Note de Curs - MPBS 2020

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS “ GALAŢI
Conf.univ.dr. CIOCOIU DANA LUCICA
METODICA ŞI PRACTICA
PREDĂRII BASCHETULUI
ŞCOLAR
2021
Nici o parte din acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.
-3-
CUPRINS
CAPITOLUL 1- Baschetul mijloc al educaţiei fizice şcolare

1.1 Consideraţii generale……………........................................................ 6
CAPITOLUL 2- Tehnica jocului de baschet în şcoală
2.1 Aspecte metodice generale privind iniţierea - învăţarea – fixarea -
consolidarea- elementelor şi procedeelor tehnice din jocul de baschet
şcolar.…………………………………………………………………… 9
2.2 Traseul metodic general privind instruirea tehnicii jocului de baschet în
şcoală.…………………………………………………………………... 9
2.3 Greşelile de tehnică în jocul de baschet............................................... 13
2.4 Traseul metodic de prevenire şi corectare a greşelilor de tehnică în 15
jocul de baschet…………………………………………………………
2.5 Metodica procedeelor tehnice fără minge specifice baschetului din 18
conţinutul programelor şcolare....................................................
2.6 Metodica procedeelor tehnice cu minge specifice baschetului din 29
conţinutul programelor şcolare..............................................................
CAPITOLUL 3-Tactica jocului de baschet în şcoală
3.1 Aspecte metodice privind iniţierea - învăţarea – fixarea - consolidarea
tacticii jocului de baschet din conţinutul programelor
şcolare................................................................................................... 42
3.2 Traseul metodic general de iniţiere- învăţare- fixare- consolidare
a tacticii în jocului de baschet în şcoală.............................................. 44
3.3 Metodica învăţării acţiunilor tactice individuale, colective elementare
şi de echipă în atac/apărare din conţinutul programelor şcolare............ 50
CAPITOLUL 4 - Baschetul la învăţământul preşcolar
4.1 Consideraţii generale privind predarea jocului de baschet la
învăţământul preşcolar......................................................................... 62
CAPITOLUL 5 - Baschetul la învăţământul primar
învăţământul primar (clasa pregătitoare I-IV).................................... 66
5.2 Competențele disciplinei baschet la învăţământul primar....................... 66
5.3 Conţinutul programelor şcolare disciplina baschet la învăţământul
primar........................................................................... 70
5.4 Metode utilizate în predarea jocului de baschet la învăţământul primar
............................................................................................................. 74
5.5 Evaluarea jocului de baschet la învăţământul primar..........................
74
5.6 Particularităţile lecţiei cu temă din baschet la învăţământul primar........ 75
CAPITOLUL 6 - Baschetul la învăţământul gimnazial
învăţământul gimnazial........................................................................... 77
6.2 Competențele disciplinei baschet la învăţământul gimnazial.................. 77
-4-
6.3 Conţinutul programelor şcolare la disciplina baschet învăţământul
gimnazial............................................................................................... 80
6.4 Metode utilizate în predarea jocului de baschet la învăţământul 83
gimnazial...............................................................................................
6.5 Evaluarea jocului de baschet la învăţământul gimnazial......................... 84
6.6 Particularităţile lecţiei cu temă din baschet la învăţământul gimnazial... 85
CAPITOLUL 7- ECHIPA REPREZENTATIVĂ ŞCOLARĂ DE BASCHET

7.1 Pregătirea echipei reprezentative şcolare de baschet ............... 87
-5-
CAPITOLUL 1- Baschetul mijloc al educaţiei fizice şcolare
1. 1 Consideraţii generale
Jocul de baschet prin gradul crescut de atractivitate constituie un mijloc principal al

lecţiei de educaţie fizică, asigurând o eficienţă crescută a acesteia. Realizează în totalitate
obiectivele cadru ale programei educaţiei fizice şcolare (Figura 1.1).
JOCUL SPORTIV
BASCHET
MIJLOC AL DISCIPLINĂ DISCIPLINĂ

EFS SPORTIVĂ ŞTIINŢIFICĂ
Realizează Competiţii Teoria şi metodica

funcţiile EFS şcolare baschetului
Figura 1.1 Argumente privind jocul de baschet - mijloc al EFS
Practicat în mod ştiinţific şi metodic, baschetul contribuie la realizarea principalelor

obiective şi sarcini ale educaţiei fizice şcolare:
 Formarea deprinderilor motrice de bază şi specifice, a unor cunoştinţe speciale
de tehnică, tactică sportivă, noţiuni de regulament.
 Asigurarea şi întărirea sănătăţii, recreere şi refacere intelectuală
 Dezvoltarea calităţilor motrice sub aspectul lor general şi specific.
 Dezvoltarea capacităţilor morale,volitive.
 Formarea capacităţii şi obişnuinţei de practicare sistematică a exerciţiilor
fizice.
Legat de valoarea formativă, se dezvoltă în principal următoarele calităţi motrice
(aptitudini psihomotrice)- Figura1.2 :
APTITUDINI
PSIHOMOTRICE
Îndemânare Viteză Forţă Rezistenţă
Figura 1.2- Aptitudini psihomotrice pe care le dezvoltă jocul de baschet

-6-
În funcţie de evoluţia particularităţilor şi a nivelului de cunoştinţe ale elevilor (din
învăţământul primar şi gimnazial) care desfăşoară lecţii cu teme din jocul de baschet, se
realizează metodica predării, învăţării şi consolidării principalelor procedee tehnice şi
acţiuni specifice jocului. Din punct de vedere a gradului de dificultate a execuţiei
procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice, se recomandă pentru învăţare atât utilizarea
metodei globale (de exemplu: pase, dribling, mişcare în teren, marcaj - demarcaj) precum
şi a metodei analitice (de exemplu: aruncările la coş din deplasare).
După încheierea etapei de învăţare, exersările prevăzute în scopul consolidării, se
efectuează numai în condiţii apropiate de joc. În acest scop procedeele tehnice se repetă în
structuri simple, combinate cu modificări de ritm, intensitate şi direcţie folosind pentru
acestea ambele braţe (ambidextrie).
Elevul trebuie să aplice procedeele tehnice şi acţiunile tactice însuşite, în structuri
simple prin:
 exersarea tehnicii fiecărui procedeu până la însuşirea mecanismului de bază;
 exersarea acţiunilor individuale simple prin: demarcaj, depăşire, pătrundere,
marcaj, recuperare;
 exersarea de structuri tehnice cu două procedee: prindere – pasare- dribling –
oprire, oprire – pivotare, dribling – aruncare, pas – aruncare, etc.
 aplicarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice în jocuri dinamice,
pregătitoare, joc şcoală, ştafete;
 întreceri şi jocuri organizate în lecţii la nivelul şcolii sau între şcoli.
Conceptul actual de model privind orientările şi tendinţele de predare a jocului
de baschet, impun organizarea şi planificarea riguroasă a următorului flux tehnologic 
iniţiere, învăţare, consolidare, în vederea pregătirii eşalonului de bază a sportului de
performanţă.
Baschetul poate fi predat la nivel şcolar sub următoarele forme:
 lecţia de educaţie fizică;
 lecţia de activităţi sportive (cercul sportiv).
Programele şcolare prevăd:
 obiective cadru;
 obiective de referinţă;
 conţinuturi (mijloace);
-7-
 probe de evaluare;
 indicaţii metodice.
Bibliografie selectivă:
1. Ciocoiu, D.L.- Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare a segmentelor

corpului prin abordarea jocului de baschet.Editura Europlus, 2011, 134 p.
2. Ciocoiu, D.L.- Baschet-simplu, rapid, eficient în 14 lecţii. Editura Fundaţiei
Universitare “Dunărea de Jos, Galaţi, 2013, p. 5-110.
3. Păcuraru A., Călin L., Prisecaru G. Metodica baschetului şi voleiului şcolar –Galaţi:
Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p. 21; p.81-125.
 http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Educatie-fizica-si-sport.pdf
VERIFICAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE !
1 Care sunt beneficiile practicarii jocului de baschet în şcoală?

2 Care sunt formele de praticare a jocului de baschet şcolar?
3 Care sunt în opinia dumneavoastră tendinţele de predare a jocului
de baschet în şcoală?
-8-
CAPITOLUL 2- Tehnica jocului de baschet în şcoală
2. 1 Aspecte metodice generale privind iniţierea - învăţarea – fixarea - consolidarea-

elementelor şi procedeelor tehnice din jocul de baschet şcolar
METODICA (DEX) - compartiment al didacticii generale care studiază

principiile, metodele şi formele de predare adaptate specificului unei discipline.
METODIC (DEX) - organizat, sistematic, cu metodă, etc.
Instruirea tehnicii în jocul de baschet respectă o serie de obiective de ordin metodic,
principii didactice, metode şi forme de predare specifice didacticii educaţiei fizice şi
sportului :
a. principii didactice :
 principiul participării conştiente şi active;
 principiul intuiţiei;
 principiul accesibilităţii;
 principiul continuităţii;
 principiul însuşirii temeinice.
b. metode didactice:
 explicaţia (ca metodă verbală);
 demonstraţia (ca metodă intuitivă);
 observarea (ca metodă intuitivă);
 exersarea (ca metodă practică):parţială sau analitică şi globală.
2.2 Traseul metodic general privind instruirea tehnicii

jocului de baschet în şcoală
Specialiştii consideră metodica învăţării tehnicii jocului de baschet ca fiind grupată în

două mari etape (Figura 2.1):
 pregătire teoretică;
 pregătire practică.
-9-
Figura 2. 1 Etapele metodice generale de instruire
a tehnicii în jocul de baschet
A. PREGĂTIREA TEORETICĂ
o Prezentarea modelului optimal de execuţie.
o Caracteristici de execuţie.
o Utilizarea tactică.
o Greşeli frecvente.
o Demonstrare reală şi regizată a tehnicii de execuţie.
B. PREGĂTIREA PRACTICĂ
 Exerciţii pregătitoare.
 Exerciţii specifice.
1. Exerciţii analitice executate în condiţii optime obişnuite şi variate.
a. formarea mecanismului de bază a deprinderii motrice şi reprezentarea
corectă a mişcării;
b. stereotipul dinamic;
c. instalarea şi stabilirea deprinderii motrice.
În această etapă se vor executa: exerciţii fără minge, cu minge, de pe loc şi
deplasare uşoară, de la distanţe mici şi unghiuri favorabile.
2. Învăţarea procedeelor tehnice în cadrul unor structuri complexe de exerciţii:
→ secvenţe de joc.
- 10 -
3. Învăţarea procedeelor tehnice în acţiuni apropiate de joc – etapa complexelor
de acţiuni tactice.
4. Predarea tehnicii în condiţiile efortului specific, alternează efortul maximal cu
cel submaximal.
Conţinutul etapelor metodice generale ale învăţării tehnicii jocului de baschet şcolar
sunt reprezentate în figura 2.2
Figura 2.2 Etapele metodice generale ale predării

tehnicii jocului de baschet şcolar
Învăţarea globală a jocului reprezintă principala direcţie de instruire, astfel se

urmăreşte permanent integrarea şi consolidarea procedeelor tehnice în cadrul structurilor
jocului.
Pentru creşterea eficienţei execuţiei procedeelor tehnice, traseul privind iniţierea-
fixarea, consolidarea, perfecţionarea şi valorificarea acestora fie izolat, fie în situaţii
complexe cu adversar, necesită parcurgerea următoarelor secvenţe operatorii:
1. exersarea ansamblului mişcării în condiţii simple;
2. exersarea ansambului mişcării cu accent pe consolidarea aspectului dominant
(veriga de bază a mişcării);
3. exersarea procedeului tehnic în condiţii apropiate de joc.
4. exersarea ansamblului mişcării cu accent pe automatizarea aspectelor
dominante a componentelor (tehnic, tactic, fizic, psihic) acestuia;
5. exersarea procedeului tehnic conform cerinţelor calităţii motrice dominante;
- 11 -
6. exersarea ansamblului mişcării, cu accent pe constanţă şi eficacitate;
7. exersarea procedeului tehnic în condiţii de joc.
 Priorităţi metodice pentru predarea tehnicii baschetului şcolar
1. Stabilirea pentru fiecare ciclu de învăţământ a conţinutului pregătirii tehnice

(precizarea clară a elementelor şi procedeelor tehnice).
2. Stabilirea sistemelor de acţionare necesare fiecărui procedeu tehnic.
3. Intensitatea execuţiilor şi dificultatea acestora creşte în funcţie de nivelul învăţării.
4. Exersarea independentă a procedeelor tehnice în funcţie de nivelul dificultăţii
motrice.
5. Realizarea exersării în funcţie de etapa instruirii.
6. Individualizarea execuţiilor prin corectarea greşelilor dacă există dificultăţi în
funcţie de nivelul învăţării.
7. Evaluare periodică a pregătirii tehnice (probe şi norme de control).
Bibliografie:
1. CIOCOIU D.L - Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare a segmentelor

corpului prin abordarea jocului de baschet. Europlus, Galaţi, 2011, p. 73- 74.
2. MOANŢĂ A.- Baschet. Metodică –Buzău: Alpha, 2005, p.10-11.
*** http://dexonline.ro/lexem/metodic%C4%83/34066
VERIFICAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE!
4 Care sunt etapele generale de instruire a tehnicii

jocului de baschet şcolar?
5 Descrieţi etapele generale de instruire a jocului de

baschet şcolar.Exemplificaţi cu un procedeu tehnic
la alegere.
- 12 -
2.3 Greşelile de tehnică în jocul de baschet
Noţiunea de „greşeală motrică” în procesul de instruire la disciplina baschet se

referă la acele mişcări incorecte, care nu corespund fazelor şi nivelului de execuţie
eficientă a elementelor şi procedeelor tehnice respective (Figura 2.3).
Figura 2.3 Definiţia grafică a greşelilor motrice
Greşelile sunt erori ocazionale care apar în execuţiile fiecăruia.Acestea sunt

reprezentate prin aruncările, prinderile, pasele executate defectuos, care se instalează chiar
şi în condiţiile unei bune învăţări şi automatizări a tehnicii respective, datorită lipsei de
concentrare sau motivaţie a elevului.
Greşelile sunt considerate importante deoarece ele indică nivelul de execuţie al
elevului în comparaţie cu modelul optim. Aceste informaţii sunt necesare în vederea
corectării şi reprezintă o parte a procesului de învăţare.
În jocul de baschet acestea pot fi diferenţiate în funcţie de :
A. Etapele formării deprinderilor motrice.
B. Fazele acţiunilor (execuţii tehnice în situaţii variate de joc).
A. Greşeli în etapele formării deprinderilor motrice
Autorul V.V. Belinovici, (1959) realizează o analiză destul de completă a

greşelilor care apar în etapele formării deprinderilor motrice:
Greşeli ale acţiunilor motrice separate (lipsa flexiei genunchilor în timpul
aruncării la coş de pe loc).
- 13 -
Greşeli generale (neîntinderea braţului de aruncare şi lipsa flexiei palmei la
execuţia tuturor aruncărilor, etc.).
Greşeli locale (apar în faza de iniţiere a elementelor şi procedeelor tehnice, sunt
destul de rare, dacă nu sunt grosolane, nu constituie piedici în procesul învăţării).
Greşeli complexe (mişcările care alcătuiesc procedeul tehnic au o legătură cauză-
efect. Astfel o greşeală constituie o premisă pentru altele. Apar în momentul legării
fazelor componente a unui procedeu, datorită utilizării exagerate a metodei analitice
de învăţare).
Greşeli neautomatizate (specifice etapei de iniţiere, se instalează datorită
execuţiilor cu o forţă excesivă care determină încordare musculară şi o „încătuşare”
a mişcărilor. În esenţă acestea sunt de fapt particularităţi ale etapei iniţiale de
formare a deprinderilor, care se explică printr-o insuficientă coordonare a
eforturilor fizice, în scoarţa cerebrală nu s-au format legături funcţionale durabile,
ceea ce generează teama de insucces a elevilor).
Greşeli automatizate (sunt o consecinţă a repetărilor multiple a mişcărilor
incorecte. Au un caracter stabil şi se corectează foarte greu.Va fi posibilă o
corectare mai rapidă dacă elevul va descoperi şi înţelege cauza insucceselor sale).
Greşeli esenţiale (sunt cele care deformeză mecanismul de bază al mişcării.
Trebuie eliminate rapid, deoarece încetinesc învăţarea procedeelor respective).
Greşeli neesenţiale (sunt caracteristice pentru fazele separate ale procedeelor
tehnice.Se produc atunci când elevul şi-a însuşit procedeul respectiv, dar îl execută
cu unele greşeli, învăţând din ele. Pot fi trecute cu vederea în condiţiile ca acestea
să nu se mai repete).
Greşeli tipice (sunt greşelile cu frecvenţa cea mai mare la execuţia unui procedeu.
Pot fi considerate tipice toate greşelile prezentate anterior şi pot fi prevenite de
cadrul didactic din timp).
Greşelile atipice (sunt cele generate de stările sufleteşti-frica de minge, de
adversar, de competiţie, de nereuşită, cele condiţionate prin perseverenţă-
încăpăţânare, etc.)
B. Greşeli în fazele acţiunilor (execuţii tehnice în situaţii variate de joc)
În concepţia altor autori (A. Păcuraru, 2002; A. Păcuraru, L. Călin, G. Prisecaru, 2004;
A. Păcuraru, P. Ghervan, A. Acsinte, 2006, C. Ciorbă, I. Comarniţchi, 2007, Ciocoiu D.L,
- 14 -
2009, etc.), greşelile de tehnică se pot instala în diferite etape, situaţii sau momente (faze)
specifice jocului:
Greşeală de decizie (mişcare greşită datorită unei orientări spaţio-temporale
defectuoase).
Greşeală de moment (neconcordanţa mişcării cu situaţia respectivă).
Greşeală de mişcare (execuţia unei mişcări defectuoase din punct de vedere
tehnic).
Este esenţial în procesul de iniţere - învăţare a componentelor tehnico-tactice ale
jocului de baschet ca profesorul să ofere informaţii referitoare atât la aspectele corecte ale
execuţiei, cât şi la cele incorecte. Informaţiile pe care elevii le primesc referitor la execuţia
lor poartă denumirea de feed-back. În absenţa feed-backului, învăţarea sistematică este
imposibil de realizat.
Cauzele greşelilor
Cauzele care determină greşelile de tehnică sunt variate:
înţelegerea greşită de către elevi a sarcinii motrice propuse;
reprezentare greşită a modelului în planul mental al elevului;
dezvoltarea insuficientă a unei calităţi motrice;
lipsa armoniei între calităţile motrice;
neîncrederea în forţele proprii, teama de accidente, etc.
modul de organizare al lecţiei de învăţare;
lipsa de individualizare în predare a unui element, de înţelegere a nivelului de
pregătire motrică şi intelectuală a elevului;
oboseala cauzată de o pregătire fizică insuficientă sau odihnă necorespunzătoare;
limitarea psihologică a sportivului, manifestată prin propunerea unor obiective
mici de îndeplinit care se multumeşte cu nivelul scăzut de execuţie dobândit.
2.4 Traseul metodic de prevenire şi corectare a greşelilor de tehnică

