Regulament

Baschetul este un joc sportiv de echipă, care face parte din categoria jocurilor sportive inventate.
Cel care a inventat acest joc dinamic este un tânăr profesor american JAMES A. NAISMITH de la
Colegiul Springfield (S.U.A.), în decembrie 1891, sub denumirea de “Naismith-ball” un joc colectiv care
poate fi practicat atât în sală cât şi în aer liber, mai târziu el fiind numit “Basketball” – minge la coş.

Jocul de baschet prin gradul crescut de atractivitate şi complexitate se bucură astăzi de un interes
tot mai mare în rândul tineretului.

Baschetul este un joc inteligent, cu multă culoare, de mare spectacol, un sport energic, care are un
final neaşteptat atât pentru jucători cât şi pentru spectatori.

Un joc de baschet se desfăşoară între două echipe de câte cinci jucători fiecare. Scopul fiecărei
echipe este să introducă mingea în coşul adversarilor şi să împiedice cealaltă echipă să intre în posesia
mingii sau să înscrie. Jocul este condus de arbitri, oficiali şi un comisar.

Coşul care este atacat de o echipă este coşul advers, iar coşul care este apărat de o echipă
reprezintă coşul propriu al echipei.

Mingea poate fi pasată, aruncată, atinsă uşor, rostogolită sau driblată în orice direcţie, în limitele
fixate de regulile jocului.

Învingătoarea unui joc este acea echipă care înscrie un număr mai mare de puncte la terminarea
timpului de joc al celei de-a 4-a perioade sau a oricărei prelungiri.

Terenul de joc.

Terenul de joc este o suprafaţă dreptunghiulară, plană şi dură, liberă de orice obstacol. Pentru
marile competiţii FIBA precum şi pentru terenurile nou construite, dimensiunile terenului trebuie sa fie de
28 m în lungime pe 15 m în lăţime, acestea fiind măsurate de la lungimea interioară a liniilor care
delimitează terenul, figura 1.

Terenul de joc va fi delimitat de linii. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe lungimile terenului) şi
linii laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc.

Orice obstacol inclusiv scaunele din zona băncii echipelor trebuie să fie situate la cel puţin 2 m
distanţă de terenul de joc.

Linia de centru trebuie trasată, paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiecărei linii
laterale. Ea va fi prelungită cu 15 cm în afara fiecărei linii

de tuşă.
 Cercul central trebuie trasat la centrul terenului şi va avea o rază de 1,80 m măsurată de la
marginea exterioara a circumferinţei. Dacă suprafaţa cercului central este colorată, atunci culoarea va fi
aceiaşi cu cea a zonelor de restricţie.

Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc având centrul la jumătatea liniilor de aruncări libere
şi o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a liniilor care le delimitează, aşa cum este arătat în
figura 2.

O linie de aruncări libere trebuie trasată paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioară
trebuie situată la 5,80 m de la marginea interioară a liniei de fund şi trebuie să aibă 3,60 m lungime..
Zonele de restricţie trebuie să fie spaţiile delimitate pe terenul de joc de liniile de fund, liniile de aruncări
libere şi liniile care unesc extremităţile liniilor de aruncări libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3
m de o parte şi de cealaltă a mijlocului acestor linii, măsurate de la marginea exterioară a acestor linii.
Dacă interiorul zonelor de restricţie este vopsit, culoarea trebuie să fie identică cu aceea a cercului central.
Spaţiile din lungul zonelor de restricţie, rezervate jucătorilor în timpul aruncărilor libere.

Zona coşului de trei puncte,a unei echipe, trebuie să fie întreaga suprafaţă a terenului de joc, cu
excepţia zonei apropiate de coşul adversarului, şi de liniile care o delimitează şi se compune din:

- două linii trasate paralel cu liniile de laterale, la o distanţă de 6,25 m din punctul de pe suprafaţa
de joc situat perpendicular pe centrul coşului adversarilor. Distanţa de la acest punct pâna la marginea
interioară a mijlocului linei de fund este 1,75 m, măsurată pe marginea interioară a acestei linii;

- un semicerc cu raza de 6,25 m măsurată de la marginea exterioară a liniei care îl delimitează, cu

centrul în acelaşi punct ca în paragraful de mai sus şi care intersectează liniile paralele.

Cele două zone ale băncilor echipelor din figura 1, sunt situate în exteriorul terenului de joc de o
parte şi de cealaltă a mesei oficiale, pe aceeaşi latură a terenului cu aceasta, şi sunt marcate după cum
urmează:

- fiecare zonă va fi delimitată de o linie cu o lungime de cel puţin 2 m trasată în prelungirea liniei
de fund şi prin o altă linie cu o lungime de cel puţin 2 m, trasată la 5 m distanţă de linia de centru şi
perpendiculară pe linia laterală. În zona băncii echipei trebuie să existe 14 locuri pe scaune sau bănci, la
dispoziţia antrenorilor, antrenorilor secunzi, înlocuitorilor şi însoţitorilor echipei. Orice altă persoană
trebuie să stea la cel puţin 2 m în spatele băncii echipei.

Echipamentul.

Echipamentul necesar pentru disputarea unui joc de baschet este următorul:

A. Coşul şi anexele lui, şi anume:

- panourile;

- inelele şi plasele;
 - suporţii panourilor inclusiv capitonajul de protecţie.

Cele două panouri trebuie confecţionate dintr-un material transparent corespunzător şi făcute
dintr-o singură bucată, şi vopsite în alb.

Dimensiunile panoului trebuie să fie de 1,80 m latura orizontală = lungime şi de 1,05 m latura
verticală = lăţime.

Fiecare coş cuprinde un inel şi o plasă, marginea superioară a fiecărui inel trebuie poziţionată
orizontal la 3,05 m deasupra solului.

B. Cronometrul de joc şi un cronograf.

Cronometrul de joc serveşte pentru cronometrarea perioadelor de joc cât şi a intervalelor dintre
ele. El trebuie astfel amplasat încât să fie perfect vizibil tuturor persoanelor implicate în desfăşurarea
jocului, inclusiv spectatorilor.

Cronograful va fi folosit pentru cronometrarea minutelor de întrerupere. El trebuie deasemenea să

fie vizibil.

C. Aparatul pentru 24 de secunde.

Aparatul de 24 de secunde (figura 5), trebuie să aibă un modul de control pentru manevrarea lui şi
tabele repetitive de tip digital care:

- vor indica derularea celor 24 de secunde prin scădere;

- nu vor afişa nici o indicaţie de timp când nici una din echipe nu are controlul mingii.

