de trama organica trabeculara
66.Enumerati factorii si indicatorii de risc variabili si invariabili
Factorii invariabili
-sexul feminin
-varsta avansata
-constitutia scheletului
-ereditatea
Factorii variabili
-menopauza precoce
-menopauza posthisterectomie/ovarectomie
-dezvoltarea intarziata a scheletului la adolescenti
-sedentarismul
-fumatul
-abuzul de alcool si cafea
-alimentatia bogata in proteine,sare si fosfati
+67.Metode de apreciere a gradului de osteoporza si resorbtii osoase in boala parodontala
-absortiometria fotonica
-absortiometria energiei razelor X
-radiografia sustractiva digitala pt osteoporoza
-masurarea inaltimii crestei alveolare(RX)
-sangerarea papilara si gingivala
-pierderea jonctiunii gingivo-dentare
-adancimea pungilor parodontale
-mobilitatea clinica si instrumentala
-pierderea dd,edentatia in forme clinice variate
68.Regenerarea si reparatia
Regenerarea=proces de refacere,reproducere in intregime sau in parte a unui organ sau tesut ,cu restaurarea functiilor
initiale.E o restaurare structurala comparabila cu starea initiala
Reparatia=vindecarea unei leziuni printr-un tesut normal sau cicatriceal fara o restaurare ad inegrum
completa,morfologica si functionala.Este o repunere in stare de functionae a structurilor recuperate terapeutic
69.Celulele care participa la regenerarea parodontiului marginal
76.Ce asigura functia de preluare a solicitarilor dentare de catre desmodontiu si ligamentul periodontal
1.rezistenta fata de fortele ocluzale de impact
2.transmiterea fortelor ocluzale catre oslul alveolar
3.protectia fomatiunilor vasculo-nervoase
4.mentinerea unor relatii normale gingivo-dentare
77.Teoria sistemului vasco-elastica
Fortele de impact imping lichidul extracelular din desmodontiu in spatiile osului medular prin orificiile laminei dura.Dupa
depletitia fluidului intracelular,fibrele ligamentului periodontal se intind si produc o compresie a vaselor din care,mai ale la
arteriolele stenozate,se extravazeaza un ultrafiltrat sangvin care reface volumul lichidului intercelular
78.Teoria tensiunii ligamentare
In cursul solicitarilor prin impact,fibrele de colagen se dezonduleaza si transmit tensiunea sub forma de tractiune asupra
osului alveolar,care sufera o deformare elastica tranzitorie,care,daca nu e excesiva,e neutralizata de osul bazal al
maxilarului si mandibulei
79.Teoria tixotropica
Desmodontiul ,plus fibrele ligamentului periodontal,are comportamentul unui sistem sau gel tixotropic si explica reactia
fata de solicitari prin modificaii de vascozitate ale acestuia.Reologia=deformarea lenta a corpurilor solide sub influenta
solicitarilor
Tixotropia=lichefierea reversibila a unui gel,sub influenta actiunilor mecanice sau proprietatea unui gel de a se fluidifica
cand e supus la o vibratie,agitatie mecanica si de a redeveni semisolid,dupa indepartarea cauzei mecanice
80.Fiziologia osului alveolar
Osul alveolar=apofiza a oaselor maxilare si prezinta fenomene de remaniere si restructurare in tot cursul evolutiei
odontogenetice
-os alveolar propriu-zis si os alveolar sustinator
-existenta lui e strans legata de prezenta dd pe arcada;cand acesta dispare,tot sistemul parodontal marginal sufera
importante procese de regresiune
-in copilarie si la adolescenti predomina fenomenele formatorii de apozitie si structura functionala
-la tineri si adulti-fenomene de restructurare,remaniere printr-un proces echilibrat intre apozitie si resorbtie in raport cu
relatiile interdentare,ocluzale
-varstnici-fenomene de involutie,reducere in V
-inflamatia bacteriana,manifesta sau oculta interfereaza cu evolutia normala,odontogenetica a osului alveolar si determina
fenomene distructive,ireversibile ,in absenta tratamentului
-remanierea se realizeaza prin resorbtie si apozitie osoasa:
1.producerea de catre osteoblasti a unei noi matrici organice
2.mineralizarea matricii
-formarea de os alveolar nou e controlata de hormoni si factori locali de crestere
81.Implantarea dentara
1.Fixarea ligamentelor periodontale
2.Preluarea solicitarilor exercitate asupra dintelui si transformarea in actiuni dispersate,echilibrat,in osul alveolar si
transmise osului sustinator prin trabecule osoase