în jocul de baschet
a. Prevenirea greşelilor de tehnică
Pregătirea elevilor în jocul de baschet trebuie astfel concepută pentru a se elimina

sau minimaliza posibiltatea comiterii greşelilor în timpul procesului de învăţare a unei
deprinderi.
- 15 -
Prevenirea greşelilor motrice constituie măsuri care facilitază considerabil învăţarea
componentelor fundamentale ale jocului de baschet. Astfel se recomandă următoarele :
Să se verifice dacă elevii au înţeles corect scopul general al exerciţiului, structurii,
etc.
Să se stabilescă dacă elevii au înţeles corect execuţia tehnică a acţiunii motrice în
curs de învăţare.
Alegerea pentru învăţare a mijloacelor simple, accesibile, eficiente, atractive.
Să se insiste asupra excutării îngrijite a exerciţiilor, fără a tolera greşeli.
Respectarea corelaţiei necesare între viteza mişcărilor şi cea de execuţie.
Continuarea exerciţiilor nereuşite, prin repetarea şi execuţia cât mai corectă
pentru a evita instalarea unei reprezentări imprecise.
b. Corectarea greşelilor de tehnică
Capacitatea de a analiza greşelile comise de elevi şi modalitatea de corectare, este la

fel de importantă ca şi capacitatea de a comunica aceste informaţii executanţilor. Dacă se
înţeleg principiile de bază ale unui element sau procedeu, cu siguranţă cadrul didactic va
asigura modalităţi de corectare eficiente. Analiza unei deprinderi specifice jocului de
baschet necesită din partea cadrului didactic următoarele etape (Figura 2.4):
Analiza tehnicii de execuţie a elevului.
Compararea tehnicii elevului cu tehnica corectă („modelul”).
Corectarea fiecărei a greşeli.
Determinarea cauzelor greşelilor.
Modalităţi de corectare a greşelilor.
Figura 2.4 Etapele corectării greşelilor de tehnică

- 16 -
Trebuie menţionat faptul că în procesul de corectare a greşelilor pe parcursul
instruirii, cadrul didactic utilizează o serie de indicaţii metodice pozitive dar şi negative
(Robert. W.Christina, Daniel. M. Corcos, 1999).
I. indicaţii, sugestii metodice pozitive, reflectă ceea ce trebuie să efectueze elevul.Se
utilizează complimente, laude, aprecieri pozitive, recompense, încurajări. Dacă sunt
aplicate corespunzător, sporesc încrederea şi intensificarea dorinţei de reuşită a elevului la
execuţia unui procedeu tehnic sau acţiune tactică.
Corectarea greşelilor presupune abordarea pozitivă individuală şi constă în
următoarele secvenţe de instruire:
 Secventa I -recunoaşterea efortului şi a execuţiilor corecte.
 Secvenţa a II a-furnizarea unui feed-back corector simplu şi precis
(informaţiile cu privire la greşelile de execuţie şi modul cum se pot corecta).
Greşelile majore de execuţie, dificile ca mod de explicaţie, înţelegere, corectare pot
fi abordate astfel:
1. explicatie şi demonstraţie între execuţia elevului (greşeala) comparativ cu
execuţia corectă (corectarea);
2. explicarea cauzei sau cauzelor greşelii (dacă acesta nu este evidentă);
3. argumentele referitoare la recomandarea corectării (dacă aceasta nu este
evidentă).
Indiferent de complexitatea greşelii sau a corectării, elevul nu trebuie asaltat cu
informaţii detaliate sau exagerat de lungi. Transmiterea informaţiilor trebuie realizată într-
un ritm pe care elevul să le poată înţelege şi aplica util în practică, contribuind astfel la
efectuarea corectării.
 Secvenţa a III-a verificarea capacităţii de înţelegere a elevului privind feed-
backul corector. Dacă elevul nu înţelege informaţiile legate de corectarea
mişcării, acesta va continua să efectueze incorect exerciţiul.
 Secvenţa a IV-a motivarea elevului în vederea efortului pentru consolidare.
II. indicaţii, sugestii metodice negative- reflectă în special ceea ce nu trebuie să

execute sportivul. Cadrul didactic identifică greşelile elevilor dar nu utilizează informaţiile
referitor la modul corect de execuţie al acestora. Atitudinea faţă de elevi este negativă şi
nu apreciază eforturile reale ale acestora de a-şi corecta greşelile. Abordarea acesta
generează teama de nereuşită şi neîncredere a elevilor.
- 17 -
Bibliografie :

1. Ce tipuri de greşeli cunoaşteţi? Analizaţi tipurile de greşeli.

Exemplificaţi pe un procedeu tehnic şi o acţiune tactică la alegere.
2. Care sunt în opinia voastră cauzele care determină greşelile de
tehnică ?
3. În opinia dumneavoastră ce alte modalităţi de corectare a
greşelilor de tehnică aţi utiliza în predarea jocului de baschet ?
Argumentaţi pentru un procedeu tehnic din jocul de baschet.
2.5 Metodica procedeelor tehnice fără minge specifice baschetului

din conţinutul programelor şcolare
Din punct de vedere didactic tehnica jocului de baschet prezintă două mari
categorii (Figura 2.5) :
 Elemente şi procedee tehnice fără minge (mişcarea în teren).

 Elemente şi procedee tehnice cu minge.
Semnele convenţionale utilizate în jocul de baschet sunt reprezentate în Anexa 1.
- 18 -
Figura 2.5 Sistematizarea elementelor tehnice în jocul de baschet
A. Jocul fără minge
PROCEDEELE TEHNICE
ELEMENTUL
TEHNIC
1.Poziţia  înaltă
fundamentală  medie
 joasă
2.  alergare normală
Deplasările  alergare specifică (înainte, înapoi,
lateral, cu variaţii de ritm, cu opriri,
plecări bruşte etc.)
3.Opririle  într-un singur timp

 în doi timpi
4.  cu frânare pe-un picior
Schimbările  cu frânare pe ambele picioare
de direcţie
5. Săriturile  de pe loc
 cu elan
6. Pirueta  de pe loc
 din deplasare
7. Lucrul de
braţe şi jocul
de picioare
- 19 -
Definiţie
Tehnica jocului fără minge („mişcarea în teren”) reprezintă ansamblul de
deprinderi motrice (elemente şi procedee tehnice) specifice ca formă şi conţinut care se
referă la deplasările jucătorilor în teren corespunzător fazelor de atac şi apărare.
A. POZIŢIA FUNDAMENTALĂ
Specifică majorităţii jocurilor sportive, poziţia fundamentală a jucătorului de
baschet favorizează toate celelalte execuţii tehnico-tactice, determinate de fazele de atac şi
apărare, reprezentând şi poziţia iniţială a majorităţii procedeelor tehnice.
Caracteristici de execuţie:
 Gleznele şi genunchii sunt flexaţi sub un unghi care să determine un plan format de
umeri, genunchi şi vârfurile picioarelor.
 Proiecţia centrului de greutate va cădea în interiorul bazei de susţinere.
În faza de atac poziţia fundamentală (înaltă, medie) prezintă următoarele
caracteristici de execuţie:
 genunchii şi gleznele uşor flexate, oferă un echilibru bun corpului.
 jucătorul este în posesia mingii;
 mingea ţinută la nivelul pieptului;
 privirea orientată spre coş.
În faza de apărare poziţia fundamentală (joasă) prezintă următoarele caracteristici
de execuţie:
 distanţa dintre tălpi depăşeşte proiecţia lăţimii umerilor;
 braţul de pe partea piciorului mai avansat este ridicat, celălat lateral.
Greşeli frecvente:
 Depărtarea exagerată a picioarelor sau apropierea lor, modifică nefavorabil baza de
susţinere a corpului.
 Articulaţiile gleznelor şi ale genunchilor prea puţin flexate determină o poziţie cu
centrul de greutate prea ridicat sau o aplecare exagerată a trunchiului.
 Greutatea corpului inegal repartizată pe ambele picioare.
 Crisparea musculaturii antagonice determină o atitudine rigidă şi mai puţin mobilă.
Utilizare tactică
Poziţia fundamentală poate fi înaltă, medie, joasă, se utilizează în funcţie de caracteristicile
de execuţie ale procedeului tehnic (în atac), sau de natura marcajului (în apărare).
- 20 -
Indicaţii metodice
Se acordă un număr mic de repetări în cadrul metodicii de învăţare izolată,
consolidarea realizându-se simultan cu celelalte execuţii tehnice, unde apare ca poziţie de
bază (în special la marcaj – pentru apărare, la pivotare, oprire, „tripla ameninţare” – pentru
atac.
Poziţ ia fundamentală trebuie să asigura executantului :
- poziţ ie convenabilă, lejeră şi echilibrată;
- stabilitate şi posibilitate de trecere de la acţ iuni tehnico - tact ice
defensive la cele ofensive;
- un consum energet ic minimal, pe parcursul desfăşurării jocului.
Pentru învăţarea poziţ iei fundamentale, exerciţ iile vor urmări găsirea
poziţ iei optime pentru stabilirea bazei de susţ inere şi a echibrului corpului.
B.DEPLASĂRILE
Consolidarea deplasărilor se realizează prin exerciţii ce vizează în mod direct
acţiunea tactică individuală, defensivă, „marcajul”.
1. ALERGAREA SPECIFICĂ ÎNAINTE

 Acţiunea de impulsie reperzintă veriga principală.
 Contactul cu solul se realizează printr-o rulare calcâi-vârf.
 Braţele flexate din articulaţia coatelor (unghi de 90°) se deplasează în direcţia
alergării.
Greşeli frecvente:
 Tendinţa de a sări prin ridicarea tălpilor de pe sol.
 Se aleargă pe vârfuri, micşorându-se astfel stabilitatea.
Utilizarea tactică:
 Se foloseşte în tot timpul jocului, în circulaţie individuală, în atac, cu precădere
în demaraj.
2. ALERGAREA ÎNAPOI (CU SPATELE SPRE DIRECŢIA DEPLASĂRII)

 Jucătorul se deplasează cu spatele spre direcţia de înaintare.
- 21 -
 Deplasarea picioarelor se efectuează prin alunecare.
 Contactul cu solul se efectuează prin rularea tălpii vârf-călcâi.
 Membrele inferioare şi superioare realizează mişcări opuse alergării obişnuite.
Greşeli frecvente:
 Se aleargă cu trunchiul lăsat pe spate, fapt care provoacă dezechilibru.
 Se sare în timpul alergării.
Utilizare tactică:
 În retragerea din zona de atac în zona de apărare şi în general în acţiunile de
apărare (flotare, aglomerare).
 În urmărirea unui adversar care se îndreaptă spre coş şi se află la o distanţă mai
mare de acesta.
3. PASUL ADĂUGAT ÎNAINTE SAU ÎNAPOI

 Jucătorul se deplasează în poziţie fundamentală de apărare (joasă).
 Piciorul dinapoi nu depăşeşte niciodată în deplasare pe cel din faţă (pas adaugat
înainte) şi invers pentru pasul adăugat înapoi.
 Contactul cu solul se realizează pe toată talpa.
 Depărtarea corespunzătoare a tălpilor, asigură echilibru corpului.
Greşeli frecvente:
 Deplasarea se face prin săritură.
 Se fac păşiri prea lungi.
 Se încrucişează picioarele.
 Nu se menţine o poziţie joasă cu centrul de greutate coborât.
Utilizare tactică:
 În acţiunile de apărare pentru apropierea sau depărtarea de adversar.
 La retragerea pentru apărarea coşului.
 La scoaterea mingii de la adversar.
 În plasamentul pentru menţinerea unei distanţe convenabile faţă de adversarul
direct.
- 22 -
4. PASUL ADĂUGAT LATERAL ŞI ALERGAREA LATERALĂ
 Jucătorul se deplasează în poziţie fundamentală de apărare (joasă).
 Contactul permanent cu solul pe parcursul deplasării .
 Se va începe cu piciorul din direcţia deplasării.
 Depărtarea corespunzătoare a tălpilor, asigură echilibru corpului.
Greşeli frecvente:
 Încrucişarea picioarelor şi trecerea greutăţii corpului pe un singur picior de
sprijin.
 Ridicarea centrului de greutate a corpului determină dezechilibrări.
 Se execută sărituri în timpul deplasării.
 Se ridică picioarele de pe sol nerealizându-se alunecarea acestora.
Utilizare tactică:
 În acţiunile de marcaj.
Indicaţii metodice generale
Succesiunea de învăţare a procedeelor de deplasare cuprinde:
- alergarea normală în rit m variat;
- alergarea specifică înainte;
- alergarea specifică înainte-înapoi;
- deplasarea laterală (pasul adăugat lateral);
- deplasarea oblică (pasul adăugat îna int e-înapoi);
- jocul de picioare.
Fiecare procedeu va fi executat separat.
- prin imitare: in grup(antrenorul demonstrând în oglindă)sau pe perechi;
- la semnale: audit ive sau vizuale;
- sub formă de concurs, pe distanţe limitate: ştafete cu procedee izolate,
ştafete cu procedee combinate;
- sub formă de complexe de procedee tehnice;
- jocul de picioare al apărătorului:
• pe perechi;
• individual.
- 23 -
C. SCHIMBĂRILE DE DIRECŢIE
1. SCHIMBARE DE DIRECŢIE CU FRÂNARE PE UN PICIOR

Element important în realizarea acţiunii de demarcaj individual. Prin acest element
jucătorul îşi asigură trecerea de pe o direcţie de alergare pe alta, fără a fi nevoit să se
oprească. Din punct de vedere al execuţiei există două procedee tehnice : schimbare de
direcţie cu frânare pe un picior şi cu frânare pe ambele picioare.Cel mai eficient şi
frecvent ut ilizat procedeu în joc, este cel cu frânare pe un picior.
 Centrul de greutate al corpului este proiectat către interiorul ocolirii şi pe
noua direcţie.
 Păşirea pe noua direcţie se realizează prin ridicarea tălpii de pe sol fără a fi
ridicat şi centrul de greutate al corpului.
 Genunchii presează către exterior şi noua direcţie.
 Corpul este relaxat şi echilibrat.
Greşeli frecvente:
 Poziţia înaltă determină dezechilibrări în plan anterior.
 Piciorul din interiorul ocolirii se aşează depărtat pe noua direcţie şi se întârzie
pornirea.
Utilizare tactică:
Pentru provocarea greşelilor de marcaj şi ca fente de „ieşire la minge”.
Element specific acţiunilor ofensive de demarcaj, împotriva apărării
individuale.
Indicaţii metodice generale:
 Schimbarea de direcţie cu frânare pe un picior este procedeul de bază în
predarea elementelor jocului de baschet în şcoală.
D. SĂRITURILE
Săriturile utilizate în jocul de baschet diferă de cele din atletism. Acestea
urmăresc menţinerea unei poziţii cât mai echilibrate în timpul săriturii, în vederea execuţiei
unor procedee de mare precizie. Consolidarea săriturilor se realizează în continuare cu
elementele specifice „urmăririi şi recuperărilor defensive şi ofensive” şi a aruncărilor la coş
din săritură sau volé. Pot fi executate:
- 24 -
1. CU DESPRINDERE DE PE AMBELE PICIOARE
2. CU DESPRINDERE DE PE UN PICIOR
 Mecanismul de bază al săriturilor este: elanul, bătaia (desprinderea), zborul,
aterizarea.
 În timpul desprinderii este solicitată coordonarea dintre membrele inferioare şi
superioare.
 Se menţine o poziţie cât mai echilibrată în timpul săriturii.
 Aterizarea se efectuează pe treimea anterioară a tălpii (pingea).
Greşeli frecvente:
 Lipsa coordonării între membrele inferioare şi superioare.
 Desprinderea se realizează dezechilibrat (corpul aplecat înainte).
 Aterizare dezechilibrată.
Utilizare tactică:
 Urmărirea şi recuperarea mingii atât în atac cât şi în apărare.
 Execuţia aruncărilor la coş din săritură şi voleibalare.
E. OPRIRILE
a. OPRIREA ÎNTR-UN TIMP (PRIN SĂRITURĂ)
 Tehnica opririlor reprezintă acea mişcare de trecere a executantului dintr-o stare
dinamică, în stare statică.
 Execuţia opririlor, legat în mod direct de prevederile regulamentare privind
„înaintarea cu mingea” (regula paşilor).
 Existenţa unui moment de săritură, necesită păstrarea echilibrului corpului.
Greşeli frecvente:
 În momentul săriturii pentru realizarea opririi, corpul se aplecă înainte.

 Tălpile sunt depărtate pentru a asigura o bază de suţinere corespunzătoare.
- 25 -
 La aterizare, picioarele nu sunt duse înaintea proiecţiei centru lui de greutate pe
sol.
 Lipsa flexiei genunchilor ce asigură amortizarea la aterizare.