D. Semnalele sonore.

Trebuie să existe cel puţin 2 semnale sonore independente, de tonalitate diferită şi cu mare putere
acustică:

- unul din semnale va fi la dispoziţia cronometrorului şi a scorerului;

- un al doilea semnal sonor va fi pus la dispoziţia operatorului de 24 de secunde.

E. Tabela de scor.

O tabelă de scor trebuie să fie astfel amplasată încât să fie perfect vizibilă pentru toate persoanele
implicate în joc, inclusiv pentru spectatori. Tabela de scor va afişa cel puţin:
- timpul rămas de joc;

- scorul;

- numărul perioadei de joc;

- numărul minutelor de întrerupere acordate.

F. Foaia de arbitraj.

Foaia oficială de arbitraj trebuie să fie cea care este aprobată de Comisia Tehnică Mondială FIBA
şi ea trebuie folosită la toate competiţiile organizate de FIBA.

G. Plăcuţele pentru greşelile de jucător.

Acestea vor fi la dispoziţia scorerului, trebuie să fie de culoare albă cu cifre de dimensiuni
cuprinse între 20 cm în înălţime şi 10 cm în laţime şi trebuie să fie numerotate de la 1 la 5 (cifrele de la 1
la 4 vor fi de culoare neagră, iar cifra 5 de culoare roşie).

H. Plăcuţele pentru greşelile de echipă.

Scorerul va avea la dispoziţie două seturi de plăcuţe pentru greşelile de echipă. Ele vor fi de
culoare roşie şi vor avea o lăţime de 20 cm, înălţime de 35 cm şi confecţionate astfel încât să fie vizibile
de toate persoanele implicate în joc.

I. Aparatul pentru indicarea greşelilor de echipă.

La fiecare joc trebuie să funcţioneze câte un aparat digital adecvat pentru indicarea numărului de
greşeli comise de fiecare echipă. Aparatul trebuie oprit când o echipă a acumulat 5 greşeli pe perioadă
ceea ce înseamnă că echipa respectivă se află în situaţia de a fi sancţionată.

J. Mingi de baschet.

Pentru toate competiţiile masculine, circumferinţa mingii trebuie să nu fie mai mică de 749 mm şi
nici mai mare de 780 mm (dimensiunea 7) iar greutatea nu trebuie să fie mai mică de 567 g şi nici mai
mare de 650 g.

Pentru toate competiţiile feminine, circumferinţa mingii trebuie să nu fie mai

mică de 724 mm, şi nici mai mare de 737 mm (dimensiunea 6) iar greutatea nu trebuie să fie mai mică de
510 g şi nici mai mare de 567 g.

K. Indicator de posesie alternativă (săgeata).

Indicatorul de posesie alternativă (Figura 7) va fi la dispoziţia scorerului şi va trebui să:

- aibă o săgeată cu o lungime de minim 100 mm şi înălţimea de minim 100 mm;

- afişeze pe partea din faţă o săgeată, iluminată de culoare roşie, care să arate direcţia posesiei alternative;
- fie poziţionat pe centrul mesei oficiale, şi să fie perfect vizibil de către toate persoanele implicate în joc,
inclusiv de către spectatori.

L. Suprafaţa de joc.

Suprafaţa de joc trebuie să fie confecţionată din:

- parchet din lemn fixat definitiv (nivelul 1 şi 2);

- parchet din lemn demontabil (nivelul 1 şi 2);

- podea sintetică fixată definitiv (nivelul 2 şi 3);

- podea sintetică demontabilă (nivelul 2 şi 3).

Suprafaţa de joc trebuie să fie după cum urmează:

- să aibă o lungime minima de 32,00 m şi o lungime minimă de 19,00 m;

- să nu reflecte lumina.

M. Terenul de joc.

Terenul de joc (Figura 1), trebuie să fie trasat astfel:

- cu linii cu lungimea de 50 mm conform Regulamentului Oficial al Jocului de Baschet;

- în jurul terenului de joc va trebui trasată o altă bandă suplimentara (Figura 1), cu o culoare contrastantă
şi având lungimea minimă de 2000 mm. Culoarea acestei benzi suplimentare trebuie să fie la fel ca şi
culoarea cu care sunt vopsite interioarele cercului central şi ale zonelor de restricţie.

N. Luminozitate/iluminare adecvată.

Terenul de joc trebuie iluminat uniform şi adecvat. Sursele de lumină trebuie plasate astfel încât
să nu deranjeze sau să afecteze vederea jucătorilor şi a oficialilor.

Echipele.

Drept de joc înseamnă a avea autorizaţia de a juca pentru o echipă aşa cum este prevăzut în
regulamentele forului organizator al competiţiei. Limita de vârstă poate fi o condiţie a dreptului de joc.

Un component al echipei este desemnat să joace atunci când el a fost înscris în foaia de arbitraj
înaintea începerii jocului şi până în momentul în care este descalificat sau comite 5 greşeli, atunci el
devenind însoţitor al echipei ca şi, managerul, doctorul, fizioterapeutul echipei, etc.

Fiecare echipă va fi compusă din:

- maximum 10 sportivi, cu drept de joc;

- maximum 12 sportivi, cu drept de joc pentru turneele în care o echipă are de disputat mai mult de 3
jocuri;
- un antrenor şi eventual un antrenor secund;

- un căpitan care va fi unul dintre sportivii echipei desemnat să joace;

- un număr maxim de 5 jucători însoţitori cu responsabilităţi precise.

Jucători şi înlocuitori.

Un membru al echipei este considerat jucător atunci când el se gaseşte pe terenul de joc şi este
autorizat de către arbitrii să joace. Un component al echipei este înlocuitor atunci când el nu joacă sau
atunci când el se află pe terenul de joc, dar nu este autorizat să joace deoarece a fost descalificat sau a
acumulat 5 greşeli.

Arbitri pot opri jocul ca urmare a accidentării unui jucator.

Dacă mingea este vie în momentul producerii accidentării, arbitri se vor abţine să fluiere până
când faza de joc nu se va termina, adică până când echipa care controlează mingea va arunca la cos, va
pierde posesia mingei, va reţine mingea fără a o juca sau dacă mingea devine moartă. Totuşi, atunci când
este necesar ca un jucător accidentat să fie protejat arbitri pot opri imediat desfăşurarea jocului.

Dacă jucătorul accidentat nu poate continua jocul imediat (aproximativ 15 secunde) sau dacă
primeşte îngrijiri, el trebuie înlocuit sau echipa sa va continua jocul în mai puţin de 5 jucători.

