Metodica Predarii Baschetului În Liceu

Ciocoiu Dana Lucica Baschet-Repere didactice pentru predarea jocului în liceu
1
Referenţi ştiinţifici:
Prof.univ.dr. HÂNSA Constantin

Prof.univ.dr. PLOEŞTEANU Constantin
Coperta realizată de autoare
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CIOCOIU, DANA LUCICA
Baschet:repere didactice pentru predarea jocului
de în liceu/ Ciocoiu Dana Lucica.- Galaţi: Europlus,
2013
Bibliogr.
ISBN 978-606-628-061-7
796.323.2
2
Cuvânt înainte
Lucrarea „Baschet - Repere didactice pentru predarea jocului în liceu” a fost

elaborată din dorinţa de a aduce încă un argument că baschetul practicat la învăţământul
liceal, este un mijloc important al educaţiei fizice. Baschetul dispune de un potenţial generos
pentru formarea deprinderilor şi priceperilor motrice, dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice, a
gândirii dar şi al formării de atitudini, comportamente, a dezvoltării personalităţii elevilor.
În cele 13 capitole ale lucrării, jocul de baschet a fost tratat din perspectiva celor trei
categorii de acţiuni, specifice procesului instructiv-educativ, inseparabile: predarea, învăţarea
şi evaluarea, adaptate pentru elevii din învăţământul liceal. Astfel, conţinutul lucrării
punctează problemele privind organizarea lecţiilor, principiile didactice, metodele utilizate,
conţinutul programelor, terminologie specifică, soluţii de optimizare a predării conţinuturilor
specifice, noţiuni metodice care au vizat relaţia componentelor tehnică-tactică şi proiectarea
didactică a lecţiilor cu teme specifice baschetului la învăţământul liceal. De asemenea, jocul de
baschet a fost abordat într-un capitol al materialului şi din perspectiva variantelor sale de
practicare (Korfball, Streetball), oferind informaţii care valorificate practic, pot angaja elevii
într-o nouă experienţă de cunoaştere, de trăire sau de acţiune.Conţinutul este prezentat într-o
formă accesibilă, temele fiind însoţite de un bogat material ilustrativ (tabele, figuri, imagini,
etc.).
Materialul oferă un suport informaţional teoretic, practic, metodic util în activitatea
de formare şi perfecţionare a studenţilor şi cadrelor didactice care doresc să abordeze conţinutul
jocului de baschet, ca temă în lecţia de educaţie fizică la învăţământul liceal.
Autoarea
3
CUPRINS
CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
PRACTICAREA BASCHETULUI ÎN LICEU................................. 6
1.1 Baschetul-mijloc al educaţiei fizice la învăţământul liceal......... 6

1.2 Aspecte organizatorice specifice lecţiilor cu temă din jocul de
baschet......................................................................................... 11
CAPITOLUL 2. PRINCIPIILE PROCESULUI ÎNSTRUCTIV-

EDUCATIV SPECIFICE PREDĂRII BASCHETULUI ÎN
LICEU.......................................................................................... 15
2.1 Principiile didactice utilizate în procesul de predare a

baschetului la învăţământul liceal............................................... 15
CAPITOLUL 3. METODE SPECIFICE BASCHETULUI LA
ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL............................................................ 24
3.1 Metode utilizate în procesul de predare a jocului de baschet la

învăţământul liceal...................................................................... 24
CAPITOLUL 4. EVALUAREA COMPONENTELOR TEHNICO -
TACTICE DIN JOCUL DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL
LICEAL........................................................................................ 29
4.1 Aspecte practico-metodice specifice evaluării în jocul de

baschet la învăţământul liceal..................................................... 29
4.2 Forme şi tipuri de evaluare în jocul de baschet la învăţământul

liceal............................................................................................ 33
4.3 Metode principale de evaluare a jocului de baschet la

învăţământul liceal…………………………………………...... 34
4.4 Instrumentele principale de evaluare a jocului de baschet la

învăţământul liceal……………………………………….......... 38
Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme din jocul

4.5 de baschet la clasa a IX-a............................................................ 43
4.6 Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme din jocul
4
de baschet la clasa a X-a............................................................ 46

de baschet la clasa a XI-a........................................................... 48

de baschet la clasa a XII-a.......................................................... 50
CAPITOLUL 5. CONŢINUTUL JOCULUI DE BASCHETUL ÎN

CLASELE IX-X............................................................................. 52
5.1 Cadru metodic general privind predarea jocului de baschet la

clasele IX-X................................................................................. 52
5.2 Competenţele generale ale jocului de baschet baschet pentru

clasele IX-X................................................................................. 53
5.3 Competenţele specifice jocului de baschet pentru clasa a IX-a . 54

5.4 Competenţele specifice jocului de baschet pentru clasa a X-a... 54
5.5 Conţinutul programelor pentru predarea lecţiilor cu temă din
jocul de baschet (clasele IX-X)................................................... 55
5.6 Aptitudini psihomotrice manifestate la clasele IX-X.................. 59

CAPITOLUL 6. CONŢINUTUL JOCULUI DE BASCHET ÎN
CLASELE XI-XII........................................................................... 61
6.1 Cadru metodic general privind predarea jocului de baschet la

clasele XI-XII.............................................................................. 61
6.2 Competenţele generale ale jocului de baschet pentru clasele

XI-XII.......................................................................................... 62
6.3 Competenţele specifice jocului de baschet pentru clasa a XI-a.. 62

6.4 Competenţele specifice jocului de baschet pentru clasa a XII-a. 63
jocul de baschet (clasele XI-XII)................................................ 64
6.6 Aptitudini psihomotrice manifestate la clasele XI-XII............... 67

CAPITOLUL 7. TEHNICA JOCULUI DE BASCHET ÎN
LICEU.......................................................................................... 69
5
7.1 Relaţia componentelor tehnice în predarea jocului de baschet

la învăţământul liceal.................................................................. 69
7.2 Traseul metodic general privind iniţierea - învăţarea - fixarea -

consolidarea - tehnicii jocului de baschet la învăţământul
liceal…………………………………………………………… 75
CAPITOLUL 8. TACTICA JOCULUI DE BASCHET ÎN

LICEU.......................................................................................... 83
8.1 Relaţia componentelor tactice în predarea jocului de baschet la

învăţământul liceal...................................................................... 83
8.2 Traseul metodic general privind iniţierea - învaţarea - fixarea –

consolidarea-tacticii jocului de baschet la învăţământul
liceal............................................................................................ 88
8.2.1 a. Traseul metodic de învăţare a tacticii individuale………....... 92

8.2.2 b. Traseul metodic de învăţare a tacticii colective elementare
(combinaţii de 2-3 jucători)……………………………………. 92
8.2.3 c. Traseul metodic de învăţare a tacticii colective de echipă

(sisteme de joc)............................................................................ 93
CAPITOLUL 9. ANALIZA METODICĂ A CONŢINUTULUI
TEHNICO - TACTIC DIN JOCUL DE BASCHET CONFORM
CERINŢELOR PROGRAMEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
LICEAL........................................................................................ 95
9.1 Analiza metodică a conţinutului tehnico - tactic pentru

practicarea baschetului la învăţământul liceal............................. 95
9.2 Analiza metodică a elementelor tehnice fără minge................... 96

9.3 Analiza metodică a elementelor tehnice cu minge...................... 105
9.4 Analiza metodică a acţiunilor tactice individuale în atac............ 112
9.5 Analiza metodică a acţiunilor tactice individuale în apărare...... 118
9.6 Analiza metodică a acţiunilor tactice elementare de echipă
(combinaţii de 2-3 jucători) în atac............................................. 120
6

(combinaţii de 2-3 jucători) în apărare........................................ 126
9.8 Analiza metodică a acţiunilor tactice colective de echipă

(sisteme de joc) în atac................................................................ 131

(sisteme de joc) în apărare........................................................... 136
CAPITOLUL 10. ECHIPA REPREZENTATIVĂ DE BASCHET

ÎN LICEU..................................................................................... 141
10.1 Pregătirea echipei reprezentative de baschet în liceu.................. 141

CAPITOLUL 11. VARIANTELE BASCHETULUI……………… 148
11.1 Korfball-ul - disciplină alternativă de predare a jocului sportiv
în liceu…………………………………………………………. 148
11.2 Streetball-ul - fenomen social în rândul tinerilor liceeni……... 152

CAPITOLUL 12. PROIECTAREA DIDACTICĂ A
CONŢINUTULUI JOCULUI DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL
LICEAL………………………………………………………… 156
12.1 Aspecte generale privind modalităţile de integrare a

conţinuturilor jocului de baschet în lecţia de educaţie
fizică............................................................................................ 156
12.2 Aspecte generale privind modalităţile de integrare a

conţinuturilor jocului de baschet în lecţia de ansamblu
sportiv.......................................................................................... 163
CAPITOLUL 13. TERMENII SPECIFICI UTILIZAŢI ÎN

