Orice tip de sport e bun n felul su, dar totui , probabil, cele mai interesante sunt jocurile sportive.

i acest fapt o demonstreaz statistica imparial: cele mai masive formaiuni o compun amatorii de sport. Dar dintre toate jocurile, cel mai popular ,desigur, este Fotbalul. i dac nu toi pot juca fotbal, aceata nu nseamn c nu toi l cunosc pn la amnunit. Sfatul amatorilor de fotbal l d maestrul n sport A.umov. ntr-un joc de fotbal mare att adolescenilor ct i adulilor cu siguran le este greu- nu sunt pregtii ndeajuns. Dar nu v ntristai, ieire din situaie este este un mini- fotbal. Mini- fotbalul este destul de simplu, dar nu l confundai u un fotbal de strat, care l joac n toate strzile fr nici oregul, dup principiul bate i fugi. Mini-fotbalul este o joac organizat, i este folosit de ctre toi maetri conductori ai trecutului i ai prezentului pentru a se pregti i a se perfeciona in domeniul fotbalului. Iat ce a spus despre el, unul dintre renumiii , n trecut, fotbaliti ai Sportacului: Aceast joac m atrage n primul rnd cu emotivitatea situaiilor ce apar in timpul jocului, cu caracterul ei atletic i colectiv. n afar de aceasta, minifotbalul contribuie la mbuntirea tehnicii, dezvolt o pas exact, dezvolt capacitatea de a se orienta ntr-un mediu nghesuit a juctorilor. Cred cmini fotbalul este un mare viitor . Rolul organizatorului leciilor i meciurilor pentru mini- fotbal printre adolesceni este egal forei unui printe, care nu demult se ocupa n serios cu fotbalul mare.

Regulile de joc n Fut-Zal-?

Regula I Regula II Regula III Regula IV Regula V Regula VI Regula VII Regula VIII Regula IX Terenul pentru joc Mingea Numrul de juctori Echipamentul participanilor la maeci nlocuirea juctorilor Cerinele pentru time- out i oprirea de timp Continuetatea jocului Rezultatul jocului nclcarea regulelor a) faulturi tehnice b) faulturi personale c) faulturi disciplinare Regula X Regula XI Regula XII Regula XIII Regula XIV Faulturi de echip Lovitura de la 6 metri Lovitura de la poart Aruncarea Arbitrarea i controlul meciului

Regula I TERENUL DE JOC Terenul i sala, unde se petrec jocurile, trebuie s corespund urmtoarelor cerine: 1. Forma i mrimea. Terenul pentru joc trebuie s aib o form dreptunghiular ( innd cont c marimea pe alte terenuri se difereniaz, ele nu se iau n vedere) Echipele de sine stttor i aleg terenul pentru joc. 2. Caracteristicele de acoperire. Suprafaa terenului trebuie s fie neted, su obstacole puin apreciabile, cu un strat uniform de lemn, ciment, asfalt sau materiale artificiale i sintetice. Rgula II Mingea Mingea trebuie s aib o form sferic; acopermntul fcut din piele sau dintr-un material moale sintetic, cu acoperirea intern dintrun material dens omogen Prima sritur dup cderea mingei de la o nlime de 2 m nu trebuie s depeasc 30 cm, al doilea 10 cm. Caracteristicile tehnice ale mingei trebuie s fie ntre 53-55 cm i o greutate de la 450 g. pn la 500 g. Regula III NUMRUL DE JUCTORI 1. Fiecare dintre comenzi are cte 5 juctori, dintre care unul este portar. 2. Unul dintre sportivi ndeplinete obligaiunile cpitanului echipei ce constau n : a) de a reprezenta echipa sa n timpul jocului i s fie responsabil de comportamentul ei; b) nainte de a ncepe jocul s aduc la cunotin numele juctorilor a echipei sale i tot odat despre gestionarea echipei, dac este nevoie.De a prentmpina despre nlocuirile juctorilor i a portarului. c) doar cpitanul echipei tot timpul ntr-un mod politicos are dreptul s se adreseze ctre arbitru pentru a cpta informaia ce l intereseaz. Nici un alt membru al echipei nu poate s se adreseze ctre arbitru; d) are pe mna stng o banderol bine vizibil. Dac cpitanul prpsete terenul n timpul jocului, atunci el transmiye banderola altui juctor, care va ndeplini funciile cpitanului; e) de a alege loculcomod, pentru echipa sa, n timpul egzecuiei loviturii de penalizare. 3. Nu se permite de a ncepe jocul, dac n echip sunt mai puin de 4 juctori, precum i a continua jocul, dac dup ndeprtare de la ori care echip au rmas mai puin de 4 juctori.n cazul dat arbitrul oprete joaca. 4. Fiecare echip poate nscrie n procesul verbal al meciului maxim 12 juctori, dintre care 5 ncep joaca ca echipa de start, iar cei lali stau be banca de rezerv. Regula IV ECHIPAMENTUL PARTICIPANILOR LA LA MACI

Sigurana. Juctorul nu trebuie s foloseasc n echipamentul su sau s poarte ceva ce reprezint un oericoleventual pentru el nsi sau pentru ali juctori, inclusiv orice fel de bijuterie. Echipamentul de baz. Maiou sau cma; Pantsloni scuri dac se folosete mbrcminte peste care se mbrac pantalonii scuri, atunci ea trebuie s fie de aceiai culoare ca i pantalonii scuri; Jambiere; Aprtoare; nclminte - se permit doar urmtoarele tipuri de nclminte : din pnz, din piele moale, de antrenament sau gimnastice cu talp de cauciuc sau ceva de acest gen;

Maioul sau cmaa. Pe maiou sau pe cma pe partea din spate se nscriu numerele de la 1 la 15; Culoarea numerelor trebuie n mod obligatoriu s se diferenieze de culoarea maioului; La meciurile internaionale la fel trebuie s se nscrie numerele n partea din fa a maiourilor, dar ele trebuie sa fie mai mici. Aprtoarele. Trebuie s fie bine acoperite de jambiere; Trebuie s fie confecionate dintr-un material corespunztor ( cauciuc, mas plastic sau alt material de acest gen); Trebuie s asigure un nivel nalt de aprare; Eciparea juctorilor. Portarul. Portarului i se permite s mbrace pantaloni lungi; Culoarea hainei portarului trebuie s fie uor de deosebit de culoarea echipamentelor altor juctori si a arbitrilor; Dac juctorul din teren schimb porile, atunci numrul de pe maioul de portar trebuie s fie tot acelai, dup care a fost nregistrat n procesul verban al meciului; nclcrile / Pedepsele. Pentru orice nclcare a acestei reguli: Juctorul la cerina arbitrului prsete terenul pentru aducerea n ordine a echipamentului sau completarea unor pri aparte a ei. Juctorul nu se poate ntoarce pe teren fr permisiunea unului dintre arbitri, care trebuie s controleze, c echipamentul a fost adus la nivelul corespunztor.
Regula V NLOCUIREA JUCTORILOR 1. Pe tot parcursul meciului fiecare comand poate s fac schimbri nelimitate a juctorilor si. 2. Juctorul, ce a fost scos de ctre arbitru de pe teren, artnd cartonaul rou, nu poate fi nlocuit. 3. Nu se permit nlocuirea portarului cu un juctor din teren i nlocuirea portarului n timpul executrii loviturii de penalizare la o distan de 6 m , cu excepia cazului, cnd portarul a primit o traum serioas, aprobat de arbitru. nlocuirea juctorilor se permite doar atunci, cnd joaca e oprit i mingea este n afara jocului. Juctorii pot s intre n joac i s ese din ea doar n locurile stabilite pentru nlocuire. n cazul nlocuirii sau ieirii pe teren a juctorului de rezerv fr permisiunea judectorului, joaca se oprete innd seama de principiul de avantaj i juctorul dat este avertizat, mingea se introduce n joc de la linia lateral apropiat de locul unde sa comis nclcarea de ctre comanda advers. 4. Timpul, ce este oferit pentru nlocuirea a oricrui juctor, nu trebuie sp depeasc 10 secunde. Dac timpul a expirat, atunci echipei ce a nclcat i se socoate time-out. 5. Dac juctorul nlocuit cpitanul echipei, el trebuie s numeasc un alt juctor ce i va ndeplini obligaiunile i trasmindui bandajul s anune pe arbitru. 6. Pe scaunul de rezerv n timpul meciului se pot afla maxim 5 juctori echipai, pregtii s intre n joac (Regula III).

