Sunteți pe pagina 1din 4

Tehnici de comunicare. Comunicare orala. Avantaje.Obstacole.

Reguli de pregatire a prezentării

1.Tehnici de comunicare orală.


Emiţăţorul şi Receptorul. La individul uman, comunicarea depinde de capacitatea de relaţionare
cu celălalt, de disponibilitatea de combinare a codului folosit, de
disponibilitatea de recepţie şi prelucrare, de complexitatea şi varietatea conţinuturilor, precum şi
de posibilitatea emiţătorului şi receptorului de a-şi schimba reciproc rolurile.
Emiţătorul - care este un individ, un grup, o instituţie: posedă informaţie bine structurată are o
stare de spirit deosebită (motivaţie) şi are un scop bine precizat. Declanşează actul comunicării,
iniţiind şi formulând mesajul are grade diferite de credibilitate sau de prestigiu. Calităţile care
marchează personalitatea vorbitorului, a comunicatorului (a emiţătorului) sunt:
Claritate - organizarea conţinutului de comunicat astfel încât acesta să poată fi uşor de urmărit;
folosirea unui vocabular adecvat temei şi autorului; o pronunţare corectă şi completă a
cuvintelor;
Acurateţe - presupune folosirea unui vocabular bogat pentru a putea exprima sensurile dorite;
cere exploatarea completă a subiectului de comunicat;
Empatia - vorbitorul trebuie să fie deschis tuturor interlocutorilor, încercând să înţeleagă situaţia
acestora, poziţiile din care adoptă anumite puncte de vedere, să încerce să le înţeleagă atitudinile,
manifestând în acelaşi timp amabilitate şi prietenie;
Sinceritatea - situaţia de evitare a rigidităţii sau a stângăciei, recurgerea şi menţinerea într-o
situaţie naturală;
Atitudinea - evitarea mişcărilor bruşte în timpul vorbirii, a poziţiilor încordate sau a unora prea
relaxate, a modificărilor bruşte de poziţie, a scăpării de sub control a vocii;
Realizarea contactului vizual - este absolut necesar în timpul dialogului, toţi participanţii la
dialog să se poată vedea şi să se privească, contactul direct, vizual, fiind o probă a credibilităţii şi
a dispoziţiilor la dialog;
Înfăţişarea - reflectă modul în care te priveşti pe ţine însuţi: ţinută, vestimentaţia, trebuie să fie
adecvate la locul şi la felul discuţiei, la statutul social al interlocutorilor;
Postura - poziţia corpului, a mâinilor, a picioarelor, a capului, a spatelui – toate acestea trebuie
controlate cu abilitate de către vorbitor;
Vocea - urmăriţi dacă sunteţi auziţi şi înţeleşi de cei care vă ascultă, reglaţi-vă volumul vocii în
funcţie de sală, de distanţa până la interlocutor, faţă de zgomotul de fond ca şi faţă de tema şi
contextul social al comunicării;
Viteza de vorbire - trebuie să fie adecvată interlocutorilor şi situaţiei; nici prea mare pentru a
indica urgenţă, nici prea înceată, pentru a nu pierde interesul ascultătorului;
Pauzele de vorbire - sunt recomandate atunci când vorbitorul doreşte să pregătească auditoriul
pentru a recepţiona o idee importantă.
Receptorul care şi el poate fi: un individ, un grup, o instituţie căruia / căreia îi este adresat
mesajul sau care intră în posesia mesajului în mod întâmplător / conştient.
Receptorul / destinatarul recepţionează mesajul, îl decodifică (descifrează prin înţelegere), îl
prelucrează, interpretează şi dă semnal de răspuns (feed-back). De regulă la primirea mesajului,
receptorul reacţionează în patru moduri:
a) reacţie adaptativă (preia şi prelucrează mesajul de asemenea manieră încât să-şi sporească
şansele de reuşită, să maximizeze profitul / recompensa);
b) reacţie de autoapărare (ego-defensivă); receptorul încearcă să salveze aparenţele, are o
imagine de sine acceptabilă şi pe cât posibil în acord cu imaginea celorlalţi despre el;
c) reacţia expresiei valorice - apreciază rolul mesajului în dezvoltarea personală;
d) reacţie cognitivă - vizează nevoia receptorului de a înţelege, de a da sens mesajului; pentru
aceasta îşi activează experienţa de viaţă şi discernământul.