CONTEXTUL EDUCAŢIONAL.................................................. 170
13.1 Termenii specifici utilizaţi pentru disciplina educaţie fizică şi

sport la învăţământul liceal......................................................... 170
BIBLIOGRAFIE......................................................................... 172
ANEXE...................................................................................... 176
7
CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PRACTICAREA

BASCHETULUI ÎN LICEU
1.1 Baschetul - mijloc al educaţiei fizice la învăţământul liceal
Practicarea jocului de baschet rezolvă posibilităţile de pregătire

multilaterală ale adolescentului, care potrivit etapei de instruire, se încadrează în
ciclul de învăţământ liceal (clasele IX-XII).
Jocul de baschet este abordat în liceu astfel:
 ca disciplină ştiinţifică (teoria şi metodica respectivă);
 ca disciplină sportivă;
 ca mijloc al educaţiei fizice şcolare.
Datorită valenţelor formative, baschetul este considerat un mijloc important
al educaţiei fizice care poate fi practicat şi în liceu.
Adaptarea jocului la particularităţile organizatorice, vârstă, sex, etapă de
instruire, constituie argumente ca disciplina baschet să fie permanent inclusă în
conţinutul programelor şcolare.
Practicat în mod ştiinţific şi metodic, jocul de baschet contribuie la
realizarea principalelor obiective şi sarcini ale educaţiei fizice şcolare din care
sintetizăm următoarele:
 asigurarea şi întărirea sănătăţii;
 formarea deprinderilor motrice de bază şi specifice (cunoştinţe speciale
de tehnică, tactică sportivă, noţiuni de regulament);
 dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice sub aspectul lor general şi specific;
 dezvoltarea capacităţilor morale, volitive;
 formarea capacităţii şi obişnuinţei de practicare sistematică a exerciţiilor
fizice;
 recreere şi refacere intelectuală.
8
Practicarea jocului de baschet, presupune utilizarea tuturor segmentelor

corpului şi favorizează dezvoltarea acestuia în limite normale.
Legat de valoarea formativă, jocul de baschet la învăţământul liceal
dezvoltă în principal următoarele aptitudini psihomotrice:
Îndemânarea/ Coordonarea este o aptitudine psihomotrică dominantă în
jocul de baschet. Coordonarea este determinată de corelaţia dintre activitatea
sistemului nervos şi muscular din timpul efectuării mişcărilor. Astfel, elevii care
au o coordonare bună îşi însuşesc mai rapid procedeele tehnice ale jocului.
Efectuarea componentelor tehnico-tactice specifice baschetului se bazează pe
viteză şi detentă în special la nivelul segmentelor care manevrează mingea.
Aplicarea acestora în condiţii de viteză, echilibru, forţă, mişcare fizică şi psihică,
determină creşterea capacităţii de autoreglare a executantului, adică rezolvarea
situaţiilor caracteristice jocului.
Viteza se îmbunătăţeşte sub toate formele ei de manifestare, în special viteza
de reacţie, execuţie, deplasare. Valorificarea în joc a diferitelor procedee tehnice,
dezvoltă şi unele forme ale vitezei de reacţie care nu se regăsesc la alte discipline,
cum ar fi viteza de intrare rapidă în acţiune, oprire bruscă şi continuarea unei noi
acţiuni imediat celei precedente, care a fost întreruptă (aciclitate tehnică).
Forţa
Forţa se manifestă în execuţiile elementelor tehnice care solicită trenul
inferior cum ar fi menţinerea poziţiei fundamentale în apărare, sărituri, opriri etc.,
dar şi a trenului superior prin pase, aruncări la coş, etc.
Practicarea baschetului, dezvoltă şi cuplul viteză - forţă (forţa explozivă)
adică detenta care este prezentă în toate acţiunile tehnico - tactice şi nu doar în
efectuarea săriturilor.
Referitor la cele afirmate anterior, autorii Fleancu, L., J., Ciorbă, C.,
(2004), apreciază forţa ca fiind „mecanismul principal”, necesar în execuţia
componentelor tehnico-tactice ale jocului de baschet.
9
Rezistenţa asigură baza pe care se manifestă celelalte aptitudini

psihomotrice. Astfel, baschetul dezvoltă în mod deosebit rezistenţa în regim de
viteză, forţă, îndemânare. Prin structură sa, jocul de baschet, dezvoltă rezistenţa
atât pentru condiţii aerobe cât şi anaerobe.
Mobilitatea/ Supleţea
Efectuarea procedeelor tehnice, contribuie la dezvoltarea mobilităţii iar
aceasta condiţionează alături de precizie şi coordonare calitatea mişcărilor.
Predescu, T., Ştefan., C. (f.a) consideră că studiul şi analiza aptitudinilor
psihomotrice în jocul de baschet, se poate realiza doar din punct de vedere teoretic,
deoarece practic, este imposibil de determinat.
Orice execuţie tehnico-tactică specifică baschetului, solicită în proporţii
diferite angrenarea aptitudinilor psihomotrice, motiv pentru care nu putem discuta
despre o combinaţie optimă a acestora.
La învăţământul liceal, predarea lecţiilor cu teme specifice jocului de
baschet, trebuie direcţionată spre tendinţele şi orientările metodologice moderne.
Rolul lor este de a asigura un nivel calitativ al cunoştinţelor, de a contura
personalitatea elevului şi creşterea posibilităţilor acestuia pentru învăţarea jocului.
Conceptul model privind orientările şi tendinţele actuale ale predării
jocului de baschet la învăţământul liceal, impune cerinţele organizării şi
planificării riguroase a următorului flux tehnologic: iniţiere, învăţare, consolidare-
evaluare. Astfel programele pentru învăţământul liceal, prevăd competenţe
generale, specifice, conţinuturi, indicaţii metodice, probe şi norme de control.
Procesul de predare-învăţare din didactica actuală, particularizat la jocul de
baschet în liceu evidenţiază anumite caracteristici prezentate în tabelul 1.1.
10
Tabelul 1.1
Aspecte privind procesul de predare-învăţare din didactica actuală
particularizat jocului de baschet în liceu
Criterii Strategii didactice centrate pe învăţare

 Exprimă puncte de vedere proprii.
 Realizează un schimb de idei cu ceilalţi.
 Argumentează, întreabă şi se întreabă cu
Rolul elevului scopul de a înţelege, de a realiza sensul unor
cunoştinţe practico-teoretice.
 Cooperează în rezolvarea problemelor şi a
sarcinilor de lucru în joc.
 Facilitează şi intermediază învăţarea prin
metode, mijloace, materiale şi instalaţii
moderne.
Rolul profesorului
 Ajută elevii să înţeleagă şi să argumenteze
punctele de vedere proprii.
 Este partener în învăţare.
 Învăţarea are loc predominant prin formare
Modul de
de competenţe şi deprinderi practice,
realizare a
teoretice.
învăţării
 Învăţarea se realizează prin cooperare.
 Vizează măsurarea şi aprecierea
competenţelor (cum valorifică elevul ceea ce
ştie).
Evaluarea  Pune accent pe elementele de ordin calitativ
(valori, atitudini).
 Vizează progresul în etapa învăţării la
fiecare elev (progresul motric).
11
Predarea baschetului la învăţământul liceal presupune parcurgerea unor

etape de instruire generale:
 Acomodarea cu obiectul de joc.
 Iniţierea, învăţarea, consolidarea fundamentalelor tehnicii cu minge şi
fără minge.
 Iniţierea, învăţarea, consolidarea acţiunilor, combinaţiilor individuale
şi colective dar şi a unor sisteme de joc simple.
 Aplicarea elementelor şi procedeelor tehnice în structuri complexe şi
joc bilateral.
Tipul de efort al acestei discipline este mixt (aerob - anaerob), caracterizat
de evoluţia celor trei parametrii: volum, intensitate, complexitate. Volumul alocat
jocului de baschet în lecţia de educaţie fizică la învăţământul liceal este moderat.
Predarea baschetului se realizează având ca punct de plecare acţiunile jocului
corespunzătoarea celor două faze de atac şi apărare.
Trebuie menţionat că în procesul de învăţare a conţinutului tehnico-tactic
se va utiliza exersarea globală, dar pentru anumite procedee tehnice, acţiuni,
combinaţii mai dificile ca structură motrică şi execuţie este necesară exersarea
analitică.
Tipologia lecţiei în raport cu obiectivele stabilite este următoarea:
 Lecţie de predare-învăţare, ce are ca obiectiv însuşirea diferitelor
categorii de deprinderi.
 Lecţie de consolidare-perfecţionare a deprinderilor dintr-o ramură de
sport şi dezvoltarea unei/unor aptitudiuni psihomotrice.
 Lecţie cu tematică numai dintr-o singură ramură de sport (monosport),
specifică practicării ramurilor de sport alternative şi a celor cuprinse în
C.D.S. (curriculum la decizia şcolii).
 Lecţie de pregătire fizică, specifică activităţii în aer liber pe durata
sezonului rece.
 Lecţie de evaluare, totală sau parţială, în cuplaj cu o altă temă.
12
În concordanţă cu modelului educaţiei fizice, conţinutul tehnico-tactic al