Antrenorii, antrenorii secunzi, înlocuitorii şi însoţitorii pot intra pe teren, cu permisiunea unui
arbitru pentru a acorda ajutor jucătorului accidentat, înainte ca el să fie înlocuit.

Un doctor poate intra pe teren fără permisiunea unui arbitru, dacă după părerea sa, jucătorul
accidentat necesită îngrijiri medicale urgente.

În timpul jocului orice jucător care sângerează sau care prezintă răni deschise trebuie înlocuit.
Jucătorul poate reveni pe terenul de joc numai după ce sângerarea a fost oprită şi zona afectată sau rana
deschisă a fost complet şi perfect bandajată.

Dacă jucătorul accidentat sau orice jucător care sângerează sau care prezintă răni deschise se
reface în timpul unui minut de întrerupere acordat uneia dintre echipe, înainte ca scorerul să semnalizeze
schimbarea, acel jucător poate continua jocul.

Jucătorii desemnaţi de antrenor să înceapă jocul în primii 5, pot fi înlocuiţi în cazul unei
eventuale accidentări. În acest caz, şi adversarii au dreptul la acelaşi număr de schimburi de jucători, dacă
doresc acest lucru.

Antrenorul.

Antrenorul, sau antrenorul secund, sunt singurii reprezentanţi ai echipei care pot comunica cu
oficialii de la masa scorerului (inclusiv comisarul) în timpul jocului pentru a obţine informaţii legate strict
de îndatoririle oficialilor respectivi. Ei pot face aceasta numai când cronometrul este orpit şi mingea
moartă. Aceste relaţii cu masa oficială trebuie să fie întotdeauna calme şi civilizate şi nu trebuie să
deranjeze desfăşurarea normală a jocului.

Antrenorul şi antrenorul secund (la fel şi înlocuitorii şi însoţitorii echipei) sunt singurele persoane
care au dreptul să stea şi să rămână în zona băncii echipei lor, cu excepţia cazului în care nu respectă
prevederile acestui regulament.
 Numai antrenorul principal poate să stea în picioare pe tot parcursul jocului. El se poate adresa
verbal jucătorilor în timpul jocului cu condiţia să ramână în zona băncii echipei sale.

Antrenorul va desemna jucătorul din partea echipei sale care va executa aruncările libere în toate
situatiile când jucatorul care execută aruncările libere nu este desemnat prin regulament.

Numai antrenorul sau antrenorul secund poate cere minut de întrerupere.

Timp de joc, scor egal şi prelungiri.

Jocul constă în 4 perioade (sferturi) a câte 10 minute fiecare.

Va exista o pauză de 2 minute între primul şi cel de-al 2-lea sfert (prima repriză/jumătate), între al
treilea şi al patrulea sfert (a doua repriză/jumătate) şi înaintea fiecărei prelungiri.

Intervalul (pauza) dintre reprize (între sfertul 2 şi 3) va fi de 15 minute.

Cele 20 de minute înaintea începerii jocului constituie un interval de joc.

Un interval de joc începe :

- cu 20 de minute înainte de ora la care jocul a fost programat să înceapă;

- când semnalul cronometrului de joc anunţă sfârşitul unei perioade.

Un interval de joc se termină:

- la începutul primei perioade de joc, când mingea este atinsă regulamentar de unul dintre cei doi săritori
care au luat parte la angajarea între doi;

- la începutul tuturor celorlalte perioade de joc, când mingea este atinsă legal de un jucător din terenul de
joc, în urma unei repuneri în joc.

Dacă scorul este egal la terminarea celei de-a 4-a perioade jocul va continua cu câte prelungiri de
5 minute sunt necesare pentru a decide un învingător.

Dacă o greşeală este comisă cu puţin timp înainte sau chiar în timp ce sună semnalul sonor care
anunţă terminarea timpului de joc, orice eventuală aruncare/aruncări libere trebuie să fie executate.

Dacă în urma executării aruncării/aruncărilor libere este necesară o prelungire, atunci toate
greselile care se produc după terminarea timpului de joc, trebuie să fie considerate că s-au produs în
timpul unui interval de joc şi aruncarea/aruncările libera va fi executată înainte de începerea prelungirii.

Coş reuşit şi valoarea sa.

Un coş reuşit este atunci când o minge vie intră în coş pe deasupra şi rămâne înăuntru sau trece
prin el.

Mingea este considerată în coş chiar dacă numai o mică parte a ei este în interiorul inelului şi
dedesubtul părţii superioare a acestuia.

Un coş reuşit din acţiune este atribuit echipei care a atacat coşul advers în care mingea a fost
aruncată, după cum urmează:
- un coş reuşit în urma unei aruncări libere contează 1 punct;

- un coş reuşit din zona coşului de 2 puncte contează 2 puncte;

- un coş reuşit din zona coşului de 3 puncte contează 3 puncte;

- în cazul singurei sau ultimei aruncări libere după ce mingea a atins inelul şi după aceea ea este atinsă
regulamentar de un jucător atacant sau apărător înainte să intre în cos, coşul va fi acordat şi va avea
valoarea de 2 puncte.

Dacă un jucător înscrie accidental în propriul coş, coşul contează 2 puncte şi punctele vor fi
înregistrate în contul căpitanului din terenul de joc, al echipei adverse.

Dacă o echipă înscrie deliberat în propriul coş, aceasta este o abatere şi coşul nu trebuie să
conteze.

Dacă un jucător face ca mingea să intre în coş de jos în sus aceasta este o abatere.

Înlocuiri de jucători.

Înlocuirea de jucător este o întrerupere a jocului cerută de un înlocuitor pentru a deveni jucător.

O echipă poate efectua o înlocuire de jucător(i) în timpul unei oportunităţi de înlocuire.

O oportunitate pentru o înlocuire de jucători începe când:

- mingea a devenit moartă şi cronometrul de joc este oprit;

- mingea devine moartă ca urmare ultimei sau singurei aruncări libere reuşite;

- un coş din acţiune a fost reuşit în ultimele 2 minute ale perioadei a 4-a sau ale unei prelungiri împotriva
echipei care a solicitat o înlocuire de jucători.

O oportunitate pentru o înlocuire de jucători încetează când:

- mingea este la dispoziţia unui jucător pentru administrarea primei sau singurei aruncări libere;

- mingea este la dispoziţia unui jucător pentru o repunere în joc din afara terenului.