- Oprirea reprezintă elementul component al acţ iunii de „ieşire la
minge” în vederea recepţ ionării prinderii mingii.
- Sunt elemente specifice jocului de baschet, legate în mod direct de
prevederile regulamentare privind deplasarea c u mingea.
- Oprirea se poate executa:
 într-un t imp – prin săritură;
 în doi t impi – prin păşire.
- Consolidarea opririi, se va efectua în paralel cu învăţarea prinderii mingii din
dribling sau pasă şi a pivotării sub forma unor structuri de joc.
-
F. PIRUETA
Este o pivotare fără minge dar piciorul pe care se realizează întoarcerea poate fi
ridicat în timpul execuţiei. Poate fi executată de pe loc (din poziţia statică a atacantului sau
ca element de schimbare de direcţie) şi deplasare.
 Se menţine permanent poziţia fundamentală pe parcursul execuţiei.
 Piciorul pe care se realizează întoarcerea poate fi ridicat în timpul execuţiei.
Greşeli frecvente:
 Lipsa coordonării picioarelor cu braţele.
 Poziţie fundamentală înaltă pe parcursul execuţiei.
 Poziţie dezechilibrată în timpul întoarcerii.
Utilizare tactică:
 Se utilizează ca procedeu de execuţie la schimbarea de direcţie.
 Plecările din blocaj.
 Blocajele defensive.
 Evitarea blocajelor de către apărător (în apărarea om la om).
- 26 -
- Acest element tehnic se utilizează de pe loc sau din deplasare pentru schimbarea
direcţiei de deplasare.
- Este necesar menţinerea echilibrului corpului.
G. LUCRUL DE BRAŢE ŞI JOCUL DE PICIOARE
Procedeele tehnice ale deplasării în teren, nu se regăsesc în joc sub forma

exerciţiilor izolate. Acestea se desfăşoară în cadrul unor complexe de procedee, denumit
„jocul de picioare”, urmat în apărare şi de „lucrul de braţe”. Consolidarea jocului
apărătorului (jocul de picioare şi lucrul de braţe) se realizează în cadrul asamblării cu
elemente specifice din structura acţiunilor tactice: demarcajul, marcajul şi a acţiunilor
colective de apărare : închiderea culoarului cu pătrundere, flotare, apărăre în zonă,etc.
 Se menţin caracteristicile de execuţie ale fiecărui procedeu tehnic.
Greşeli frecvente:
 Încrucişarea picioarelor şi trecerea greutăţii corpului pe un singur picior de sprijn.
 Ridicarea centrului de greutate a corpului (în special la începători, tendinţa de
întindere a articulaţiilor).
 Ridicarea picioarelor de pe sol astfel încât deplasarea nu se realizează prin
alunecarea acestora pe sol.
Utilizare tactică:
 „Lucrul de braţe” se utilizează în:
 interceptarea şi smulgerea mingii;
 închiderea pătrunderilor în apărarea zonă.
 “Jocul de picioare” se utilizează în:

 acţiunile defensive, pentru a asigura rapiditatea de deplasare a jucătorului;
 acţiunile ofensive, ca mijloc de realizare a demarcajului.
- 27 -
Bibliografie :

5. HÂNSA C., CĂLIN L. Baschet. Tehnică şi tactică –Galaţi: Fundaţiei
Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p 29-43.
Recomandari :
https://www.youtube.com/watch?v=QhkqMQkY494
https://www.youtube.com/watch?v=0V92sII3EFw
https://www.youtube.com/watch?v=ls3kzhG6Cb8
1. Ce este tehnica jocului de baschet?

2. Care sunt elementele tehnice fără minge (mişcarea în teren)
specifice jocului de baschet şcolar?
3. Precizaţi elementele tehnice fără minge specifice fazelor de atac
şi apărare în jocul de baschet şcolar.
4. *Prezentaţi 7-8 exerciţii pentru realizarea traseului metodic de
iniţiere-învăţare-fixare-consolidare a următoarelor procedee
tehnice:
a. fără minge : poziţie fundamentală medie, oprire într-un
timp, schimbare de direcţie cu frânare pe un picior.
!!!!!!!!!*Exerciţiile sunt parte componentă a referatului care
trebuie predat în săptamâna7. Se vor elabora 7-8 exerciţii pentru
fiecare procedeu tehnic.
- 28 -
2.6 Metodica procedeelor tehnice cu minge specifice baschetului
din conţinutul programelor şcolare
DEFINIŢIE
Tehnica jocului cu minge reprezintă ansamblul de deprinderi motrice (elemente

şi procedee tehnice) specifice ca formă şi conţinut care se referă la manevrarea mingii de
către jucători în teren, corespunzător fazelor de atac şi apărare.
Jocul cu minge
ELEMENTUL TEHNIC PROCEDEELE TEHNICE

1. Ţinerea mingii  cu două mâini :
 simetrică:
 la piept
 deasupra capului
 în dreptul bazinului
 asimetrică:
 în dreptul umărului
 cu omână:
- apucat
- echilibru
2. Prinderea şi protecţia mingii  cu o mână
 cu două mâini
 de pe loc
 din alergare
 din săritură
3. Pasarea mingii  cu o mână (de pe loc, din
deplasare, din săritură)
 de la umăr
 din deplasare
 pe la spate
 peste umăr
 semicârlig
 cu două mâini (de pe loc, din
deplasare, din săritură)
 de la piept
 cu pământul
- 29 -
4. Opririle  într-un timp
 doi timpi
5. Pivotarea  prin păşire
 prin întoarcere
 înainte (ofensivă)
 înapoi (defensivă
6. Aruncarea la coş  după poziţia jucătorului:
 de pe loc:
 cu o mână de la umăr
 cu o mână de sus
 cu două mâini de la piept, de
deasupra capului
 semicârlig
din deplasare:
 cu o mână de sus din
dribling, alergare;
 cu o mână din semicârlig;
 cu o mână sau două mâini
de jos, oferită.
din săritură:
 cu desprindere de pe loc;
 deplasare şi oprire: într-un
timp sau doi timpi;
 prinderea mingii din dribling
sau pasă.
din voleibalare.
 după distanţă:
 din apropierea coşului – 2 m
 de la semidistanţă 2 – 5 m
 distanţă peste 6 m de coş
 după execuţie:
 cu două mâini, cu o mână;
 cu panoul, fără panou– directe
 procedee de bază,
fundamentale şi speciale
7. Driblingul  înalt – pe loc
 mediu – din mers
 jos –din alergare
 din punct de vedere tactic:
 ofensiv
 defensiv
 depăşire
 aşteptare
- 30 -
8. Fentele  simple -de demarcaj
 duble - de privire
 multiple - de pasă
- de aruncare
A. ŢINEREA MINGII
Din punct de vedere al execuţiei în conţinutul programelor şcolare se regăsesc
două procedee tehnice:
1. ŢINEREA MINGII CU DOUĂ MÂINI LA PIEPT (PRIZA
SIMETRICĂ
2. ŢINEREA MINGII CU DOUĂ MÂINI ÎN FAŢĂ (ÎN PRIZĂ
ASIMETRICĂ)
NOTĂ: Ţinerea în priză asimetrică, reprezintă punctul de plecare în execuţia unor
procedee tehnice care solicită execuţia unui singur braţ în faza de finalizare (aruncarea la
coş cu o mână de la umăr, plecarea în dribling, pasa cu o mână, etc).
 Palma braţului care execută mişcarea, este situată pe minge şi înapoia
acesteia.
 Cotul este orientat înainte şi în jos, mai apropiat de corp.
 Flexia braţului pe antebraţ formând un unghi drept (90°).
Greşeli frecvente:
 Orientarea palmelor cu degetele spre înainte sau în jos.

 Degetele mari sunt mult apropiate sau mult depărtate.
 Coatele sunt exagerat depărtate, determinând o ţinere prea din lateral a mingii.
 Podul palmelor ia contact cu suprafaţa mingii.
Utilizare tactică:
 Procedeu principal folosit în execuţia majorităţii elementelor tehnice.

Indicaţii metodice:
În cadrul formării mecanismului de bază, primele execuţii vor fi adresate direct
numai ţinerii mingii. Învăţarea va începe cu ţinerea simetrică a mingii cu două mâini în
dreptul pieptului. Se va insista asupra felului în care se aşează mâinile pe minge şi ţinerii ei
în dreptul pieptului. Ţinerea este strâns legată de protecţia mingii.
- 31 -
B. PRINDEREA MINGII
1. PRINDEREA MINGII CU DOUĂ MÂINI

 Corpul este relaxat în momentul prinderii mingii.
 Braţele amortizează prinderea mingii.
 Palmele sunt orientate cu degetele către direcţia de transmitere a mingii.
 Contactul cu mingea se realizează cu faţa palmară a degetelor.
2. PRINDEREA MINGII CU O MÂNĂ

 Executantul adoptă o poziţie fundamentală care să faciliteze prinderea mingii.
 Palma braţului care urmează să efectueze prinderea mingii este orientată spre
direcţia de transmitere a mingii de către pasator.
 Contactul cu mingea determină o cedare a articulaţiei pumnului spre înapoi
simultan cu flexia braţului din articulaţia cotului.
Greşeli frecvente:
 Contactul este luat direct cu palmele pe minge şi nu cu degetele;
 Amortizarea nu se face prin succesiunea mişcărilor de autorezistenţă şi de
cedare a degetelor, palmelor şi braţelor.
Utilizare tactică:
 în situaţia când mingea ajunge la înălţimea capului sau mai sus, braţele sau
braţul se întinde spre minge oblic în sus şi spre înainte, iar când mingea ia
contact cu degetele, braţele se flexează şi o aduc la piept. Dacă mingea vine
cu viteză mare, amortizarea va trebui să fie accentuată printr-o flexie
exagerată a braţelor.
Prinderea mingii reprezintă elementul de dificultate pentru începători,
întâmpinarea mingii se execută cu braţele întinse şi palmele orientate către direcţia din care
vine mingea, iar amortizarea prinderii prin lucrul de flexie din articulaţiile superioare.
Prinderea mingii trebuie însoţită permanent de ieşirea la minge.
Cel care urmează să primească mingea este obligat:
- 32 -
- să privească spre minge din momentul în care aceasta părăseşte mâinile
coechipierului;
- să execute ieşire la minge;
- corpul să aibă o poziţie cât mai relaxată în momentul prinderii mingii;
- să amortizeze, cu ajutorul braţelor, prinderea mingii.
C.PROTECŢIA MINGII
 Menţinerea poziţiei fundametale pe parcursul execuţiei.

 Trunchiul se apleacă înainte.
 Mingea este protejată prin „lucrul braţelor” în diferite planuri..
- Traseul metodic al învăţării elementelor tehnice enumerate anterior (ţinere,

prindere, protecţie) trebuie abordat în mod unitar.
- Consolidarea acestora trebuie să se realizeze simultan cu învăţarea paselor,

driblingului şi a aruncărilor la coş.
D. PASAREA MINGII
1. PASA CU DOUĂ MÂINI DE LA PIEPT DE PE LOC

 Menţinerea poziţiei fundametale şi prizei corecte pe parcursul execuţiei.

 Mingea este împinsă înainte.
 Mişcarea de „biciuire” se efectuează prin lucrul din articulaţia mâinilor.
Greşeli frecvente:
 Ţinerea incorectă a mingii.

 Mişcări suplimentare cu mingea, înainte de începerea execuţiei.
 Ducerea coatelor lateral în timpul execuţiei.
 Pasarea mingii prea sus sau prea jos.
 Nu se imprimă mingii impulsul necesar din articulaţia pumnului.
 În atacul poziţional.
- 33 -
 Împotriva apărării individuale mai puţin active.
2. PASA CU O MÂNĂ DIN DREPTUL UMĂRULUI DE PE LOC

 Palma braţului de pasare constituie ultimul plan director de al mişcării.

 Pasarea mingii se realizează prin întinderea energică a braţului drept spre
înainte, care se finalizează cu o mişcare de biciuire din articulaţia mâinii.
Greşeli frecvente:
 Mingea se împinge în loc să se azvârle.

 Cotul braţului cu care se aruncă, nu este la nivelul umărului şi în lateral, lucru
care influenţează negativ direcţia traiectoriei şi forţei de pasare.
 Palma rămâne blocată din articulaţia pumnului.

 Se foloseşte pe distanţe medii şi lungi.

 Pasă specială pentru contraatac.
3. PASAREA MINGII DIN DEPLASARE

 Între cele două păşiri, se păstrează o poziţie echlibrată de ţinere a mingii.
 Pasarea mingii se transmite pe o poziţie viitoare, prin întinderea energică a
braţelor.
Greşeli frecvente:
 Nerespectarea regulii paşilor.

 Între cele două păşiri jucătorul nu păstrează o poziţie stabilă de ţinere a
mingii.
 Nu se ţine cont de direcţia şi viteza de deplasare a partenerului căruia îi este

adresată pasa.
 Execuţia paselor din deplasare se face în majoritatea fazelor de joc.

 În atacul bazat pe circulaţii ale jucătorilor.
 În atacul rapid.
- 34 -
 În fazele de atac în superioritate numerică.
 Pe contraatac.
NOTĂ: Prinderea şi pasarea mingii din deplasare (dribling) este condiţionată de
cei doi timpi regulamentari.Cei doi timpi regulamentari corespund celor doi paşi- stângul,
dreptul- care se execută în timpul prinderii mingii şi pasării acesteia .
- Pasele presupun obligatoriu prezenţa adversarului şi sunt condiţionate de :
o poziţia şi viteza de deplasare a acestuia;
o specificul fazei de joc;
o plasamentul adversarului.
Eficienţa unei pase respectă următoarele indicaţii:
1. Mingea să fie transmisă în dreptul pieptului şi cu cât mai puţin efect pentru a
facilita prinderea ei.
2. Forţa de trimitere a pasei să corespundă distanţei şi direcţiei de deplasare a
partenerului.
3. Pasa să fie rapidă, precisă şi oportună.
4. Procedeul tehnic de pasare trebuie ales în funcţie de situaţia tactică de joc.
5. Să se anticipeze acţiunea coechipierului şi mingea să fie transmisă pe poziţia
viitoare.
6. Pentru evitarea întreruperilor se recomandă pasele scurte.
a. Jucătorul care pasează trebuie:
- să transmită pasa coechipierului corect demarcat;
- să asigure protecţia mingii;
- să folosească pasele scurte;
- să lucreze cu ambele mâini.
b. Jucătorul care prinde mingea trebuie:
- să se demarce;
- să folosească momentul intrării în posesia mingii ca fază iniţială pentru
acţiunea viitoare.
- 35 -
E. OPRIRILE
1. OPRIREA ÎNTR-UN TIMP (PRIN SĂRITURĂ)

 Tehnica opririlor reprezintă acea mişcare de trecere a executantului dintr-o stare

dinamică, în stare statică.
 Execuţia opririlor este legată în mod direct de prevederile regulamentare

privind „înaintarea cu mingea” (regula paşilor).
 Existenţa unui moment de săritură, necesită păstrarea echilibrului corpului.

Greşeli frecvente:
 În timpul săriturii corpul se apleacă spre înainte.

 La aterizare, picioarele nu sunt flexate suficient.
 Greutatea corpului este repartizată inegal.
 Este elementul folosit atunci când jucătorul aflat în posesia mingii doreşte să
se oprească;
 Reprezintă un element component al acţiunii de „ieşire la minge”.

- Învăţarea începe cu oprirea într-un timp, existând posibilitatea alegerii

piciorului de pivot.
- În etapa formării mecanismului de bază, opririlor trebuie să li se acorde un

număr mare de repetări.
- Oprirea este întotdeauna precedată de prinderea mingii care se poate efectua

prin: prindere din pasă sau dribling.
- Oprirea într-un timp este procedeul tehnic care se va preda primul la

începători deoarece oferă avantajul executantului de a alege oricare dintre
picioare pentru pivotare.
- Consolidarea opririi, se va efectua în paralel cu învăţarea prinderii mingii din

dribling sau pasă şi a pivotării sub forma unor structuri de joc.
- 36 -
F. PIVOTAREA
În conţinutul programelor şcolare se regăsesc două procedee tehnice:
1. PIVOT PRIN PĂŞIRE
2. PIVOT PRIN ÎNTOARCERE
 Menţinerea permanentă a poziţiei fundamentale, simultan cu protecţia mingii.

 Piciorul mobil se va deplasa fără a ajunge pe acceşi linie cu piciorul pivot.
 Piciorul pivot rămâne permanent în contact cu solul şi sprijinit pe treimea
anterioară a tălpii (pingea).
Greşeli frecvente:
 Se execută întoarcerea pe călcâi şi nu pe pingea.

 Nu se flexează suficient genunchii şi gleznele.
 La întoarceri nu se blochează piciorul de pivot.
 Ajută la asigurarea unui echilibru corespunzător, la protecţia mingii, ocuparea

unei poziţii tactice de pasare, aruncare la coş, dribling.
 În depăşire este utilizată ca fentă de plecare.

- Element tehnic folosit pentru protecţia mingii.

- Se însuşeşte în paralel cu celelalte elemente ale jocului de baschet.
- În etapa de iniţiere, învăţarea se realizează fără minge.
 În etapa de consolidare, predarea se va efectua în paralel cu învăţarea şi
consolidarea ţinerii, protecţiei, prinderii, pasării mingii şi a opririlor.
G. ARUNCAREA LA COŞ
În conţinutul programelor şcolare se regăsesc următoarele procedee tehnice:
1. ARUNCAREA LA COŞ DE PE LOC CU O MÂNĂ DIN DREPTUL

UMĂRULUI
Aruncările la coş de pe loc rămân procedeele de bază pentru formarea
mecanismului şi a stereotipului mişcării de aruncare la coş, în etapa de iniţiere.
- 37 -
 Coordonarea braţelor cu picioarele.

 Braţul de aruncare continuă mişcarea în sus şi spre înainte, care se finalizează
prin impulsul dat de către articulaţia pumnului.
 După elibererea mingii, greutatea trece pe piciorul din faţă.

Greşeli frecvente:
 Priza la minge nu este asimetrică.

 Degetele mâinii care aruncă nu acoperă o suprafaţă mai mare a calotei.
 Nu se imprimă mingii, în partea finală a aruncării, mişcarea de biciuire.
 Procedeul de bază folosit pentru aruncările de la distanţe mici şi mijlocii.

