REGULAMENTUL JOCULUI DE BASCHET

1. Terenul de joc şi panoul

Terenul de joc
Terenul de joc reprezintă o suprafaţă dreptunghiulară, plană şi dură, liberă de orice obstacol
(diagrama nr. 12). Dimensiunile terenului trebuie să fie de 28 m în lungime şi 15 m în lăţime
acestea fiind măsurate de la marginea interioară a liniilor care delimitează terenul.
Linia de aruncări libere este în lungime de 3,60 m aflându-se la o distanţă de 5,80 m de linia de
fund a terenului. Atât cercul central cât şi cele două semicercuri aflate în zona de aruncări libere
au o rază de 1,80 m.
Zona coşului de 3 puncte este reprezentată de un semicerc trasat la o distanţă de 6,25 m de
punctul proiectat perpendicular pe suprafaţa de joc din centrul coşului.
Spaţiul de 3 secunde (zona de restricţie) este alcătuit dintr-un dreptunghi cu laturile de 5,80 m şi,
respectiv 4,90 m. Proiecţia panoului pe teren se află la o distanţă de 1,20 m de linia de fund a
terenului (diagrama nr. 14).
Toate liniile trebuie trasate cu aceiaşi culoare, să fie clar vizibile şi să aibă o lăţime de 5 cm.
Orice obstacol inclusiv scaunele din zona băncii echipei trebuie să fie situate la cel puţin 2 m
distanţă de terenul de joc.

Diagrama 11 – Zona cosului de 2 şi 3 puncte

 Diagrama 12 – Terenul de joc regulamentar
Panoul
Reprezintă un dreptunghi cu lungimea de 1,80 m şi lăţimea de 1,05 m. Pe panou este desenat un
alt dreptunghi cu lungimea de 59 cm şi lăţimea de 45 cm (diagrama nr. 13). Suporţii panoului
trebuie să se găsească la o distanţă de 2,00 m de linia de fund a terenului şi să fie capitonat pe o
înălţime de 2,15 m. Coşul, de culoare portocaliu, are un diametru de 45 cm şi este situat la o
înălţime de 3,05 m de sol, înălţime măsurată de la margine superioară a inelului. Distanţa dintre
panou şi marginea cea mai apropiată a inelului este de 15 cm. Plasa coşului trebuie are o lungime
cuprinsă între 40-45 cm (diagrama nr. 14).
 Diagrama 13 – Marcajul panoului

Diagrama 14 – Panoul şi coşul

2. Mingea de joc

Mingea trebuie să fie sferică cu suprafaţa exterioară din piele, cauciuc sau din material sintetic.
Ea trebuie umflată cu aer cu o asemenea presiune încât dacă este lăsată să cadă de la o înălţime
de 1,80 m, măsurată de la partea sa inferioară, să sară la o înălţime cuprinsă între 1,20 şi 1,40 m
măsurată la partea sa superioară.
Pentru competiţile masculine circumferinţa mingii trebuie să fie cuprinsă între 74,90 – 78,00 cm
(dimensiunea 7), având o greutate între 567 şi 650 grame.
Pentru competiţile feminine circumferinţa mingii trebuie să fie cuprinsă între 72,40 – 73,70 cm
(dimensiunea 6), având o greutate între 510 şi 567 grame.
Organizatorii trebuie să pună la dispoziţie pentru antrenament şi încălzire cel puţin 12 mingii
regulamentare.

3. Arbitrii şi asistenţii lor

Arbitrii sunt: un arbitru principal şi doi arbitrii secunzi. Ei sunt asistaţi de 5 oficiali şi anume: de
un cronometror, un scorer, un ajutor de scorer şi de un operator de 24 de secunde.

Arbitrul principal

Arbitrul principal are următoarele puteri (atribuţiuni):

- trebuie să verifice tot echipamentul care va fi folosit în timpul jocului;

- nu trebuie să permită jucătorilor să poarte asupra lor obiecte care pot fi periculoase pentru
ceilalţi jucători;
- trebuie să efectueze angajarea între doi în cercul central, la începutul fiecărei reprize şi
prelungiri;
- întotdeauna el este cel care, după consultări dacă este cazul, va lua decizia finală;
- semnează ultimul foia de joc la terminarea jocului însă după verificarea ei amănunţit
(semnătura lui înseamnă sfârşitul jocului).