Regula VI CERINELE PENTRU TIME-OUT I OPRIREA DE TIMP 1. Orice echip poate s solicite doar un time- out cu durata de o minut ntr-o repriz a meciului. n timpul time- outului jocul este oprit. Taim- autul pentru instructarea juctorilor poate fi oferit la cerina reprezentantului echipei (conductorului) sau a efului de echip. 2. Time aut are dreptul s l solicite cpitanul echipei sau de antrenorul, care se adreseaz doar arbitrului. 3. Time- outul poate fi permis doar atunci cnd meciul se afl n afara jocului. 4. Juctorii, pentru a primi indicaiile necesare, pot s o prseasc, doar numai n timpul time outului i numai n zona n care se afl scaunul su de rezerv. 5. Cpitanul sau conducerea poate s discute cu juctorii i s se adreseze ctre ei n timpul meciului ntr-un mod reinut, ne ncurcnd jocului, cnd se afl pe scaunul de rezerv. Dac cpitanul este descalificat, atunci el poate fi nlocuit cu un alt juctor din aceeai echip, care este prezentat ntr-un mod corespunztor. 6. n timpul opririi jocului cronometru este oprit i el. Aceasta se face n cazurile nlocuirii juctorilor, pentru nlocuirea sau luarea msurilor disciplinare la juctori i antrenori, n timpul time-outului, sunt necesare att pentru instrucii ct ipentru arbitri, n cazurile ntmplrilor neplcute sau a altor opriri a jocului, dar tot timpul conform hotrrii arbitrului. 7. Dac sa ntmplat un caz neplcut sau juctorul a primit o traum, arbitrul continue epizodul jocului pn la sfritul acestuia. Apreciind seriozitatea travmei, arbitrul imediat oprete joaca pentru acordarea ajutorului medical necesar juctorului traumatizat. Joaca se rencepe cu mingea de spor. 8. n cazul traumrii juctorului nu se permite acordarea ajutorului medical de lung durat pe teren. n decurs de 15 secunde juctorul traumat trebuie s fie dus de pe teren, de a face o schimbare de juctori sau juctorul traumatizat trebuie s se rentoarc n joc. Aceasta nu se refer la trauma portarului, meritnt o atenie deosebit, dar nu mai mult de 1 munut de oprire a timpului, conform hotrrii arbitrului. 9. Arbitrii au dreptul s solicite time- out attea ori, ct vor socoti de cuviin ( doar c aceast hotrre trebuie s fie justificat) i doar atunci, cnd meciul va fi oprit. 10. Dac juctorul va simula trauma sau printr-o alt metod ncearc s ctige timp, arbitrul va continua joaca, aplicnd o pedeaps disciplinar nclctorului. 11. Joaca nu poate fi oprit, pentru ca juctorul s i aranjeze echipamentul. Aceasta se face n afara terenului sau atunci, cnd e oprit cursul general al jocului. Regula VII CONTINUETATEA JOCULUI 1. Continuetatea jocului constituie 40 min. de timp curat , nprit n dou reprize de 20 min. cu 5 sau 10 min. de ntrerupere ntre ele. 2. Timpul a oricrei reprize poate fi prelungit pentru executarea loviturii de la 6 meri. Dup lovirea mingei nici cel ce a lovit mingea nici cei lali juctori, nafar de portarul aprtor al echipei nupoate atinge mingea, nici nici executarea loviturii adugtoare. Joaca se finiseaz deodat dup executarea lovitucii, executate ntr-unmod corect. 3. naintea de a ncepe jocul, arbitrul petrece tragerea la sori ntre coitanii echipelor pentru alegerea prii terenului i dreptul de a ncepe primii jocul. 4. La fluerarea arbitrului unul dintre juctorii echipei, ctignd tragerea la sori, ncepe joaca cu o lovitur de picior asupra mingei ce st n loc, aflnduse n centrul terenului. Lovitura trebuie s fie ndreptat pe jumtatrea terenului adversarilor. Cronometrul se pornete de ctre arbitru ndat dup introducerea corect a mingei n joc. ( nt timpul loviturii incipiente juctorii ambelor echipe trebuie s se afle pe terenurile proprii. Juctorii echipelor adverse celor, ce execut lovitura incipient, trebuie s se afle nafara cercului ce reprezint centrul i s se afle la o deprtare de 3 metri de la acesta, pn cnd mingea nu va fi introdus n joac. Mingea se socoate n joc, dup ce ea va pargurge o distan egal cu lungimea rotungimii sale.) 5. Juctorul,ce a executat lovitura incipient, nu are dreptul s se ating de minge repetat mai devreme ca ori ce alt juctor din teren. n cazul nclcrii acestei reguli lovitura iniial se repet, n cazul nclcrii repetate juctorului i se aplic o sanciune disciplinar. 6. Dup un gol marcat joaca re rennoiete la fel, cum sa i nceput, de ctre juctorul acelei echipe creia a fost marcat un gol.

7. Dup repaosul dintre reprize echipele se schimb cu terenurile, i lovitura iniial e executat de juctorul acelei echipe, ce nu la executat la nceputul jocului. 8. Dup ntreruperea temporar a jocului, oprit din cauza ce nu e prevzut de reguli, cu condiia, c mingea se afl n regiunea terenului, arbitrul rencepe jocul cu Mingea controversat , lund mingea n mn i permindui s cad pe pmnt n locul n care a fost oprit joaca, numai dac mingea nu se afl n acel moment pe teritoriul potarului a ori crei echipe. Mingea se socoate n joc doar dup ce se va atinge de suprafaa terenului. Nici un juctor nu trebuie s se afle la o distan de el puin 1 m de la locul unde mingea se va atinge de suprafaa terenului sau s se ating de minge mai devreme, dect el se va atinge de teren. Dac aceste condiii nu se respect, arbitrul repet nc odat repunerea mingii n joc cu Mingea controversat . Dac oprirea jocului a avut loc n monemtul, cnd mingea se afla n regiunea porilor a oricrei echipe, atunci repunerea mingii n joc prin Mingea controversat se execut n afara terenului porii n locul cel mai apropiat de locul unde a fost oprit joaca. 9. Mingea se socoate eit din joc, n cazurile cnd: a) El complet a trecul de linia porilor sau linia lateral pe aer sau pe sol; b) Joaca a fost oprit de arbitrul jocului; c) Mingea sa atins de tavan, piloni, scuturi. Joaca se rencepe cu o aruncare de la o linie lateral apropiat locului unde mingea sa atins de tavan sau alt obstacol, de ctre un juctor din echipa advers, n raport ctre acea echip a crui juctor a trimis mingea ctre tavan sau a altui obstacol. 10. Mingea se socoate n joc, dac: a) dac nimerete n arbitrii ce se afl pe teren; b) sare pe teren de la pilon sau de la bara porii; c) a avut loc o nclcare a Regulilor, dar arbitrul nc nu a oprit joaca. 11. Cpitanii pot s acorde ntrebri arbitrului/ cronometristului despre, timpul rmas pn la sfritul reprizei, doar n cazul cnd mingea se afl n afara jocului. Regula VIII REZULTATUL JOCULUI 1. Mingea se socoate marcat, dac ea complet a trecut de linia porilor ce se afl ntre barele laterale si de sus a porii, ncazul n care juctorul echipei atacante nu a aruncat mingea, nu a mpinso, nu a atins mingea cu mna. Deobicei se folosete termenul de Golul a fost marcat 2. Mingea nu se socoate marcat, dac ea a fost marcat direct dup lovitura din terenul porilor echipei adverse, chiar dac mingea sa atins de portarul echipeice se apr, n afar de cazurile, cnd mingea sa atins de un juctor din teren a echipei sdverse, aflnduse att nuntrul ct i nafara teritoriei poii proprii. a) Mingea nu se socoate a fi marcat, dac el a fost marcat direct dup um corner sau aruncrii laterale sau de ctre portarul echipei adverse, chiar dac de minge sa atins portarul echipei ce se apr, n afar de cazurile, cnd mingea a fost jucat sau de ea sa atins aprtorul, ce se afla n terenul porii sale sau oricare juctor ce se afl n afara acesteia; b) Mingea nu se socoate a fi marcat, dac ea a fost marcat imediat dup lovitura de la porile sau dup lovitura incipient, nafar de cazurile, cnt mingea sa atins sau a fost jucat de ctre un juctor din echipa advers, inclusiv i portarul n limita terenului su (a porii) sau a altui juctor ce se afl nafara terenului porii; 3. n conformitate cu condiiile, menionate n punctul 2, joaca re rencepe cu lovitura de la porile echipei, unde a fost marcat golul. 4. Mingea se socoate a fi marcat, dac portarul n terenul porilor sale, ncearc s prind, s joace sau ntr-un oare care mod s acioneze cu mingea, ntmpltor permindui s treac de linia porilor proprii. a) Lafel se socoate mingea marcat, dac ea a fost introdus n pori din terenul propriu al porilor, dac mingea trece de linia porilor, indiferent de ceea ce fcea juctorul aceleiai echipei, juca cu mingea sau a atinso, inclusiv i portarul. 5. Dac dintr-o oare care pricin n timpul jocului bara porii coincide cu lovitura, ce a dus la marcarea uni gol, arbitrii pot s nregistreze golul dat, dac dup prerea lor mingea a trecut de linia porii sub bar, ca si cum ea ar fi ntr-o simpl poziie. 6. Rezultatul jocului este sfritul scorului marcat i ratat a mingilor a fiecrei echipe pe tot parcursul jocului. Echipa, ce a marcat mai multe goluri se socot nvingtori. Dac ambele echipe nu au marcat nici un gol sau a marcat un numr egal de goluri,atunci joaca se socoate a fi la egalitate.

n anumite stri emoionale a sportive, juctoruii pot, cu acordul arbitrilor s celebreze golul marcat cteva secunde, permanent respectnd adversarii, arbitrii, spectatorii i mersul general al competiiilor sportive