Un jucător care a fost înlocuit nu poate reveni pe teren şi înlocuitorul sau devenit jucător nu poate
părăsi jocul înainte ca mingea să devină moartă, după ce a fost pus în funcţiune cronometrul de joc pentru
derularea unei noi faze de funcţionare a acestuia decât dacă:

- o echipă rămâne cu mai puţin de 5 jucători;

- dacă un jucător implicat într-o situaţie de rectificare a unei erori se află pe banca echipei după ce a fost
înlocuit regulamentar.

Doar un înlocuitor are dreptul de a solicita o înlocuire de jucător. El (nu antrenorul, antrenorul
secund) trebuie să facă aceasta ducându-se şi adresându-se personal scorerului. El trebuie să solicite acest
lucru cu claritate şi să facă semnalul corespunzător cu ajutorul mâinilor. El va sta pe scaunul/banca pentru
schimbări până la prima oportunitate de efectuare a schimbării, oricând gata de joc.

Jucătorul trebuie să rămână în afara limitelor terenului până când un arbitru fluieră şi face semnul
corespunzător pentru a intra în terenul de joc.

Jucătorul care are de executat una sau mai multe aruncări libere trebuie înlocuit:
- dacă este accidentat;

- dacă a comis 5 greşeli;

- dacă a fost descalificat. Aruncările libere vor fi executate de înlocuitor care nu va putea fi la rândul sau
înlocuit înainte ca mingea să devină moartă, după ce a fost pus în funcţiune cronometrul de joc pentru
derularea unei noi faze de functionare a acestuia

O înlocuire nu va fi permisă echipei care a marcat atunci când cronometrul jocului este oprit
urmare a realizării unui coş din acţiune în ultimele 2 minute ale jocului şi/sau ale fiecărei prelungiri, decât
dacă:

- un arbitru opreşte jocul;

- echipei care a primit coşul i se acordă un minut de întrerupere sau o schimbare.

Abateri.

O abatere este o infracţiune de la reguli.

Mingea va fi acordată echipei adverse pentru o repunere în joc din exteriorul terenului, din
punctul cel mai apropiat de locul unde s-a produs abaterea, cu excepţia zonei situate direct în spatele
panoului şi dacă nu intervin alte reguli.

A. Jucător afară din joc.

Un jucător este afară din joc atunci când orice parte a corpului său este în contact cu podeaua sau
orice alt obiect, în afara unui altul decât un jucător aflat pe, deasupra, sau în afara liniilor care delimitează
terenul.

B. Regula driblingului.
Un dribling începe în momentul când un jucător care are controlul unei mingi vii pe terenul de
joc, o aruncă, o loveşte, o rostogoleşte sau o driblează pe sol, după care o reatinge din nou înainte ca ea să
fie atinsă de alt jucător.

Un dribling se termină în momentul în care un jucător atinge simultan mingea cu ambele mâini
sau când reţine mingea cu una sau cu ambele mâini. În timpul unui dribling mingea poate fi aruncată în
aer, dar ea trebuie să atingă solul sau alt jucător înainte de a fi din nou atinsă cu mâna de jucătorul care
driblează.

Numărul paşilor pe care un jucător îl poate face când mingea nu este în contact cu mâinile sale
este nelimitat.

C. Regula paşilor.
Abaterea de paşi este mişcarea neregulamentară a unuia sau ambelor picioare, în orice direcţie, în
timp ce un jucător ţine în mână (mâini) o minge vie pe terenul de joc.

O pivotare este o mişcare regulamentară şi are loc atunci când un jucător, aflat în posesia unei
mingi vii pe terenul de joc, deplasează acelaşi picior o dată sau de mai multe ori în orice direcţie, în timp
ce celălalt picior, denumit picior pivot, este ţinut în acelaşi punct de contact cu podeaua.
 Înaintarea cu mingea după ce jucătorul şi-a stabilit piciorul pivot în timp ce controlează o minge
vie pe teren:

1) În timp ce stă cu ambele picioare pe podea:

- la plecarea în dribling piciorul pivot nu poate fi ridicat înainte ca mingea să părăsească mâna/mâinile
jucătorului;

- când execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, jucătorul poate sări pe piciorul pivot, dar nici un
picior nu mai poate fi repus pe podea înainte ca mingea să părăsească mâna /mâinile jucătorului.

2) În timp ce se află în mişcare sau driblează:

- la plecarea în dribling piciorul pivot nu poate fi ridicat înainte ca mingea să părăsească mâna/mâinile
jucătorului;

- când execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, jucătorul poate sări pe piciorul pivot şi poate
reveni pe podea cu un picior sau cu ambele picioare simultan. După aceasta , unul sau ambele picioare pot
fi ridicate dar nici un picior

nu mai poate fi repus pe podea înainte ca mingea să părăsească mâna/mâinile jucătorului.

3) După ce jucătorul s-a oprit şi nici un picior nu este picior pivot:

- la plecarea în dribling nici un picior nu poate fi ridicat înainte ca mingea să părăsească mâna/mâinile
jucătorului;

- când el execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, unul sau ambele picioare poate/pot fi ridicate,
dar nu mai poate/pot fi repuse pe podea înainte ca mingea să părăsească mâna(mâinile) jucătorului.

D. Regula celor 3 secunde.

Dacă o echipă are controlul unei mingi vii pe teren şi cronometrul este în funcţiune, un jucător al
acelei echipe nu poate rămâne pentru mai mult de 3 secunde consecutive în zona de restricţie
adversă.

E. Regula celor 8 secunde.

Dacă un jucător are controlul unei mingi vii, în zona sa din spate, echipa sa trebuie să treacă
mingea în zona din faţă, într-un interval de 8 secunde.

Terenul din spate a unei echipe cuprinde coşul propriu, faţa dinspre teren a panoului şi suprafaţa
de teren de joc situată între linia de fund din spatele propriului coş, liniile laterale şi linia de centru.

Terenul din faţă a unei echipe cuprinde coşul adversarului, partea din faţă a panoului adversarului
şi suprafaţa de teren de joc situată între linia de fund din spatele coşului adversarului, liniile laterale şi
marginea liniei de centru cea mai apropiată de coşul adversarului.

Mingea este considerată în terenul din faţă a unei echipe atunci când:

- atinge terenul din faţă;

- atinge un jucător sau un arbitru care are o parte a corpului sau în contact cu terenul din faţă.

F. Regula celor 24 secunde.

 Atunci când un jucător preia controlul unei mingi vii pe teren, echipa lui trebuie să efectueze o
aruncare la coş din acţiune într-un interval de 24 secunde.