Cronometrorul

Cronometrorul are următoarele atribuţiuni:

- va cronometra derularea timpului de joc şi durata opririlor (a pauzelor şi a minutelor de
întrerupere);
- trebuie să indice prin intermediul unui semnal sonor puternic expirarea timpului de joc al
fiecărei reprize sau prelungiri;
- să anunţe pe arbitrii tot prin semnal sonor atunci când se solicită schimbare sau minut de
întrerupere.

Scorerul

Scorerul are următoarele atribuţiuni:

- înregistrarea numelor şi numerelor jucătorilor, a arbitrilor şi oficialilor care iau parte la
joc;
- ţinerea evidentei cronologice a punctelor marcate din acţiune şi din aruncări libere;
- înregistrarea tuturor greşelilor personale şi tehnice comise de fiecare jucător, precum şi
indicarea numărului greşelilor comise de către fiecare jucător în parte dar şi cele de
echipă.

Ajutorul de scorer îl ajută pe scorer în atribiţiunile acestuia.

Operatorul de 24 de secunde

El trebuie să cronometreze atacurile fiecărei echipe, iar atunci când acesta a depasit 24 de
secunde, să declanseze un semnal sonor.

4. Echipele: jucători, antrenori, înlocuitori

Echipa este compusă din maximum 12 sportivi cu drept de joc (dintre care unul este căpitan),
dintr-un antrenor şi eventual un antrenor second.
Cinci jucători, din fiecare echipă, trebuie să fie pe teren în timpul jocului care vor putea fi
înlocuiţi conform regulamentului.
Dacă o echipă nu prezintă la începutul jocului 5 jucători apţi de joc, acea echipă pierde jocul
respectiv cu 20 – 0.
Echipamentul este compus din şort şi tricouri sau maieuri. Ele trebuie să fie numerotate de la 4 la
99 atât pe faţă cât şi pe spate. Numărul de pe faţa maieului trebuie să aibă o mărime de minimum
10 cm iar cel de pe spate o mărime de minimum 20 cm. Jucătorii nu trebuie să poarte echipament
care este periculos pentru adversar.
Echipa gazdă trebuie să poarte echipament de culoare deschisă, iar cea oaspete de culoare
închisă.

Căpitanul

Căpitanul – obligaţiuni şi drepturi:

- este reprezentantul echipei în teren, fiind singurul care se poate adresa unui arbitru cu condiţia
de a o face într-o manieră civilizată şi numai atunci când cronometrul de joc este oprit;
- poate conduce echipa ca antrenor când acesta din diferite motive nu poate să stea pe banca
echipei.

Antrenorul

Antrenorul – obligaţiuni şi drepturi:

- cu cel puţin 20 de minute înaintea jocului, trebuie să înmâneze scorerului lista cu numele şi
numerele sportivilor;
- cu cel putin 10 minute înaintea jocului trebuie să indice primii 5 jucători care încep partida şi să
semneze foaia de joc;
- numai antrenorul sau antrenorul secund poate cere minut de întrerupere;
- numai antrenor principal, al cărui nume este înscris pe foaia de arbitraj, poate să stea în picioare
pe tot parcursul jocului;

5. Timpul de joc

Jocul constă în 2 reprize împărţite în câte 2 perioade de câte 10 minute fiecare. Pauza între
reprize (între perioadele 2 – 3) este de 15 minute, iar între perioadele 1 – 2 şi 3 – 4 este de 2
minute.
Dacă scorul este egal la terminarea reprizei a II-a, jocul va continua cu o prelungire de 5 minute,
sau cu atâtea prelungiri câte sunt necesare pentru a decide un învingător.
Echipele vor continua să joace şi să arunce de-a lungul tuturor prelungirilor la aceleaşi coşuri la
care au jucat în repriza a II-a. Intervalul dintre prelungiri va fi de 2 minute.