 Reprezintă mecanismul de bază pentru aruncările cu o mână, executate din
deplasare şi din săritură.
2. ARUNCAREA LA COŞ CU O MÂNĂ DE SUS DIN DRIBLING
 Executantul va da un impuls mai puternic mingii la ultima bătaie.

 Respectarea celor două păşiri simultan cu protecţia mingii.
 Mingea părăseşte braţul în momentul maxim al săriturii, întins cu palma în
flexie, degetele răsfirate.
 Aterizarea se realizează pe ambele picioare.

Greşeli frecvente:
 Nu se respectă regula paşilor.

 Genunchiul de pe partea braţului de aruncare nu este pendulat corespunzător.
 Braţul de aruncare nu se întinde complet.
 Lipsa de coordonare între braţe şi picioare.
 Finalizări din apropierea coşului sau de la distanţe mici faţă de acesta.
- 38 -
3. ARUNCAREA LA COŞ DIN SĂRITURĂ
CU DESPRINDERE DE PE LOC
 Coordonarea braţelor cu picioarele.

 Mingea este recepţionată în momentul de zbor.
 Bătaia se efectuează pe două picioare.
 În momentul desprinderii, corpul este echilibrat.
 Braţul de aruncare continuă mişcarea în sus şi spre înainte, care se finalizează
prin impulsul dat de către articulaţia pumnului.
Greşeli frecvente:
 Desprinderea se realizează dezechilibrat.

 Aruncarea propriu-zisă este executată înainte ca jucătorul, aflat în săritură să fi
atins punctul maxim de înălţare.
 Aterizare dezechilibrată.
 Procedee utilizate pentru aruncarea la coş de la distanţă şi împotriva tuturor

variantelor apărării (om la om, zonă).
H. DRIBLINGUL
1.DRIBLINGUL PE LOC ŞI DIN DEPLASARE


 Se execută cu ambele mâini şi fără controlul privirii.
Greşeli frecvente:
 Mingea este plesnită sau lovită şi nu împinsă.

 Împingerea mingii cu întreaga palmă.
 Conducerea mingii prea departe de corp.
 Privirea continuă a mingii.
 Trunchiul prea aplecat pe minge.
- 39 -
 La trecerea mingii din zona de apărare în atac, pe contraatac, organizarea

atacului, în superioritate numerică, la depăşiri, ieşirea din zonele
aglomerate,împotriva apărărilor agresive.
- Este singurul element tehnic cu ajutorul căruia jucătorul se poate deplasa,
rămânând din punct de vedere tactic în posesia mingii fără a comite infracţiunea
„paşi”.
- Învăţarea driblingului se va efectua atât cu mâna îndemânatică cât şi cu mâna
cealaltă, obişnuind elevii să privească înainte.
- Exerciţiile sub formă de concurs (ştafete) sunt cele mai indicate pentru
învăţarea driblingului.
I. FENTELE

 Mişcările segmentelor şi expresia feţei trebuie să fie convingătoare.
 Segmentul angrenat în execuţie continuă, completează mişcările celui
anterior.
Greşeli frecvente:
 Lipsa de coordonare între braţe şi picioare.

 Element specific acţiunilor ofensive de demarcaj, împotriva apărării
individuale.
 Lipsa de sincronizare între faza de simulare şi acţiune finală.

Utilizare tactică:
Pentru provocarea greşelilor de marcaj.
Pentru efectuarea depăşirii adversarului şi a finalizării.
Bibliografie :

Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p 43-80.
- 40 -
Recomandari :
 https://www.youtube.com/watch?v=K0MzjnMzbj4
 https://www.youtube.com/watch?v=jfQy9nbHMB4
 https://www.youtube.com/watch?v=NryYEOkWSgU
 https://www.youtube.com/watch?v=erx6kfO6tfw&t=20s
 https://www.youtube.com/watch?v=sQBZE-SkuuI&t=66s
 https://www.youtube.com/watch?v=3GPNfqIzs9Y&feature=share -PIVOT
 https://www.youtube.com/watch?v=HtAeT_ubf0o&list=PLE086531526542179&inde
x=14
 https://www.youtube.com/watch?v=erx6kfO6tfw&list=PLE086531526542179&inde
x=1
 https://www.youtube.com/watch?v=sQBZE-
SkuuI&list=PLE086531526542179&index=3 -
 https://www.youtube.com/watch?v=7oIruC7gva8
 https://www.youtube.com/watch?v=BgEzaJugxP4
 https://www.youtube.com/watch?v=iW2VFzBiaQo
 https://www.youtube.com/watch?v=Hrjl91zw7mQ&t=105s
 https://www.youtube.com/watch?v=PeSeGFAFoOs&t=5s
 https://www.youtube.com/watch?v=SyvuSxCyfi0&t=7s
 https://www.youtube.com/watch?v=BwR1DPCVsP8
 https://www.youtube.com/watch?v=q4IqeXob_qg&t=25s
 https://www.youtube.com/watch?v=PeSeGFAFoOs
 https://www.youtube.com/watch?v=3SptVaD-kLE&t=12s
1. Care sunt elementele tehnice cu minge specifice jocului de baschet

şcolar?
2. *Prezentaţi 7-8 exerciţii pentru realizarea traseului metodic de

iniţiere- învăţare-fixare-consolidare a următoarelor procedee
tehnice:
cu minge : pasa cu două mâini de la piept, pasa cu o mână de la
umăr, driblingul, aruncarea la coş de pe loc cu o mână de la
umăr, aruncarea la coş din dribling, aruncarea la coş din săritură,
pivotarea prin păşire.
!!!!!!!!!*Exerciţiile sunt parte componentă a referatului care trebuie
predat în săptamâna 7. Se vor elabora 7- 8 exerciţii pentru fiecare
procedeu tehnic.
- 41 -
CAPITOLUL 3-Tactica jocului de baschet în şcoală
3.1 Aspecte metodice privind iniţierea - învăţarea – fixarea - consolidarea tacticii

jocului de baschet din conţinutul programelor şcolare
DEFINIŢIE
Tactica presupune rezolvarea siuaţiilor de joc determinată de adversari, coechipieri,
obiectul de joc, prezenţa spectatorilor, regulament, etc., pentru a marca un număr mare de
puncte în coşul advers.
C. Hânsa, L. Călin, (2004) afirmau că tactica reprezintă totalitatea acţiunilor
individuale şi colective ale jucătorilor unei echipe organizate şi coordonate unitar şi
raţional, în limitele regulamentului de joc şi al sportivităţii, cu scopul realizării victoriei,
prin valorificarea calităţilor şi particularităţilor de pregătire ale jucătorilor proprii, în
concordanţă cu cele ale adversarilor.
Realizând o paralelă între componentele tehnică şi tactică sintetizăm următoarele
(Figura 3.1) :
Figura 3.1 Relaţia dintre componentele tehnică –tactică

în jocul de baschet şcolar
Desfăşurarea jocului de baschet presupune două faze: atac şi apărare în care se

succed elementelele şi procedeele tehnice dar şi componentele tacticii (acţiunea
individuală, combinaţia, schema, circulaţia, sistemul de joc, concepţia tactică, planul, stilul
de joc).
Tactica individuală reprezintă ansamblul de acţiuni individuale folosite conştient
de către un jucător, cu scopul realizării unei sarcini de joc în atac sau apărare.
Tactica colectivă reprezintă ansamblul de acţiuni individuale folosite conştient de
mai mulţi jucători, cu scopul realizării unei sarcini de joc în atac sau apărare.
- 42 -
Având în vedere că în jocul de baschet fazele de atac şi apărare se succed foarte
repede, acestea sunt legate între ele şi nu pot fi disociate una de cealaltă. Fragmentarea
jocului în atac şi apărare, se realizează doar din punct de vedere didactic.
În ambele situaţii întâlnim:
 acţiuni tactice individuale : - tactica individuală.
 acţiuni tactice colective : - tactica colectivă elementară;
- tactica colectivă de echipă.
1. Atacul - situaţia tactică în care o echipă se află în posesia mingii.
a. Principiile apărării: reguli generale prin care executantul îşi coordonează
acţiunile individuale şi colective de joc din atac.
b. Fazele atacului:
- intrarea în posesia mingii;
- trecerea în terenul de atac (rapidă, lentă, prin combinaţii);
- ocuparea dispozitivului de atac;
- finalizarea atacului;
- recuperarea la panou.
c. Sisteme de atac (contraatacul, sistemul de atac în semicerc).
d. Factorii sau mijloacele atacului- procedeele tehnice, acţiunile individuale,
elementare, colective utilizate în atac.
- plasamentul în atac şi anticiparea acţiunilor;
- circulaţia jucătorilor: individuală, prin combinaţii);
- circulaţia mingii;
- organizarea atacului şi folosirea terenului de atac;
- depăşirea numerică sau superioritatea numerică;
- surpriza şi ritmul de joc.
e. Formele atacului: modalităţi de aplicare concretă pe baza principiilor şi
formelor la
organizarea sistemelor de joc din atac (lent, rapid).
2. Apărarea – situaţia tactică în care o echipă luptă pentru intrarea în posesia
mingii.
a. Principiile apărării: reguli generale prin care executantul îşi coordonează
acţiunile individuale şi colective de joc din apărare.
- 43 -
b. Fazele apărării:
- echilibrul defensiv;
- pierderea posesiei de minge;
- oprirea lansării şi desfăşurării contraatacului;
- replierea;
- organizarea dispozitivului de apărare;
- apărarea propriu-zisă;
- urmărirea la panou.
c. Sisteme de apărare (apărarea om la om).
d. Factorii sau mijloacele apărării - procedeele tehnice, acţiunile individuale,
elementare, colective utilizate în apărare.
- plasament în apărare;
- anticiparea acţiunilor;
- circulaţia jucătorilor (individuală, prin combinaţii).
e. Formele apărării-modalităţi de aplicare concretă pe baza principiilor şi
formelor în organizarea sistemelor de joc din apărare (activă, pasivă).
3.2 Traseul metodic general de iniţiere- învăţare- fixare- consolidare

a tacticii în jocul de baschet
În general însuşirea tacticii jocului de baschet se realizează în trei etape:

1. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor tactice individuale.
2. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea combinaţiilor de 2 şi 3 jucători
(tactică colectivă elementară).
3. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea tacticii colective de echipă.
Metodica precizează două etape care completează traseul de iniţiere-învăţare-
consolidare a tacticii jocului de baschet (Figura 3.2):
- 44 -
 Descrierea acţiunii tactice
 Demonstrarea reală şi regizată
a acţiunii
PREGĂTIREA  Caracteristici de execuţie
TEORETICĂ  Greşeli
 Material intuitiv
 Studiu individual
PREGĂTIREA
PRACTICĂ  Etapa condiţiilor izolate de joc
 Etapa condiţiilor apropiate de joc
 Etapa condiţiilor de joc
Figura 3.2 Etapele metodice privind traseul de iniţiere -

învăţare - consolidare a tacticii jocului de baschet şcolar
Tactica jocului de baschet este o componentă care se bazează pe creativitatea

elevilor, profesorilor şi atât timp cât aceasta este subordonată cerinţelor, principiilor de
organizare a jocului, obţinerea succesului este garantat.
A. Traseul metodic de iniţiere- învăţăre-consolidare a

tacticii individuale
Autoarea A.Moanţă (2005), precizează că învăţarea acţiunilor tactice individuale

este legată de nivelul însuşirii elementelor tehnice ce compun fiecare acţiune în parte.
Acţiunile individuale de atac nu pot fi învăţate şi consolidate decât în paralel cu cele din
apărare (relaţia atacant-apărător). Învăţarea acţiunilor individuale de apărare necesită
răbdare şi perseverenţă, deoarece acestea oferă mai puţină satisfacţie personală. Acest
lucru se explica prin faptul că exerciţiile sunt mai solicitante din punct de vedere fizic iar
lipsa mingii constiutuie şi ea un factor motivaţional important pentru executant.
Traseul metodic al învăţării şi consolidării tacticii individuale este prezentat în
figura 3.3
- 45 -
 pregătire fizică;
 Etapa condiţiilor izolate  pregătire tehnică;
de joc  învăţarea propriu-zisă a
acţiunii.
 adversar pasiv;
 Etapa condiţiilor  adversar semiactiv;
apropiate de joc  adversar activ.
 joc şcoală;
 Etapa condiţiilor de  joc de verificare.
joc
Figura 3.3 Traseul metodic de iniţiere - învăţare - consolidare

a tacticii individuale în jocul de baschet şcolar
B. Traseul metodic al învăţării şi consolidării

tacticii colective elementare
Învăţarea acţiunilor tactice colective elementare au la bază acţiunile individuale.

Acestea reprezintă un reper în instruirea acţiunilor colective din cadul sistemelor de atac şi
apărare. Eficienţa este evidentă dacă executantul care intră în combinaţie a asimilat un
bagaj tehnic bun şi are abilitatea de a valorifica deciziile personale cu cele ale partenerului.
Autoarea A.Moanţă (2005), afirma că „scopul acestei colaborări este este
simplificarea situaţiilor de joc sau a jocului în ansamblu” şi nu complicarea acestuia.
Traseul metodic al învăţării şi consolidării tacticii individuale este prezentat în
figura 3.4
- 46 -
 determinarea elementelor;
componente ale combinaţiei;
 Etapa condiţiilor
izolate de joc  perfecţionarea acţiunilor
individuale;
 formaţii de lucru.
 exersarea combinaţiei fără
adversar, pe compartimente.
 lucru cu adversar;
 Etapa condiţiilor
apropiate de joc  joc 2 : 2, 3 : 3.
 încadrarea combinaţiilor în
 Etapa condiţiilor sistem;
de joc  joc şcoală.
Figura 3.4 Traseul metodic de iniţiere - învăţare – consolidare

a tacticii colective elementare în jocul de baschet şcolar
Învăţarea combinaţiilor tactice din atac se vor realiza în paralel cu cele din apărare.
În etapa condiţiilor izolate de joc primele acţiuni care vor fi predate sunt cele din atac De
asemenea învăţarea impune disciplină din partea executanţilor care trebuie să sincronizeze
şi să coordoneze combinaţiile ce se efectuează între 2-3 jucători. Exerciţiile utlizate vor fi
apropiate situaţiilor tactice din timpul jocului, deşi învăţarea acţiunilor tactice colective
elementare necesită un volum mare de exersare, acestea crează satisfacţie elevilor.
C. Traseul metodic al învăţării şi perfecţionării tacticii colective de echipă

(sistemele de joc)
Tactica colectivă de echipă presupune abordarea unui sistem organizat de joc şi

anume:
- aşezare pe posturi a executanţilor (în funcţie de disponibiltăţile tehnico-
tactice);
- circulaţie de jucători (în atac –ofensivă cu direcţie spre coş, în apărare -
împiedicarea adversarului pentru situaţii de contraatac, atac în superioritate,
etc);
- 47 -
- circulaţie de minge (se execută în adâncime, din om în om, să fie variată, etc);
- implementarea unui plan de joc (gândire tactică).
Traseul metodic al învăţării şi consolidării tacticii colective de echipă este
prezentat în figura 3.5
 în funcţie de particularităţile elevilor;

 Etapa alegerii  gradul de adaptabilitate a sistemului;
sistemului de joc  încadrarea sistemului conform
cerinţelor programei şcolare.
 Etapa pregătirii  pregătirea teoretică;

bazelor sistemului  pregătirea fizică;
 pregătirea tehnică;
 pregătirea tactică;
 pregătirea psihologică.
 Etapa învăţării  etapa condiţiilor izolate;

propriu-zisă a  etapa condiţiilor apropiate de joc;
sistemului  etapa condiţiilor de joc.
Figura 3.5 Traseul metodic de iniţiere-învaţare –consolidare

a tacticii colective de echipă în jocul de baschet şcolar
Circulaţia de minge se efectuează în raport cu sarcinile ce revin fiecărui elev în

momentul intrării în posesia mingii dar şi în funcţie de poziţiile adversarilor din terenul de
joc. Elementele componente din sistemele de joc se vor exersa prin exerciţii complexe
executate în regimul calităţilor motrice solicitate de acestea.
Majoritatea acţiunilor de finalizare se realizează în atacul poziţional.Desfăşurarea
atacului poziţional necesită din partea atacanţilor cunoştinţe de tactică individuală şi
colectivă.
Pregătirea tacticii colective de echipă în apărare (om la om) se va exersa în fiecare
lecţie şi recomandam stimularea elevilor prin recompense Se va utiliza relaţia atac-apărare
prin joc 2x2, 3x3, 4x4, 5x5.
- 48 -
Bibliografie :

7. HÂNSA C., CĂLIN L. Baschet. Tehnică şi tactică – Galaţi: Fundaţiei
Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p. 90-92.
8. MOANŢĂ A. – Baschet.Metodică- Buzău : Alpha, 2005, p.63-65, 93-95.
Recomandari :
 https://www.youtube.com/watch?v=YzLVJAKL_xU
 https://www.youtube.com/watch?v=A0g9hjf9rkI
 https://www.youtube.com/watch?v=QpSXkMuMf7Q&t=36s
 https://www.youtube.com/watch?v=jlInsp4k0Uw
 https://www.youtube.com/watch?v=4_L5s2w-YNo
 https://www.youtube.com/watch?v=LOL5ZNuP7vk
 https://www.youtube.com/watch?v=PRwvU26wKm4
 https://www.youtube.com/watch?v=FTQ64Vd-NQ8
 https://www.youtube.com/watch?v=CCXXDkj3z9s
 https://www.youtube.com/watch?v=4_4CymXARWQ
 https://www.youtube.com/watch?v=wuWE4T1DHCw
 https://www.youtube.com/watch?v=N5Nsw0WHvX0&t=49s
1. Care este deosebirea dintre acţiune tactică şi procedeu tehnic?