2 Comunicarea orală
Sub umbrela derutanta a notiunii de comunicare orala se afla deopotriva elemente care tin de
expresia sonora a vocii umane si elemente care tin de sensul cuvintelor. În acest sens se poate
face o distinctie între doua tipuri de limbaj, profund diferite ca natura, dar intim conectate:
· limbajul paraverbal sau ceea ce oamenii comunica prin voce (volum, intonatie, ritm, tonalitate,
accent, pauze) si prin manifestari vocale fara continut verbal (rîsul, dresul vocii, geamatul,
oftatul, mormaieli, plescaituri, urlete, tipete, fluieraturi etc.);
· limbajul verbal sau ceea ce oamenii comunica prin rostirea si descifrarea întelesului cuvintelor.
3 Avantaje.
Comunicarea  orală este unul din mijloacele principale prin care se derulează relaţiile cu
ceilalţi.
 
Comunicarea orală are numeroase avantaje faţă de celelalte tipuri:
▪ dă posibilitatea emiţătorului să-şi exprime ideile mai rapid şi mai uşor;
▪ există posibilitatea controlului prin feed back;
▪ se pot folosi tehnici persuasive, gesturi, mimică;
▪ există posibilitatea controlării fluxului informaţional, pe toată durata comunicării.
Comunicarea orală se realizează pe trei niveluri:
1.      verbal
2.      paraverbal
3.      nonverbal
Acestea sunt reprezintate astfel:
    * nivelul verbal (al cuvintelor) doar 7% din totalul actului de comunicare
    * 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...)
    * 55% are loc la nivelul nonverbal (proxemica, expresia facială, poziţia, mişcarea,
îmbrăcămintea etc.).
4 Obstacole.
Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu receptează sau
interpretează greşit sensul dorit de emiţător. O comunicare eficientăurmăreşte să reducă motivele
care determină aceste fenomene. Întelesurile se regăsesc înoameni şi nu în cuvinte, astfel că
identificarea factorilor care conduc la interpretări greşiteeste primul pas spre a realiza o mai bună
comunicare.Aceştia sunt:
1.Diferenţele de percepţie-Modul în care noi privim lumea este influenţat de experienţelenoastre
anterioare, astfel că persoanele de vârste diferite, naţionalităţi, culturi, educaţie,ocupaţie, sex,
temperamente etc. vor avea alte percepţii şi vor interpreta situaţiile în mod diferit. Diferenţele de
percepţie sunt de multe ori rădăcina a numeroase bariere decomunicare.
2. Lipsa de cunoaştere- Este dificil să comunicăm cu cineva cu o cultură generală precară,
alecărei cunoştinţe in legătură cu un anumit subiect în discuţie sunt mult mai reduse. Desigur, nu
este imposibil, dar necesită multă abilitate din partea celui care comunică. El trebuie săfie
conştient de prăpastia culturală dintre cei doi şi să se adapteze în consecinţă.
3.Concluziile grăbite - Deseori vedem ceea ce dorim să vedem şi auzim ceea ce dorim săauzim,
evitând să recunoaştem realitatea în sine. Aceasta ne poate conduce la erori depercepţie.
4.Stereotipii -Numai învăţând permanent din experienţele proprii vom preîntâmpina riscul dea
trata persoane diferite ca şi când ar fi una singură: dacă am cunoscut un inginer (student,maistru,
negustor, etc.) , i-am cunoscut pe toţi.
5.Lipsa de interes- Este una din ce mai mari şi mai frecvente bariere ce trebuie depăşite. Acolo
unde lipsa de interes este evident şi de inţeles, trebuie să se acţioneze cu mult tactpentru a
direcţiona mesajul astfel încât să corespundă intereselor şi nevoilor celui careprimeşte mesajul.
Alte bariere în cumunicare sunt:
6.Dificultăţile de exprimare
7.Emoţiile locutorului
8.Personalitatea
9.Etnocentrismul.