Dacă echipa care controlează mingea nu reuşeşte să efectueze o aruncare la coş din acţiune într-
un interval de 24 secunde, acest lucru va fi indicat prin semnalul sonor al aparatului de cronometrare a
acestei reguli.

Pentru ca aruncarea la coş să fie considerată corectă în intervalul de 24 secunde:

- mingea trebuie să părăsească mâna/mâinile jucatorului înainte ca semnalul sonor al aparatului de 24

secunde să intre în funcţiune;

- după ce mingea a părăsit mâna/mâinile jucătorului, ea trebuie să atingă inelul sau să intre în coş.

Atunci când se încearcă o aruncare la coş din acţiune în apropiere de terminarea perioadei de 24
secunde şi semnalul sonor se declanşează în timp ce mingea se află în aer:

- dacă mingea intră în coş, nu este nici o abatere, semnalul trebuie neglijat şi coşul este valabil;

- dacă mingea atinge inelul şi nu intră în coş, nu este nici o abatere, semnalul trebuie neglijat şi jocul
continuă.

G. Jucător strâns marcat.

Un jucător care deţine o minge vie pe terenul de joc este strâns marcat atunci când un adversar se
află într-o poziţie activă de apărare la o distanţă de cel mult un metru.

Un jucător strâns marcat trebuie să paseze, să dribleze, sau să arunce mingea la coş într-un
interval de 5 secunde.

H. Minge întoarsă în terenul din spate.

O minge este întoarsă în terenul din spate atunci când:

- atinge terenul din spate al echipei;

- atinge un jucator sau un arbitru, care are o parte a corpului sau în contact cu zona din spate.

O minge este considerată că a fost întoarsă în terenul din spate al echipei când un jucător al
echipei care controlează o minge vie este:

- ultimul care a atins mingea în terenul din faţă şi după aceea acest jucător sau un jucător al aceleiaşi
echipe este primul care atinge mingea în terenul din spate al echipei sale;

- ultimul care atinge mingea în terenul din spate, după care mingea atinge terenul din faţă şi în continuare
acest jucător sau un jucător al aceleiaşi echipe care este în contact cu terenul din spate este primul care
atinge mingea.

Această restricţie se aplică în toate situaţiile care se produc în terenul din faţă al unei echipe,
inclusiv repunerile în joc din exteriorul terenului.

Un jucător al echipei care are controlul unei mingi vii nu poate întoarce mingea neregulamentar
în terenul din spate al echipei sale.

Greşeli.

Greşeala este infracţiunea de la reguli, care implică un contact personal cu un adeversar şi/sau un
comportament antisportiv.
 O greşeală este înregistrată în contul jucătorului vinovat şi se sancţionează conform dispoziţiilor
articolului corespunzător regulamentului.

A. Principii generale.

1. Principiul cilindrului

Principiul cilindrului este definit ca fiind spaţiul din interiorul unui cilindru imaginar ocupat de
un jucător pe terenul de joc. El include şi spaţiul de deasupra lui şi este delimitat astfel:

- în faţă: prin palmele mâinilor;

- în spate: de conturul coapselor şi al posteriorului jucătorului;

- în lateral: prin conturul exterior al braţelor şi picioarelor jucătorului.

Mâinile şi braţele pot fi întinse în faţa pieptului având o deschidere egală cu distanţa dintre
picioare, braţele fiind îndoite de la coate în aşa fel încât antebraţele şi mâinile sunt ridicate. Depărtarea
picioarelor trebuie să fie proporţională cu talia/înălţimea.

2. Principiul verticalităţii.

În timpul jocului de baschet fiecare jucător are dreptul să ocupe orice poziţie (cilindru) de pe
terenul de joc care nu a fost deja ocupată de un jucător advers. Acest principiu protejează spaţiul de pe
sol pe care-l ocupă jucătorul cât şi spaţiul de deasupra lui când el sare vertical în interiorul acestui spaţiu.

Imediat ce un jucător părăseşte poziţia sa verticală şi se produce un contact cu un adversar care

ocupase deja o poziţie verticală, jucătorul care şi-a părăsit poziţia verticală este responsabil de contactul
produs.

Apărătorul nu trebuie sancţionat dacă sare vertical părăsind solul (în interiorul cilindrului său),
sau având mâinile şi braţele întinse vertical deasupra lui şi în interiorul propriului său cilindru.

Un jucător atacant care se află pe podea sau în aer nu trebuie să producă un contact cu un apărător
aflat în poziţie regulamentară de apărare prin:

- folosirea braţelor pentru a-şi crea un spaţiu suplimentar (a se degaja);

- depărtarea picioarelor sau braţelor pentru a produce un contact în timpul sau imediat după o aruncare la
coş.

B. Greşeală personală.

O greşeală personală este greşeala unui jucător care provoacă un contact personal neregulamentar
cu un adversar indiferent dacă mingea este vie sau moartă.

Un jucător nu trebuie să ţină, să obstrucţioneze, să impingă, să forţeze, să pună piedică, sau să

împiedice înaintarea unui adversar prin extinderea mâinilor, braţelelor, coatelor, umerilor, coapselor,
genunchilor sau a picioarelor sau prin înclinarea corpului într-o poziţie anormală şi nici să apeleze la
mijloace brutale sau violente.

O greşeală personală va fi fluierată şi înscrisă în toate cazurile în contul jucătorului vinovat.

 Dacă greşeala este comisă asupra unui jucător care nu este în acţiune de aruncare la coş, jocul va
fi reluat prin repunerea mingii în joc de către echipa care are în componenţă pe jucătorul asupra căruia s-a
comis greşeală, din exteriorul terenului, din punctul cel mai apropiat de locul unde s-a produs
infracţiunea.

Dacă greşeala este comisă asupra unui jucător care este în acţiune de aruncare la coş:

- dacă coşul este reuşit, el va conta şi în plus se va acorda o aruncare liberă;

- dacă este vorba de o aruncare de 2 puncte nereuşită, se vor acorda 2 aruncări libere;

- dacă este vorba de o aruncare de 3 puncte nereuşită, se vor acorda 3 aruncări libere.

C. Dublă greşeală.

Dubla greşeală este situaţia în care doi adversari comit un contact personal neregulamentar, unul
împotriva celuilalt, aproximativ în acelaşi timp.

O greşeală personală va fi fluierată şi se va înscrie în contul fiecărui jucător. Nu va fi acordată

nici o aruncare liberă.