2. Precizaţi relaţia dintre componentele tehnică şi tactică în jocul
de baschet şcolar.
3. Care sunt acţiunile tactice individuale specifice jocului de baschet
şcolar?
4. Care sunt acţiunile
4. 6.4. SEMNEtactice CONVENŢIONALE
colective elementare specifice
UTILIZATE
jocului de
baschet şcolar?
ÎN JOCUL DE BASCHET
5. Care sunt acţiunile tactice colective elementare de echipă specifice
jocului de baschet şcolar?
- 49 -
3.3 Metodica învăţării acţiunilor tactice individuale, colective elementare şi de
echipă în atac/apărare din conţinutul programelor şcolare
A. Metodica învăţării acţiunilor tactice individuale
Învăţarea acţiunilor tactice individuale de atac este legată de nivelul de însuşire a

procedeelor tehnice ce compun fiecare acţiune în parte. Toate procedeele tehnice sunt
valorificate în joc sub forma acţiunilor individuale şi colective de atac.
Conţinutul tacticii individuale a jocului de baschet este prezentat în tabelul 3.1

după cum urmează:
Tabel 3.1
Conţinutul tacticii individuale din jocul de baschet
FAZA FAZA DE APĂRARE

DE ATAC
 demarcaj  marcaj
 pătrundere  intercepţia
 depăşire  capacul
 recuperare  recuperarea
a ofensivă defensivă
A1.Tactica individuală în faza de atac
o Demarcajul
Acţiunea tactică individuală demarcajul este specifică doar fazei de atac, atunci când
executantul nu este în posesia mingii. În demarcajul individual, atacantul foloseşte o
gamă variată de procedee tehnice: porniri bruşte, plecări false, alergări cu schimbări de
ritm şi de direcţie, piruete, opririle şi fentele.
Sugestii metodice:
Se urmăresc aspectele:
- provocarea greşelilor şi valorificarea lor;
- câştigarea priorităţii de culoar şi plan;
- desprinderea să fie hotărâtă, energică şi să favorizeze primirea mingii;
- 50 -
- stăpânirea elementelor şi principiilor de mişcare în teren („jocul fără minge”);
- se învaţă în paralel cu acţiunea tactică individuală de apărare marcajul din primele
lecţii.
o Pătrunderea reprezintă un procedeu special dedemarcaj.

Este acţiunea tactică efectuată de atacantul fără minge. Se poate executa cu
primirea mingii sau fără primirea acesteia. Pătrunderea are un caracter agresiv, atacantul
prin acţiunea sa favorizează primirea mingii, ce trebuie să-i fie pasată pe poziţie viitoare la
întâlnire.
Sugestii metodice:
- se recomandă în cazul pătrunderilor ca ceilalţi jucători să efectueze circulaţie de
compensaţie (laterală);
- să se efectueze în arc de cerc, deoarece favorizează luarea primului plan faţă de
apărător;
- cel care pătrunde trebuie să fie întotdeauna cu faţa spre coechipierul care se
găseşte în posesia mingii;
- învăţarea va începe pe partea mâinii îndemânatice, la început cu aruncarea la coş
din dribling sau alergare cu o mână de sus şi apoi cu procedee speciale: oferită,
semicârlig etc.
o Depăşirea reprezintă acţiunea tactică individuală de atac, prin care jucătorul

aflat în posesia mingii, execută un complex de procedee pentru a se demarca şi
a finaliza acţiunea cu minge.
Sarcina principală în realizarea depăşirii o constituie obţinerea de către atacantul

posesor a mingii a priorităţii de acţiune şi imediat după aceasta, a priorităţii de plan, faţă de
adversarul direct.
În funcţie de alegerea piciorului de pivotare:

păşire cruciş – dacă pleacă pe partea cu piciorul pivot;
păşire deschisă – dacă pleacă pe partea opusă piciorului de pivotare.
În funcţie de plecarea în dribling :
- 51 -
o plecare directă – pe culoarul de pătrundere sau partea liberă care corespunde mâinii
de dribling;
o plecarea cu pas încrucişat (în „cross”)- mâna care execută driblingul corespunde
piciorului de pivotare;
o plecarea cu întoarcere (rulare)- se realizează pe piciorul liber de către executanţii
care sunt poziţionaţi cu spatele spre apărător, pivotând spre piciorul din interior, prin
rularea călcâi –talpă-vârf.
Sugestii metodice:
- intrarea în posesia mingii să se efectueze prin oprire într-un timp, pe ambele
picioare, pentru a se putea alege piciorul de pivotare în funcţie de situaţia tactică;
- protecţia corectă a mingii;
- depăşirea propriu-zisă trebuie să înceapă cu deplasarea segmentelor corpului
(picior şi trunchi) şi apoi cu mingea;
- plecarea în dribling va trebui să fie întotdeauna precedată de fentă;
- plecarea în dribling, care trebuie făcută într-un ritm cât mai rapid, necesită o
tehnică corectă pentru a evita abaterea de ,,paşi” la plecare.
- păstrarea permanentă a unui câmp vizual al ansamblului de joc.
o Recuperarea ofensivă (recuperarea mingii în atac)
Recuperarea în atac este mult mai dificilă decât cea în apărare, deoarece presupune
obţinerea primului plan în lupta cu apărătorul, care prin poziţia lui defensivă este favorizat,
găsindu-se între atacant şi coş.
Sugestii metodice:
- plasament favorabil;
- prioritate de plan;
- protecţia corectă a mingii;
- elevii trebuie să stâpănească prinderea şi controlul mingii, driblingul oprirea,
pivotul, pirueta, etc.
- învăţarea acţiunii de recuperare începe cu recuperarea aruncărilor proprii şi apoi
ale copechipierilor;
– trebuie permanent ca profesorul să stimuleze elevii care recuperează mingea,
realizându-se responsabilizarea elavului pentru propriile aruncări dar şi ale ale
colegilor.
- 52 -
- se învaţă şi se consolidează simultan cu predarea aruncărilor la coş dar şi în etapele
următoare ale instruirii;
- exerciţiile vor viza : precizia în aruncare, fixarea reperelor, prioritatea de plan,
capacitatea de apreciere a unghiurilor de ricoşare, închiderea culoarului de
urmărire a adversarului.
A2.Tactica individuală în faza de apărare
Primele noţiuni de apărare (marcajul individual) se transmit jucătorilor odată cu

abordarea formelor incipiente de joc, urmând ca tehnica defensivă să fie abordată în paralel
cu procedeele tehnice de atac şi oferind informaţii din elementele mişcării în teren, a
regulilor de marcaj etc.
Pentru a putea acţiona tactic în apărare, jucătorii vor trebui să parcurgă toate
procedeele tehnice din ,,joc fără minge al apărătorului”, şi anume:
- poziţia fundamentală medie şi joasă;
- deplasările cu paşi adăugaţi şi alergarea laterală;
- schimbările de direcţie, opriri – porniri bruşte;
- fentele, lucrul cu braţele şi jocul de picioare.
o Marcajul reprezintă acţiunea tactică individuală utilizată doar în apărare. Se

poate realiza la atacantul cu minge sau fară minge.
Formele marcajului sunt:

- normal – se foloseşte în general în situaţia când jucătorul nu este posesia
mingii;
- agresiv – formă activă a marcajului ce se caracterizează prin micşorarea
distanţei faţă de adversar şi lucru activ de braţe şi picioare;
- diferenţiat – o acţiune de marcaj (normal sau agresiv) în care apărătorul
acţionează conform situaţiilor de posesie a mingii;
- special (la intercepţie, din lateral, din faţă).
Sugestii metodice:
- învăţarea marcajului se realizează în următoarea ordine:
- 53 -
 poziţia apărătorului
 deplasările apărătorului
 plasamentul apărătorului
- învăţarea să înceapă cu formele active (agresiv pe jumătate de teren sau pe tot
terenul);
- se predă simultan cu acţiunea de tactică individuală de atac demarcajul.
Având în vedere că marcajul se efectuează în funcţie de situaţiile de joc, învăţarea
lui va începe cu marcajul normal, forma activă, marcajul diferenţiat.Pentru învăţarea şi
consolidarea marcajului se va utiliza jocul pe jumătate de teren cu sau fără aruncări la coş.
(„Cine ţine mingea mai mult”?, Joc fără dribling, etc.).
o Intercepţia
Sugestii metodice:
Realizarea intercepţiei este favorizată de:
- distanţa mare dintre pasator şi primitor;
- poziţia ocupată în teren de atacant;
- apărările activ- agresive;
- poziţia fundamentală şi plasamentul apărătorului.
o Recuperarea defensivă (urmărirea mingii în apărare).

Sugestii metodice:
- executantul trebuie să stăpânească prinderea, protecţia mingii în priză înaltă,
pasele, pirueta şi blocajul defensiv;
- exerciţiile vor viza : fixarea reperelor, prioritatea de plan, capacitatea de
apreciere a unghiurilor de ricoşare, închiderea culoarului de urmărire a
adversarului;
- exerciţiile sunt identice cu cele de la recuperarea ofensivă deoarece se învaţă în
paralel.
- 54 -
B. Metodica învăţării acţiunilor tactice colective elementare
(combinaţii de 2-3 jucători)
Conţinutul tacticii colective elementare a jocului de baschet este prezentat în

tabelul 3.2 :
Tabel 3.2
Conţinutul tacticii colective elementare a jocului de baschet
FAZA DE ATAC FAZA DE APĂRARE

 dă şi du-te  repartizarea
adversarilor
 încrucişare  închiderea culoarului
de pătrunderilor şi
depăşirilor
 blocaj-ieşire din  alunecarea
blocaj
 atacul în  flotarea
superioritate  aglomerarea
numerică  schimbul de adversar
 dublajul  triunghiul de săritură
 apărare în înferioritate
numerică
B1. Tactica colectivă elementară (combinaţii de 2-3 jucători)
Combinaţiile necesare rezolvării cerinţelor baschetului şcolar sunt următoarele:

o Dă şi du-te reprezintă cea mai simplă combinaţie între doi jucători din atac, în
care un jucător pasează mingea unui coechipier, pătrunde, primeşte mingea şi
finalizează.
La început se consolidează procedee tehnice izolate (pasa cu două mâini de la piept, cu
pamântul,aruncarea la coş din dribling, săritură, fentele de pas) apoi se asamblează în
structuri.
Utilizare tactică:
împotriva oricărui sistem de apărare, dar în special împotriva apărării om la om.
Sugestii metodice :
- combinaţia este prezentă încă din primele complexe tehnico-tactice;
- în etapa învăţării se va urmări:
- 55 -
 anticiparea acţiunii de către cel care efectuează angajarea;
 dublarea acţiunii finale;
 recuperarea.

B2. Tactica colectivă elementară în faza de apărare
Mijloacele tactice colective elementare aplicate în jocul de apărare sunt

următoarele:
o Repartizarea adversarilor (fiecăre apărător primeşte un adversar şi sarcini
precise pentru faza de apărare).
o Închiderea pătrunderilor – reprezintă colaborarea în apărare, dintre doi jucători
prin apropierea şi micşorarea distanţei dintre ei, în scopul opririi atacantului din
traseul său spre coş. În literatura de specialitate această acţiune este este denumită
„închiderea culoarului de depăşire”.
Sugestii metodice:
- selecţionarea, unor exerciţii de apărare cât mai atractive.
- utilizarea multor exerciţii sub formă de întrecere (care să creeze un climat de
afirmare a personalităţii jucătorului apărător);
- elaborarea unor exerciţii cu un conţinut tactic de atac şi apărare, în paralel.
- primele noţiuni de apărare (combinaţii) se transmit jucătorilor încă din
primele lecţii ale învăţării combinaţiilor de atac sau a acţiunilor individuale
(exemplu: simultan pătrunderea şi depăşirea se învaţă şi închiderea culoarului
de pătrundere).
- se vor utiliza jocuri cu temă: realizarea combinaţiei şi a diferitelor sarcini date
echipei în atac şi apărare.
- 56 -
C. Metodica învăţării acţiunilor tactice colective de echipă (sisteme de joc)
Conţinutul tacticii colective de echipă a jocului de baschet este prezentat în

tabelul 3.3:
Tabel 3.3
Conţinutul tacticii colective de echipă a jocului de baschet
FAZA DE ATAC FAZA DE APĂRARE

 contraatacul  împotriva contraatacului
 sistem de atac  om la om
poziţional:  zonă
– atacul în semicerc  combinată
(“potcoavă”)
– atacul cu unul sau doi
jucători pivoţi
– atacul cu unul sau doi
jucători centru
– atacul cu un jucător
pivot sau centru
C1. Tactica colective de echipă (sisteme de joc) în atac
o Contraatacul- primul sistem de atac, recomnadat la inceputul instrurii.

Este necesar în etapele învăţării jocului de baschet, să se formeze copiilor
deprinderea de a declanşa contraatacul din orice situaţie de intrare în posesia mingii.
Acesta reprezintă o formă relativ uşoară de a înscrie puncte în jocul de baschet.
Un executant intră în posesia mingii în următoarele situaţii de joc:
după coş marcat;
din intercepţie;
din recuperarea mingii la panou;
din angajare 1 / 1;
după aruncări libere.
Reguli de bază în contraatac:
1. Demarcaj permanent.
2. Circulaţia mingii pe drumul cel mai scurt.
3. Circulaţia elevilor să se realizeze în adâncime, iar atacanţii să nu fie poziţionaţi pe
linie cu apărătorii.
4. Aruncările la coş să fie executate în viteză.
- 57 -
5. Asigurarea echilibrului defensiv.
6. Conţinut.
Conţinutul pregătirii contraatacului :
 fizic: viteza de deplasare şi reacţie, rezistenţa în regim de viteză, forţă – viteză.
 tehnic:elemente de mişcare în teren, pasa de la umăr, cu pământul, aruncările la
coş din deplasare şi săritură, dribling.
 tactic: demarcaj – pătrundere, urmărire – recuperare, atac în superioritate
numerică.
Posturile jucătorilor:lansator, intermediar;vârf.
Variantele contraatacului:
- cu un singur vârf;
- cu două vârfuri;
- cu un vârf şi un intermediar;
- cu două vârfuri şi cu un intermediar.
Sugestii metodice :
Eficienţa contraatacului presupune următoarele :
- trecerea rapidă din faza de atac în cea de apărare;
- surprinderea adversarului (circulaţia jucătorilor - trecere rapidă şi determinarea
superiorităţii numerice;
- circulaţie de minge – cu dribling, pasă lungă, pase scurte prin intermediar);
- crearea superiorităţii numerice în toate fazele contraatacului.
- exerciţii selectate vizează : educarea capacităţii de anticipare, utilizarea culoarelor
de desfăşurare.
- utilizarea culoarelor de desfăşurare a contraatacului
Sistemul de atac în semicerc (potcoavă) reprezintă cel mai simplu sistem de atac
poziţional, utilizat în pregătirea jocului de baschet în special la începători (Figura 3.6).
Figura 3.6 Poziţionarea jucătorilor-

sistemul de atac în semicerc
Caracteristicile sistemului:
– toţi executanţii sunt la distanţă de coş;

– distanţele mici dintre executanţi facilitează circulaţia mingii;
– datorită aşezării se creează o zonă liberă în apropierea coşului;
– asigură un echilibru defensiv puternic cu 2 – 3 executanţi;
– recuperarea la panou este mai dificilă.
- 58 -
– sunt folosite frecvent acţiunile tactice individuale (depăşirea, pătrunderea, etc.) şi
combinaţiile tactice: (dă şi du-te, etc).
Sugestii metodice:
Jucătorii plasaţi pe colţurile terenului au următoarele sarcini:

– este necesară cunoaşterea tehnicii procedeelor de aruncare la coş de pe loc şi din
săritură;
– să se angajeze colegii de pe partea opusă a terenului;
– să stăpânească pătrunderile şi depăşirile;
– să participe la recuperare.
C2. Tactica colective de echipă (sisteme de joc) în apărare
Sistemul de apărare presupune organizarea şi coordonarea acţiunilor individuale şi

colective a tuturor apărătorilor, în scopul formării unui grup omogen împotriva
adversarilor.
Jocul de baschetul utilizează trei sisteme de apărare:
- om la om
- zonă
- combinată
În baschetul şcolar este utilizată varianta de apărare om la om.
Caracteristici:
- atenţia apărătorului este orientată în principal asupra atacantului;
- se poate aplica pe orice porţiune de teren;
- are caracter activ, obligă adversarul să joace mingea;
- acţionează pentru intrarea în posesia mingii, aşteaptă greşelile atacantului şi
le provoacă.
Reguli de bază:
– orice apărător trebuie să se afle permanent între coş şi adversar;
– fiecărui apărător i se repartizează la începutul jocului un adversar.
APĂRAREA OM LA OM NORMALĂ
 este utilizată de începători şi prezintă două forme:

 pasivă – marcajul atacanţilor se realizează după retragerea în apărare;
 activă – se apropie de apărarea om la om agresivă, distanţa de marcaj se
micşorează, apărătorul executând lucru activ de braţe şi picioare.
Apărarea om la om normală este prezentată în figura 3.7.
- 59 -
Figura 3.7 Apărarea om la om cu normală
b. APĂRAREA OM LA OM AGRESIVĂ
- marcajul atacanţilor este foarte strâns, se încearcă intrarea în posesia mingii
(Figura 3.8).
Figura 3.8 Apărarea om la om agresiv
- se execută:
 pe jumătate de teren;
 pe tot terenul;
 necesită o bună pregătire fizică, în special rezistenţă în regim de viteză în
lucrul de braţe şi jocul de picioare.
Avantaje:
- destabilizează atacul.
Dezavantaje:
– consum energetic mare;
– acumularea unui număr de greşeli personal foarte mare.
Bibliografie :