jocului de baschet împreună cu mijloacele altor discipline (atletism, gimnastică,
handbal, fotbal etc.), contribuie la realizarea obiectivelor educaţiei fizice din ciclul
liceal, prevăzute de programa şcolară.
1.2 Aspecte organizatorice specifice lecţiilor

cu temă din jocul de baschet
Profesorul care alege jocul de baschet ca disciplină de predare, trebuie să-şi

asigure un inventar sportiv minimal în vederea realizării scopului de bază al lecţiei
de educaţie fizică.
Lecţia reprezintă principala formă de organizare a procesului instructiv-
educativ prin care elevii acumulează cunoştinţe, priceperi, deprinderi. De
asemenea determină formarea de capacităţi, competenţe, atitudini specifice
educaţiei fizice şi sportului şi implicit specifice baschetului, dacă se alege ca temă
la învăţământul liceal.
Lecţia care abordează tematica jocului de baschet la învăţământul liceal,
prezintă următoarele caracteristici :
 se desfăşoară după un orar stabil, într-un cadru organizat la care
participă colective de elevi;
 elevii sunt din clase sau grupe constante, relativ omogene ca vârstă şi
posibilităţi motrice;
 participarea elevilor la desfăşurarea lecţiilor este obligatorie;
 este condusă şi organizată în majoritatea cazurilor de către profesorul
de specialitate, iar în lipsa acestuia de personal necalificat;
 durata unei lecţii este de 50’ cu excepţia celei de ansamblu sportiv
care variază între 90’-120’.
Forme de organizare:
 lecţia de educaţie fizică;
13
 lecţia de ansamblu sportiv;

 clasele speciale cu profil baschet;
 manifestări care au caracter facultativ, competiţii şcolare, etc.
Principalele aspecte de organizare a lecţiilor de educaţie fizică în care una
din teme este specifică baschetului se referă la:
1. Aspecte legate de baza materială:
►Amenajarea bazei sportive prin dotarea cu instalaţiile şi materialele
necesare, prioritare fiind mingile de baschet, panourile, coşurile, etc.
►Utilizarea raţională şi eficientă a bazei sportive în vederea utilizării la
maximum a spaţiilor, instalaţiilor şi materialelor existente (4-6 panouri de baschet,
folosirea peretelui şi a panoului de baschet pentru asigurarea repetărilor etc).
Deoarece sunt puţine şcoli care dispun de săli cu dimensiuni
regulamentare, este necesară structurarea şi planificarea conţinutului lecţiilor pe
parcursului anului de studii în funcţie de posibilităţile materiale.
Cadrele didactice care predau la şcolile ce dispun de o sală cu dimensiuni
reduse şi un teren în aer liber, vor elabora planificarea conţinutulului jocului pe tot
parcursul anului şcolar. Astfel vor aborda perioadele favorabile, lucrului în aer
liber cu mijloace care presupun utilizarea integrală a terenului (contraatacul, jocul
bilateral).
Şcolile care dispun doar de un singur teren în aer liber, vor planifica teme
specifice jocului de baschet la începutul semestrului I şi ultima parte a semestrului
II.
2. Aspectele din punct de vedere organizatoric sunt generale şi specifice:
►generale- vizează activitatea catedrei cum ar fi:
 organizarea elevilor, demixtarea claselor, variante pentru cuplarea a
două clase din acelaşi an de studiu;
 realizarea criteriilor, probelor şi normelor de control necesare evaluării
nivelului de pregătire tehnico-tactică a elevilor;
 prezentarea de către profesor a conţinuturilor care vor fi abordate,
14
a cerinţelor, criteriilor de evaluare şi repartizarea acestora pe semestre;

 eşalonarea raţională a lecţiilor în orarul săptămânal;
 elaborarea calendarului sportiv;
 pregătirile necesare instruirii elevilor pentru protecţia muncii.
► specifice cum ar fi:
 activitatea de pregătire pentru lecţie;
 activitatea desfăşurată pe parcursul lecţiei.
a. Activitatea de pregătire pentru lecţie presupune următoarele cerinţe
metodice:
 stabilirea locului unde urmează să se desfăşoare lecţia (în sală, în aer
liber sau mixt- 2-3 verigi ale lecţiei în aer liber, restul în sală);
 verificarea echipamentului elevilor;
 verificarea instalaţiilor (panouri, coşuri) şi a materialelor sportive (mingi,
jaloane, piptăraşe) care urmează a fi utilizate în lecţie;
 formarea grupelor valorice şi stabilirea sarcinilor ce urmează a fi
rezolvate în lecţia respectivă;
 stabilirea sarcinilor pentru elevii scutiţi medical;
 fixarea modalităţilor de evaluare a calităţii conţinutului lecţiei
(înregistrarea numărului de repetări, a timpului de lucru efectiv,
distanţele parcurse, evoluţia pulsului, etc,).
b. Activitatea desfăşurată pe parcursul lecţiei presupune următoarele
cerinţe metodice:
 importanţa prezentării de către profesor a conţinuturilor care vor fi
abordate;
 alegerea şi schimbarea (după caz) locului de conducere în timpul
diferitelor activităţi ale lecţiei;
 urmărirea modului în care sunt rezolvate toate sarcinile lecţiei (tehnica
procedeelor tehnice, corectarea greşelilor, încurajarea execuţiei unor
elevi);
15
 eliminarea din relaţia profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală

sau fizică asupra elevului;
 organizarea întrecerilor (distribuirea pe grupe omogene valoric,
arbitrajul, etc);
 reducerea pauzelor dintre repetări şi eliminarea timpilor de inactivitate;
 selectarea celor mai adecvate exerciţii pentru rezolvarea eficientă a
sarcinilor lecţiei;
 stabilirea momentului de realizare a execuţiilor „model”cu cei mai buni
elevi.
3. Aspectele metodice:
 elaborarea planificărilor în funcţie de condiţiile şcolii şi particularităţile
elevilor.
Deoarece derularea procesului de instruire este o activitate destul de
dificilă ce necesită o durată de pregătire mai mare pentru dobândirea
componentelor tehnico-tactice fundamentale, satisfacţia elevilor şi stimularea
acestora trebuie să fie permanentă.
Venind în completarea numeroaselor variabile oferite de programele
şcolare, lecţia de educaţie fizică rămâne o creaţie a fiecărui profesor, ce trebuie să
reflecte cunoştinţele şi competenţele sale profesionale. De asemenea profesorul
trebuie să manifeste capacitatea de a se adapta condiţiilor concrete de desfăşurare a
activităţii didactice şi a particularităţilor elevilor.
16
CAPITOLUL 2. PRINCIPIILE PROCESULUI

INSTRUCTIV-EDUCATIV SPECIFICE PREDĂRII
BASCHETULUI ÎN LICEU
2.1 Principiile didactice utilizate în procesul de predare a

baschetului la învăţământul liceal
Predarea este procesul prin care sunt selectate, organizate şi utilizate

„contextele” în care se desfăşoară jocul (pe teren în sală, aer liber), condiţiile de
exersare (activitatea frontală, individuală, pe perechi sau microgrupuri→ grupe,
ateliere, echipe) şi resursele (materiale, mijloace, metode, cunoştinţe, abilităţi,
atitudini ale cadrului didactic şi ale elevului de natură să genereze rezultate ale
învăţării).Sintetic procesul de predare este prezentat în figura 2.1.
Predarea
CUM ?
- procesul-
Condiţiile :
UNDE ? selectează -Activitate :
 Frontală
 Individuală
organizează  Pe perechi
Contextele :
- Sală (în interior)  Microgrupuri
- Aer liber (în exterior) utilizează (grupe,ateliere,
echipe)
Teren de joc
CU CE ?
Resursele :
- Materiale
- Mijloace
- Metode, procedee metodice
- Cunoştinţe, abilităţi, atitudini
Teren de joc
Figura 2.1 Procesul de predare în jocul de baschet
17
Fiecare obiect de învăţământ prezintă o structură conceptuală de bază,