Jocul va fi reluat astfel, dacă aproximativ în acelaşi moment cu dubla greşeală:

- se înscrie un coş din acţiune valabil sau o ultimă sau singura aruncare liberă, mingea va fi repusă în joc
din orice punct al liniei de fund de către adversarii echipei care au reuşit coşul.

- nici o echipă nu avea controlul mingii şi nici dreptul de posesie a mingii, se va creea o situaţie de
angajare între doi.

D. Greşeală antisportivă.

O greşeală antisportivă este greşeala personală a unui jucător care după părerea arbitrului, nu a
făcut o încercare regulamentară de a juca direct mingea, în limitele spiritului şi a prevederilor acestui
regulament.

Greşeala antisportivă trebuie interpretată şi sancţionată de aceiaşi manieră pe tot parcursul

jocului.

Pentru judecarea corectă a greşelilor antisportive arbitri trebuie să aplice următoarele principii:

- dacă un jucător nu face nici un efort pentru a juca mingea, contactul pe care l-a produs este o greşeală
antisportivă;

- dacă în efortul de a juca mingea, jucătorul produce un contact excesiv (greşeală dură) acest contact
trebuie să fie considerat ca unul antisportiv.

O greşeală antisportivă va fi înscrisă în contul jucătorului vinovat.

Aruncare/Aruncări libere vor fi acordate jucătorului asupra căruia s-a comis greşeala, urmată de:

- repunerea mingii în joc în dreptul prelungirii liniei de centru şi opus mesei oficiale;

- o angajare între doi în cercul central, la începutul primei perioade.

E. Greşeală descalificatoare.
 O greşeală descalificatoare este orice acţiune flagrantă, cu caracter nesportiv a jucătorilor,
înlocuitorilor, jucătorilor descalificaţi, antrenorului principal, antrenorului secund sau însoţitorilor
echipei.

Un jucător trebuie deasemeni descalificat când este sancţionat, cu 2 greşeli, nesportiv ca rezultat
al comportamentului său antisportiv.

Un antrenor va fi deasemeni descalificat când:

- este sancţionat cu 2 greşeli tehnice (“C”) ca urmare a unui comportament personal nesportiv;

- acumulează un număr de 3 greşeli tehnice ca urmare a unei comportări nesportive.

Un antrenor care a fost descalificat va fi înlocuit de antrenorul secund, dacă acesta a fost înscris
în foaia de arbitraj. Dacă echipa nu are antrenor secund înscris în foaia de arbitraj, el va fi înlocuit de
căpitanul echipei.

O greşeală descalificatoare va fi înscrisă în contul celui vinovat.

El va trebui să fie descalificat şi să fie trimis la vestiar unde va rămâne pe toată durata ulterioară a
timpului de joc, sau, dacă doreşte, el poate părăsi clădirea în care se află sala de joc.

O aruncare sau aruncări libere vor fi acordate echipei adverse , urmate de posesia mingii.

F. Greşeală tehnică a jucătorului.

Orice greşeală a unui jucător, care nu implică contact personal cu un adversar este o greşeală
tehnică a jucătorului.

Este o greşeală tehnică atunci cănd un jucător ignoră avertismentele arbitrilor sau când:

- se adresează unui arbitru, comisar, oficialilor de la masa scorerului, sau unui adversar în termeni
nerespectuoşi sau îl agresează;

- foloseşte un limbaj sau gesturi care să ofenseze sau să incite spectatorii;

- întârzie reluarea jocului prin împiedicarea repunerii rapide a mingii în joc;

- nu ridică corect mâna când un arbitru i-o cere în urma unei greşeli fluierate împotriva sa;

- îşi schimă numărul de pe tricou fără a anunţa scorerul şi arbitrul;

- se agaţă de inel astfel încât greutatea corpului său să fie suportată în totalitate de acesta.

Pentru o greşeală tehnică trebuie acordată adversarilor o aruncare liberă, urmată de posesia mingii
de la centrul terenului.

G. Conflict/încăierare.

Un conflict/încăierare este o acţiune fizică violentă reciprocă între două sau mai multe persoane
(jucători, antrenori, antrenori secunzi, înlocuitori sau însoţitori).

Înlocuitorii sau însoţitorii care părăsesc limitele zonei băncii unei echipe în timpul unui
conflict/încăierare sau în timpul oricărei situaţii care poate conduce la un conflict/ încăierare, trebuie să
fie descalificaţi.

Numai antrenorul şi/sau antrenorul secund au permisiunea să părăsească limita zonei băncii în
timpul unui conflict/încăierare sau în timpul oricărei situaţii care poate conduce la un conflict/încăierare,
în scopul de a-i ajuta pe arbitri să menţină sau să restabilească ordinea. În această situaţie antrenorul
şi/sau antrenorul secund nu vor fi descalificaţi.

Dacă antrenorul şi/sau antrenorul secund părăsesc zona băncii şi nu ajută sau nu încearcă să ajute
la menţinerea sau restabilirea ordinei ei trebuie să fie descalificaţi.

H. Cinci greşeli de jucător.

Un jucător care a comis 5 greşeli personale şi/sau tehnice trebuie să fie informat de către arbitru şi
să părăsească imediat jocul. El trebuie să fie înlocuit în timp de 30 secunde.

Greşeala comisă de un jucător care avea deja comise 5 greşeli, va fi considerată greşeala unui
jucător eliminat, va fi inregistrată în contul antrenorului şi se va înscrie “B” în foaie de arbitraj.

I. Greşeli de echipă. Reguli de sancţionare.

O echipă este în situaţia de a fi sancţionată pentru greşeli de echipă după ce a acumulat 4 greşeli
de echipă în timpul unei perioade de joc.

Toate greşelile de echipă comise în timpul unui interval de joc sunt considerate ca făcând parte
din perioada sau prelungirea imediat următoare.

Toate greşelile de echipă comise într-o prelungire vor fi considerate ca făcând parte din a patra
perioadă.

Toate greşelile personale care vor fi comise ulterior asupra unui jucător care nu este în acţiune de
aruncare la coş vor fi sancţionate cu 2 aruncări libere, în loc de o repunere în joc din exteriorul terenului.

În cazul în care a fost comisă o greşeală personală de către un jucător a cărui

echipă are controlul unei mingi vii sau care are dreptul la posesia mingii, această greşeală va fi penalizată
cu o repunere a mingii în joc de către adversari.

Aruncări libere.