Regula IX NCLCAREA REGULILOR. nclcrile se npart n : a) Faulturi tehnice; b) Faulturi personale; c) Faulturi disciplinare; A. FAULTURI TEHNICE. Toate faulturile tehnice se socot de comad i obligatorii se nregistreaz n procesul verbam al meciului. 1. Juctorul carea comis una din urmtoarele nclcri nmomentul cnd mingea se afla n joc: a) a lovit sau va ncerca s loveasc pe adversar cu piciorul; b) va da jos sau va ncersa s deajos pe adversarul su cu ajutorul picioarelo (piedicii) din fa, din spate i lateral; c) va sri pe adversar sau l va mpinge; d) va mpinge pe adversarul ce nu l va bloca sau nu i va ncurca jocului; e) va ataca dur i periculos pe adversarul su; f) va lovi sau va ncerca s loveasc pe adversarul su cu mna, l va jigni, l va scuipa sau va ntreprinde un alt act josnic mpotriva lui. g) Va apuca pe adversarul su sau l va reine cu mna i i va ncurca aciunilor lui a unei pri a minii sau a piciorului; h) Va mpinge pe oponent cu minile sau cu picioarele; i) Va lua mingea n mini i va juca cu ea, va dezbate, o va ine, va mpinge pe el ( aceasta nu se refer la aciunile portarului n terenul purilor), trebuie s fie pedepsit cu o lovitur liber n direcia celor ce au nclcat din acel loc, unde a fost svrit nclcarea, dac ea a fost svrit n afara terenului porii; i loviturii de la o distan de 6 metri dac nclcarea a avut loc pe terenul propriilor pori. 2. Juctorul, care special ncearc s dizbat mingea din minile portarului echipei adverse, trebuie s fie sancionat cu o lovitur liber, care se egzecut de juctorul echipei care asupra creia a fost comis nclcarea, di locul unde a fost svrit nclcarea. 3. Portarul, care a jucat sau a ncurcat adversarului sa joace mingea n afara terenului porilor, trebuie s fie sancionat cu o lovitur liber, care o va executa juctorul echipei asupra creia a fost comis nclcarea, din locul din care a fost comis nclcarea. Portarul, ce a ieit s preia mingea, n terenul porilor proprii i a ieit din terenul dat din cauza ineriei sale, nu comite o nclcare, dacn momentul ieirii el ine mingea n mini i deodat l arunc din mini. Dar dac el continue s se afle n afara terenului porilor, continund s in su s controleze mingea, aceasta se va califica ca o nclcare. Tot nu se va califica o nclcare, dac portarul se va afla n interiorul terenului porilor sau pe linie, dar mainile sale cu mingea se afl dup linia terenului n momentul aruncrii mingii. Se calific ca nclcare dac piciorul de sprijin se va afla pe partea cea lalt a liniei terenului de penalizare. 4. Dac juctorul: a) va mpinge cu umrul n umrul adversarului n momentul cnd mingea nu se afl la distana de joc de la ambii juctori i ei nu ncearc s l posede; b) blocheaz pe oponent (amplasnduse ntre el i minge), ncurcand deplasrii lui normale; special i acoper terenul de observare cu scopu ngreunrii aciunilor lui; c) bate peste el, ridicnd ambele picioare(bicicleta), sau cu clciul trimite mingea napoi n apropierea adversarului cu riscul de ai cauza o traum; d) conduce un joc periculos n apropierea oponentului, chiar dac nu are intenia s-i cauzeze o traum; e) reine mingea cu picioarele sau o acoper cu corpul pe pmnt, crend obstacole entru joac, atunci el este pedepsit cu o lovitur liber n direcia echipei ce a nclcat din locul unde a fost svrit nclcarea. Dac nclcarea a fost svrit n limitele porii sale lovitura se execut dup etinerarul porii, n locul cel mai apropiat de cel unde a fost svrit nclcare.

B. FAULTURI PERSONALE. Toate faulturile pesonale se socot de comand i respectate totdeauna ( nafar de punctul h). 1. Juctorul care intenionat va svri una din urmtoarele nclcri: a) jucnd ca portar, reine introducerea mingii n joc mai mult de 5 secunde, cu condiia c mingea se afl n joc i portarul n controleaz; b) jucnd ca portar, creaz obstacole pentru joac, innd mingea cu picioarele sau acoperind-o cucorpul la pmnt. Aceasta nu se refer la cderea portarului n limitele teritoriului porii sale pentru a le apra; c) executnd aruncarea de la linia lateral, corner, sau lovitur de la poart, lovitur liber, se atinge repetat de minge, naintea altor juctori ; d) ntinde joaca mai mult de 5 secunde, ne introducnd mingea n joc, dup oare care aruncare, lovitur liber, lovitur de la poart, lovitura de la o distan de 6 metri, n timp ce arbitrul a stabilit executarea lor; deinnd mingea, s o rein timp de 5 secunde nemiscat; controlarea mingii n zona porilor sale mai mult de 5 secunde; e) sa se ating de minge dace ea ea este n joc, avnd o inut necorespunztoare; f) folosete replici false, expresii verbale si gesturi cu scopul de a duce n eroare sau de a amgi oponentul, pentru a obine prioritate n joac; g) jucnd ca portar, primind mingea i din nou introducndo n joc din terenul porilor sale, nu l poate primi din nou, nainte ca oponentul sa joace cu mingea. Aceast interdicie nceteaz s funcioneze dac mingea a ieit n afara terenului de joc, sau de minge sa atins un oponent, sau joaca este ntrerupt din cauza altei nclcri, la hotrrea arbitrului; h) orice echip posed cte 15 secunde, ca din zona proprie de aprare, deinnd mingea, de a trece de linia de centru; aceast numprptoare nceteaz atunci, cnd mingea intersecteaz linia central a terenului sau de minge sa atins un adversar, sau mingea ntmpltor se va atinge de arbitri.( Aceast nclcare personal nu se socoate de comand) i) dac portarul arunc mingea dup linia central, i mingea acest caz nu sa atins de pmnt sau de cineva dintre juctori de pe terenul propriu, nclctorul se pedepsete cu ceea c mingea pe care o posed se transmite oponentului, care-l introduce n joac de dup linia lateral, din acea parte a terenului unde mingea a intersectat linia central, i din punctul cel mai apropiat a nclcrii.Dac n timpul acestei nclcri mingea rmne la echipa advers n orice punct a terenului, arbitrii pot s permit ca joaca s continuie foro nici o urmare, care o execut echipa oponent, din locul cel mai apropiat al nclcrii. Explicaii suplimentare. 1. Jucnorul, care va comite 5 faulturi tehnice i personale, va fi descalificat fr posibilitatea de a se rentoarce n joac, dar el poate fi nlocuit cu al juctor de pe banca de rezerv. 2. Faulturile tehnice i personale sunt de somand, i servesc drept baz pentru descalificarea juctorilor i se introduc n procesul verbal al meciului. Protolistu/ cronometristu prentmpen pe arbitri dup ce, juctoru a svrit 4 faulturi, cu scopul ca ei s i anune pe cpitanului, la fel anun pe arbitri, cnd este svrit a 5 nclcare, cu scopul ca juctorul s prseasc jocul. 3. Juctorul descalificat nu se poate afla pe banca de rezerv. 4. Arbitrii pot descalifica juctorii fr o prentmpinare prealabil, dac el duce o joac periculoas, de mai multe ori ncalc reculile i se comport vulgar. C. FAULTURI DISCIPLINARE. Aa se pedepsesc nclcrile disciplinare personale n timpul jocului . 1. Dac juctorul va svri una din urmtoarele nclcri: a) iese pe teren sau prsete terenul fr permisiunea arbitrului; b) sistematic ncalc regulile jocului; c) exprim cu cuvinte i prin gesturi nemulumirea fa de hotrrile arbitrului; d) este vinovat ntr-un comportament nedisciplinar; e) ncearc s duc oponenii n eroare, folosind aciuni nesportive; f) se adreseaz n timpul meciului sau la finalizarea acestuia ctre arbitru, sau chiar i publicului, cu scopul de a judeca hotrrea arbitrului, el se pedepsete n urmtoarele concevine : observaie verbal, prentmpinare, excluderea, n cazul repetrii nclcrii descalificarea pentru cteva jocuri. Joaca se oprete pentru a ndeplinirea msurilor sus menionate, joaca se rencepe cu mingea controversat din locul nclcrii , stabilit de arbitru.Oprirea jocului nici ntr-un caz nu trebuie s fie n

folosul echipei ce a nclcat, i, folosind Principiul prioritii , arbitrii nu opresc joaca, iar dup finisarea atacului, pot n viziunea sa, s expue o exprimare disciplinar. n cazu dat mingea controversat desigur nu se face. 2. Se socoate nclcare, dac cpitanul sau administraia : a) intr pe teren pentru instructajul juctorilor sau acordarea ajutorului medical fr hotrrea arbitrului; b) adresarea neadecvat ctre arbitri, oponenilor sau a spectatorilor; c) cheam pe juctori s duc o joac necinstit, agresiv, nesportiv; 3. Conform hotrrilor arbitrului pot fi discalificai sau chiar ndeprtai de pe teren fr vre-o observaie anterioar sau prentmpinare, acel ce intenionat sau pe deascuns va comite urmtoarele nclcri: a) aciuni dure, periculoase, sau agresive, care i pot provoca traume adversarilor, conductorilor, arbitrilor sau publicului, chiar dac acestea sunt exprimate pri gesturi, insulte sau aciuni ofensive; b) orice rspuns excesiv , ndreptate s resping astfel de aciuni. Joaca se rennoete cu mingea contravers dil locul unde a fost stabilit nclcarea, sau dac nclcarea a avut loc nuntru terenului porilor, atunci mingea contravers este jucat n afara acestiu teren, ntr-un loc din apropierea locului unde sa stabilitnclcarea. Dac n timpul acestor stopri ai jocului se admit alte nclcri, stabilie n Reguli, respectiv i tot odat n acela timp se aplic sanciuni n potriva celui care primul a nclcat . Joaca va fi reluat conform prevederilor regulilor i niciodat n folosul celor ce au nclcat. Mingea contraversat n cazul dat nu se joac. Explicaii suplimentare. Arbitri cu scopul mbuntirii controlului tehnic a disciplinei pentru adugarea informaiei pentru juctori, i a spectatorilor execut urmtoarele aciuni regulatoare: 1. Observaii verbale ca o simpl prentmpinare expus, n cazul unui comportament incorect, care nu a dus nici la nclcrile regulilor , nici la nclcri, pe care le putem califica ca foluri. 2. Prentmpinarea cu cartonaul galben n cazul nclcrilor disciplinare i tehnice, care e caracterizat ca un nclctor cu scopu de a ntrerupe joaca sau aciunile oponentului, neavnd dorina de a juca cu mingea, i special de a juca cu mana, de a mpinge sau vulgar i periculos de a aciona n potriva oponentului. 3. Descalificare cu cartonaul albastru juctorul ce a nclcat , se folosete dac juctorul a acumulat 5 faulturi tehnice; o prentmpinare dubl sau prentmpinare repetat( al 2-lea cartona galben), brutal sau periculosa acionat asupra adversarului, cnd mingea se afla n joc, la fel a folosit i cuvinte murdare, gesturi i njurturi.Acest juctor poate fi nlocuit. 4. Scoatecea cu cartonaul rou.Aceastmsur de pedeaps se folosete pentru scoatere fr dreptu de a fi nlocuit juctorul, care sistematic vulgar ncalc regulile cuscopul cauzrii traumelor adversarilor. Se folosete doar atunci, cnd nclcrile vulgare, periculoase i sistematice sunt evidente. Regula FAULTURIDE ECHIP 1. Toate faulturile tehnice i personale sunt faulturi de echip, enunate n regula IX. Toate faulturile de echip att individuale ct i a echipei se nregistreaz n procesul verbal al meciului. 2. Toate faulturile tehnice se pedepsecs cu o lovitur liber, care poate fi executat n direcia porilor i poate duce la marcarea unui gol. Dac faultul tehnic a fost svrit n preajma porilor sale, el se pedepsete cu olovitur executat de la 6 metri. Dup un fault personal joaca se rennoiete cu aruncarea mingii de la o linie lateral a terenului. 3. n timpul executrii loviturii libere, juctorii echipei adverse trebuie s se afle la o distan de cel puin 3 metri de la minge, pn cnd mingea nu fa fi repus n joc; nu se permite de a ncurca sau a crea obstaloce traectoriei pe care juctorul i ia vitez pentru a executa lovitura. 4. Dac opnentul nu respect cerinele de distan necesare pentru executarea loviturii libere, arbitrul trebuie s rein executarea acesteia, pn cnd cerinele nu vor fi ndeplinite. Dac nclcarea se repet arbitrul trebuie s prentmpine pe nclctor, iar dac juctorul va nclca regula i n a 3-ia oar el va fi descalificat.