respectiv un nucleu în jurul cărora gravitează componentele strategiei didactice
operaţionale (context, condiţii, resurse).
Autorul Colibaba-Evuleţ, D., (2007) consideră că o strategie operaţională
(metode - M, materiale - M, Mijloace - M, combinaţia celor 3 M, principii, reguli,
norme, forme, stiluri, creativitate) nu trebuie confundată cu strategia generală a
sistemului educaţional care vizează finalităţi, scopuri, obiective la nivel
macrostructural.
Componentele strategiei operaţionale asigură premisele necesare
îndeplinirii în condiţii de eficienţă a obiectivelor jocului pe care le urmăreşte
conţinutul programei. În derularea activităţii de predare (iniţiere- învăţare –
consolidare) a jocului de baschet, se regăsesc toate strategiile didactice
operaţionale prezentate anterior. Acestea au scopul de a implementa elevilor din
învăţământul liceal o viziune de ansamblu asupra conţinutului fundamental al
jocului de baschet, dacă profesorul va alege şi planifica teme specifice.
Prelucrarea conţinuturilor de predare şi transformarea acestora într-un
instrument eficient şi adaptat etapelor instruirii în cadrul lecţiilor cu temă specifică
jocului de baschet la clasele IX-XII, presupune respectarea următoarelor principii
(Figura 2.2):
a. Principiul participării active şi conştiente
Acest principiu urmăreşte participarea activă şi conştientă a elevului pe

parcursul procesului instructiv-educativ.
18
Însuşirea procedeelor tehnice, acţiunilor tactice şi a noţiunilor de

regulament specifice jocului de baschet, trebuie să se realizeze printr-un proces
activ de prelucrare a acestora de către elevi, prin efort propriu, pentru a ajunge la
sesizarea trăsăturilor (componentele mişcării, fazele principale de execuţie a
procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice) esenţiale şi înţelegerea lor în contextul
execuţiei.
Principiul
participării
active şi
Principiul. conştiente
conexiunii Principiul
inverse intuiţiei
PRINCIPII
UTILIZATE
ÎN JOCUL DE
BASCHET
Principiul Principiul
durabilităţii accesibilităţii
Principiul Principiul
integrării sistematizării
teoriei cu şi
practica continuităţii
Figura 2.2 Principii utilizate în procesul de predare a

baschetului la învăţământul liceal
 Participarea conştientă- înţelegerea clară, profundă a componentelor

tehnico-tactice ale jocului de baschet. Elevul trebuie orientat permanent
spre situaţiile de a realiza conexiuni între cunoştinţele acumulate şi
informaţiile noi, să le integreze, să le explice, să-şi imagineze
alternative care pot rezolva eficient situaţia jocului global în fazele de
atac sau apărare.
19
 Participarea activă- determinarea elevilor de a învăţa gândind,

înţelegând, aprofundând. Astfel nu se încurajează atitudinea
contemplativă, de recepţionare a volumului informaţional („de-a gata”),
de memorare şi reproducere identică a acestuia de către elevi.
Atunci când se învaţă un procedeu tehnic, combinaţii, scheme incluse în
conţinutul programei învăţământului liceal pentru disciplina baschet, cadrul
didactic este necesar să prezinte şi modalităţile de utilizare a acestora în cadrul
jocului. Elevii trebuie să înveţe să rezolve rapid sarcinile motrice, să-şi utilizeze
raţional efortul, să găsească mijloacele corecte de execuţie a componentelor
tehnico-tactice. Incapacitatea de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor (elemente
şi procedee tehnice) în joc, demonstrează cadrului didactic, lipsa de profunzime a
însuşirii componentelor predate.
Regula pedagogică principală privind stimularea şi intensificarea activităţii
elevilor pentru practicarea jocului de baschet în lecţia de educaţie fizică dar şi
activitatea extraşcolară la clasele (IX-XII), constă în îmbinarea aspectelor
neinteresante cu cele interesante. Astfel scopul final al jocului de baschet este
înscrierea de puncte, ce se realizează prin elementul tehnic aruncarea la coş. Se
recomandă ca execuţia celorlalte procedee şi acţiuni tehnico- tactice să se
efectueze permanent în dependenţă de acest element care oferă satisfacţie şi
contribuie la motivarea şi progresul elevilor pe parcursul lecţiei.
b. Principiul intuiţiei
Principiul presupune stimularea cât mai multor analizatori (vizuali, tactili,

acustici) pe parcursul lecţiei, deoarece aceştia, contribuie la înţelegerea corectă a
20
conţinutului tehnico-tactic oferit de programa învăţământului liceal pentru

predarea jocului de baschet. Aplicarea principiului se dovedeşte utilă în cadrul
lecţiilor cu temă din baschet la liceu prin:
 formarea reprezentărilor corecte a secvenţelor care compun
procedeele tehnice şi acţiunile tactice;
 consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice;
 creşterea interesului elevilor pentru practicarea jocului.
Procedeele practice utilizate pentru realizarea principiului intuiţiei sunt
următoarele:
1. Aplicarea nemijlocită a intuiţiei (vizuale)
Există procedee tehnice (aruncarea la coş din dribling) sau acţiuni tactice
(încucişarea dublă, etc;) care se însuşesc mai dificil. Demonstrarea acestora este
extrem de importantă. Exerciţiile cu structură motrică simplă sau complexă, sunt
de asemenea dificil recepţionate de către elevi, dacă nu există demonstraţie.
Neutilizarea demonstraţiei în cadrul lecţiei, necesită cu siguranţă explicaţii şi
indicaţii metodice detaliate şi deci timp irosit.
2. Explicarea corespunzătoare a sarcinilor motrice

Demonstraţia nu rezolvă integral procesul învăţării. Menţionăm că pentru
elevi nu este întotdeauna clar scopul exerciţiilor selectate de cadrul didactic. Fără
să înţeleagă scopul, elevii nu mai sunt interesaţi de efectuarea exerciţiilor. Din
această cauză este necesară utlizarea explicaţiei care însoţeşte şi completează
eficient demonstraţia. Cadrul didactic prezintă scopul exerciţiului, indică ce este
esenţial în execuţie (caracteristici de execuţie) referitor la componentele (fazele)
sau elementele asupra cărora trebuie să se canalizeze atenţia elevilor.
3. Utilizarea materialelor intuitive

Sarcina complexă a învăţării, se uşurează considerabil prin utilizarea
materialelor intuitive (schiţe, planşe, grafice, diapozitive, filme, înregistrări video,
21
chinograme). Exemplele concrete şi imaginile intuitive se recepţionează uşor şi se

păstrează mai bine în memorie.
c. Principiul accesibilităţii
Ritmul de învăţare diferă de la un elev la altul şi trebuie să se ţină cont de

această particularitate atât în cadrul predării individuale cât şi a celei colective.
În cadrul predării colective, învăţarea trebuie abordată diferit, deoarece
există posibilitatea ca elevii cei mai buni să se plictisească, iar cei mai slab
pregătiţi să renunţe. Este evident că fiecare joc sportiv are specificul său. Pe
parcursul jocului de baschet, elevul intră în relaţie cu un mediu specific (adversar,
coechipier, teren, coş, etc.) prin intermediul unui obiect - mingea. Aceste relaţii
determină apariţia şi evoluţia procedeelor tehnice, acţiunilor tactice specifice
jocului, ceea ce determină respectarea unor cerinţe pedagogice atunci când se
elaborează conţinuturile predării cu temă din baschet, cum ar fi:
 succesiunea simplă şi scurtă atestă calităţile de simplitate şi eficienţă;
 selectarea conţinuturilor pentru lecţie trebuie să satisfacă aşteptările
elevilor;
 lipsa individualizării din activitatea de predare înseamnă a considera
că toţi elevii au potenţial identic;
 dozare corespunzătoare a efortului pentru fiecare exerciţiu, moment
al lecţiei, etapă de pregătire, etc;
 realizarea diferenţiată a evaluării, în funcţie de progresul motric al
elevilor;
22
 metodele corect selectate, transformă exerciţiile dificile în exerciţii

accesibile.
d. Principiul sistematizării şi continuităţii
Toate informaţiile de specialitate care se transmit elevilor sunt organizate şi

programate astfel încât să se integreze în experienţa anterioară a acestora. Elevii
vor evita în aceste condiţii formarea unor deprinderi greşite, cunoştinţe
secvenţiale, izolate, cu efecte minime de aplicare în practica jocului. Continuitatea
în predarea jocului de baschet este asigurată de o sistematizare corectă privind
mijloacele şi metodele utilizate, efectele fiind asigurarea în timp a unei legături
logice (lecţie, semestre, cicluri) între cunoştinţele predate şi asimilate.
e. Principiul integrării teoriei cu practica
Asimilarea eficientă a conţinutului jocului este posibilă doar în cadrul

activităţii practice şi într-o permanentă legătură cu informaţiile teoretice.
23
Necesitatea principiului rezultă din faptul că însuşirea elementelor şi procedeelor

tehnice predate, nu trebuie să rămână la stadiul de „teoretizări”. Acestea au nevoie
de aplicare practică, de realizarea concretă în condiţii de lucru şi efort cât mai
variate şi mai apropiate de jocul global.
f. Principiul însuşirii temeinice
Durabilitatea componentelor tehnico-tactice şi a cunoştinţelor teoretice,