O aruncare liberă este posibilitatea dată unui jucător de a înscrie un punct, fără împotrivirea unui
adversar, dintr-un loc situat în spatele liniei de aruncări libere şi în interiorul semicercului.

Un set de aruncări libere este definit ca totalitatea aruncărilor libere sau/şi

urmate de posesia mingii, rezultate din penalizarea unei singure greşeli.

O aruncare liberă şi orice activitate care o acompaniază este considerată că a luat sfârşit atunci
cand mingea:

- intră în coş direct pe deasupra, rămâne în coş sau trece prin el;

- nu mai are posibilitatea de a intra în coş, direct sau după ce a atins inelul;

- atinge solul;

- devine moartă.

Când a fost fluierată o greşeală personală şi sancţiunea este acordarea de aruncare/aruncări libere:

- jucătorul împotriva căruia a fost comisă greşeala trebuie să incerce să execute aruncarea sau aruncările
libere;

- dacă este solicitată o înlocuire a jucătorului împotriva căruia a fost comisă greşeala, el va părăsi terenul
numai după executarea aruncărilor libere.
 Când a fost fluierată o greşeală tehnică aruncările libere pot fi executate de orice jucătoral echipei
adverse, care a fost desemnat de căpitanul echipei.

Jucătorul care execută aruncările libere:

- trebuie să se aşeze în spatele liniei de aruncări libere şi în interiorul semicercului;

- este liber să folosească orice metodă de a arunca la coş, dar trebuie să arunce de aşa manieră încât
mingea, fără a atinge podeaua, să intre în coş pe sus sau să atingă inelul;

- trebuie să arunce mingea la coş într-un interval de 5 secunde din momentul în care aceasta i-a fost pusă
la dispozitie de unul dintre arbitri.

Ocuparea locurilor în lungul culoarului de aruncări libere:

- maximum 5 jucători pot ocupa spaţiile din jurul culoarului de aruncări libere, care sunt considerate a
avea 1 metru în adâncime;

- primele 2 poziţii, de-o parte si de alta a zonei restrictive, vor fi ocupate numai de adversarii ai celui ce
execută aruncarea/aruncările libere;

- jucătorii care ocupă spaţiile trebuie să ocupe poziţii alternative şi poziţiile la care au dreptul.

Arbitrii, oficialii şi comisarul.

Arbitrii sunt “primul arbitru” şi “al doilea arbitru” în cazul arbitrajului în 3, vor exista doi
asemenea “al doilea arbitru” . Ei vor fi asistaţi de oficiali şi de către un comisar.

Oficialii sunt:

- un scorer;

- un ajutor de scorer;

- un cronometror;

- un operator de 24 secunde.

Comisarul va ocupa un loc între scorer şi cronometror. Datoria sa principală în timpul jocului este
de a supraveghea munca oficialilor de la masa scorerului şi de a-i ajuta pe arbitri pentru desfăşurarea
normală a jocului.

Arbitrii desemnaţi pentru un anume joc nu trebuie să aibă nici un fel de

legătură cu una sau cealaltă echipă prezentă pe terenul de joc.

Arbitrii, oficialii şi comisarul trebuie să conducă jocul în conformitate cu aceste reguli şi nu au

nici o autoritate să le schimbe.

Uniforma arbitrilor constă în bluza de arbitru, pantaloni lungi de culoare neagră, şosete negre şi
pantofi/ghete de baschet de culoare neagră.

Arbitrii şi oficialii vor fi echipaţi uniform.

 Arbitrii au dreptul să ia decizii pentru sancţionarea infracţiunilor la regulile de joc comise fie în
interiorul terenului, fie în afara limitelor acestuia, inclusiv în zona mesei oficiale, a băncilor echipelor şi
în suprafaţa aflată imediat în spatele liniilor ce delimitează terenul.

Arbitrii trebuie să fluiere atunci când a fost comisă o infracţiune, s-a terminat o perioadă sau
arbitri consideră necesară oprirea jocului. Arbitrii nu trebuie să fluiere după o aruncare liberă reuşită,
după un coş reuşit din acţiune sau atunci când mingea devine vie.

Când decid asupra unei greşeli personale sau abateri, arbitri vor ţine seama şi vor avea în vedere
următoarele principii fundamentale, şi anume:

- spiritul şi scopul regulilor şi necesitatea de a menţine integritatea jocului;

- consecvenţă în aplicarea conceptului “avantaj/dezavantaj” prin intermediul căruia arbitri nu trebuie să

“caute” să întrerupă inutil cursivitatea jocului, pentru a sancţiona un contact personal întâmplător care nu
oferă nici un avantaj jucătorului responsabil de producerea lui şi nici nu-l pune pe jucătorul care a suferit
contactul în dezavantaj;

- consecvenţă şi înţelepciune în aplicarea unei aprecieri uniforme la fiecare joc, ţinând cont permanent de
posibilităţile jucătorilor implicaţi cât şi de atitudinea şi conduita lor în timpul jocurilor.

Dacă vreuna dintre echipe depune o reclamaţie, arbitrul principal (comisarul, dacă este prezent)
trebuie să raporteze incidentul autorităţilor competiţiei în interval de o oră de la terminarea jocului.

Dacă un arbitru se accidentează sau din orice alt motiv el nu mai poate continua să-şi
îndeplinească îndatoririle în următoarele 5 minute de la producerea incidentului, jocul va fi reluat.
Celălalt arbitru va arbitra singur pâna la terminarea jocului, cu excepţia cazului cand există posibilitatea
înlocuirii arbitrului accidentat cu un alt arbitru calificat. Arbitrul programat iniţial şi care a rămas valid,
după ce

se va consulta cu comisarul va decide asupra înlocuirii.

În toate meciurile internaţionale, dacă este nevoie de o comunicare verbală pentru a clarifica o
decizie, aceasta trebuie făcută în limba engleză.

Fiecare arbitru are puterea de a lua decizii în limitele îndatoririlor lui, dar nu are autoritatea să
anuleze sau să pună la îndoială decizia luată de alt(alţi) arbitru(arbitri).

Scorerul şi ajutorul scorerului: Îndatoriri.

Scorerul trebuie să folosească foaia oficială de arbitraj pentru a înregistra:

- echipele prin înregistrarea numelor şi numerelor jucătorilor care intră în joc la început şi ale tuturor
înlocuitorilor desemnaţi să ia parte la joc. Atunci când se produce o infracţiune în legătura cu cei 5
jucători care încep jocul, înlocuirea sau numerele jucătorilor, el trebuie să informeze arbitrul cel mai
apropiat, cât mai repede posibil;

- evidenţa cronologică a punctelor marcate şi înregistrarea coşurilor marcate din acţiune şi aruncările
libere reuşite;

- greşelile comise de fiecare jucător, urmând să informeze imediat arbitri că un jucător a comis a 5-a
greşeală;

- acordarea minutelor de întrerupere;

- următoarea posesie alternativă, manevrând săgeata posesiei alternative.