5. Mingea se socoate a fi n joc, atunci cn el va parcurge o distan egal a diametrului su. 6. Cnd lovitura liber este oferit echipei ce se apra din zona porilor ei, mingea necesit a fi utat n afara acesteia; dac portarul va primi mingea , care nu va prsi teritoriul porii, va fi necesar de a relua lovitura. n cazul nclcrii repetate arbitrul va trebui s prentmpine pe cel ce a nclcat , iar dac juctorul va nclca i n a 3-ia oar el va fi descalificat, dac se observ ojoac pasiv. 7. Portarul nu are dreptul de a executa lovitura liber n afara terenului porilor i tot odat nu are voie s execute lovitura de 6 metri. 8. Fiecare comand poate svri cte 5 faulturi de echip n fiecare repriz a jocului. n timpul executrii a loviturii libere, echipa advers poate s creeze un zid din juctori, pentru a crea un obstacol n faa mingii. 9. Dup al 6 lea fol de echip, ce e sancionat cu o lovitur penalizant, echipei penalizate nu i se permite de a czea un zid n faa mingii, la fel , nici un juctor nu va avea dreptul s se afle ntre minge i poart, stabilite pentru lovitur, nafarp de portarul echipei ce se apr. Lovitura de penalizare poate fi executat la alegere di dou poziii posibile, conform hotrrii echipei ce execut lovitura dat; pentru aceasta este necesar de a respecta urmtoarele condiii: a) lovitura se execut numai di locul din care a fos svrit nclcare; b) toi juctorii, nafar de portar i de cel ce execut lovitura de penalizare trebuie s se afle n afara terenului porilor i la o distan de 3 metri de la minge; se interzice de a ncurca juctorului ce execut lovitura de penalizare; c) nu se permite de intrat n zona unde este amplasat mingea, pn la momentul intrrii mingii n joc. n zona dat se poate afla doar portarul( la o distan nu mai mic de 3 metri) pentru respingerea loviturii. 10. Mingea se socoate n joc dac ea a fost respins de portar sau ea sa respins de la barele laterale a porilor sau din ntmplare a lovit un arbitru. 11. n timpul executrii loviturii libere i dac echipa advers are dreptul s creeze un zid, arbitrul ridic mna pentru a desemna distana i o las n jos cnd zidul este format, i prinintermediu ueracului permite executarea loviturii. 12. Dac este acordat timpul suplimentar, el se socoate ca i continuarea reprizei a 2- ua, i se iau n vedere toate condiiile tehnice a acestuia: faulturile de comand i individuale, timeoutul, prentmpinrile i excluderile.

Regula XI LOVITURA DE LA 6 METRI 1. Lovitura de la 6 metri este o lovitur penalizant, care se execut de la o distan de 6 metri ce este marcat n faa fiecrei pori. n timpul executrii loviturii, toi juctorii, n afar de portar i de juctorul, ce execut lovitura, trebuie sa se afle dup linia ce se afl la o distan de 3 metri de la locul executrii loviturii. 2. Portarul trebuie s-i ocupe locul, pe linia ce se afl nte ambele piloane a porilor , ne micnd picioarele pn la executarea loviturii. 3. Juctorul ce execut lovitura, trebuie s loveasc mingea cu piciorul nnainte i nu are dreptul de a se atinge a doua oar de ea naintea altui juctor din teren. 4. Golul , ce e marcat datorit loviturii de la 6 metri este nscris. Mingea se socoate repus n joc dup ce ea a fost lovit, i el a parcur distaa ega diametrului su. 5. Dac n timpul jocului a fost stabilit o lovitur de la 6 metri, iar timpul primei reprize sau reprizei a 2- ua sau timpul suplimentar sa epuizat, este necesar de a prelungi meciul, dar numai cu atta ct este necesar pentru executarea loviturii. Dac n timpul executrii loviturii de la 6 metri este marcat un gol, iar timpul a oricrei reprize sa terminat, golul este nregistrat.

Regula XII LOVITURA DE LA POART 1. Dac mingea iese n afara terenului depind linia pe care se afl porile, cu excepia marcrii golurilor, i ultimul ce sa atins de minge este cel ce a efectuat atacul, joaca se rencepe cu lovitura de la poarta echipei ce se apra de ctre portar din orice loc a terenului porii. 2. n timpul executrii loviturii de la poart portarul nu poate primi mingea direct n mini, i dac mingea nu a prsit mprejurrile porilor, lovitura va trebui s fie reluat. 3. Juctorul, ce a executat lovitura nu are dreptul s se ating de minge nainte ca alt juctor s se ating de minge. 4. Dac lovitura de la poart o execut portarul, atunci el poate s o execute doar cu minele, aa numitaruncare de ctre portar . 5. Golul nu va fi nregistrat, dac el va fi marcat ndat dup lovirea lui de la poart fr ca s se ating de un oarecare juctor din teren. 6. Adversarii echipei, ce execut lovitura de la poart, trebuie s se afle n afara ariei porilor la o distan de cel puin 3 metri de la minge.( mingea nemicat se afl pe pmnt i se introduce n joac prin intermediu loviturii de picior a unui juctor din teren) Regula XIII ARUNCAREA 1. Pentru ca joac s renceap, dup ce mingea a prsit complet terenul de joc , se execut aruncare. Exist 3 tipuri de aruncare: de la o linie lateral, cornerul i aruncrile executate de ctre portar. a) aruncrile de la o linie lateral, se execut din locul n care mingea a intersectat linia dat i a prsit terenul; b) aruncrile de corner se execut, cnd mingea a trecut de linia pe care se afl poarta, i ultimul ce a atins mingea e juctorul echipei ce se apra; c) aruncaea executat de ctre portar- este introducerea mingei n joc, dup ce portarul a cptat controlul deplin asupra mingei. n toate cazurile de aruncare juctorul are numai 5 secunde pentru executare lui. ( ncepnd din momentul, n care arbitrul a permis aruncarea lui i momentul cnd mingea este gata de aruncare). Golul marcat deodat dup eruncare nu este luat n vedere. 2. Aruncarea de la o linie lateral are loc n modul urmtor: a) juctorul , ce execut aruncarea trebuie s se afle cufaa nspre teren dup linia lateral, n acel loc unde mingea a intersectato. Talpele picioarelor trebuie s fie situate perpendiculat liniei laterale, nu se permite de a se rupe complet de la sol; b) aruncarea mingii trebuie s fie executat cu picioarele; c) golul ce este marcat, n urma aruncrii de la linia lateral, nu este luat n vedere, chiar dac de el sa atins portarul. n cazul n care mingea este aruncat de juctor n propriile pori, joaca se rencepe cu o lovitur de corner, pe care o execut juctorul echipei adverse, iar dac mingea este aruncat n pori, atunci joaca rencepe cu lovitura de la poart. 3. Cornerul este executat n urmtorul mod: a) aruncarea o face juctorul echipei atacante de la col, n conformitate cu pareta de pe care mingea a fost aruncat nafara terenului. Dac mingea ieit pe deasupra barei porii, atunci colul de unde se va efectua lovitura de corner o va stabili arbitrul; b) aruncarea are loc la fel ca i aruncarea de pe o linie lateral. Ambele picioare a juctorului se afl n afara terenului de jucat, i formeaz un unghi drept, concomitent cu unghiul format de liniile laterale a terenului. 4. Aruncarea executat de ctre portar : a) portarul introduce mingea n joc cu ajutorul minilor, dup obinere controlului deplin asupra mingei. Aruncarea se execut doar prin intermediu minilor, el nu are dreptul s o transmit unui juctor cu ajutorul picioarelor, dup care s execute o lovitur asupa lui, i nu are dreptul s rein mingea mai mult de 5 secunde; b) dac n circumstanele enunate mai sus portarul a scpat mingea jos ne micndo, sau rostogolond-o mingea este socotit repus n joc, i orice juctor poate s o reia. n cazul dat portarul nu poate juca cu picioarele. n cazul neexecutrii acestor