Funcţionarea cronometrului de joc

Cronometrul de joc trebuie pornit:

- în cazul angajării între doi de la începutul meciului, atunci când unul din jucători atinge
mingea;
- după o aruncare liberă nereuşită când mingea atinge un jucător;
- după o repunere în joc din exteriorul terenului când mingea atinge un jucător din teren.

Cronometrul de joc trebuie oprit:

- la terminarea fiecărei perioade de joc;
- ori de câte ori a fluirat un arbitru;
- atunci când a fost reuşit un coş din acţiune în ultimile 2 minute ale jocului şi în ultimile 2
minute ale oricărei prelungiri.

6. Înlocuirile de jucători şi minutele de întrerupere

Înlocuirea de jucători

O echipă poate efectua înlocuiri de jucători în momentul permis de regulament.

Procedura: înlocuitorul trebuie să meargă singur la scorer şi să solicite schimbarea, aşteptând
apoi, gata să intre în teren, momentul în care scorerul poate solicita arbitrilor, prin semnal sonor,
înlocuirea respectivă. Momentele în care se poate produce înlocuirea sunt acelea în care jocul
este oprit de către fluirul arbitrului.
Dacă se doreşte înlocuirea jucătorului care urmează să execute aruncări libere se poate realiza
după executarea aruncărilor dar cu condişia ca, ultima aruncare să fie marcată sau să se producă
o abatere la această aruncare.
Dacă un jucător este accidentat şi primeşte îngrijiri medicale el trebuie înlocuit. Dacă el urma să
execute aruncări libere atunci înlocuitorul lui trebuie să execute aceste aruncări.

Minutul de intrerupere

Pot fi acordate câte 2 minute de întrerupere fiecărei echipe oricând în timpul primei reprize, câte
3 minute de întrerupere fiecărei echipe oricând în repriza a II-a şi câte un minut de întrerupere
pentru fiecare prelungire. Minutele nesolicitate în timpul primei reprize nu se reportează în
repriza a doua sau în prelungiri.
Un minut de intrerupere poate fi acordat atunci când:
- arbitrul fluieră pentru a opri jocul;
- un coş este reuşit de către adversari;
- arbitrul a terminat comunicarea sa cu masa scorerului în vederea sancţionării unei greşeli.
Arbitrul trebuie să acorde un minut de întrerupere echipei în cauză, dacă:
- un jucător accidentat întârzie jocul mai mult de 15 secunde fără să primească îngrijiri medicale;
- un jucător care a comis a cincea greşeală personală sau a fost descalificat este schimbat în mai
mult de 30 de secunde.

7. Jucător afară din joc şi minge afară din joc

Un jucător este în afară din joc atunci când orice parte a corpului sau este în contact cu podeaua
sau orice alt obiect aflat în afara liniilor care delimitează terenul.
Mingea este afară din joc când ea atinge:
- un jucător sau orice altă persoană care se găseşte în afara limitelor terenului;
- podeaua sau orice alt obiect aflat pe, deasupra sau în afara terenului;
- suporţii panoului, partea din spate a panoului, sau orice obiect aflat deasupra sau în spatele
panoului.
Repunerea mingii în joc se va efectua din afara terenului din locul cel mai apropiat fără a se călca
în terenul de joc. Cel care execută repunerea trebuie să paseze unui jucător aflat în teren în
maxim 5 secunde şi nu are voie să se deplaseze de la locul desemnat de arbitru mai mult de 1 m.
Nu are voie să arunce direct la coş.

8. Coş reuşit şi valoarea lui

Un coş reusit este atunci când o minge intră în coş pe deasupra şi rămâne înăuntru sau trece prin
el.
Coşul valorează:
¬1 punct când este reuşit în urma unei aruncări libere;
¬2 puncte când este reuşit din acţiune;
¬3 puncte când este reuşit dincolo de semicercul de 6,75 metri.

Dacă o echipă înscrie accidental în propriul coş, punctele contează şi vor fi înregistrate în contul
căpitanului echipei adverse.
Dacă o echipă înscrie deliberat în propiul coş, aceasta este o abatere şi coşul nu trebuie să
conteze.