trebuie înţeleasă într-un dublu sens: din punct de vedere al menţinerii şi al
stabilităţii. Menţinerea reprezintă păstrarea neschimbată a structurii motrice timp
îndelungat, iar stabilitatea, posibilitatea execuţiei în orice condiţii. Este necesar ca
periodic, să se determine cantitatea cunoştinţelor teoretice şi practice pe care
trebuie să le stăpânească elevii claselor IX-XII pentru practicarea jocului de
baschet. Cunoştinţele care nu sunt construite pe o bază solidă, vor fi superficiale şi
vor determina lacune în exprimarea jocului global. Lipsa durabilităţii în execuţia
componentelor tehnico-tactice se va reflecta în primul rând asupra progreselor
elevilor.
Realizarea practică a principiului durabilităţii, presupune repetarea
componentelor fundamentale ale jocului de baschet în cadrul fiecărei lecţii,
conform programei de studiu. Acest principiu evidenţiază şi o serie de cerinţe
specifice, care se pot grupa în două categorii:
1. Cerinţe referitoare la fixarea propriu-zisă a cunoştinţelor, componentelor
tehnico-tactice:
 dozarea corespunzătoarea a cantităţii şi calităţii cunoştinţelor,
componentelor tehnico-tactice (se vor preda doar noţiunile de bază);
24
 asigurarea unui număr suficient de repetări a procedeelor tehnice şi

acţiunilor tactice.
2. Cerinţe care se referă la controlul şi aprecierea rezultatelor:
 probe şi norme de control, competiţii, concursuri, etc.
g. Principiul conexiunii inverse
C
Conexiunea inversă este reprezentată de informaţiile recepţionate de către
cadrul didactic de la elev, referitoare la eficienţa activităţii predare - învăţare.
Obţinerea feedback-ului în lecţiile cu teme specifice jocului de baschet, reprezintă
o acţiune de control a rezultatelor pozitive dar şi o modalitate de prevenire,
identificare, corectare a celor negative.
25
CAPITOLUL 3. METODE SPECIFICE BASCHETULUI

LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
3.1 Metode utilizate în procesul de predare a jocului de baschet la

învăţământul liceal
Metodele utilizate în temele de lecţie cu un conţinut specfic jocului de

baschet, se referă la totalitatea demersurilor practice şi intelectuale care urmăresc
realizarea obiectivelor propuse.
Selectarea celor mai potrivite metode nu este o sarcină uşoară pentru cadrul
didactic. De asemenea îmbinarea acestora reprezintă o cerinţă pedagogică
importantă. Ele reprezintă o sursă sigură privind organizarea şi desfăşurarea
procesului de predare (iniţiere – învăţare - consolidare) a jocului de baschet care
relaţionează cu celelalte componente ale educaţiei (Figura 3.1).
Obiective
Conţinut
Principii
didactice Participanţi
METODE DE
ÎNVĂTĂMÂNT
Forme de Mijloace de
organizare învăţământ
Evaluare
Figura 3.1 Relaţiile metodelor cu celelalte componente ale procesului de învăţământ

(Barna, A., Antohe,G.-2001)
26
Un număr mare de autori ai domeniului educaţiei fizice, au fost preocupaţi de

clasificarea metodelor de instruire (Cârstea, Ghe., 1993; Dragnea, A., Bota, A.,
1999; Badiu, T., 2001; Colibaba, E. D., 2007; Săvescu, L., 2007, Raţă G., 2008;
Ploeşteanu, C., 2009, Dragu, M., 2013, etc).
Clasificarea generală a metodelor de instruire poate fi sintetizată astfel:
 metode de instruire propriu - zisă;
 metode de educaţie;
 metode de verificare, apreciere, notare;
 metode de corectare a greşelilor de execuţie;
 metode de refacere a capacităţii de efort.
Clasificarea principalelor metodelor de instruire propriu-zisă utilizate în jocul
de baschet la învăţământul liceal este următoarea (Figura 3.2) :
Figura 3.2 Metode utilizate în predarea baschetului

la învăţământul liceal
27
1. Metode verbale:
 Expunerea (procedee metodice: explicaţia, descrierea, conversaţia,
etc.,).
2. Metode intuitive:
 Demonstraţia (cu material intuitiv → planşe, schiţe, chinograme,
casete video, practică directă, etc,.).
 Observaţia (observarea execuţiei altor subiecţi, observarea propriei
execuţii).
3. Metode practice:
 Exersarea:
- după modalitatea de abordare → exersare practică, fragmentată,
globală;
- după desfăşurarea acţiunilor → simultană, alternativă;
- după modalitatea de organizare a elevilor →frontală, pe grupe, pe
perechi, individuală;
- după obiectivele urmărite→ exersarea pentru învăţarea,
consolidarea, perfecţionarea şi evaluarea componentelor tehnico-
tactice, optimizarea dezvoltării fizice corporale, dezvoltarea
aptitudinilor psihomotrice, capacitatea de organizare şi practicare in
independentă a elementelor şi procedeelor tehnice, structuri de
procedee tehnice, complexe pentru dezvoltarea aptitudinilor
psihomotrice (Raţă G., 2008).
4. Metode de corectare a greşelilor :
 Intervenţia verbală (pozitivă, negativă).
 Intervenţia prin gesturi şi semne.
5 Metode de evaluare :
 Tradiţionale:
- practice.
 Complementare :
28
- observarea sistematică a activităţii şi comportamentului

elevilor;
- portofoliul;
- autoevaluarea.
Autorul Săvescu, L., (2007), consideră că metodele de instruire utilizate în
lecţia de educaţie fizică şcolară cu teme din jocurile sportive sunt următoarele:
1. Explicaţia-descrierea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice.

2. Demonstraţia- efectuarea de către profesor sau elev (sportiv) a
procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice.
3. Metoda exerciţiului cu repetarea şi exersarea, autorul considerând că
cele două noţiuni sunt apropiate, diferenţa fiind subliniată de etapa şi
scopul utilizării. Un procedeu tehnic sau acţiune tactică predată prima
dată elevului, trebuie exersată pentru a fi însuşită, după care se vor
continua execuţiile pentru menţinere, consolidare.
4. Metoda simplificării şi complicării- se referă la faptul că predarea
unor procedee mai dificile ca structură motrică (aruncare la coş din
dribling, etc.) necesită împărţirea secvenţială pentru însuşirea acestora,
după care profesorul va îngreuna treptat instruirea (alege exerciţii
complexe).
5. Metoda întrecerii- presupune valorificarea conţinutului tehnico-tactic
în concursuri deoarece acestea contribuie la stimularea participării
active a elevilor pe parcursul lecţiilor de educaţie fizică.
6. „Circuitul” de pregătire tehnică- o metodă de exersare apreciată ca
fiind de mare eficienţă, utilizată în partea a doua a ciclului tematic din
semestrul al II-lea. În opinia autorului anterior menţionat, „circuitul”
tehnic se deosebeşte de cel fizic printr-o exersare mai îndelungată,
durata unei staţii este de 10’-12’.
29
Pentru creşterea eficienţei instruirii jocului de baschet la învăţământul

liceal este necesară respectarea următoarelor cerinţe metodice:
 să se realizeze o predare intra şi interdisciplinară a conţinutului

jocului de baschet, adaptată particularităţilor elevilor;
 să se încurajeze elevii în manifestarea curiozităţii, interesului sau
dezinteresului pentru informaţia recepţionată prin acceptarea opiniilor
acestora ca soluţie;
 să existe o relaţie stabilă între pregătirea teoretică de specialitate şi
activitatea practică.
30
CAPITOLUL 4. EVALUAREA COMPONENTELOR

TEHNICO-TACTICE DIN JOCUL DE BASCHET LA
ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
4.1 Aspecte practico-metodice specifice evaluării în jocul de

baschet la învăţământul liceal
Evaluarea este o componentă importantă a procesului de învăţământ

deoarece contribuie la îmbunătăţirea metodologiei utilizate în cadrul lecţiilor.
Aceasta reprezintă punctul final într-o succesiune de evenimente: stabilirea
scopurilor pedagogice, proiectarea şi planificarea activităţii, măsurarea rezultatelor
obţinute. Evaluarea lecţiilor cu teme specfice jocului de baschet poate fi
concretizată în două secvenţe (Figura 4.1):
Figura 4.1. Secvenţele evaluării în lecţia cu teme

specifice jocului de baschet
 secvenţa 1 :
- stabilirea scopurilor şi obiectivelor lecţiei;
- organizarea şi desfăşurarea lecţiei pentru realizarea obiectivelor;
- evaluarea rezultatelor în urma activităţilor desfăşurate.
31
 secvenţa 2:
- adoptarea deciziilor în secvenţa următoare.
Evaluarea rezultatelor instruirii, este o activitate necesară care se realizează
în strânsă legătură cu actul decizional (Figura 4.2). Profesorul care va dispune de
posibilităţi multiple de informare, evaluare, pe parcursul desfăşurării lecţiilor, va
găsi în timp util, soluţii pentru calitatea instruirii sale.
Figura 4.2 Evaluarea în jocul de baschet la învăţământul liceal
32
Valorificarea componentelor tehnico-tactice din conţinutul programelor de