condiii , echipa ce a nclcat pierde mingea, i echipa advers ntreprinde o aruncare de la o linie lateral, n apropierea locului unde a fost svrit nclcare fr nregistrarea faultului; c) portarul poate juca cu mingea n cazul n care mingea nu e fixat cu mainile; d) aruncarea efectuat de ctre portar se supune i se reguleaz de nirmele, prevzute mai sus; golul marcat n urma aruncrii efectuate de portar, se socoate a fi nregistrat doar dac mingea a atins pe cineva dintre juctorii din teren. Regula XIV ARBITRAREA I CONTROLUL MECIULUI 1. Resposabilii pentru supraveghere i efectuarea controlului meciului este arbitrul, care sunt indicai de ctre echipele adverse. 2. El ia decizii azupra tuturor situaiiloc contraversate i ea reprezint o sentin definitiv. 3. Arbitrul rspunde e modul cum decurge meciul, ia decizii asupra tuturor cazurilor de nclcare a regulilor jocului pe teren sau n afara acesuia, la fel execut i alte funcii tehnice. 4. Arbitrul duce scorul. 5. Regulile i ndatoririle arbitrului: a) urmrete ca regulile jocului s fie respectate, i ia decizii n privina tuturor neclaritilor att tehnice ct i disciplinare. Toate hotrrile arbitrului sunt decicive i incontestabile, ntruct de ele depunde rezultatul jocului.ndatoririle lui se ncep din momentul ieirii pe teren i continuie pn la plecarea de pe ea. Hotrrile i mputernicirile lui se rsfrng asupra tuturor nclcrilor, att n timpul meciului ct i la finisarea lui sau n timpul oricrei osuspendri a jocului. Arbitrul poate s prentmpine pe orice juctor, care, n opinia sa a svrit o nclcare, sau poate chiar i descalifica. Juctorul, antrenorul, sau conducerea echipei, sunt descalificai de pe terenul jocului nc pn la nceputul meciului , poate fi nlocuit, iar dac descalificarea a avut loc dup ce maciul a nceput schimbul nu este posibil. n toate hotrrile sale , n particular, n cazul folosirii Principiului prioritii arbitrul trebuie s se rein de la pronunarea pedepsei, n cazul n carea aceasta, dup prerea lor, va aduce folos echipei ce a nclcat; b) s fixze toate incidentele ce au avut loc; c) s opresc joaca cu ajutorul fluerului n cazul nclcrii regulilor; temporar s opreasc joaca din cauza strii nefavorabile a terenului, i n cazurile cnd clima e nefavorabil, amestecul spectatorilor sau a mprejurrilor de de Fors Moajor, care dup prerea lui au luat o form de obstacole de nedepit; d) de a prentmpina sau aface observaie juctorilor, vinovei pentru nclcarea regululor sau a comportamentului inadecvat, iar n cazul repetrii s ndeprteze pe juctor de la participarea n continuu a jocului. Scurt i clar s expun , fr propria apreciere, ntmplrile ce au avut loc; e) a descalifica sau a ndeprta de pe teren fr observaii antecedente pe ori care dintre juctori ce ntrunete aciuni vulgare i ncearc s cauzee traume adversarilor sai intenionat; f) s ndeprteze, fr dreptul de afi nlocuit juctori, antrenori, sau alte fee oficiale ale echipei din cauza nclcrilor sistematice , cauzarea traumelor grave oponenilor sau nerespectarea eticii si moralei sportive; g) s nu permit nimnui, nafara de juctori, iar n cazurile excepionale a doctorilor i a asistenilor lor, s ias pe teren fr permisiunea sa; h) s dea semnal pentru renceperea jocului cu fluerul, n urma opririlor de joc, nafar de aruncarea de la liniile laterale, cornele, luviturile de la poart pentru a repune mingea n joc; i) s nu primeasc nici o propunere pentru schimbarea regulilor de joc n meciurile oficiale ; j) pn la nceputul jocului s controleze starea terenului de joc , a inventarului sportiv i a echipamentului juctorilor; dac feele oficiale , care au mputerniciri asupra acestor aciuni, vor solicita, trebuie s efectueze nc odat aceast procedur de control; k) s anune numrul de nclcri ce lea comis juctorul; l) dup oprirea jocului, n urma nregistrrii unei nclcri, s supravegheze dup ca distana de 3 m s nu fie nclcat.

m) n cazuri excepionale cnd flueraul este deteriorat , are dreptul s foloseasc un alt obiect pentru semnalizarea i controlul asupra meciului; n) s controleze dac mingea corespunde cerinelor prevzute n regulament. o) s opreasc joaca , dac n opinia lui, juctorul a cptat i traum serioas, permind ca s i se acorde un ajutor medical i n timp foarte scurt s fie transportat de pe teren, sau s l duc pe linia lateral pentru acordarea ajutorului medical; p) s continue jocul pn la momentul, cnd mingea va iei n afara jocului, sau trauma ce a fost cptat este nensemnat. Juctorului trebuie s i fie acordat ajutorul medical n afara terenului sau s i fie pregtit o nlocuire. 6. Tehnica i metoda de arbitrare: a) arbitrul rspunde de joc , fixnd, lund decizia asupra tuturor ntrebrilor contraverse sau nclcrile ce au loc pe partea lui de teren; el controloeaz liniile laterale i corespunderea liniilor porilor si a liniilor terenului porilor; b) arbitrul primul petrece tragerea la sori a echipelor i stabilete nceperea reprizelor (nainte de a ncepe jocul, ambii arbitri se afl dup liniile laterale, din partea dreapt a mesei de control), anume el ea decizia, ce se refer la nclcri i respectarea regulilor, doar c procesul- verbal l semneaz ambii; c) cnd judectorul a nregistrat o nclcare a regulilor, el stabilete locul rennoirii jocului; d) n lucrul su arbitrul trebuie s foloseasc gesturi i sunete plcute, care lmuresc, i informeaz i ajut pe arbitri n timpul petrecerii ntlnirilor; la fel ele servesc pentru comunicarea ntre arbitri cu juctorii, cu echipele i spectatorii.

Principii si Metode folosite in Educatia fizica scolara

PRICIPIILE DE INSTRUIRE IN EDUCATIA FIZICA

Conditii generale

Organizarea si desfasurarea oricarui proces instructiv-educativ trebuie sa se realizeze pentru a avea o eficienta maxima, in concordanta cu anumite cerinte, norme, directive, etc. Acestea sunt impuse de comanda sociala pentru subsistemul educatiei fizice in care are loc procesul instructiv-educativ respectiv. Unele dintre aceste cerinte sunt fundamentale si ele primesc ca atare denumirea si statutul de principii.

Principiile se respecta, nu se aplica. Respectarea principiilor in totalitatea lor este o necesitate. Nerespectarea doar a unuia, de exemplu, conduce obligatoriu la diminuarea eficientei procesului instructiv- 838g63i educativ respectiv.

Exista doua principale categorii de principii: de instruire si de educatie. De ambele categorii se ocupa, in sens de analiza si interpretare, pedagogia, metodica revine cu informatii asupra principiilor de instruire. De ce ? Pentru ca instruirea la educatie fizica are foarte multe diferente specifice, fenomen neinteles de foarte multi factori care decid soarta acestui domeniu, factori fara pregatire corespunzatoare de specialitate. educatia are aceleasi principii, se realizeaza asemanator pentru toate disciplinele de invatamant sau pentru toate formele de activitate de tanara generatie sau cu alta categorie de populatie. in literatura de specialitate intalnim formularile: principii de invatamant, sau principii didactice.

In cele din urma ne vom referi doar la principiile clasice de instruire recunoscute si tratate de toti specialistii in domeniu.

1.

Principiul participarii constiente si active

Conform denumirii, acest pincipiu implica doua laturi:participarea constienta si participarea activa.

Respectarea acestui principiu presupune indeplinirea urmatoarelor cerinte principale:

- intelegerea corecta si aprofundata a obiectivelor specifice procesului de practicare a exercitiilor fizice.

Subiectii, inDiferent de subsistemul educatiei fizice, trebuie sa fie constientizati de cel care conduce instruirea privind efectele practicarii sistematice a exercitiilor fzice asupra organismului, necesitatea unei anumite dozari a efortului in functie de particularitatile si obiectivele urmarite, corelatie corecta intre stimul si efect, necesitatea unei succesiuni de mijloace chiar daca uneel ditre ele nu sunt si atractive.

- intelegerea clara si memorarea structurii, actelor si actiunilor motrice, concomitent cu memorarea sau retinerea acestui mecanism. De aceea, este foarte important cum este transmis ceea ce trebuie invatat, cum este ordonat (programa) materialul respectiv si accesibil pentru subiecti si daca are si i se prezinta si valente formative.

- Manifestarea unei atitudini responsabile a subiectilor pentru insusirea materialului predat. Foarte important este "activismul" subiectilor, constiinciozitatea lor in executarea actelor si actiunilor motrice dar cu o executie constienta si nu mecanica.

In acelasi sens, subiectii trebuie sa manifeste initiativa, sa aiba autonomie in alegerea unor solutii, sa adapteze al propriile particularitati ceea ce se preda.

Formarea capacitatii subiectilor de apreciere obiectiva a propriului randament.

Este vorba de capacitatea de apreciere corecta a propriilor executii si rezultate, adica capacitatea de autoapreciere obiectiva.

Propriile executii si rezultate nu trebuie nici supraapreciate, dar nici subapreciate. in explicarea si justificarea succeselor si insucceselor nu trebuie sa se faca apel la argumente de ordin relatic subiectiv (calitatea arbitrajului, comportamentul spectatorilor, calitatea instalatilor, materialelor sau a bazei sportive, lipsa de fair-play din partea adversarilor, etc.

2.

Principiul intuitiei

Acest principiu subliniaza rolul pe care il are in treapta senzorila adica primul sistem de semnalizare in cunoasterea umana.

In educatia fizica, indiferent de varsta subiectilor, principiul este fundamental. La varste mai mici rolul sau este si mai important, deoarece nu este inca bine pusa la punct treapta logica a cunoasterii si se merge pe compensare.

In educata fizica, indiferent de subsistemul sau, principiul intuitiei presupune stimularea a cat ami multi analizatori, pentru a se forma o imagine cat mai buna despre ceea ce se invata.

Pentru stimularea principalilor analizatori specifici treptei intai de semnalizare se folosesc si in educatia fizica cele trei modalitati clasice de instruire:

a)

demonstratia ( sau demonstrarea) celor ce urmeaza sa fie invatate;

b) prezentarea unor materiale care redau imagine celor ce trebuie invatate (planse, schite, diapozitive, filme, casete video, etc.);

c)

observarea executiei altor subiecti, din acelasi grup sau din alte grupuri.