2. MOANŢĂ A. – Baschet.Metodică- Buzău : Alpha, 2005, p.63-174.
Recomandari :
https://www.youtube.com/watch?v=YzLVJAKL_xU
https://www.youtube.com/watch?v=4i_DoQcgO0M
https://www.youtube.com/watch?v=7xAzANFC74c
https://www.youtube.com/watch?v=5_AszDpNxuc
- 60 -
https://www.youtube.com/watch?v=J9KL8YjFMm4 |
https://www.youtube.com/watch?v=efqrY2zwc84
https://www.youtube.com/watch?v=jlInsp4k0Uw |
https://www.youtube.com/watch?v=l_sHK2KAEW4
https://www.youtube.com/watch?v=QpSXkMuMf7Q&t=36s
https://www.youtube.com/watch?v=4_L5s2w-YNo
https://www.youtube.com/watch?v=O_Z4gkyPNG0
https://www.youtube.com/watch?v=LOL5ZNuP7vk
https://www.youtube.com/watch?v=PRwvU26wKm4
https://www.youtube.com/watch?v=FTQ64Vd-NQ8&t=47s
https://www.youtube.com/watch?v=FTQ64Vd-NQ8
https://www.youtube.com/watch?v=CCXXDkj3z9s
https://www.youtube.com/watch?v=9kT1yfo8U0s
https://www.youtube.com/watch?v=4_4CymXARWQ
https://www.youtube.com/watch?v=ES7MVSegkSs
https://www.youtube.com/watch?v=wuWE4T1DHCw
https://www.youtube.com/watch?v=N5Nsw0WHvX0&t=49s
https://www.youtube.com/watch?v=A0g9hjf9rkI
https://www.youtube.com/watch?v=bi_juJLVJk4&list=PLiBBOJwRaMa3kFN4c_A5K7q
RLi01-xAR7&index=5
1. Prezentaţi traseul metodic de iniţiere - învăţare-consolidare :

- acţiune tactica individuală de atac (demarcaj)/ apărare (macaj)
- acţiune tactica colectivă elementară de atac (dă şi du-te), apărare
(1x2)
- acţiune tactică colectivă de echipă (siseme de joc)- atac
(contraatacul), apărare (om la om).
- 61 -
CAPITOLUL 4 - Baschetul la învăţământul preşcolar
4. 1 Consideraţii generale privind predarea jocului de baschet

la învăţământul preşcolar
Disciplina Educaţie fizică şi sport este cea prin care se influenţează în şcoală,
dezvoltarea fizică, se realizează învăţarea deprinderilor motrice, dezvoltarea capacităţii de
efort şi favorizarea integrării în mediul natural şi social, precum şi celelalte finalităţi
asumate.
Competenţele ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini se formează de la
cele mai fragede vârste.
Conform curriculumu-lui pentru învăţământul preşcolar elaborat de MECT
(2008)” grădiniţa, ca serviciu de educaţie formală asigură mediul care garantează
siguranţa şi sănătatea copiilor şi care, ţinând cont de caracteristicile psihologice ale
dezvoltării copilului, implică atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare.
Ca note distinctive ale educaţiei timpurii prezentăm următoarele:
 copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistică (comprehensivă din
toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale);
 la vârstele mici este fundamental să avem o abordare pluridisciplinară
(îingrijire, nutriţie şi educaţie în acelaşi timp);
 adultul/educatorul, la nivelul relaţiei “didactice”, apare ca un partener de joc,
matur, care cunoaşte toate detaliile jocului şi regulile care trebuie respectate;
 activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii
de învăţare situaţională;
 părintele nu poate lipsi din acest cerc educaţional, el este partenerul-cheie în
educaţia copilului, iar relaţia familie – grădiniţă - comunitate este
hotărâtoare.”
Cadrul didactic dispune de libertatea de a alege strategiile didactice care răspund
cel mai bine exigentelor educaţiei centrate pe copil. În acest sens, respectarea
particularităţilor individuale, a ritmului propriu de învăţare şi valorificarea potenţialului
fiecărui copil reprezintă cerinţe de baza.
Recomandările metodologice privind aplicarea acestor strategii vizează, în special,
următoarele aspecte:
- 62 -
Dezvoltarea copilului necesită un mod integrat de abordare de către cadru
didactic a activităţilor desfăşurate în creşe şi grădiniţe. Jocul, modul natural
de a învăţa al copilului, reprezintă un exemplu concludent de activitate
integrata, interdisciplinară.
Un alt mod de a integra experienţele de învăţare ale copiilor corespunzătoare
jocului de baschet dezvoltare îl constituie activităţile tematice. Proiectarea
unor astfel de activităţi se realizează prin jocuri pregătitoare (aruncare la ţintă,
conducere a mingii, etc) ce constituie un sprijin pentru copil în înţelegerea
integrata a lumii înconjurătoare şi în cazul nostru a terenului, materialelor şi
instalaţiilor specifice jocului de baschet.
Învăţarea prin cooperare (utilizarea grupurilor mici de 3–5 copii şi a învăţării
in pereche) reprezintă un mod natural prin care copiii învaţă unii de la alţii şi
prezintă un mare avantaj din punct de vedere al dezvoltării socio-emotionale a
copilului.
F.R.B (2007) a găsit argumente pentru utilizarea jocului de baschet ca mijloc al
educaţiei fizice în grădiniţe. Jocul de baschet practicat de preşcolari prezintă multiple
valenţe formative şi contribuie la formarea personalităţii acestora.
Aspecte metodice şi organizatorice de bază:
- se formează deprinderi elementare specifice jocului de baschet;
- jocul reprezintă forma fundamentală de învăţare;
- structura optimă de instruire a grupei este de 10-15 copii;
- instruirea respectă particularităţile copilului pentru acestă vârstă;
- se utilizează minipanouri cu înălţimea de 1,5m şi mingi de baschet nr.5, sau
mingi asemănătoare;
- mijloacele se pot realiza fără minge sau cu minge utilizându-se următoarele
elemente şi procedee tehnice:
mişcarea în teren : alergare înainte, înapoi, sărituri, opriri;
dribling : cu mâna dreaptă/ stângă;
pasa : cu două mâini de la piept;
prinderea : cu două mâini la piept;
aruncarea la coş : cu două mâini de pe loc;
apărare:om la om (poziţionarea copilului în situaţii cu minge şi fără
minge);
Baschetul la acestă vârstă are ca scop :
- 63 -
- stăpânirea mingii – acesta este un obiect necesar din punct de vedere al
copilului;
- înţelegerea jocului de baschet;
- învăţarea regulilor simple de joc.
Evaluarea preşcolarilor în jocul de baschet este de trei tipuri :
iniţială – ce achiziţii are copilul ?
continuă- progresele sau insuccesele copilului;
finală – nivelul atins, durabilitatea componentelor evaluate.
Bibliografie :
***Programă şcolară pentru disciplina -EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT –Clasa

pregătitoare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Bucureşti,
2012.
*** Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, Bucureşti, 2008.
*** Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în
Republica Moldova, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Ministerul Educaţiei şi Tineretului al
Republicii Moldova, Chişinău, 2006.
Recomandări :
 https://www.youtube.com/watch?v=5QR-Ymoc1ok
 https://www.youtube.com/watch?v=VV9TSa7XwA0
 https://www.youtube.com/watch?v=gIHlrTU5eDo
 https://www.youtube.com/watch?v=r_TBKyJ-Pas
 https://www.youtube.com/watch?v=MOz8q01zt0Q
 https://www.youtube.com/watch?v=Q2btaB1h2lA&t=2s
 https://www.youtube.com/watch?v=dySXLar03AM&t=28s
 https://www.youtube.com/watch?v=UH30szdrPKE
 https://www.youtube.com/watch?v=F1xEQmQB7nE
 https:/www.bambistepbystep.ro/oferta-educationala/optionale/baschet/
 https://www.qbebe.ro/coltul_cu_activitati/3-5_ani/10_jocuri_cu_mingea
 https://gokid.ro/jocuri-distractive-din-copilarie-jocuri-in-aer-liber-si-de-interior/
- 64 -
1. Care sunt elementele şi procedeele tehnice specifice baschetului care

pot fi însuşite de elevii învăţământului preşcolar?
2. Precizaţi aspectele metodice şi organizatorice de bază privind

iniţierea în jocul de baschet la învăţământul preşcolar.
- 65 -
CAPITOLUL 5 - Baschetul la învăţământul primar

învăţământul primar (clasa pregătitoare, I – IV)
Programa şcolară specifică disciplinei Educaţie fizică şi sport este documentul

oficial care precizează conţinutul procesului de instruire, diferenţiat pe cicluri de instruire
şi ani de studiu. Noul model de proiectare curriculară, al programei este centrat pe
competenţe. Structura programei şcolare include următoarele elemente: - Notă de
prezentare - Competenţe generale - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de
învăţare - Conţinuturi - Sugestii metodologice.
La învăţământul primar, educaţia fizică se situează, ca disciplină a planului de
învăţământ, printre obiectele primordiale, având în vedere rolul ei în: dezvoltarea fizică
generală, a stării de sănătate, înzestrarea elevilor cu deprinderi, priceperi, calităţi,
cunoştinţe elementare, pe care le vor utiliza pe parcursul tuturor ciclurilor de învăţământ.
Trebuie specificat că aici, la clasele mici, se pun bazele sportului de performanţă. Acestă
etapă este extrem de importantă în evoluţia viitoare a jocului de baschet, deoarece acest
ciclu de învăţământ este considerat ca fiind cel al achiziţiilor fundamentale. Menţionăm că
se va ţine cont şi de particularităţile de vârstă şi individuale a copiilor, de treptele
dezvoltării acestora, de ritmul lor de învăţare.
Conţinutul lecţiilor cu teme din baschet se poate realiza după următorul traseu
metodic ce include şi etapele:
a. acomodarea cu mingea ;
b. iniţierea în elementele de bază ale jocului bilateral;
c. noţiuni de regulament simplificate
5.2 Competențele disciplinei baschet la

învăţământul primar
Competenţele generale ale disciplinei Educaţie fizică se referă la achiziţiile

elevului pentru întregul ciclu primar.
COMEPETENȚE GENERALE :
- dezvoltarea capacităţii motrice generale şi specifice disciplinei în concordanţă
cu particularităţile de vârstă şi sex, nivel de pregătire;
- 66 -
- formarea fondului de deprinderi motrice de bază şi specifice jocului (iniţierea,
învăţarea, consolidarea procedeelor tehnice simple);
- valorificarea în concursuri, întreceri, competiţii sportive a pregătirii elevilor;
- întărirea motivaţiei pentru practicarea jocului de baschet;
- manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie de acceptarea unui
sistem de reguli;
- formarea obişnuinţei de practicare independentă a jocului de baschet.
COMPETENȚE SPECIFICE: Clasa I
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în

dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
1. Formarea fondului de deprinderi motrice specifice jocului de baschet.
Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi Pe parcursul clasei I se
capabil : recomandă următoarele activităţi:
- să-şi însuşească mecanismul de - identificarea mecanismului de
bază al deprinderilor motrice bază al procedeelor tehnice din
(elemente şi procedee tehnice) demonstraţie şi explicaţie;
specifice jocului de baschet. - exersare parţială şi globală;
- ştafete, jocuri dinamice şi
pregătitoare;
- exerciţii de corectare, etc.
2. Manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie de un sistem de reguli

acceptate.
La sfârşitul clasei I elevul va fi Pe parcursul clasei I se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
- să respecte regulile simple de - jocuri şi întreceri cu reguli simple,
organizare şi desfăşurare a individuale şi pe echipe;
activităţilor practice. - activităţi practice de exersare şi
întrecere cu respectarea regulilor
stabilite.
COMPETENȚE SPECIFICE : Clasa a II-a

La sfârşitul clasei a II-a elevul va Pe parcursul clasei a II-a se
fi capabil: recomandă următoarele activităţi:
- 67 -
- să aplice în activităţile practice - jocuri dinamice şi pregătitoare;
deprinderile motrice (elementele - exersare în relaţie cu alte
şi procedeele tehnice) specifice procedee tehnice (structuri de
jocului de baschet. procedee tehnice).
- adoptări de poziţii şi execuţii de
mişcări la diferite semnale;
- jocuri şi ştafete care solicită
- să execute procedeele formate viteză şi elemente de forţă;
anterior în funcţie de posibilităţile - execuţia rapidă a procedeelor
individuale în condiţii complexe şi tehnice sub formă de întrecere;
să le însuşească pe cele noi corect. - repetarea sistematică a fiecărei
procedeu tehnic însuşit;
- combinaţii de procedee tehnice
însuşite, executate în jocuri şi
ştafete;
- exersarea unor acţiuni motrice în
“serii” intrecalate cu pauze de
revenire parţială;
- jocuri şi ştafete cu durată şi
număr mare de repetări.
2. Manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie de un sistem de reguli

acceptate.
La sfârşitul clasei a II-a elevul va Pe parcursul clasei a II-a se
- să recunoască regulile simple - activităţi în diferite formaţii de
stabilite pentru organizarea şi lucru;
desfăşurarea activităţilor practice; - activităţi practice de exersare;
- să manifeste iniţiativă în - jocuri, ştafete şi concursuri.
colaborarea faţă de colegi pe
parcursul activităţilor practice.
COMPETENȚE SPECIFICE :Clasa a III-a

La sfârşitul clasei a III-a elevul va Pe parcursul clasei a III-a se
- să aplice deprinderile sportive - identificarea procedeelor tehnice
elementare, specifice jocului de din explicaţii şi demonstraţii;
baschet în condiţii de întrecere. - exersarea elementelor şi a
procedeelor tehnice specifice;
- participarea la întreceri sub formă
de ştafete şi jocuri pregătitoare;
- practicarea jocului de baschet cu
reguli simplificate.
- 68 -
1. Manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie de un sistem de
reguli acceptate.
La sfârşitul clasei a III-a elevul Pe parcursul clasei a III-a se
va fi capabil: recomandă următoarele activităţi:
- să aplice regulile cunoscute, în - aplicarea în condiţii concrete de
desfăşurarea întrecerilor activitate motrică a regulilor
individuale şi colective. stabilite;
- colaborare la stabilirea sistemului
de reguli, pentru diferite activităţi;
- urmărirea modului de respectare a
regulilor şi sancţionarea
nerespectării acestora;
- activităţi practice pe perechi, grupe,
echipe, cu îndeplinirea de roluri de
conducere şi de subordonare;
- participarea la întreceri, în relaţie
cu adversarii.
-să-şi adapteze comportamentul, - participare la întreceri cu parteneri
în relaţie cu partenerii şi cu de niveluri competitive variate;
adversarii, în funcţie de regulile - încurajări ale coechipierilor,
stabilite. aprecieri şi recunoaşterea meritelor
învingătorilor.
3. Formarea obişnuinţei de practicare independentă a jocului de baschet.

La sfârşitul clasei a III-a elevul va Pe parcursul clasei a III-a se
fi capabil : recomandă următoarele activităţi:
- să practice constant, în mod - exemplificări de activităţi
independent, exerciţiile fizice recomandate pentru exersarea
recomandate, în funcţie de independentă;
interesele şi posibilităţile proprii. - exersări independente, individual
şi pe grupe, pe parcursul lecţiilor;
- receptarea modelelor de activităţi
motrice care pot fi practicate
independent;
- îndeplinirea unor roluri de
organizator;
- conducător, căpitan de echipă,
arbitru.
- 69 -
COMPETENȚE SPECIFICE : Clasa a IV-a
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a elevul Pe parcursul clasei a IV-a se
va fi capabil : recomandă următoarele activităţi:
- să-şi consolideze procedeele - exersarea globală a procedeelor
tehnice de bază ale jocului de tehnice;
baschet; - întreceri / concursuri sportive;
- să aplice procedeele tehnice în - jocuri dinamice, ştafete,
cadrul întrecerilor. parcursuri aplicative.
2. Manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie de un sistem de

reguli acceptate.
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a elevul va Pe parcursul clasei a IV-a se
- să aplice regulile de - jocuri şi întreceri individuale
organizare/ autoorganizare şi şi pe echipe;
desfăşurare a activităţilor - arbitraje;
practice, întrecerilor - identificarea cerinţelor de
individuale şi colective. organizare/ autoorganizare în
prezenţa cadrului didactic.
- să adopte un comportament
adecvat în relaţiile cu partenerii - jocuri, ştafete, întreceri.
şi adversarii.
5.3 Conţinutul programelor şcolare la disciplina baschet învăţământul primar
Programa şcolară pentru învăţământul primar în jocul de baschet prevede exerciţii

simple, jocuri motrice şi pregătitoare prin care se dezvoltă în general simţul mingii şi se
formează deprinderile de prindere, aruncare, conducere (dribling), pasare, toate executate
pe diferite traiectorii, distanţe, spaţiu de lucru:
exerciţii din şcoala mingii: prindere, ţinere, pasare,conducerea mingii prin
rostogolire, variante de aruncări (împingeri, lansări),cu una sau ambele mâini,
de pe loc,din deplasare, la distanţă sau la ţintă fixă (sol, perete, panou).
exerciţii şi structuri simple pentru iniţierea, învăţarea elementelor şi
procedeelor tehnice de bază ale jocului: pasarea mingii cu două mâini de la
- 70 -
piept, dribling cu mâna dreaptă şi stângă, aruncarea la coş de pe loc, oprirea
într-un timp.
jocuri de mişcare;
jocuri pregătitoare;
joc pe teren redus 1x1, 2x2, 3x3, 5x5 baschet, cu reguli simplificate.
CLASA PREGĂTITOARE
Este necesar să precizăm, conform programei de educaţie fizică în vigoare, predarea