la învăţământul liceal, se concretizează în lecţiile de educaţie fizică prin
practicarea globală a jocului de baschet sau în activitatea independentă.
Scopul evaluării componentelor jocului, reprezintă o constatare a calităţii
şi cantităţii volumului informaţional (teoretic şi practic) realizat de elevi într-o
anumită etapă de instruire.
Obiectivele evaluării în jocul de baschet la învăţământul liceal sunt
următoarele:
 prevenirea procesului de stagnare în etapele de iniţiere, învăţare,
consolidare a elementelor şi procedeelor tehnice, acţiunilor,
combinaţiilor, sistemelor tactice din atac, apărare;
 constatarea în timp util a stagnării execuţiilor şi stabilirea măsurilor
pentru diminuarea şi corectarea acestora conform cauzelor
depistate;
 determinarea progresului motric sau teoretic a fiecărui elev.
În activitatea şcolară, evaluarea îndeplineşte o serie de funcţii cu
aplicabilitate şi pentru jocul de baschet dintre care menţionăm următoarele :
1. Funcţia diagnostică se referă la următoarele:
 cunoaşterea nivelului de pregătire a elevilor în diferite perioade de
instruire;
 depistarea componentelor tehnico-tactice şi teoretice,nereuşite
(lacune, greşeli) pentru a putea fi corectate sau diminuate;
 stabilirea componentelor tehnico-tactice şi teoretice, corecte din punct
de vedere al execuţiei care pot fi valorificate în jocul bilateral.
2. Funcţia prognostică (de predicţie) evidenţiază performanţele viitoare ale
elevilor dar şi alegerea metodelor, mijloacelor, materialelor adecvate.
3. Funcţia de selecţie contribuie la clasificarea şi ierarhizarea elevilor în

funcţie de însuşirea conţinutului jocului de baschet prevăzut în
programele învăţământului liceal.
33
Operaţiile principale ale evaluării în jocul de baschet sunt (Figura 4.3):

 măsurarea rezultatelor (probe practice, orale, portofolii, etc.);
 interpretarea şi aprecierea rezultatelor (raportarea lor la un sistem de
valori, criterii unitare- bareme de corectare, notare, norme de control,
descriptori de performanţă);
 formularea concluziilor şi adoptarea deciziilor (concluzii desprinse din
interpretarea şi aprecierea rezultatelor).
Formularea
concluziilor Măsurarea
şi adoptarea rezultatelor
deciziilor
OPERAŢIILE
EVALUĂRII
Intrepretarea şi
aprecierea
rezultatelor
Figura 4.3 Operaţiile principale ale evaluării în jocul de baschet
Efectuarea evaluării, este o operaţie complexă care implică multiple

posibilităţi de măsurare şi apreciere a rezultatelor obţinute de către elevi.
În aplicarea sistemului de evaluare există două categorii de opţiuni:
 opţiunile profesorului (în funcţie de baza materială, tradiţia liceului,
specializarea acestuia etc);
 opţiunile elevului care poate alege una din cele 2 –3 variante de
probe, stabilite de profesor.
34
Prezentarea unor metode privind evaluarea jocului de baschet în liceu,

oferă informaţii utile asupra nivelului de performanţă atins de elevi, în raport cu
obiectivele de instruire propuse pentru ciclul de învăţământ respectiv.
Criterii de evaluare :
 progresul individual;
 performanţa motrică;
 nivelul însuşirii conţinuturilor programei de specialiate (teme
baschet);
 capacitatea de generalizare a elevului;
 capacitatea de practicare sistematică a jocului de baschet în
activitatea independentă;
 atitudinea faţă de disciplina educaţie fizică şi sport şi jocul de
baschet.
4.2 Forme şi tipuri de evaluare în jocul de baschet

Un aspect important îl constiutie răspunsul la întrebarea „Când se

realizează evaluarea?” Evaluarea se realizează la începutul activităţii, pe parcursul
şi la finalul procesului de instruire. Principalele forme şi tipuri de evaluare sunt
următoarele (Figura 4.4):
a. Evaluare iniţială (predictivă) se realizează la începutul unui program
de instruire. Această formă de evaluare are un caracter predominant informativ,
util pentru abordarea viitoare a nivelului de instruire al elevilor.
b. Evaluare continuă (formativă) se realizează pe tot parcursul procesului
instructiv-educativ. Acestă formă de evaluare prezintă cea mai mare utilitate,
deoarece presupune cunoaşterea permanentă (sau după etape relativ scurte) a
nivelului atins de elevi şi reglarea procesului de predare –învăţare –consolidare
(prin modificarea parametrilor de efort, adaptarea unor metode şi mjloace,
35
creşterea sau micşorarea complexităţii unor procedee tehnice) pentru a obţine

efecte calitative ale execuţiilor.
Figura 4.4 Formele evaluării în jocul de baschet la învăţământul liceal
c. Evaluare finală (sumativă) se realizează la încheierea unei etape mai

lungi de instruire (ciclu tematic al unităţilor de învăţare, sau evaluare semestrială).
Aceasta beneficiază de efectele produse de celelalte două forme ale evaluării.
4.3. Metode principale de evaluare a jocului de baschet

Metodele de evaluare folosite în lecţiile cu teme specifice jocului de

baschet, sunt diverse. Precizăm că în ultima perioadă se realizează o distincţie
între: metodele tradiţionale (consacrate în timp şi utilizate foarte des) şi metodele
complementare (care s-au impus în practica şcolară din ultimii ani).
Cele mai frecvente metode utilizate pentru evaluarea jocului de baschet la
liceu sunt următoarele (figura 4.5) :
36
Figura 4.5 Metode de evaluare a jocului de baschet

A. Metode tradiţionale:
a.1 Metode de evaluare practică
Utilizare:
– evaluarea capacităţii elevilor, de aplicare a cunoştinţelor teoretice
(exemplu: reguli de joc, semnalele arbitrilor);
– rezolvarea unor situaţii practice: (exemplu: structuri tehnico-tactice, jocul
bilateral);
– nivelul de asimilare a unor priceperi şi deprinderi (exemplu: elementele şi
procedeele specifice jocului de baschet).
a.2. Metode de evaluare orală
Utilizare:
– se realizează pe parcursul instruirii, vizează execuţia şi comportamentul
elevilor, având rol de stimulare şi corectare a acestora.
Avantaje :
– este centrată pe dialogul profesor-elev, astfel profesorul apreciază nu doar
„ce ştie” elevul, observă cum gândeşte el, cum se exprimă, cum
37
gestionează situaţiile dificile din momentul execuţiei sau de pe parcursul

instruirii;
– rolul evaluatorului este de a oferi ajutor de specialitate, deoarece
corectarea execuţiilor greşite, necesită confirmarea elevilor că au înţeles
cauzele acestora.
Dezavantaje:
– relaţia evaluare-timp alocat este mare, în condiţiile numărului mic de
ore distribuit disciplinei educaţie fizică şi sport la învăţământul liceal;
– dificultatea de a selecţiona pentru toţi elevii examinaţi, întrebări cu
acelaşi grad de dificultate (pentru obiectivitate, se recomandă pe durata
examinării, o fişă de evaluare orală).
a.3 Metode de evaluare scrise
Utilizare:
– evaluarea cunoştinţelor teoretice ale elevilor (cunoştinţe de specialitate:
noţiuni elementare de regulament, istoricul jocului, etc).
Avantaje:
– posibilitatea de a examina un număr mai mare de elevi în aceeaşi unitate
de timp;
– notarea este obiectivă;
– permite concentrarea elevilor asupra răspunsului, au posibilitatea să
argumenteze răpunsul întrebărilor;
– avantajează în special, elevii emotivi.
Dezavantaje:
– elevii nu mai pot primi ajutorul profesorului, care de obicei le oferea
sugestii de moment;
– elevii nu găsesc răspunsul potrivit şi confundă subiectele;
– nu oferă aceleaşi posibilităţi de investigare a pregătirii elevilor
(cunoştinţe, deprinderi, abilităţi, capacităţi, competenţe, etc.,) ca
evaluarea orală.
38
B. Metode complementare:
b.1. Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului
Utilizare:
– permite profesorului să realizeze o evaluare generală a elevului pe
parcursul instruirii;
Avantaje:
– se realizează relativ uşor;
– evaluare obiectivă, a structurilor tehnico-tactice;
– evaluare obiectivă a elementelor şi procedeelor tehnice izolate.
b.2. Portofoliul
Utilizare:
– este o metodă şi un instrument de evaluare complex, flexibil, prin care
profesorul urmăreşte progresul realizat de elev în practicarea jocului de
baschet (în plan cognitiv, atitudinal, comportamental) pe parcursul unui
semestru sau an şcolar (exemplu: capacitatea de valorificare şi aplicare a
cunoştinţelor tehnico-tactice în jocul bilateral 5 : 5 pe tot terenul cu
respectarea regulamentului).
Avantaje:
– Include rezultate obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare:
 rezultate la probele de control;
 rezultatele obţinute la participarea în competiţiile liceale;
 fişe de observare;
 casete video, cu prestaţia practică a elevului în cadrul activităţii
competiţionale etc.
b.3. Autoevaluarea
Este o metodă care se poate realiza sub diverse forme. Dintre acestea le
amintim pe cele mai frecvente cum ar fi:
– autoaprecierea probelor;
– autonotarea controlată.
39
Activitatea de învăţare- evaluare se poate realiza şi independent de predare.