9. Regula driblingului

Un dribling începe în momentul când un jucător are controlul mingii şi o aruncă, o loveşte sau o
rostogoleşte pe sol, după care o reatinge din nou înainte ca ea să fie atinsă de alt jucător. Un
dribling se termină în momentul în care un jucător atinge simultan cu ambele mâini sau când
reţine mingea cu una sau cu ambele mâini.
Jucătorul care driblează poate face un număr nelimitat de paşi în momentul când mingea nu este
în conctat cu mâinile sale.
Următoarele acţiuni nu sunt considerate driblinguri:
- aruncările successive la coş, chiar dacă mingea nu atinge panoul sau inelul;
- pierderea accidentală a mingii şi recâştigarea ei de către un jucător (control slab) la începutul
sau la sfârşitul unui dribling;
- atingerea mingii în scopul de a deposeda un jucător care o controlează;
- intercepţia unei pase şi recuperarea – prinderea mingii;
- pasarea mingii dintr-o mână în alta şi ţinerea ei înainte ca ea să atingă podeaua.

Un jucător nu poate dribla a doua oară după ce a terminat primul dribling, doar dacă a pierdut
controlul mingii, ca urmare:
- a unei aruncări la coş;
- a lovirii mingii de către un adversar;
- a unui control slab sau a unei pase, când mingea atinge sau a fost atinsă de către un alt jucător.

10. Regula paşilor

O pivotare are loc atunci când un jucător deplasează acelaşi picior o dată sau de mai multe ori, în
timp ce celălalt picior, denumit picior pivot, este ţinut în acelaşi punct de contact cu podeaua.
Dacă se ridică şi piciorul pivot atunci se comite abaterea de paşi.

Stabilirea piciorului pivot:

Un jucător care prinde mingea, având ambele picioare pe podea, poate să utilizeze ambele
picioare ca picior pivot. Dacă unul dintre picioare este ridicat, atunci celălalt devine picior pivot.
Un jucător care prinde mingea, atunci când este în mişcare sau atunci când driblează, se poate
opri, iar piciorul pivot se stabileşte după cum urmează:
1. Dacă un picior este în contact cu podeaua:
a) acel picior devine picior pivot imediat după ce celălalt picior atinge podeaua;
b) jucătorul poate sări pe acel picior şi să aterizeze simultan pe ambele picioare, dar nici
unul dintre picioare nu mai poate deveni picior pivot.
2. Dacă nici un picior nu este în contact cu podeaua şi jucătorul:
a) aterizează simultan pe ambele picioare, atunci el poate să utilizeze oricare dintre picioare ca
picior pivot;
b) aterizează pe un picior, urmat de celălalt, atunci primul picior care a atins podeaua devine
picior pivot;
c) aterizează pe un picior, atunci el poate sări pe acest picior şi poate reveni simultan pe podea cu
ambele picioare, dar nici un picior nu mai poate fi picior pivot.

Când se execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, piciorul pivot poate fi ridicat, dar nu
mai poate fi repus pe podea înainte ca mingea să părăsească mâinile jucătorului.
La plecarea în dribling piciorul pivot nu poate fi ridicat înainte ca mingea să părăsească mâinile
jucătorului. Dacă nici un picior nu mai poate fi picior pivot, la plecarea în dribling nici un picior
nu mai poate fi ridicat înainte ca mingea să părăsească mâinile jucătorului.
 11. Angajarea între doi şi situaţii de angajare între doi

Angajarea între doi

O angajare între doi se produce atunci când un arbitru aruncă mingea între doi jucători adverşi.
Aceasta se poate produce numai la începutul meciului.
Pentru ca o angajare între doi să fie legală, mingea trebuie să fie atinsă cu mâna de unul sau
ambii jucători care iau parte la săritură, dar numai când mingea este în traiectorie descendentă.

Situatia de angajare între doi

O situatie de angajare între doi se produce atunci când:
- a fost fluierată o minge ţinută, atunci când unul sau mai mulţi jucători adverşi ţin mingea, de
aşa manieră încât nici unul dintre ei nu poate intra în posesia ei fără să se producă o infracţiune
oarecare;
- mingea a fost trimisă în afara suprafeţei de joc de către doi adversari în acelaşi timp;
- arbitrul este în dubiu, sau dacă arbitrii nu sunt de acord între ei asupra jucătorului care a atins
ultimul mingea înainte de a părăsi terenul;
- a fost sancţionată o dublă greşeală şi nici o echipă nu avea mingea;
- o minge rămâne fixată între suporţii coşului;
- mingea intră accidental în coş pe dedesubt.