Pentru respectarea princpiului intuitiei se impun cel putin urmatoarele doua cerinte:

- urmarirea celor prezentate (prin demonstratie sau prn materiale intuitive) sa fie posibila, la nivel optimal, tuturor subiectilor cu care se desfasoara activitatea, ceea ce vizeaza si plasamentul celui care demonstreaza sau al materialelor folosite;

- sa nu fie folosite abuziv modalitati prin care se stimuleaza orimul sistem de semnalizare.

3.

Principiul accesabilitatii

Subliniaza necesitatea desfasurarii educatiei fizice in funtie de particularitatile subiectilor (mai ales ca varsta, sex si nivel de pregatire).

Accesabilitatea nu inseamna a fi impuse cerinte de continut si metodica organizatorice la nivelul posibilitatilor minime ale subiectilor din grupul respectiv.

In conformitate cu acest principiu al accesabilitatii sunt necesare urmatoarele actiuni ale celui are conduce instruirea:

selectionarea cu atentie a stimulilor, a exercitiilor fizice cu precadere;

stabilirea unei doze corespunzatoare a efortului;

folosirea unor regulatori metodici pentru a accelera procesul de instruire a unor acte si actiuni motrice de catre subiecti;

adaptarea metodelor si procedeelor de instruire la nivelul deintelegere si dezvoltare psihica-motrica a subiectilor.

Pentru respectarea acestui principiu se impun urmatoarele cerinte:

a)

stabilirea unui ritm adecvat de lucru, in functie de reactia subiectilor la stimuli.

b) Necesitatea cunosterii permanente a subiectilor cuprinsi in procesul de practicare a exercitiilor fizice.

c) Necesitatea cunoasterii si aplicarii celor trei reguli clasice ale practicarii didactice, care se regasesc si in cazul altor principii de instruire:

Trecerea de la usor la greu, in care functioneaza prioritar criteriul fortei necesare pentru efectuarea actelor motrice;

Trecerea de la simplu la complex, in care functioneaza prioritar criteriul indemanarii necesare pentru efectuarea actelor motrice, actiunilor motrice.

Trecerea de la cunoscut la necunoscut, adica de la elemente deja insusite la altele noi, care sa se bazeze pe cele insusite de catre subiecti.

4.

Principiul sistematizarii si continuitatii

Acest principiu are mare importanta mai ales pentru elaborarea corecta si eficienta a lelementelor de planificare a activitatii de educatie fizica.

Principalele cerinte necesare pentru respectarea acestui principiu sunt urmatoarele:

- materialul de invatat trebuie sa fie grupat, ordonat si programat in concordanta cu logica interna pe care o impune fiecare componenta a modelului de educatie fizica. Intotdeauna materialul nou predat trebuie sa sprijine pe cel insusit de subiecti in activitatea anterioara si sa pregateasca pe cel care va fi predat in activitatea care urmeaza.

- Continutul procesului de insstruire trebuie sa fie astfel programat incat sa se asigure o legatura logica nu numai intre lectii sau alte forme de organizare, ci si intre etapele de pregatire (trimestre, semestre, sezoane, etc.), sau intre anii de pregatire, ciclurile de invatamant, etc., in ordinea lor crescanda.

- Participarea ritmica a subiectilor la procesul de instruire. Intreruperile, deci absentele de la pregatire produc perturbari in insusirea materialului predat.

5.

Principiul legarii instruirii de cerintele activitatii practice

Acest principiu subliniaza faptul de a nu transforma instruirea in scop de sine, adica de a nu insusi subiectii unele elemente de continut doar de dragul instruirii. Tot ceea ce se insuseste, sau aproape tot, trebuie valorificat in viata, in activitati practice sau special-competitive.

Deprinderile si priceperile motrice care se invata trebuie sa fie transferabile in activitatile practice de timp liber dsu special organizate, sa aiba valoare practica, sa poata fi folosite ori de cate ori este nevoie. De aceea in educatia fizica una din componentele modelului structural este capacitatea de generalizare, deci de aplicare in conditii variate, a ceea ce a fost insusit in procesul de instruire. Aceasta capacitate de generalizare se dezvolta folosindu-se ca principale mijloace jocurile sprtive bilaterale, parcursurile sau traseele aplcative, unele jocuri de miscare.

6.

Principiul insusirii temeinice

Cerintele pe care le implica respectarea acestui principiu sunt urmatoarele:

a) asigurarea unui numar eficient de repetari a actiunilor motrice, ata in fiecare lectie, dar si in timp, intr-o succesiune de lectii sau alte forme de organizatorice. Numai printr-un numar mare de repetari se pot realiza obiectivele stabilite pe planul dezvoltarii fizice, al imbunatatirii indicilor calitatilor motrice sau al insusirii priceperii motrice.

b) Intr-o perioada scurta de timp sa nu se porgrameze si sa se incerce insusirea unui volum prea mare din materialul invatat. Deci, este preferabil sa se insuseasca mai multor elemente, care nu poate fi facuta temeinic din cauza perioadei scurte de timp.

c) Pentru cunoasterea permanenta a nivelului de insusire a materialului predat, deci indirect si a calitatii predarii, trebuie ca in mod ritmic sa se faca verificarea pregatirii subiectilor prin probe de control, inclusiv concursuri sau competitii sportive.

METODELE IN EDUCATIA FIZICA

1.

Consideratii generale

Tendinta actuala in orice proces instructiv-educativ este de transformare a subiectului, a beneficiarului instruirii din obiect in adevarat subiect al propriei sale formari.

Pentru atingerea acestui obiectiv major care caracterizeaza invatamantul contemporan in general, de foarte mare importanta sunt metodele care coexista in sistem si isi dovedesc eficienta numai in acelasi sistem.

Metoda isi exprima semnificatia din termenul de referinta "methodes" de origine greceasca, care inseamna : metha - catre, spre; odos - cale, drum. Deci metoda nu este altceva decat calea, drumul de urmat, drumul folosit pentru atingerea unor obiective propuse. in consecinta, metoda variaza in functie de natura obiectivelor.

Metoda presupune de fapt un program conform caruia se regleaza actiunile practice si intelectuale ale factorilor implicati in procesul instructiv-Educativ, pentru realizarea obiectivelor propuse.

Exista un sistem de metode in educatia fizica. in acest sistem intra:

metodele de educatie;

metodele de instruire;

metodele de corectare a greselilor de executie;

metode de verificare, apreciere si notare;

metode ce refacerea capacitatii de efort.

Metodele de instruire

Aceste metode se folosesc pentru indeplinirea obiectivelor de instruire specifice: formarea deprinderilor si priceperilor motrice, dezvlotarea calitatilor motrice, influentarea indicilor de dezvoltare fizica, insusirea unor cunostinte de specialitate, formarea capacitatii de practicare independenta a exercitiilor fizice, etc.

Subsistemul de instruire este format din urmatoarele elemente:

a)

metode verbale;

b)

metode intuitive;

c)

metoda practica.

a) Metodele verbale in educatia fizica sunt urmatoarele:

a.1. Expunerea verbala, care se realizeaza prin limbaj si de aceea trebuie s fie accesibila nivelului de intelegere al colectivelor de subiecti. Aceasta metoda exista in practica prin urmatoarele procedee metodice:

a.1.1. Povestirea, folosita cu subiectii de varsta mica, pana la 8-9 ani. Ea trebuie sa fie "plastica", sugestiva si sa se bazeze pe elemente cunoscute de subiecti.

a.1.2 Explicatia, folosita cel mai mult la toti subiectii cu varsta de peste 10 ani. Explicatia trebuie sa indeplineasca patru conditii de baza: sa fie clara, sa fie logica, sa fie concisa si sa fie oportuna.

a.1.3. Prelegerea, care se foloseste cu precadere in invatamantul superior. La baza intelegerii sta o argumentare stiintifica a temelor abordate si in consecinta, folosirea unei terminologii corespunzatoare.

a.2. Conversatia

Aceasta metoda se realizeaza tot prin limbaj, se refera la dialogul permanent care trebuie sa aiba loc intre conducatorul procesului instructiv- 838g63i Educativ si subiecti.

Se poate dialoga, intre cei doi factori, pe problemele obiectivelor instruirii, modalitatilor de evaluare, cauzele greselilor de executie, nivelul deintelegere a procedeelor metodice folosite in predare, etc.

a.3. Studiul individual, care trebuie idrumat, orientat si controlat de conducatorul procesului instructiv- 838g63i Educativ, pe problemele specifice instruirii la educatia fizica.

a)

Metodele intuitive

Acestea ajuta la formarea unei reprezentari clare despre ceea ce urmeaza sa se invete. Exista trei principale metode intuitive:

b.1. Demonstratia

Este cea mai eficienta metoda intuitiva de intruire, daca este realizata la nivel de model. Sunt doua procedee metodice prin care se concretizeaza aceasta metoda"

b.1.1. demonstratia realizata de conducatorul procesului instructiv-Educativ, care se numeste si demonstratia "nemijlocita".

b.1.2. Demonstratia realizata de un subiect din grupul angrenat in procesul instructiv-Educativ, care se mai numeste si demonstratia"mijlocita".

b.2. Folosirea unor materiale iconografice

Se recomanda in special atunci cand demonstratia nu poare fi realizata la nivel de model. Se realizeaza prin folosirea a doua tipuri de materiale iconografice: clasice (planse, scheme, grafice, etc.) si moderne (diapozitive, filme, casete video, etc.)

b.3. Observarea executiei altor subiecti

Aceasta observare trebuie sa fie intotdeauna dirijata de conducatorul procesului instructivEducativ. Se poate observa, la educatia fizica - executia unor colegi de grup sau executia altor subiecti.

c. Metoda practica

In exprimare folosim singularul deoarece exista o singura si unica metoda practica prin care subiectii isi insusesc ceea ce se preda. Aceasta metoda este exersarea.

Exersarea presupune atingerea obiectivelor propuse, o repetare constienta si sistematica.