Scorerul va inversa săgeata posesiei alternative imediat după terminarea primei reprize, când
echipele schimbă coşurile pentru repriza a doua.

Deasemenea scorerul va:

- indica numărul greşelilor comise de fiecare jucător. De fiecare dată când un jucător comite o greşeală,
scorerul trebuie să ridice de o manieră vizibilă celor doi antrenori, tăbliţa corespunzătoare cu numărul de
greşeli comise de acel jucător;

- poziţiona corespunzător semnalul pentru greşelile de echipă pe masa scorerului, la extremitatea cea mai
apropiată de banca echipei care se află în situaţia greşelilor de echipă, imediat ce mingea devine vie în
urma greşelii dictate împotriva oricărui jucător al echipei respective;

- efectua schimbările de jucători;

- declanşa semnalul sonor numai atunci când mingea este moartă şi cronometrul de joc oprit şi înainte ca
mingea să redevină vie. Semnalul sonor al scorerului nu opreşte cronometrul şi nici jocul şi nu face ca
mingea să devina moartă.

Ajutorul scorerului are datoria de a acţiona tabela de scor şi de a-l ajuta pe scorer.

În timpul înregistrării evoluţiei scorului în foaia de arbitraj se pot produce erori:

- dacă eroarea a fost descoperită în timpul jocului scorerul trebuie să aştepte până la prima minge moartă
după care să acţioneze semnalul său sonor;

- dacă eroarea a fost descoperită după terminarea jocului, dar înainte ca foaia de arbitraj să fi fost semnată
de arbitri, arbitrul principal trebuie să corecteze eroarea şi este posibil chiar rezultatul final al jocului,
dacă acesta este influenţat de respectiva eroare;

- dacă eroarea este descoperită după ce foaia de arbitraj a fost semnată de către arbitri, eroarea nu mai
poate fi rectificată de către arbitrul principal. În acest caz arbitrul principal trebuie sa întocmească un
raport detaliat asupra incidentului şi să-l trimită autorităţii competente, organizatoarea competiţiei.

Cronometrorul: Îndatoriri.

Cronometrorul va avea la dispoziţie un cronometru pentru joc şi un cronograf. El trebuie să:

- cronometreze derularea timpului de joc, minutele de întrerupere şi intervalele de joc;

- verifice dacă un semnal sonor puternic va indica în mod automat expirarea timpului de joc al fiercărei
perioade de joc;

- utilizeze orice mijloc posibil pe care-l are la dispoziţie, dacă semnalul cronometrorului nu a funcţionat
sau nu a fost auzit, cronometrorul trebuie să-i avertizeze pe arbitri, imediat;

- anunţe echipele şi arbitri cu cel puţin 3 minute înainte de începutul celei de-a treia perioade de joc.

Cronometrorul trebuie să măsoare timpul de joc astfel:

1. Cronometrul trebuie pornit:

- în cazul unei angajări între doi în momentul când mingea este atinsă regulamentar de unul din cei doi
săritori;
- în cazul când, după ultima sau singura aruncare liberă nereuşită mingea rămâne în continuare vie şi ea
atinge sau este atinsă de un jucător din terenul de joc;

- în cazul când, după o repunere în joc din exteriorul terenului, mingea atinge un jucător din terenul de
joc.

2. Cronometrul trebuie oprit:

- la terminarea timpului de joc al unei perioade;

- ori de câte ori un arbitru a fluierat în timp ce mingea este vie;

- când a fost reuşit un coş din acţiune împotriva echipei ce solicitase anterior un minut de întrerupere;

- când a fost reuşit un coş din acţiune în ultimele 2 minute ale jocului şi în ultimele 2 minute ale oricărei
prelungiri.

Cronometrorul va măsura un minut de întrerupere astfel:

- va declanşa cronograful special imediat ce arbitrul a arătat semnul minutului de întrerupere;

- va acţiona semnalul sonor când s-au scurs 50 secunde de la începutul acestuia;

- va acţiona semnalul sonor când minutul de întrerupere s-a terminat.

Cronometrorul va măsura timpul intervalelor de joc astfel:

- va acţiona cronometrul imediat ce s-a terminat o perioadă precedentă;

- va acţiona semnalul sonor cu 3 minute înainte de începerea primei şi celei de a 3-a perioade şi din nou
când au mai rămas un minut şi treizeci secunde până la începerea acestor perioade;

- va acţiona semnalul sonor şi simultan va opri cronometrul de joc imediat ce un interval de joc s-a
încheiat

Operatorul de 24 secunde: Îndatoriri

Operatorul de 24 secunde trebuie să acţioneze aparatul de 24 secunde astfel

încât acesta să fie:

- pornit sau repornit imediat când un jucător câştigă controlul unei mingi vii pe terenul de joc;

- oprit şi resetat la 24 secunde fără nici o cifră afişată pe ecran/display imediat ce, un arbitru a fluierat o
greşeală sau o abatere, consecutiv unei aruncări la coş din acţiune sau a unei pase mingea intră în coş.

Readus la 24 secunde pe ecranul vizibil şi repornit imediat ce un adversar câştigă controlul unei
mingi vii pe terenul de joc.

Simplul fapt că un adversar atinge mingea nu este suficient pentru a se acorda o nouă perioadă de
24 secunde, dacă aceeaşi echipă controlează mingea în continuare.

Oprit, dar nu resetat la o nouă perioadă de 24 secunde, când echipei care a avut anterior controlul
mingii îi este acordată mingea pentru o repunere în joc din afara terenului ca urmare a:

- unei mingi afară din joc;

- unei duble greşeli;

- accidentării unui jucător al aceleiaşi echipe;

- unei situaţii de angajare între doi;

- unei situaţii de anulare de sancţiuni egale împotriva ambelor echipe.

Oprit fără a-l mai porni când o echipă câştigă controlul mingii pe terenul de joc şi au mai rămas
de jucat mai puţin de 24 secunde din orice perioadă.

Semnalul aparatului de 24 secunde nu opreşte timpul de joc sau jocul şi nu face ca mingea să
devină moartă, decât dacă o echipă controlează mingea.