la clasele pregătitoare trebuie să ţină cont de particularităţile copiilor. Profesorilor le
revine sarcina de a utiliza demersuri (metode, materiale mijloace) accesibile şi atractive
privind organizare şi conţinutul orei de educaţie fizică.
Jocul este metodă, mijloc şi formă de organizare, efectuat sub formă de întrecere,
adaptat capacităţilor motrice şi psihice ale elevilor.
O atenţie deosebită se va acorda formelor de deplasare (individuală şi în grup),
formaţiilor variate de lucru (cerc, coloană, linie, semicerc). Materialele şi instalaţiile
specifice baschetului (adaptate vârstei) oferă posibilitatea elevilor din clasa pregătitoare de
a lua primul contact cu fundamentele tehnico-tactice simple ale jocului.
O serie de jocuri pot crea premise pentru acomodarea şi iniţierea în baschet (“
Mingea pe pod”, “Mingea prin tunel”, Prinde mingea”, “Mingea călătoare”, “Culesul
cartofilor”, “Bucheţelele”, “Joc cu umbra”, “Lumina roşie şi verde”, “Baschet pentru
pitici”, “Cursa broscuţelor”, etc). Astfel elevii au posibiltatea de îmbunătăţire a coordonării
mişcărilor segmentelor corpului, coordonarea ochi - mână, capacitatea de concentrare,
atenţie, orientare spaţio-temporală, de respecta reguli simple, de a dobândi o serie de
cunoştinţe (culori, cifree, materiale sportive, etc). În paralel cu activitatea motrică se va
folosi limbajul de specialitate, adaptat nivelului de înţelegere specific vârstei (ca mijloc de
formare a imaginii mentale şi de valorificare a cunoştinţelor însuşite).
Mijloacele se pot realiza fără minge sau cu minge utilizându-se următoarele
elemente şi procedee tehnice:
mişcarea în teren : alergare înainte, înapoi, sărituri, opriri;
dribling : cu mâna dreaptă/ stângă;
pasa : cu două mâini de la piept;
prinderea : cu două mâini la piept;
- 71 -
aruncarea la coş (zone fixe, instalaţii improvizate : într-un cos de rufe,
într-o găleata de plastic sau într-o cutie de carton) : cu două mâini de pe
loc;
CLASA I
 Procedee tehnice folosite în atac:
- Ţinerea mingii (priză simetrică).
- Prinderea cu două mâini la piept.
- Pasarea mingii cu două mâini de la piept de pe loc.
- Dribling cu variaţii de ritm pe loc, mers, mâna dreaptă, stângă.
- Aruncarea mingii cu două mâini de pe loc la ţintă fixă.
- Oprirea într-un timp.
 Procedee tehnice folosite în apărare:
- Poziţia fundamentală în apărare.
- Deplasările cu paşi adăugaţi.
- Săriturile cu desprindere pe două picioare, de pe loc şi din deplasare.
 Joc bilateral:
- 1 x1 , 2 x 2 pe ½ teren sau tot terenul.
REGULAMENT : paşi, greşeală personală, repunerea mingii.
CLASA A II-A
- Ţinerea mingii (priză simetrică, asimetrică).
- Pasarea mingii cu două mâini de la piept de pe loc şi urmată de deplasare.
- Dribling cu variaţii de ritm, alternativ, pe loc, mers, deplasare- mâna dreaptă, stângă.
- Aruncarea la coş de pe loc.
- Poziţia fundamentală în apărare;
- Deplasările cu paşi adăugaţi;
- 72 -
- Săriturile cu desprindere pe două picioare, de pe loc şi din deplasare.
 Joc bilateral:
- 1 x1 pe ½ teren sau tot terenul.
- 2 x 2 , 3x3 pe ½ teren sau tot terenul.
REGULAMENT : paşi, greşeală personală, repunerea mingii
CLASA A III-A
- Pasarea mingii cu două mâini de la piept de pe loc din deplasare.
- Pasarea mingii cu o mână.
- Dribling cu trecerea mingii prin diferite planuri.
- Aruncarea la coş din dribling.
- Săriturile cu desprindere pe un picior.
 Acţiuni tactice folosite în atac:
- Demarcajul.
 Acţiuni tactice folosite în apărare:
- Marcajul normal.
 Joc bilateral:
- 1 x1 pe ½ teren sau tot terenul.
- 2 x 2 , 3x3 , 4x4 pe ½ teren sau pe tot terenul.
REGULAMENT : dublu dribling, coş reuşit şi valoarea lui.
CLASA A IV-A
- Pasarea mingii cu două mâini de la piept din deplasare.
- 73 -
- Pasarea mingii cu o mână de la umăr din deplasare.
- Dribling cu variaţii de ritm, alternativ.
- Deplasările cu paşi adăugaţi lateral, înainte, înapoi.
- Săriturile cu desprindere pe un picior.
- Demarcajul;
- Marcajul normal.
 Joc bilateral:
- 5x5 pe ½ teren sau pe tot terenul.
REGULAMENT: jucător în afara terenului, minge în afara terenului.
5.4 Metode utilizate în predarea jocului de baschet la învăţământul primar
Metodele utilizate în cadrul procesului instructiv-educativ pentru discipina

baschet la învăţământul primar sunt următoarele .
Metode expozitive- explicatia, descrierea.
Metode interactive-dialogul.
Metode de explorare directă- observarea execuţiei colegilor .
Metode de explorare indirectă –demonstraţia (nemijlocită, mijlocită).
Metode practice- demonstrative- exerciţiul (exersarea) –parţială, globală.
Metoda ludică – jocul.
Metode de evaluare:
- tradiţionale (notarea, aprecierea - probe practice),
- complementare (observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul).
Metode de corectare- intervenţia verbală (pozitivă, negativă), intervenţia
prin gesturi, semne.
5.5 Evaluarea jocului de baschet la învăţământul primar

- 74 -
Evaluarea vizează nivelul de însuşire calitativă şi cantitativă a fundamentalelor
tehnico-tactice din jocul de baschet realizat de elevii învăţământului primar într-o anumită
etapă de instruire.
Forme, tipuri de evaluare în jocul de baschet :

Evaluare iniţială (predictivă)- se realizează la începutul unui program de
instruire şi are ca scop cunoşterea nivelului de pregătire al elevilor.
Evaluare continuă (formativă)- se realizează pe tot parcursul procesului
instructiv-educativ.
Evaluare finală (sumativă) –se efectuează la încheierea unei etape mai
lungi de instruire (ciclu tematic al unităţilor de învăţare, sau evaluare
semestrială).
5.6 Particularităţile lecţiei cu temă din baschet

la învăţământul primar
Lecţia de educaţie fizică la învăţămîntul primar în care una din teme este
specifică jocului de baschet prezintă următoarele particularităţi :
durata – 50 min;
tipurile de lecţie utilizate – predominant învăţare şi consolidare;
numărul temelor de lecţie este de două, la începutul clasei I, se poate
planifica o singură temă (iniţiere-învăţare);
structura lecţiei cuprinde toate verigile, dar cu durată variabilă;
organizarea şi desfăşurarea lecţiei are la bază jocul;
procedeul de exersare frecvent utilizat este cel frontal dar şi cel pe grupe,
perechi.
Bibliografie :
1. CIOCOIU D.L – Baschet Bazele teoretice şi metodice ale baschetului-Note de

curs, Galaţi, 2011.
- 75 -
***Programă şcolară pentru disciplina -EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT –Clasa
pregătitoare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Bucureşti,
2012.
*** Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, Bucureşti, 2008.
*** Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în
Republica Moldova, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Ministerul Educaţiei şi Tineretului al
Republicii Moldova, Chişinău, 2006.
Recomandări :
 https://gokid.ro/jocuri-distractive-din-copilarie-jocuri-in-aer-liber-si-de-interior/
http://clasamea.eu/jocuri-de-miscare/
Programe şcolare :

http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/54_Educatie%20fizica_CP_II_O
MEN.pdf
 –programa EF clasa pregatitoare, clasa I şi a II-a
 http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2014-
12/26Educatie%20fizica_clasele%20a%20III
a-a%20IV-a.pdf – Programa EFS – clasele a III-a şi a IV-a
 http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2014-12/PSP-1-2/03%20-
%20BASCHET%20cls.1-2%20(F3).pdf
 http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2014-12/PSP-3-4/03%20-
%20BASCHET%20cls.3-4.pdf
 https://www.frbaschet.ro/public/storage/pages/Regulamente/REGULAMENT%20F
ESTIVAL%20MINIBASCHET%20BABYBASCHET%202019.pdf

pot fi însuşite de elevii învăţământului primar?

predarea jocului de baschet la învăţământul primar.
- 76 -
CAPITOLUL 6 - Baschetul la învăţământul gimnazial
6.1 Consideraţii generale privind predarea jocului de baschet

la învăţământul gimnazial
Programa şcolară pentru disciplina Educaţie fizică şi sport este un document

oficial care descrie oferta curriculară pentru învăţământul gimnazial (clasele a V-a – a
VIII-a). “Acesta este elaborată din perspectiva modelului de proiectare curriculară centrat
pe competenţe. Structura programei şcolare include, pe lângă nota de prezentare,
următoarele elemente: - Competenţe generale - Competenţe specifice şi exemple de
activităţi de învăţare - Conţinuturi - Sugestii metodologice. Disciplina are repartizată
pentru învăţământul gimnazial 2 ore pe săptămână, pe parcursul fiecărui an
şcolar…Programa școlară are un caracter concentric, în sensul valorificării competențelor
specifice formate în anul/anii anteriori de studiu (a unora dintre conținuturile necesare
formării/ consolidării deprinderilor) şi pentru a favoriza fenomenul de transfer în învăţare ”
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/78-BASCHET%20-%205-
8%20PSP.pdf
Predarea educaţiei fizice la învăţământul gimnazial este destul de dificilă
deoarece organismul elevilor este în continuă transformare (pubertate).Perioada
învăţământului gimnazial (clasele V – VIII) constituie cea mai importantă verigă a
educaţiei fizice şi sportive şcolare.
În jocul de baschet, aceasta este prima etapă a învăţării propriu-zise, etapă în care
sunt programate elementele tehnico-tactice fundamentale. Pe baza acestora se poate juca
baschet la două coşuri, dar cu regulament şi conţinut tehnico-tactic simplificat.Profesorul
de educaţie fizică trebuie să abordeze diferit instruirea elevilor din clasa a V-a şi a VI-a
comparativ cu cea din clasele a VII-a, a VIII-a .
- 77 -
6.2 Competențele disciplinei baschet la învăţământul gimnazial
Competenţele generale ale disciplinei Educaţie fizică se referă la achiziţiile

elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
COMPETENȚE GENERALE:
- dezvoltarea capacităţii motrice generale şi specifice disciplinei în concordanţă cu
particularităţile de vârstă şi sex, nivel de pregătire;
- asimilarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice specifice disciplinei baschet,
necesarepracticării jocului în condiţii regulamentare la şcoală şi activitatea
extraşcolară;
- valorificarea în concursuri, întreceri, competiţii sportive a pregătirii elevilor;
- întărirea motivaţiei pentru practicarea jocului de baschet;
- manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie de acceptarea unui sistem
de reguli.
Competențe specifice Clasa a V- a

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
- 78 -
Competențe specifice
Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a se
capabil: recomandă următoarele activităţi:
- să aplice procedeele tehnice şi - exersarea tehnicii fiecărui
acţiunile tactice însuşite, în procedeu până la însuşirea
structuri simple. mecanismului de bază;
- exersarea de structuri tehnice cu
1-2 procedee;
- exersarea acţiunilor tactice
individuale simple;
- aplicarea procedeelor tehnice şi
acţiunilor tactice însuşite în jocuri
dinamice şi pregătitoare;
- ştafete, întreceri.
- să realizeze elemente şi - participarea la întreceri

procedee tehnice specifice desfăşurate în cadrul lecţiilor, sub
jocului de baschet şi să le formă de jocuri dinamice,
integreze în activităţile pregătitoare şi ştafete.
desfăşurate sub formă de
întrecere.
Competențe specifice Clasa a VI- a
Exemple de activităţi de
Competențe specifice învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul Pe parcursul clasei a VI-a se
va fi capabil: recomandă următoarele
activităţi:
- să aplice procedeele tehnice - exersarea procedeelor
şi acţiunile tactice însuşite, însuşite în structuri variate;
respectând regulile - jocuri pregătitoare,
cunoscute. concursuri, întreceri.
- să se integreze în activităţi - întreceri şi concursuri cu
de practicare a jocului de reguli adaptate, organizate
baschet la nivelul clasei, şcolii şi în lecţii şi la nivelul şcolii.
în timpul liber.
Competențe specifice Clasa a VII- a
- 79 -
Exemple de activităţi de învăţare
Competențe specifice
Pe parcursul clasei a VII-a se
La sfârşitul clasei a VII-a elevul recomandă următoarele
va fi capabil: activităţi:
- să integreze procedeele - însuşirea procedeelor tehnice
tehnice învăţate în acţiuni şi acţiunilor tactice noi;
tactice simple. - exersarea procedeelor
tehnice în structuri tehnico-
tactice; individuale şi
colective simple;
- aplicarea procedeelor tehnice
şi acţiunilor tactice în
condiţii de întrecere cu reguli
adaptate.
- să aplice eficient cunoştinţele - exersarea globală a jocului
şi deprinderile însuşite în de baschet, cu adaptarea
practicarea globală a jocului distanţelor, efectivelor,
de baschet cu respectarea duratei şi a regulilor de
principalelor reguli. practicare.
Competențe specifice Clasa a VIII- a

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va Pe parcursul clasei a VIII-a se
- să utilizeze adecvat procedeele - repetarea unor structuri care au
tehnice şi acţiunile tactice în conţinuturi tehnico-tactice variate;
condiţii de întrecere. - crearea şi rezolvarea de situaţii
complexe prin întreceri.
- să aplice eficient cunoştinţele - concursuri şi jocuri bilaterale
şi deprinderile însuşite în arbitrate.
practicarea globală a jocului
de baschet, cu respectarea
regulamentului oficial.
6.3 Conţinutul programelor şcolare la disciplina baschet învăţământul gimnazial
CLASA a V-a

- Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, de pe loc şi urmată
de deplasare.
- 80 -
- *Pivotarea prin păşire şi întoarcere.
- Dribling mediu.
- Aruncarea la coş cu două mâini de la piept (fete) cu o mână de la umăr (pentru
băieţi).
- *Aruncarea la coş din dribling.
- Schimbarea de direcţie cu frânare pe un picior.
- Săriturile cu desprindere de pe loc şi din deplasare.
- *Lucrul de braţe şi jocul de picioare.
- Demarcajul.
- Depăşirea.
- Marcajul normal.
 Joc de baschet cu aplicarea procedeelor învăţate, cu reguli adaptate:
- 2 x 2 şi 3 x 3 la un panou;
- *5 x 5, la două panouri.
REGULAMENT: paşi, dublu dribling, greşeală personală, repunerea mingii.

CLASA a VI-a
- Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, din deplasare.
- Oprirea într-un timp*oprirea în doi timpi.
- Pivotarea prin păşire şi întoarcere.
- Dribling cu variaţii de ritm.
- Aruncarea la coş de pe loc cu o mână din faţă sau cu două mâini de la piept.
- Deplasări specifice în poziţie fundamentală.
- 81 -
- Lucrul de braţe şi jocul de picioare.
- Demarcajul.
- Depăşirea.
- *Pătrunderea.
- Marcajul normal.
- *Marcajul agresiv.
 Joc de baschet cu aplicarea procedeelor învăţate şi respectarea regulilor
greşeală personală şi dublu dribling, paşi, repunerea mingii.
- 2 x 2 şi 3 x 3 la un panou;
- *5 x 5, la două panouri.
REGULAMENT : paşi, dublu dribling, greşeală personală, repunerea mingii.
CLASA a VII-a
- Pasa cu două mâini de la piept, de pe loc şi din deplasare (directă şi cu
pământul).
- Pasa cu o mână din dreptul umărului.
- Oprirea într-un timp şi pivotarea prin întoarcere.
- *Dribling alternativ.
- Aruncarea la coş din alergare.
- *Aruncarea la coş din săritură.
- Deplasări cu paşi adăugaţi, înainte, înapoi şi lateral.
- Lucrul de braţe şi jocul de picioare.
- Culegerea mingii de pe sol.
- *Scoaterea mingii din dribling.
- Demarcajul.
- Pătrunderea.
- Depăşirea.
- *Dă şi du-te.
- 82 -
- Marcajul normal.
- Marcajul agresiv.
- *Intercepţia.
 Joc bilateral cu aplicarea regulilor: paşi, dublu dribling şi greşeală personală,
3”,5”,8”,”24”:
- 2x 2 şi 3 x 3 la un panou;
- 5 x 5 la două panouri.
REGULAMENT paşi, dublu dribling, greşeală personală, repunerea mingii, 3”, 5”,
8”, 24”.
CLASA a VIII-a
- Pasa cu una şi două mâini, între 2-3 jucători, din deplasare cu şi fără schimbarea
locurilor.
- *Pasa lungă de contraatac.
- Dribling alternativ.
- Oprirea într-un timp şi doi timpi, urmată de pivotare.
- Aruncarea la coş, din alergare şi din săritură.
- Poziţia fundamentală şi deplasările specifice.
- Scoaterea mingii din dribling.
- *Smulgerea mingii de la adversar.
- *Capacul.
- Demarcajul.
- Pătrunderea.
- Depăşirea.
- Recuperarea.
- “Dă şi du-te”.
- *Atacul cu aşezare în semicerc.
- *Contraatacul.
- Marcajul adversarului.
- 83 -
- Urmărirea la panou.
- Intercepţia.
- *Sistemul de apărare om la om.
 Joc bilateral:5X5 pe tot terenul.
REGULAMENT: valoarea coşului, greşeli de echipă.
6.4 Metode utilizate în predarea jocului de baschet la învăţământul gimnazial
Metodele utilizate în cadrul procesului instructiv-educativ pentru disciplina

baschet la învăţământul gimnazial sunt următoarele :
 Metode expozitive- explicatia, descrierea.
 Metode interactive-dialogul.
 Metode de explorare directă- observarea execuţiei colegilor .
 Metode de explorare indirectă –demonstraţia (nemijlocită, mijlocită).
 Metode practice-demonstrative- exerciţiul (exersarea) –parţială, globală.
 Metoda ludică – jocul.
 Metode de evaluare
- tradiţionale (notarea, aprecierea -probe practice);
- complementare (observarea sistematică a comportamentului elevilor,
portofoliul, autoevaluarea).
 Metode de corectare- intervenţia verbală (pozitivă, negativă), intervenţia prin
gesturi, semne.
6. 5 Evaluarea jocului de baschet la învăţământul gimnazial
La învăţământul gimnazial evaluarea se realizează prin notare. Fiecare cadru