În situaţiile de angajare între doi echipele vor primi alternativ mingea pentru a o repune din afara
terenului. Echipa care în urma unei angajări între doi efectuate la începutul meciului, nu a obţinut
controlul mingii, va fi aceea care va începe procesul repunerii alternative.

12. Regula de 3, 5, 8 şi 24 de secunde

Regula de 3 secunde
Dacă o echipă are mingea în terenul din atac şi cronometrul este în funcţiune, un jucător al acelei
echipe nu poate rămâne mai mult de 3 secunde în zona de restricţie adversă.

Regula de 5 secunde
Un jucător strâns marcat care are posesia mingii trebuie să o paseze, să dribleze, să o
rostogolească sau să o arunce la coş într-un interval de 5 secunde. Această regulă se aplică şi
jucătorilor care repun mingea din afara terenului precum şi celor care execută aruncări libere.

Regula de 8 secunde
Dacă o echipă câştigă mingea în zona din spate a terenului, acea echipă trebuie să treacă mingea
în zona din faţă într-un interval de 8 secunde.

Regula de 24 secunde
Atunci când o echipă preia controlul unei mingii, echipa acestuia trebuie sa efectueze o aruncare
la coş într-un interval de 24 de secunde (mingea trebuie să atingă inelul). Dacă echipa care are
mingea nu reuşeşte să efectueze o aruncare la coş în 24 de secunde, acest lucru va fi indicat prin
semnalul sonor al operatorului de 24 de secunde.
Aparatul de 24 de secunde se va reseta atunci când echipa din apărare comite o greşeală
personal, o abatere de picior sau atunci când după o aruncare la coş mingea atinge inelul.
O abatere de la aceste reguli va duce la perderea posesiei mingii.

13. Minge întoarsă în terenul din spate

Un jucător a cărui echipă are controlul mingii în zona sa din faţă nu poate să o readuca în zona
din spate.
O minge este întoarsă în terenul din spate atunci când:
- atinge zona din spate;
- atinge un jucător, care are o parte a corpului său în contact cu zona din spate.
O minge este considerată că a fost întoarsă în zona sa din spate când un jucător al echipei care
controlează mingea este ultimul care a atins mingea în zona din faţă şi după aceea un jucător al
aceleiaşi echipe este primul care atinge mingea în zona din spate.

14. Greşeli

În jocul de baschet greşelile sunt reprezentate de faulturi iar acestea se împart în: greşeli
personale, antisportive, descalificatoare şi tehnice.

Greşeala personală
O greşeală personală este greşeala unui jucător care provoacă un contact ilegal cu un adversar.
Un jucător nu trebuie să ţină, să obstrucţioneze, să împingă, să forteze, să pună piedică, sau să
împiedice înaintarea unui adversar prin extinderea mâinilor, braţelor, coatelor, umerilor,
coapselor, genunchilor sau a picioarelor sau prin înclinarea corpului într-o poziţie anormală.
Dacă greşeala este comisă asupra unui jucător care nu este în acţiune de aruncare la coş jocul va
fi reluat prin repunerea mingii în joc din afara terenului, din locul cel mai apropiat de unde s-a
comis infracţiunea.
Dacă greşeala este comisă asupra unui jucător care este în acţiune de aruncare la coş:
- coşul dacă este reuşit, el va conta şi în plus se va acorda o aruncare liberă;
- daca este vorba de o aruncare de 2 puncte nereuşită, se vor acorda 2 aruncări libere;
- dacă este vorba de o aruncare de 3 puncte nereuşită, se vor acorda 3 aruncări libere.

Dacă greşeala este comisă de un jucător al echipei care controlează mingea jocul se va relua
printr-o repunere în joc din afara terenului din locul cel mai apropiat de locul de unde s-a produs
greşeala.