Exista cinci tipuri principale de exersare:

c.1. exersarea pentru formarea deprinderilor si priceperilor motrice;

c.2. exersarea pentru dezvoltarea sau educarea calitatilor motrice;

c.3. exersarea pentru optimizarea dezvoltarii fizice.

Exersarea pentru formarea deprinderilor si priceperilor motrice

Poate avea urmatoarele variante:

c.1.1. Exersarea unei singure deprinderi sau priceperi motrice.

Cunoscuta si sub numele de exersarea independenta a deprinderilor sau priceperilor motrice.

De obicei exersarea respectiva se incepe pe plan global si apoi poate reveni la planul partial (analitic), daca este posibil si daca este necesar, pentru aprofundarea executiei tehnice a deprinderii sau priceperii respective.

c.1.2. Exersarea mai multor deprinderi sau priceperi motrice.

Aceasta se realizeaza prin legarea a doua, trei sau mai multor deprinderi sau priceperi motrice in variante diferite, care se pot intalni in viata, activitati competitionale sau profesionale.

c.2. Exersarea pentru dezvolatea - educarea calitatilor motrice.

Acest tip de exersare se realizeaza diferentiat pentru fiecare calitate motrica. in educatia fizica mai ales a tinerei generatii aceasta exersare poate avea o pondere prioritara.

c.2.1. exersarea pentru dezvoltarea - educarea vitezei

Se realizeaza prin urmatoarele procedee mai importante:

- efectuarea unor acte sau actiuni motrice in tempouri maximale (de ex.: alergare pe teren plat si cu echipament regulamentar; pasa sau dribling cu mingea pentru un joc sportiv sau alotul, etc.)

- efectuarea unor acte sau actiuni motrice in tempouri supramaximale folosindu-se conditii usoare de lucru ( de ex.: alergare pe teren plat cu echipament mai usor, alergare la vale pe o panta usor inclinata, reducerea amplitudinii miscarii, folosirea unor forte exterioare pentru usurarea executiei).

- Executarea unor acte sau actiuni motrice im tempouri submaximale, folosindu-se conditii usor ingreunate (de ex.: alergare pe teren plat cu echipament mai greu, alergare la deal pe o panta usor inclinata, pasa sau dribling cu o minge putin mai grea decat cea regulamentara).

- Efectuarea unor acte sau actiuni motrice in tempouri alternative maximale sau submaximale.

c.2.2. Exersarea pentru dezvlotarea-educarea indemanarii

Aceasta varianta metidica practicase concretizeaza prin urmatoarele procedee:

- efectuarea actelor si actiunilor motrice in conditii complexe, in sensul cresterii dificultatii de executie fata de conditiile normale (de ex.: indepartarea centrului de gravitate al corpului fata de sol, introducerea unor acte sau actiuni motrice suplimentare, executie cu segmentul neindemanatic, cresterea numarului de mingi, etc.)

- efectuarea actelor sau actiunilor motrice in conditii constante, evident intr-un numar mare de repetari.

- efectuarea actelor sau actiunilor motrice in conditii variabile, care sa preintampine orice situatie viitoare posibila (de ex.: exersarea pe suprafete din interior dar si in aer liber, in salile de educatie fizica inalte dar si mai putin inalte, exersarea pe suprafete de ciment, zgura, gazon, parchet, etc., exersarea pe vreme buna dar si rea (nefavorabila), exersare la altitudine mica, medie si mare, exersare in prezenta spectatorilor sar si in absenta acestora)

c.3. Exersarea pentru optimizarea dezvoltarii fizice

Acest tip de exersare se realizeaza in special in veriga a III-a din lectia de educatie fizica si pe parcusrul altor verigi. in veriga a III-a din lectie se exerseaza complexe formate din sase-opt exercitii libere, cu obiecte (mingi, corzi, bastoane, esarfe, etc.) sau cu partener (in perechi), la aparate (scra fixa, banca gimnastica, etc.).

Aceste exercitii sunt de doi, patru sau opt timpi si se adreseaza tuturor segmentelor corpului intr-o ordine relativa de regula de sus injos adica incepe cu exercitii pentru cap si gat si se incheie cu exercitii pentru membrele inferioare.

Acest tip de exersare il intalnim pe tot parcursul altor forme de organizare a practicarii exercitiilor fizice: gimnastica zilnica de intretinere, gimnastica de inviorare, momentul de educatie fizica, etc.)

c.3.3. exersarea pentru dezvoltarea-educarea rezistentei

Aceasta varianta de metoda practica se concretizeaza prin mai multe procedee si sistematice astfel:

- procedee metodice bazate pe variatia volumului efortului;

- procedeul eforturilor uniforme cand se mentine in exersare aceiasi intensitatesi creste volumul (distanta, numarul de repetari, durata, etc.) in aceiasi activitate sau de la o lectie la alta.

- Procedeul eforturilor repetate, unde intensitatea ramane tot constanta, dar se efectueaza aceeasi unitate de efort (aceiasi distanta, aceeasi forta, etc.) cu un numar de repetari in crestere.

- Procedee metodice bazate pe varianta intensitatii efortului:

- Procedeul eforturilor varabile, cand se mentine aceiasi distanta sau acelasi numar de repetari, dar se modifica tempoul de lucru (in sens de cretere sau descrestere)

- Procedeul eforturilor progresive, cand se mentine aceiasi distanta, aceiasi durata sau acelasi numar de repetari, dar intensitatea efortului creste.

- Procedeul metodic bazat atat pe variatia volumului de efort cat si a intensitatii acestuia sau procedeul cu intervale. Variatia volumului de efort se realizeaza numai de la o lectie la alta. Variatia intensitatii efortului se face in aceiasi lectie de la o repetare la alta a unitatii de efort.

c.3.4. Exersarea pentru dezvoltarea-educarea fortei

Cele mai semnificative procedee metodice pentru acest tip de exersare sunt urmatoarele:

procedeul ridicarii de greutati (inclusiv ropriul corp al subiectilor), procedeu care se mai numeste si cu incarcaturi. Exista patru variante metodice ale acestui procedeu

1.

Cresterea si descresterea continua a incarcaturii.

La aceasta varianta rata de crestere si de descrestere a incarcaturii trebuie sa fie aceiasi. Dat fiind traseul dus-intors, se deduce ca se lucreaza cu procente mai mici ale ratei de crestere si a celei de descrestere, fata de varianta anterioara.

2.

Varianta in val.

Se bazeaza pe alternarea vresterii cu descresterea incarcaturii. Intotdeauna rata de crestere a incarcaturii este mai mare decat rata de descrestere a incarcaturii. Ratele trebuie sa ramana constante pe parcursul aceleiasi lecti sau sedinte de pregatire.

3.

Varianta in trepte.

Treapta trebuie sa aiba minimum doi suporti, deci sunt necesare pentru formarea ei minimum doua repetari cu aceiasi incarcatura.

4.

Procedeul izotermic.

Se foloseste pentru dezvoltarea masei musculare la varste mai mari, de regula 14-15 ani. La varste mai mici s-a demonstrat experimental ca are efecte negative asupra procesului de crestere a organismului uman. Durata contractiei izotermice pentru a fi eficienta trebuie sa fie de 9-12 secunde. Pauza maxima intre doua contractii izotermice este de 90-120 secunde si ea trebuie sa fie in mod obligatoriu activa, deci se fac miscari de relaxare a grupelor musculare intrate in contractia respectiva sau alte miscari dinamice care sa angajeze grupele musculare respective. Intr-o lectie sau sedinta de pregatire se pot face intre 6-8 contractii izotermice, iar intr-o saptamana se pot repeta de 2-3 ori.

5. procedeul circuit.

Este cel mai folosit procedeu metodic pentru dezvoltarea fortei mai ales la subiectii cu varsta intre 7 si 15 ani.

Circuitul nu trebuie sa fie confundat cu lucrul pe ateliere sau grupe. Circuitul este amplasat in structura lectiei sau sedintei de pregatire inaintea revenirii organismului din efort.

Exercitiile din circuit sunt efectuate de toti subiectii grupului cu care se desfasoara activitatea. Aceste exercitii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie simple;

sa fie cunoscute de subiecti;

la fiecare exercitiu sa se cunoasca posibilitatile maxime ale fiecarui subiect;

sa fie astfel dispuse ca ordine de efectuare incat sa nu angajeze musculatura aceluiasi segment corporal in mod succesiv.

Ordinea de efectuare a exercitiilor este dependenta de varianta circuitului folosit:

a)

la circuitul frontal tot grupul de subiecti efectueaza exercitiile in aceiasi ordine;

b) la circuitul de statii (grupe, ateliere, etc.) ordinea de parcurgere a exercitiilor este diferita de la un esantion la altul de subiecti.

In functie de numarul exercitiilor efectuate, subiectii pot exista:

a)

circuite scurte, formate din 4-6 exercitii;

b) circuite medii, formate din 8-9 exercitii;

c)

circuite lungi, formate din 10-12 exercitii.

In educatia fizica scolara, de exemplu, se folosesc, aproape in exclusivitate, circuitele scurte. in antrenamentul sportiv se folosesc, mai ales circuitele lungi. Dozarea efortului in circuit ar trebui sa fie individualizata.

Procedeul contractiilor musculare izotonice intense si rapide.

Acest procedeu se mai numeste si al eforturilor dinamice. Se foloseste pentru dezvoltarea fortei explozive, adica a fortei in regim de viteza. exercitiile se fac cu amplitudine maxima intr-o maniera cat mai apropiata sau identica cu structura unor deprinderi sau priceperi motrice.

c.3.4.5. Procedeul eforturilor repetate pana la refuz

La acest procedeu metodic incarcatura efortului este de aproximativ 35-40% pentru incepatori si 55-60% pentru avansati. Acest procedeu metodic este foarte bun si pentru ca nu poate produce accidente asupra organismului subiectilor. Eficienta acestui procedeu este vizibila doar la unele exercitii, deci dupainstalarea oboselii reale.

c.3.4.6. Procedeu Power-Training

Se foloseste pentru dezvoltarea fortei explozive adica pentru forta in regim de viteza la nivelul diferitelor grupe musculare ale organismului.