3.Asigurarea unui suport inteegru de-a lungul radacinii dentarebrat de parghie intraalveolar ,2/3 din lungimea totala a
dintelui
depinde de:
-lungimea radacinilor
-nr radacinilor si gradul de divergenta al acestora
-suprafata radacinilor
-forma si volumul radacinilor:frepte,arcuate,filifomre,voluminiase in portiunea terminala
-prelungiri din corpul oaselor amxilare care intaresc osul alveolar:liniile oblice mandibulare,creasta zigomaticoalveolara si
extremitatea frontala a apofizei palatine
-varsta,starea constitutionala si de sanatate
82.Factorii care controleaza resorbtia osoasa
-interleukina 1si inteleukina 6
-limfotocine
-factorul de necroza a tumorilor(TGF-)
--interferonul
83.Factorii de protectie al osului alveolar
-factorul de crestere produs de osteoblasti si trombocite
-f.c. asociati cu heparina
-f.c. insulin-like
-factorul de transformare(TGF-) a cresterii
-proteinele de morfogeneza osoasa
84.Fiziologia ligamentului supraalveolar
1.Asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
2.Intareste structura corionului gg ,confera marginii gingivale libere consistenta si rezistentafata de impactul alimentar
exercitat in conditii fiziologice
3.Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere si in santul
gingival
4.Asigura o transmitere a presiunilor de masticatie din zonele active la restul dd prin fibre dento-dentae sau
transseptale,in conditiile unor arcade integre,fara brese de edentatie,chiar in lipsa punctelor de contact,in incongruentele
dento-alveolare cu spatiere
5.Formeaza o bariera biologica rezistenta in timp fata de agresiunea microbiana,extinderea inflamatei si a proliferarii
epiteliului jonct. si sulcular in desmodontiu
85.Rolurile functionale ale atritiei
1.Atritia suprafetelor ocluzale ale DP reduce relieful ocluzal accidentat,conditie a retentiei PB si resturilor alimentare si
riscul de producere a cariilor ocluzale.Se previne situatia prin care,la persoanele cu carii ocluzale,masticatia e deviata de
in alte zone mai putin afectate,in detrimentul procesului e autocuratire
2.Atritia ocluzala reduce din bratul de pargie extraalveolar reprezentat de coroana clinica a dintelui,care are tendinta de
alungire si de suprasolicitare a parodontiului profund,in timpul eruptiei
3.Atritia ocluzala reduce gradul de inclinare al pantelor cuspidiene;se reduc astfel rezultantele oblice si orizontale ale
fortelor axiale si paraaxiale nocive
4.Atritia suprafetelor aproximale transforma contactul interdenta dintr-o zona redusa initial,intr-o zona extinsa,ceea ce
imbunatateste deflectia alimentelor in mod progresiv,catre zonele periferice ale versantiilor gg.Asigura o protectie mai
buna a papilei interdentare si o stimulare a dinamicii vasculare din corion
86.Rolurile functionale ale contactului interdentar
1.Transmiterea echilibrata a fortelor din cursul masticatiei,din zonele active la restul dd,al caror parodontiu marginal va
primi stimuli functionali
2.Protejeaza papila gingivala de impactul direct,traumatic al alimentelor
3.Directioneaza bolul alimentar pe versantii gingivali si alveolari,ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din
corion
87.Mezializarea fiziologica si mobilitatea dentara fiziologica
-procesul de migrare a dintilor in directie meziala,catre planul mediosagital.Se presupune ca e datorata succesiunii de
eruptie a dintilor dinspre mezial spre distal,ultimii dinti exercitand presiuni dinspre D catre dintii erupti anterior/ca urmare a
unor rezultante de forta din timpul masticatiei
-prin mezializarea fiziologica,in directia de deplasare a dd,se produce resorbtie osoasa,iar in directie opusa apozitie,de os
lamelar,bogat in fb.Sharpe
-are rol in contiguitatea arcadelor dentare neintrerupte de brese edentate si in prevenirea formarii spatiilor retentive sub
zonele de contact interdentar
Mobilitatea dentara fiziologica:-0,15 la mono si 0,10 pluri
-valorile variaza de la o persoana la alta,mai mari dupa un efort de masticatie,seara fata de dimineata,in cursul
sarcinii,ciclului menstrual
-rezultatul a 2 faze:
desmodontala-pe seama compesiunii elementelor din spatiu dento-alv=mobilitatea fiziologica I
alveolara-deformarea elastica a peretelui osos alveolar= mobilitatea fiziologica II
-se percepe doar cu ajutorul mobilometriei intrumentale de precizie