Greşeala antisportivă
O greşeală antisportivă este o greşeală personală a unui jucător care după părerea arbitrului, nu a
făcut o încercare regulamentară de a juca direct mingea.
Dacă un jucător produce un contact excesiv (greşeală dură) asupra unui adversar aflat sau nu în
posesia mingii atunci această greşeală trebuie penalizată ca greşeală antisportivă.

Sancţiune: una sau mai multe aruncări libere vor fi acordate echipei adverse, urmate de posesia
mingii.
Numărul de aruncări libere vor fi acordate după cum urmează:
- dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător care nu este în acţiune de aruncare la coş se vor
acorda 2 aruncări libere;
- dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător care este în acţiune de aruncare la coş, coşul
dacă este reuşit va conta şi în plus se va acorda o aruncare liberă;
- dacă greşeala a fost comisă asupra unui jucător în acţiune de aruncare la
coş, şi dacă mingea nu intră în coş, se vor acorda 2 sau 3 aruncări libere în funcţie de locul de
unde s-a efectuat încercarea de aruncare la coş.

În timpul executării aruncărilor libere ceilalţi jucători trebuie să stea în spatele liniei care
delimitează zona coşului de 3 puncte.
După executarea aruncărilor libere, indiferent dacă ultima aruncare liberă a fost reuşită sau nu,
mingea va fi repusă în joc de către echipa care a aruncat la coş din dreptul liniei de centru.

Greşeala descalificatoare

Orice acţiune flagrantă, cu caracter nesportiv este o greşeala descalificatoare.

Jucătorul care comite o greşeală descalificatoare trebuie să fie trimis la vestiar unde va rămâne
pe toată durata meciului sau dacă doreşte el poate părăsi sala de joc. El nu are voie să stea în
tribună.

Sancţiune: una sau mai multe aruncări libere vor fi acordate echipei adverse, urmate de posesia
mingii.
Numărul de aruncări libere precum şi procedura de administrare vor fi identice ca în cazul unei
greşeli antisportive.
Un jucător trebuie deasemenea descalificat dacă comite două greşeli antisportive.
Un antrenor trebuie să fie descalificat atunci când:
- el este sancţionat cu două greşeli tehnice ca urmare a unui comportament nesportiv personal;
- el acumulează 3 greşeli tehnice ca urmare a unei comportări nesportive a antrenorului second, a
oricărui înlocuitor sau însoţitor, sau în toate cazurile în care el acumuleaza 3 greşeli tehnice, din
care una a fost dictată împotriva sa.

Un antrenor descalificat va fi înlocuit de antrenorul secund. Dacă echipa nu are antrenor secund,
el va fi înlocuit de căpitanul echipei care poate îndeplini atribuţiile unui antrenor.

Greşeala tehnică

Orice greşeală care nu implică contact personal cu un adversar este o greşeală tehnică.
Este o greşeală tehnică atunci când un jucător ignoră avertismentele arbitrilor sau când:
- se adresează unui arbitru, oficial de la masa scorerului sau unui adversar în termeni
nepoliticoşi;
- foloseşte un limbaj sau gesturi care să ofenseze sau să enerveze spectatorii;
- enervează sau incomodează un adversar agitând mâinile în faţa ochilor; ¬întârzie reluarea
jocului prin împiedicarea repunerii rapide a mingii în joc;
- îşi schimbă numărul de pe tricou fără a anunţa scorerul şi arbitrul principal;
Sancţiune: o greşeală tehnică trebuie înregistrata în contul celui vinovat acordându-se 2 aruncări
libere şi posesia mingii de la centru terenului.

Cinci greşeli de jucător

Un jucător care a comis 5 greşeli personale, antisportive sau tehnice trebuie să fie informat şi să
părăsească terenul de joc. El trebuie să fie înlocuit în cel mult 30 de secunde.

Greşeli de echipă

După ce o echipă a acumulat 4 greşeli de jucător (personale, antisportive, descalificatoare sau

tehnice) în timpul unui sfert toate greşelile personale (greşeli efectuate asupra unui jucător care
nu este în acţiune de aruncare la coş) care vor urma până la terminarea sfertului respectiv, vor fi
sancţionate cu două aruncări libere.