Se lucreaza sau se opereaza cu trei grupe de stimuli:

a)

haltere;

b) exercitii cu mingi medicale;

c)

exercitii acrobatice.

Un program de lucru cuprinde 12 exercitii, cate 4 din fiecare grupa. dupafiecare serie se patru exercitii se face o pauza a 3-5 minute. exercitiile dintr-o serie au la inceput o incarcatura mai redusa fata de posibilitatile maxime ale subiectiilor.

Metodica predarii fotbalului in scoala :

Formele de invatamant in care se practica fotbalul sunt:

Fotbal in invatamantul primar

Fotbalul in invatamantul gimnazial si liceal

Fotbalul in invatamantul primar: clasele I-IV

In concordanta cu continutul modelului educatiei fizice, fotbalul impreuna cu celelalte mijloace (atletism, gimnastica, handbal, baschet, etc.) trebuie sa contribuie la realizarea obiectivelor educatiei fizice la ciclul primar, prevazute de programa scolara.

Pentru aceasta, profesorul de educatie fizica, in selectionarea mijloacelor, metodelor si, mai ales, in organizarea si desfasurarea lectiilor, va tine seama de particularitatile morfofunctionale ale elevilor de varsta scolara mica (clasele I-IV).

In lectia de Educatie Fizica, la nivelul claselor I-IV, fotbalul este prezent prin:

a)

Exercitii de manevrare a mingii

Exercitiile de manevrare a mingii constau in lovirea, oprirea (preluarea) si conducerea mingii cu piciorul, dar ele pot fi combinate si cu prinderea si cu aruncarea mingii cu mana, dezvoltand "simtul mingii".

Ca mijloace si formatii, se folosesc.

lovirea mingii la perete, cu si fara oprire;

preluarea si pasarea mingii in formatii de triunghi, patrat, cerc, etc;

conducerea mingii cu deplasare in mers si in alergare;

conducerea mingii printre elevi, serpuit, jaloane sau in zigzag;

aruncarea si prinderea cu doua maini;

jocuri si intreceri cu mingea;

stafete combinate;

hustiuluc.

b) Procedee tehnico-tactice de baza ale jocului

Dintre aceste procedee, care conditioneaza practicare jocului bilateral, sub forma minifotbalului, vor fi predate urmatoarele:

lovirea mingii cu latul, varful, siretul interior si plin sub forma de pase si tras la poarta;

lovirea mingii cu capul, folosind partea frontala a capului;

preluarea mingii cu capul, folosind partea frontala a capului;

preluarea mingii cu talpa piciorului si cu latul;

conducerea mingii cu siretul prin exterior si interior;

aruncarea mingii de la margine cu extensia trunchiului.

La efectuarea exercitiilor vor fi folosite suveici, stafete si jocuri dinamice

c)

Jocuri de miscare pregatitoare

Exercitiile de organizare sub forma de intrecere si de joc duc la insusirea mai rapida a procedeelor tehnico-tactice ale jocului de fotbal, comparativ cu exersarea izolata a acestora. De asemenea, ele reusesc printr-o forma placuta si accesibila sa asigure dezvoltarea calitatilor motrice de baza si specifice, sa formeze si sa educe corectitudinea si spiritul de echipa.

Ca mijloace recomandam:

jocuri 3 x 3, 4 x 4 la o poarta sau doua porti improvizate;

intreceri privind mentinerea mingii in aer cu piciorul si capul;

intreceri privind executarea loviturilor de pedeapsa de la 7 m;

intreceri privind transmiterea mingii pe sub o portita improvizata.

Fotbalul in invatamantul gimnazial si liceal

Atat la ciclul gimnazial (cl. V-VIII), cat si la cel liceal (cl. IX-XII), obiectivul final al practicarii fotbalului in lectia de educatia fizica este reprezentat de capacitatea elevului de a se integra in jocul competitional scolar, de a avea cunostinte de organizare a jocurilor si de arbitru scolar.

La nivelul claselor V-VIII si respectiv IX-XII fotbalul este prezent in urmatoarele forme de organizare a educatiei fizice si sportive:

a)

lectia de educatie fizica;

b) lectia de activitatii sportiva (numai la ciclul gimnazial (cl.V-VIII).

a) In lectia de educatie fizica, plecand de la premisa metodica, potrivita careia continutul initierii tehnice si tactice a elevilor trebuie sa fie in concordanta cu modelul tehnico-tactic al jocului, invatarea fotbalului este esalonata pe urmatoarele etape: Modele tehnico-tactice pe etape scolare

Clasa V-VI (10-12 ani)

1. Invatare si consolidare a procedeelor tehnico-tactice:

lovirea mingii cu piciorul;

lovirea cu capul;

conducerea mingii;

preluarea mingii.

2. Initiere si invatare a procedeelor de tactica individuala:

marcajul si demarcajul.

3. Initiere si invatare a procedeelor de tactica colectiva (prin joc):

pasa;

un-doi-ul.

Clasa VII-VIII (12-14 ani)

1. Consolidarea procedeelor tehnico-tactice (1) si in plus:

aruncarea de la margine;

protejare si deposedare.

2. Initiere, invatare si consolidare a procedeelor de tactica individuala:

marcaj si demarcaj.

3. Initiere, invatare si consolidare a procedeelor te tactica colectiva:

un-doi-ul;

pasa;

schimbul de locuri;

forme de atac si aparare-consolidare-invatare joc.

Clasa IX-X (14-16 ani)

1. Consolidarea procedeelor tehnico-tactice (1) si (4) si in plus invatarea:

miscarile inselatoare;

deposedarea.

2. Consolidarea marcajului si demarcajului:

invatarea depasirilor.

3. Initiere si invatare a evitarii jocului la offsaid, a incrucisarii intre 2 jucatori:

consolidarea formelor de atac si aparare.

Clasa a XI-XII (16-18 ani)

1. Consolidarea si perfectionarea prin joc a procedeelor tehnico-tactice.

2. Consolidarea si perfectionarea prin joc a procedeelor de tactica individuala.

3. Initiere, invatare si consolidare prin joc a procedeelor de tactica colectiva:

circulatia jucatorilor si a mingii in atac;

aparare combinata cu libero.

Aprecierea si notarea cunostintelor la ciclul gimnazial si liceal se fac prin:

verificarea capacitatii de practicare a jocului de fotbal prin respectarea aplicarii uneia din actiunile tehnico-tactice de atac si aparare, prevazute in modelele prezentate in conditiile respectarii regulamentului.

c)

Lectia de activitati sportive

Orele de activitati sportive fac parte din planurile de invatamant ale scolilor gimnaziale. Instruirea se desfasoara sub forma de lectii pe clase sau pe grupe de clase.

In cadrul orelor de activitati sportive se vor pregati echipele claselor pentru competitiilor interne sau a reprezentativelor scolare pentru participarea la calendarul competitional: scolar, republican al fotbalului.

Structura acestei forme de organizare este asemanatoare lectiei de antrenament sportive (ca structura, continut si organizare). Lectiile de activitati sportive se pot desfasura in scoala. Dar mai ales pe terenuri de dimensiuni normale, care se afla in apropierea scolii.

Organizarea activitatii fotbalistice scolare

Structura activitatii fotbalistice in scoala generala si liceu este:

a) Echipa reprezentativa a scolii, formata din cei mai buni 16-18 jucatori, in principal elevi ai claselor mari, participanta la competitiile organizate pe categorii de varsta.

b) Echipa de perspectiva formata din 20 de jucatori, in principal elevi ai claselor mai mici, care participa la competitiile organizate pe categorii de varsta.

c) Echipele reprezentative ale claselor care constituie baza de selectie pentru cele doua etape prezentate mai sus si care participa la campionatul interclase al scolii.

Profesorul care raspunde de activitatea fotbalului in scoala are urmatoarele sarcini:

intocmeste planul de activitate fotbalistica din scoala, precum si cel de pregatire al echipelor reprezentative;

raspunde de pregatirea si prezentarea echipei reprezentative la competitii;

desfasoara o activitate permanenta de selectie;

se preocupa de dezvoltarea bazei materiale necesare instruirii;

organizeaza competitii de masa la nivelul scolii.

a) Pentru buna pregatire a echipei de fotbal a scolii, se poate solicita ajutorul asociatiilor si cluburilor sportive din apropierea scolilor pentru folosirea bazei sportive. Selectia si formarea echipelor reprezentative

Selectia, in vederea depistarii elevilor talentati, trebuie sa aiba un caracter permanent, si se efectueaza in cadrul orelor de activitate sportiva, orelor de educatie fizica si la competitiile de masa. Criterii de selectie

1.

Starea de sanatate.

2.

Dezvoltarea fizica buna.

3.

Joc la 2 porti, in care se urmareste:

indemanare, viteza, rezistenta in regim de viteza;

indici sporiti de executie precisa a actiunilor tehnico-tactice, in conditii de rezistenta;

insusiri si calitati psihice: daruire, anticipare, imaginatie.

4.

Probe si norme de control efectuate pe trei grupe de varsta (9-12 ani, 13-15 ani, 16-18 ani).

Precizarea componentei lotului reprezentativei scolare constituie primul pas al formarii unitatii competitive, dupa care urmeaza o serie de alte masuri care sa conduca la alcatuirea unui colectiv de munca unit in jurul aceluiasi scop. In acest sens profesorul de educatie fizica trebuie sa transmita jucatorilor in fiecare etapa a instruirii obiectivelor de indeplinit (individuale si colective).

fara, survenita imediat postimpact, insotita sau nu de modificari tranzitorii ale functiilor vegetative si vitale ( tensiune arteriala, tahicardie, scurta apnee). Fenomenul este de

scurta durata( cateva minute) si total reversibil, deoarece nu-i corespunde o leziune organica. Majoritatea comotiilor daca sunt recunoscute din timp si tratate corespunzator nu sunt