5. Reguli de pregatire a prezentării


Pagina de titlu: Titlu, autor, afiliere instituţională – inclusiv precizarea evenimentului pentru
care este destinată prezentarea.
Pagina de încheiere: un scurt rezumat al celor mai importante idei, alături de „Mulţumesc” –
permite publicului recapitularea în perioada de discuţii.
Nu începeţi prezentările prin scuze! Transmiteţi o atitudine pozitivă, de încredere.
O prezentare reuşită durează mai puţin decât se aşteaptă audienţa – faceţi o repetiţie pentru a
estima durata reală a prezentării!
“Totul a început bine, pînă în momentul în care începu a utiliza acel PowerPoint…”. Pentru ca să
nu auzim aceste cuvinte după prezentarea noastră ar fi bine să ne aducem aminte următoarele:
1.Utilizați nu mai mult de 3 culori pe un slide. Și e recomadabil ca aceste culori să fie cît mai
clare. Slide-ul nu e un tablou pe care putem încerca toată gama de culori și combinațiile dintre
acestea.
2.Utilizați nu mai mult de 3 fonturi pe un slide. Dar, daca utilizați 2, nimeni nu vă va judeca –
unul la titlul paginii, altul pentru textul din conținut.
3.Mărimea fontului contează – 30 e minim pentru textul din conținut, iar pentru titlu
recomadabil să fie de la 40. Nu se merită efortul de a crea o prezentare bună doar pentru ca să
știți că este, iar publicul să vă asculte pentru că nu se vede ce scrie.
4.Evitați BOLD, ITALIC, MAJUSCULE. Adesea acestea sunt utilizate pentru a evidenția ceva
foarte important, însă puțini din vorbitori cunosc despre faptul că subconstientul nostru poate
percepe diferența de 0,5 de mărime font și reacționează ca filtru pentru tot ce e STRIGĂTOR.
5.Creați toate slideurile într-un singur stil pentru armonia și estetica prezentării.
6. Nu mai mult de 40 de cuvinte. Cam atît ar trebi să conțină o pagină de slide. Și o remarcă
importantă: evitați maxim posibil trecerea din rînd nou a unei propoziții.
7.Tot ce poate fi înlocuit de imagini, simboluri –  înlocuiți. Cînd spun “elefant roz” cine vede
literele “e-l-e-f-a-n-t  r-o-z”? Atunci de ce să nu ușurăm lucrul creierului ascultătorului?
8.În 20 min/7 slideuri. Aceasta ar permite ca să vorbiți mai mult decăt să citiți, pentru că
prezentările PowerPoint sunt un ajutor pentru public în a vizualiza ceea ce vom spune și nu
pentru a fi utilizat de vorbitor ca “țidulă”.
9. Spuneți NU sunetelor în prezentare. Excepție poate face sunetul din filmulețele ce le
prezentați. Te simți oribil ca și ascultător cînd la mijloc de prezentare, la schimbarea unui slide
auzi un sunet de monede în cădere care apare de nicăieri.
10.Nu utilizați tabele și diagrame – ele nu sunt percepute de public. Pentru că mai niciodată
nu pot transmite ceea ce au scris în ele, încercați să le printați și oferițile publicului ca material ce
îl pot primi la mână.
11.Creați contrast între fon și text. Chiar dacă atunci cînd creați slideurile roșul se vede frumos
pe negru, practic oricînd el va fi imposibil de citit clar de public. Nu întotdeauna ceea ce e
frumos e și cu rezultat. Simplu, cu contrast cît mai mare posibil – iată secretul unui slide de
calitate.
12.Nu dublați ceea ce scie pe slide cu ceea ce spuneți. “Mulțumesc!” – pe slide, “Fiți fericiți!”
–în cuvinte.
13.Creează, experimentează, încîntă!