Elevul învaţă (se autoinstruieste) şi îşi autoevaluează rezultatele în afara lecţiei. De
regulă, procesul de învăţare începe şi se efectuează în clasă, se completează în
activitatea extraşcolară prin studiu individual, se autoevaluează şi apoi pregătirea
elevului va continua pe parcursul lecţiilor (în clasă).
Utilizare:
– elevul conştientizează progresele şi achiziţiile (exemplu: procentajul
reuşitelor pentru aruncări, dribling, pase, apărare, etc);
– raportează performanţele la exigenţele şi sarcinile jocului (să execute
procedee tehnice din unghiuri, distanţe diferite şi să marcheze, să
efectueze procedee tehnice în prezenţa adversarului semiactiv, activ,
etc.);
– elevul îşi formează un stil propriu de execuţie, îşi dozează efortul, etc.
Concluzii:
Metodele prezentate anterior pentru evaluarea conţinutului tehnico-tactic a
jocului de baschet la învăţământul liceal, trebuie să îndeplinească două obiective:
 să demonstreze că influenţează pozitiv procesul de predare – învăţare la
evaluarea finală;
 să înregistreze progresele de învăţare sau să evidenţieze disfuncţiile din
pregătirea elevilor.
4.4 Instrumentele principale de evaluare a jocului de baschet

Instrumentele de evaluare folosite în lecţia de educaţie fizică, se realizează

în principal prin chestionare scrise, chestionare orală, probe şi norme de control.
Precizăm că instrumentele de evaluare utilizate în cadrul lecţiei de educaţie fizică,
au un caracter opţional şi sunt structurate pe clase, în funcţie de vârstă, sex, nivel
de pregătire (număr de ore).
40
1. Metodele tradiţionale utilizează următoarele instrumente de evaluare:

a. Probele scrise  Chestionarele scrise, se aplică în special la clasele
(IX-X )şi solicită elevilor informaţii referitoare la ramurile de sport practicate
anterior sau în prezent, opţiunile pentru noul an şcolar, starea de sănătate, etc. De
asemenea profesorul poate recurge la chestionarul scris dacă doreşte o informare
operativă cu privire la însuşirea unor cunoştinţe esenţiale dintr-un sistem de lecţii,
temă sau capitol predat.
b. Probele orale  Chestionarea orală verifică nivelul elevilor referitor
la învăţarea regulamentului de joc, semnalele de arbitraj dar şi noţiuni informative
despre competiţiile organizate de licee etc.
Pe baza răspunsurilor primite de la elevi, profesorul apreciază volumul
cunoştinţelor achiziţionate dar recepţionează şi informaţii care au rol de
îmbunătăţire (simplificarea sau aprofundarea) permanentă a unor capitole din
materia predată la clasă.
c. Probele practice  Probe de control – sunt instrumente de evaluare a
nivelului execuţiei unor procedee tehnice, acţiuni, combinaţii tactice, cunoştinte,
capacităţi moştenite sau achiziţionate pe parcursul pregătirii practice. Acestea sunt
însoţite de normele de control.
Raţă, G., 2008, prezintă denumirile existente în literatura de specialitate
pentru normele de control (“baremuri performanţiale”, “descriptori” sau
“indicatori de performanţă “).
Norma de control este întotdeauna conexată cu proba de control, reprezintă
un barem standardizat (note, puncte, timpi, distanţe, repetări, etc.) care
evidenţiază obiectiv progresul execuţiei elevului.
Dacă proba de control poate rămâne constantă, norma de control se poate
modifica de la un stadiu de pregătire la altul (Colibaba-Evuleţ, D., 2007).
Evaluarea elevilor la învăţământul liceal se poate realiza pe lângă probele
de control şi prin participarea acestora la întreceri şi concursuri organizate pe
clase, grupe, cu scop de verificare a nivelului de pregătire.
41
Probele de control şi criteriile de evaluare sunt stabilite de profesor.

Notarea elevilor care practică baschetul în cadrul lecţiilor de educaţie fizică
la învăţământul liceal se realizează astfel:
 pentru efectuarea unor procedee tehnice izolate, elevii vor fi
apreciaţi din nota maximă 8 (clasa a IX-a);
 pentru efectuarea unor structuri tehnico-tactice, elevii vor fi
apreciaţi din nota maximă 9 (clasele a X -a, a XI -a, a XII-a);
 pentru jocul bilateral elevii, vor fi apreciaţi din nota maximă 10.
Excepţie face învăţământul profesional unde elevii care optează pentru

executarea unor procedee tehnice izolate, vor fi apreciaţi din nota maximă 9, iar
pentru joc bilateral de la nota 10.
Pentru realizarea unei evaluări corespunzătoare, profesorul este necesar
să desfăşoare următoarele activităţi:
 să stabilească probele de control pentru unul sau ambele semestre, din
conţinutul jocului de baschet;
 să stabilească criterii de apreciere şi notare obiective pentru probele
propuse;
 să prezinte elevilor fiecărei clase sistemul de evaluare elaborat.
2. Metodele complementare utilizează următoarele instrumente de
evaluare:
a. Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului prin
instrumente auxiliare (Tabel 4.1-4.2):
– fişă de evaluare individuală;
– listă de control / verificare.
42
Tabel 4.1
Fişă individuală pentru înregistrarea rezultatelor obţinute la susţinerea probelor
de evaluare (ciclul liceal ) pentru lecţiile
cu temă din jocul de baschet
Nume şi prenume................................
Note obţinute Media generală a notelor
An An An An
* Observaţii
Probe de şcolar şcolar şcolar şcolar
Clasa a 10-a
Clasa a 12-a
Clasa a 9-a
Clasa a11- a
Nr. Control .......... ........... ........... ...........
Clasa Clasa Clasa Clasa
crt a 9-a a 10-a a 11-a a 12-a
1. Procedee
tehnice izolate
2. Structură
tehnicăde joc
3. Joc bilateral
4. Noţiuni de
regulament
5. Participare
în competiţii
* Date semnificative care pot influenţa notarea:

 starea de sănătate;
 atitudinea faţă de procesul instructiv-educativ;
 aptitudinile native.
Prin utilizarea fişei individuale (Tabel 4.1) cadrul didactic poate să constate
la elevi prezenţa sau absenţa unor comportamente, fără ca pe moment să formuleze
judecăţi de valori asupra celor înregistrate (Tabel 4.2).
Exemplu: în cadrul unei lecţii cu temă din baschet, execuţia structurii
tehnico-tactice: pasarea mingii cu două mâini de la piept - alergare - schimbare de
direcţie - prindere - aruncare la coş din săritură.
43
Tabel 4.2
Listă de control / verificare
după Barna A. şi Antohe Georgeta (2001)
Elevul .... Clasa ... Data .... Mod de evaluare

 a urmat instrucţiunile de lucru date
înaintea activităţii
 a respectat etapele ce trebuiau parcurse în
efectuarea structurii tehnico-tactice
 a finalizat structura
 a lucrat independent, fără a solicita ajutor
 a sesizat eventualele greşeli ale propriei
execuţii
Aplicarea şi cunoaşterea unor metode şi instrumente în procesul de

evaluare, pot evidenţia progresele de învăţare sau disfuncţiile din predare şi o
înţelegere mai bună a jocului de baschet de către elevi (Figura 4.6).
Figura 4.6 Metode şi instrumente de evaluare a jocului de baschet

utilizate la învăţământul liceal
44
4.5 Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme din jocul de

baschet la clasa a IX-a
Începerea instruirii jocului de baschet la liceu în cadrul lecţiilor, este

precedată la primele două ore de evaluarea cunoştinţelor elevilor. Rezultatele
obţinute detemină nivelul pregătirii acestora, dar propune şi sarcini de exersare
diferite pe parcursul organizării lecţiei, deoarece există posibilitatea ca un număr
de elevi să fi practicat baschetul în ciclul curricular anterior sau timpul liber.
Sistemul de evaluare prezentat în continuare (IX-XII) este adaptat la elevii
învăţământului liceal după autorii Scarlat, E., Scarlat, M., B.(2002).
1. Evaluare predictivă (iniţială)
►Instrumente de evaluare - probe practice:
◦ „Jocul paselor”(prinderea şi pasarea mingii).
◦ „Culegerea şi aşezarea mingilor de pe sol” - deplasare 5x10 m
viteză (viteză şi îndemânare).
◦ Alergare de durată (3’) în ritm propriu (nivelul capacităţii de
efort).
2. Evaluare formativă (continuă)
Primul ciclu tematic:
►Instrumente de evaluare- probe practice - (observarea sistematică):
o pasa cu două mâini şi driblingul din deplasare;
o aruncarea la coş cu o mână de pe loc.
Al doilea ciclu tematic:
►Instrumente de evaluare- investigaţie, observare sistematică:
o dribling - oprirea într-un timp;
o pivotarea prin păşire;
o aruncarea la coş cu o mână de la umăr;
o aplicarea prevederilor regulamentare în jocul bilateral.
45
3. Evaluare sumativă (finală)