didactic în funcţie de condiţiile materiale şi particularităţile elevilor elaborează scale
proprii de notare de la 5-10.
1. Evaluare predictivă( iniţială)
2. Evaluare formativă( continuă)
Primul ciclu tematic:
 Instrumente de evaluare- probe practice-(observarea sistematică ) Exemplu:( clasa
a- V-a)
- 84 -
o pasa cu două mâini şi driblingul;
o aruncarea la coş cu două mâini de pe loc.
Al doilea ciclu tematic:
 Instrumente de evaluare- investigaţie, observare sistematică.
- dribling oprirea într-un timp;
- aruncarea la coş cu două mâini;
- aplicarea prevederilor regulamentare în jocul bilateral.
3. Evaluare sumativă (finală)
Se realizează la finalul celui de-al doile ciclu tematic (sem.2)
Instrumente de evaluare- probe practice.
Varianta A
Executarea procedeelor tehnice izolat.Apreciere din nota maximă 8.
- driblingul alternativ cu mâna dreaptă şi cea stângă-2p;
- aruncarea la coş cu două mâini din dreptul pieptului (fete) şi o
mână de la umăr (băieţi)-4p;
- pasa cu două mâini de la piept urmată de deplasare -2p.
Varianta B
Executarea unei structuri tehnico-tactice.Apreciere din nota maximă 9.
- dribling-oprire într-un timp -aruncarea la coş cu două mâini din dreptul
pieptului (fete) şi o mână de la umăr (băieţi).
-dribling-3p
-oprire într-un timp- 2p
-aruncare la coş – 4 p
Varianta C
Joc bilateral.Apreciere din nota maximă 10.
- joc bilateral 3x3 pe ½ teren.
Cerinţe: - aruncarea la coş (oportunitatea execuţiei)-2p;
- colaborarea cu partenerii -3p;
- aplicarea regulilor de joc: paşi, dublu dribling,
- greşeală personală-2p.
6. 6 Particularităţile lecţiei cu teme din jocul de baschet

la învăţământul gimnazial
- 85 -
Lecţia de educaţie fizică la învăţămîntul gimnazial în care una din teme este din jocul
de baschet prezintă următoarele particularităţi :
Durata 50 minute.
Ponderea tipului de lecţie este de învăţare, consolidare, verificare şi mixte.
Numărul temelor 2-3.
Este de preferat ca desfăşurarea lecţiilor de baschet să se realizeze în aer liber.
Se impune tratarea diferenţiată (sex, nivel de pregătire), chiar demixtarea.
Prezenţa permanentă a jocului şi a întreceri.
La clasele V-VI-jocul reprezintă principalul mijloc (are caracter complex,
solicitant, noţiuni de regulament avansate).
La clasele VII-VIII organizarea concursurilor, competiţiilor de baschet.
Materialele şi instalaţiile sunt adaptate particularităţilor de vârstă.
Utilizarea parcursurilor aplicative mai dificile.
Se pot utiliza toate procedeele de exersare : frontală, pe perechi, pe grupe, etc.
Este necesară formarea capacităţii de a efectua independent elementele şi
procedeele predate în cadrul lecţiile.
Bibliografie :
 http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/75-
Educatie%20fizica%20si%20sport.pdf
 http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/78-BASCHET%20-%205-
8%20PSP.pdf

pot fi însuşite de elevii învăţământului gimnazial?

predarea jocului de baschet la învăţământul gimnazial.
- 86 -
CAPITOLUL 7- ECHIPA REPREZENTATIVĂ ŞCOLARĂ DE BASCHET
7.1 Pregătirea echipei reprezentative şcolare de baschet
Lecţia de ansamblu sportiv (disciplina baschet) – este o activitate prin

care, datorită posibilităţilor de organizare a şcolii (liceului) respective, elevii talentaţi îşi
aprofundează pregătirea în jocul de baschet.
Se organizează în funcţie de:
baza didactico-materială;
aptitudinile, înclinaţiile, dorinţele elevilor;
disponibilităţile şi specializarea cadrului didactic;
posibilităţi de finanţare;
tradiţia şcolii.
Conţinutul acestor ore de pregătire este asemănător cu cel al grupelor de
începători şi avansaţi din antrenamentul sportiv şi se organizează pe grupe valorice de
pregătire, grupa de bază → echipa reprezentativă. Selecţia şi pregătirea elevilor se
realizează permanent, criteriile fiind mai puţin exigente comparativ cu cele ale sportului
de performanţă.
Din punct de vedere al metodologiei selecţiei prezentăm următoarele cerinţe:
1. concepţie clară privind selecţia elevilor pentru cercul sportiv;
2. criterii precise de selecţie;
3. sistem de probe şi norme de control care obiectivizează selecţia;
4. existenţa unui calendar competiţional prin care să se verifice stadiul de pregătire
→ avansarea elevilor spre o etapă superioară.
În depistarea elevilor profesorul de educaţie fizică poate utiliza următoarele
metode:
observarea sistematică a elevilor la lecţiile de educaţie fizică;
organizarea de jocuri speciale cu caracter de depistare;
urmărirea comportamentului elevilor în afara programului şcolar.
Cea de a doua etapă este selecţia preliminară, cu durată de 4 – 6 săptămâni, timp
în care procesul de pregătire se îmbină cu cel de selecţie şi în funcţie de trecerea unor
probe de control specifice vârstei, elevii sunt selecţionaţi.
- 87 -
Ce-a de-a treia etapă este selecţia relativ stabilă, ultima etapă de formare a
grupelor de elevi începători cu durată de 2 – 3 luni. Periodic sunt efectuate verificări prin
probe de control, rezultatele obţinute determină trierea elevilor şi în final formarea grupei
cu care se începe efectiv procesul de pregătire în baschet.
Recomandăm testarea elevilor prin următoarele probe motrice specifice:
deplasare înainte – înapoi, laterală 12 – 14 m;
detentă de pe loc
pase cu două mâini de la piept (30 secunde);
dribling printre jaloane;
aruncări libere.
Deoarece condiţiile de selecţie sunt foarte diferite şi particulare fiecărei şcoli,
prezentăm câteva criterii care stau la baza cerinţelor selecţiei pentru baschet:
asigurarea unei medii ridicate a staturii echipei:
 2 – 3 jucători care se vor situa la nivelul celor mai înalţi elevi din şcoală;
 8 – 10 jucători vor fi selecţionaţi cu prioritate, pe criteriul motricităţii
generale şi specifice.
În componenţa echipei este necesar să intre:
 8 – 9 jucători care să constituie formaţia de bază a reprezentativei;
 5 – 6 jucători de perspectivă care, în anul următor, să poată înlocui pe cei
promovaţi într-un eşalon superior al baschetului.

Pe posturi recomandăm următoarea orientare:
 2 jucători pivoţi înalţi cu mobilitate, buni finalizatori de sub coş, de la
semidistanţă şi activi la recuperările ofensive;

 5 jucători extreme:
- să finalizeze de la distanţă, semidistanţă, de sub coş;

- să paseze (pase decisive la angajarea pivoţilor);
- să pătrundă;
- să participe la asigurarea echilibrului defensiv, jucători de „capcană” şi
de intercepţie;
- să participe pe contraatac (ca vârfuri sau intermediar).
 4 jucători fundaşi din care:
- 88 -
- 2 fundaşi ofensivi (depăşiri, pătrunderi în zonele vulnerabile din
apropierea coşului), buni aruncători de la distanţă şi semidistanţă,
activi pe contraatac (ca intermediari sau vârf), jucători de intercepţie
foarte buni apărători;
- 2 jucători coordonatori de joc cu rapiditate, supleţe, inteligenţă,
capacitate de comparaţie, analiză, sinteză, abstractizare, generalizare
etc., cu foarte bună motricitate în special la dribling şi execuţia
paselor decisive,buni aruncători de la distanţă şi semidistanţă, activi în
trecerea rapidă a mingii din zona de apărare în zona de atac, agresivi în
jocul de apărare, jucători de intercepţie, „capcană” şi de colaborare în
apărare (flotări, aglomerări).
CONDIŢII DE PREGĂTIRE:
Lecţiile se vor desfăşura în aer liber şi în sală în funcţie de perioadă şi obiectivele
instruirii.
Durata de lucru: 90 – 100 min.
Ciclul săptămânal: 1 – 2 lecţii.
MODELUL JOCULUI:
 rezolvarea situaţiilor de atac rapid 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4;
 recuperarea mingii ca urmare a aruncării la coş sau intercepţie şi lansarea
contraatacului;
 se vor folosi sisteme de atac: 2 – 1 – 2, 4 + 1;
 se va utiliza apărarea om la om agresivă pe tot terenul.
OBIECTIVELE INSTRUIRII:
 dezvoltarea fizică armonioasă a organismului în creştere;
 consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor tehnico-tactice specifice jocului în
atac şi apărare, la nivel cât mai apropiat de modelul jocului;
 învăţarea unor procedee tehnice şi acţiuni tehnico-tactice noi;
 însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor legate de sistemele de joc (atac –
apărare), regulament, realizarea încălzirii (antrenament – meci) şi recuperarea
după efort;
 educarea combativităţii, a stăpânirii de sine, a relaţiilor de grup;
- 89 -
 formarea obişnuinţei de practicare independentă a jocului în timpul liber.
CONŢINUTUL INSTRUIRII:
 Pregătirea fizică:
 dezvoltarea vitezei de reacţie, de execuţie, repetare şi deplasare;
 dezvoltarea detentei la nivelul membrelor superioare şi inferioare;
 dezvoltarea forţei la nivelul musculaturii membrelor inferioare, superioare,
abdomen, spate;
 dezvoltarea îndemânării generale şi specifice;
 dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare;
 dezvoltarea capacităţii de adaptare la eforturile aerobe, anaerobe şi mixte.
 Pregătirea tehnică:
 consolidarea şi perfecţionarea procedeelor tehnice fundamentale.
 În atac:
- aruncările la coş din dribling, din alergare şi din săritură;

- driblingul în viteză specific contraatacului, cu schimbări de direcţie, cu
piruetă, cu trecerea mingii prin faţă, pe la spate, printre picioare, cu
variaţii de ritm pentru realizarea depăşirii;
- oprirea, pivotarea şi protecţia mingii;
- prinderea şi pasarea mingii cu două mâini, cu o mână de pe loc, din
deplasare, în funcţie de situaţia şi faza de joc.
 În apărare:
- deplasarea şi alergarea laterală;

- tehnica jocului de picioare şi lucrului de braţe împotriva atacantului cu
şi fără minge.
ÎNVĂŢAREA PROCEDEELOR TEHNICE NOI:

 în atac:
 pase speciale:
- cu o mână de jos din dribling, pe la spate, în cârlig, din lateral, de pe

loc şi din deplasare;
 voleibalarea:
- 90 -
- cu trimiterea mingii către coş sau coechipier, executată de pe loc, din
deplasare sau săritură, cu o mână sau ambele mâini.
 în apărare:
 urmărirea la panou prin voleibalare.
PREGĂTIREA TACTICĂ:
 consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor tactice individuale şi colective însuşite
anterior;
 învăţarea de acţiuni tactice noi:
 în atac:
- învăţarea încrucişării simple;

- blocajul şi ieşirea din blocaj;
- învăţarea sistemului de contraatac (cu pas margine – pas centru –
dribling – aruncare la coş) ;
- învăţarea procedeelor specifice posturilor: pivot, extremă, fundaş
ofensiv, fundaş defensiv, conducător de joc;
- învăţarea sistemului de atac: 2 – 1 – 3, 4 + 1.
 în apărare:
- învăţarea sistemului de apărare agresivă om la om pe tot terenul şi

jumătate de teren, a marcajului la intercepţie, a alunecării, schimbului
de atacanţi şi a marcajului dublu („capcană”) împotriva jucătorilor cu
minge;
- blocajul defensiv.
PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ:
 pregătire intelectuală (atenţie, percepţie, gândire, decizie);
 pregătire volitivă (calităţi de voinţă) ;
 pregătire afectivă (echilibru emoţional);
 dezvoltarea autoreglării.
PREGĂTIREA TEORETICĂ:
 aprofundarea regulamentului de joc;
 însuşirea cunoştinţelor teoretice despre efectuarea încălzirii(generale, specifice),
mijloace de refacere după efort, alimentaţie, etc.
- 91 -
Bibliografie :
1. CIOCOIU D.L.Baschet.Repere didactice pentru predarea jocului în liceu. -Galaţi
:Europlus, 2011.-141-148p.
2. HÂNSA C. Învăţarea jocului de baschet- Galaţi: Fundaţiei Universitare
“Dunărea de Jos”, 2003, 249 p.
Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p. 9-80.
4. PREDESCU T., ŞTEFAN C. Pregătirea stadială în jocul de baschet - Bucureşti:
Semne, 1994, p. 104-111.
Recomandari :
https://www.youtube.com/watch?v=vqTlO3tyk-g
https://www.youtube.com/watch?v=gaKikdgT6FY
1. Care este diferenţa între lecţia de educaţie fizică şi lecţia de ansamblu

sportiv?
2. Care sunt cerinţele selecţiei pentru elevii echipei reprezentative şcolare
de baschet şcolar?
3. Enumeraţi componentele pregătirii echipei reprezentative şcolare de
baschet şcolar.
- 92 -
Anexa 1
Semenele convenţionale utilizate în jocul de baschet
– Atacant
– Apărător
– Mingea
– Deplasarea jucătorului
– Schimbare de direcţie
– Fentă plecare
– Atacant cu minge
– Circulaţia mingii (pasă)
– Aruncare la coş
– Dribling
– Oprire
– Blocaj
– Pivotare
R – Recuperare la panou
Teren în atac Teren în apărare
- 93 -

Note de Curs - MPBS 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Note de Curs - MPBS 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS “ GALAŢI

Conf.univ.dr. CIOCOIU DANA LUCICA

CAPITOLUL 1- Baschetul mijloc al educaţiei fizice şcolare

CAPITOLUL 7- ECHIPA REPREZENTATIVĂ ŞCOLARĂ DE BASCHET

Jocul de baschet prin gradul crescut de atractivitate constituie un mijloc principal al

MIJLOC AL DISCIPLINĂ DISCIPLINĂ

Realizează Competiţii Teoria şi metodica

Figura 1.1 Argumente privind jocul de baschet - mijloc al EFS

Practicat în mod ştiinţific şi metodic, baschetul contribuie la realizarea principalelor

Îndemânare Viteză Forţă Rezistenţă

Figura 1.2- Aptitudini psihomotrice pe care le dezvoltă jocul de baschet

1. Ciocoiu, D.L.- Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare a segmentelor

1 Care sunt beneficiile practicarii jocului de baschet în şcoală?

2. 1 Aspecte metodice generale privind iniţierea - învăţarea – fixarea - consolidarea-

METODICA (DEX) - compartiment al didacticii generale care studiază

2.2 Traseul metodic general privind instruirea tehnicii

Specialiştii consideră metodica învăţării tehnicii jocului de baschet ca fiind grupată în

Figura 2.2 Etapele metodice generale ale predării

Învăţarea globală a jocului reprezintă principala direcţie de instruire, astfel se

 Priorităţi metodice pentru predarea tehnicii baschetului şcolar

1. Stabilirea pentru fiecare ciclu de învăţământ a conţinutului pregătirii tehnice

1. CIOCOIU D.L - Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare a segmentelor

4 Care sunt etapele generale de instruire a tehnicii

5 Descrieţi etapele generale de instruire a jocului de

Noţiunea de „greşeală motrică” în procesul de instruire la disciplina baschet se

Figura 2.3 Definiţia grafică a greşelilor motrice

Greşelile sunt erori ocazionale care apar în execuţiile fiecăruia.Acestea sunt

A. Greşeli în etapele formării deprinderilor motrice

Autorul V.V. Belinovici, (1959) realizează o analiză destul de completă a

B. Greşeli în fazele acţiunilor (execuţii tehnice în situaţii variate de joc)

2.4 Traseul metodic de prevenire şi corectare a greşelilor de tehnică

a. Prevenirea greşelilor de tehnică

Pregătirea elevilor în jocul de baschet trebuie astfel concepută pentru a se elimina

b. Corectarea greşelilor de tehnică

Capacitatea de a analiza greşelile comise de elevi şi modalitatea de corectare, este la

Figura 2.4 Etapele corectării greşelilor de tehnică

 Secvenţa a IV-a motivarea elevului în vederea efortului pentru consolidare.

II. indicaţii, sugestii metodice negative- reflectă în special ceea ce nu trebuie să

3. CIOCOIU D.L - Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare a segmentelor

1. Ce tipuri de greşeli cunoaşteţi? Analizaţi tipurile de greşeli.

2.5 Metodica procedeelor tehnice fără minge specifice baschetului

 Elemente şi procedee tehnice fără minge (mişcarea în teren).

A. Jocul fără minge

3.Opririle  într-un singur timp

1. ALERGAREA SPECIFICĂ ÎNAINTE

2. ALERGAREA ÎNAPOI (CU SPATELE SPRE DIRECŢIA DEPLASĂRII)

3. PASUL ADĂUGAT ÎNAINTE SAU ÎNAPOI

1. SCHIMBARE DE DIRECŢIE CU FRÂNARE PE UN PICIOR

 În momentul săriturii pentru realizarea opririi, corpul se aplecă înainte.

 Lipsa flexiei genunchilor ce asigură amortizarea la aterizare.

G. LUCRUL DE BRAŢE ŞI JOCUL DE PICIOARE

Procedeele tehnice ale deplasării în teren, nu se regăsesc în joc sub forma

 închiderea pătrunderilor în apărarea zonă.

 “Jocul de picioare” se utilizează în:

 acţiunile ofensive, ca mijloc de realizare a demarcajului.

4. CIOCOIU D.L - Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare a segmentelor

1. Ce este tehnica jocului de baschet?

Tehnica jocului cu minge reprezintă ansamblul de deprinderi motrice (elemente

ELEMENTUL TEHNIC PROCEDEELE TEHNICE

 Orientarea palmelor cu degetele spre înainte sau în jos.

 Procedeu principal folosit în execuţia majorităţii elementelor tehnice.

1. PRINDEREA MINGII CU DOUĂ MÂINI

2. PRINDEREA MINGII CU O MÂNĂ