Se realizează la finalul celui de-al doilea ciclu tematic (semestrul 2).
► Instrumente de evaluare - probe practice:
Varianta A
- Executarea procedeelor tehnice izolat.Apreciere din nota maximă 8.
dribling printre jaloane cu braţul drept/stâng;
aruncarea la coş cu o mână de la umăr;
pasa cu două mâini de la piept din deplasare;
oprirea într-un timp;
pivotarea prin păşire.
Elemente Punctaj Observaţii

componente acordat
- Dribling printre jaloane cu 2 puncte Trecerea corectă a
braţul drept/ stâng. mingii.
- Aruncarea la coş cu o mână de 3 puncte Execuţie corectă, coş
la umăr. marcat.
- Pasa cu două mâini de la piept Execuţie corectă a
din deplasare. 2 puncte pasei şi transmitere
pe poziţie viitoare.
- Oprirea într-un timp. 2 puncte Aterizare pe ambele
picioare.
*Atitudinea faţă de disciplină. 1 punct
Varianta B
- Executarea unei structuri tehnico-tactice. Apreciere din nota maximă
9.
dribling-pasă-oprire-pivotare-aruncare la coş.
46

componente acordat
- Driblingul printre jaloane cu 2 puncte Trecerea corectă a
braţul drept/stâng. mingii.
- Pasă cu două mâini de la piept. 2 puncte Mişcarea de „biciuire”.
- Oprire într-un timp. 1 punct Poziţie fundamentală.
-Pivotarea prin păşire. 1 punct Piciorul de pivotare

este permanent în
contact cu solul.
- Aruncarea la coş cu o mână de 3 puncte Execuţie corectă, coş
la umăr. marcat.
*Atitudinea faţă de disciplină. 1 punct
Varianta C
- Joc bilateral.Apreciere din nota maximă 10.
Joc bilateral 3x3 pe ½ teren.
Elemente evaluate Punctaj Observaţii
acordat
-Aruncarea la coş (corectitudinea Execuţie corectă, coş
execuţiei în faza jocului). 2 puncte marcat.
- Apărarea om la om. Provocarea şi
1 punct valorificarea greşelilor.
- Pătrunderea, depăşirea, dă şi du- 1 punct Corectitudinea
te. execuţiei.
- Colaborarea cu partenerii 2 puncte Variante de pasare.
(pasarea mingii).
- Contraatacul cu pasa direct la Contraatacuri reuşite.
vârf(situaţii de lansare, finalizare). 2 puncte
- Teren, linii, zonele de restricţie, Cunoaşterea şi aplicarea
echipele, durata jocului, abateri, 1 punct regulilor.
greşeli, repunerea mingii în joc.
* Atitudinea faţă de disciplină. 1 punct
47
4.6 Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme

din jocul de baschet la clasa a X-a

► Instrumente de evaluare:
 probe practice - observarea sistematică - cunoaşterea nivelului
de pregătire obţinut la nivelul clasei a X-a;
 probă orală - investigaţie: explicarea de către elevi (prin sondaj)
a mecanismului de bază al procedeelor tehnice însuşite anterior.
Primul ciclu tematic:
◦ dribling variat;
◦ pasarea mingii cu două mâini de la piept din deplasare;
◦ oprirea într-un timp;
◦ pivotarea prin întoarcere.
Al doilea ciclu tematic:
◦ aruncarea la coş de pe loc cu o mână de la umăr;
◦ acţiunile tactice individuale de atac: demarcajul şi depăşirea;
◦ aruncarea la coş din dribling.
Aprecierea se realizează printr-o singură notă la una din cele două variante:
► Instrumente de evaluare- probe practice:
Varianta A
- Executarea unei structuri tehnico-tactice. Apreciere din nota maximă 9.
Ieşire la minge- prinderea mingii- dribling- aruncare la coş.
48

componente acordat
- Ieşire la minge. 1 punct Culoar favorabil.
- Prinderea mingii cu două mâini. 2puncte Amortizarea, contactul

cu mingea.
- Dribling cu schimbare de 2 puncte Execuţie corectă.
direcţie.
- Aruncare la coş din dribling. 4 puncte Execuţie corectă, coş
marcat.
Varianta B
3x3 pe ½ teren.

acordat
-Aruncarea la coş din dribling Execuţie corectă, coş marcat.
(corectitudinea execuţiei în 2 puncte
faza jocului).
Câştigarea priorităţii de plan,
-Demarcajul, marcajul. 1 punct culoar, provocarea şi
valorificarea greşelilor.
- Apărarea om la om. 1 punct Provocarea şi valorificarea
greşelilor.
- Pătrundere, depăşire, dă şi Execuţie corectă, alegerea
du-te, încrucişare simplă. 2 puncte culoarului favorabil.
- Colaborarea cu partenerii 1 punct Procedee de pasare utilizate.
(pasarea mingii)
- Contraatacul cu pasa direct Număr contraatacuri
la vârf (situaţii de lansare, 1 punct finalizate.
finalizare).
Cunoaşterea şi aplicarea
- Regulament. 1 punct regulilor de joc.
49
4.7 Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme din jocul de

baschet la clasa a XI -a

 probe practice- aruncarea la coş precedată de prinderea mingii din
dribling;
 probă orală- regulile de joc aplicate în clasa aX-a;
 observarea sistematică a elevilor- nivelul de însuşire al opririi,
pivotării, marcajului şi demarcajului.
o oprirea într-un timp şi pivotarea;
o aruncarea la coş de peloc, din dribling
o aruncarea la coş din săritură;
o Joc şcoală - aruncarea la coş din săritură;
- marcajul activ în apărare;
- demarcajul şi depăşirea.
- autoevaluare:
o procentaj individual privind aruncările la coş.
Aprecierea se realizează printr-o singură notă la una din cele două
variante:
Varianta A
- Executarea unei structuri tehnico-tactice. Apreciere din nota maximă.
Dribling - pasarea mingii- prinderea mingii - oprire- pivotare-
aruncare la coş din săritură.
50

componente acordat
//
-Dribling variat. 1 punct Execuţie corectă.
Execuţie corectă a pasei şi
-Pasarea mingii de pe loc. 1 punct transmitere pe poziţie
viitoare.
-Prinderea mingii cu două mâini. 2puncte Amortizarea, contactul cu
mingea.
-Oprirea într-un timp. 1 punct Execuţie corectă.
-Pivotarea prin întoarcere, păşire. 1 punct Piciorul de pivotare este în

contact cu solul.
-Aruncare la coş din săritură. 3 puncte Execuţie corectă, coş
marcat.
Varianta B
o 5x5 pe tot terenul.
acordat
-Aruncarea la coş din săritură. 2 puncte Execuţie corectă, coş
marcat.
Câştigarea priorităţii de plan
- Demarcajul, marcajul. 1 punct şi culoar, provocarea şi
- Apărarea om la om. 1 punct Provocarea şi valorificarea
greşelilor.
- Pătrundere, depăşire, dă şi 2 puncte Execuţie corectă, alegerea
du-te, încrucişare simplă. culoarului favorabil.
- Colaborarea cu partenerii 1 punct Procedee de pasare utilizate.
(pasarea mingii).
- Atacul în superioritate
numerică : 2:1, 3:2. 1 punct Număr atacuri finalizate.
- Regulament. 1 punct Cunoaşterea şi aplicarea

regulilor de joc.
* Atitudinea faţă de disciplină 1 punct
51
4.8 Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme

din jocul de baschet la clasa a XII - a

 probe practice - Joc bilateral 5x5 (observarea nivelului de execuţie
a procedeelor tehnice de bază predate în clasa a XI-a);
 probă orală - regulile de joc aplicate în clasa a XI-a.
2. Evaluare formativă( continuă)
►Instrumente de evaluare
- probe practice:
o acţiunile tactice din atac şi apărare;
o eficienţa aruncărilor la coş (de pe loc, dribling, săritură);
o aruncarea la coş din alergare.
- observarea sistematică a elevilor:
o relaţiile de cooperare în cadrul echipei;
o respectarea sarcinilor de joc.
Aprecierea se realizează printr-o singură notă la una din cele două
variante:
► Instrumente de evaluare- probe practice:
Varianta A
- Executarea unei structuri tehnico-tactice. Apreciere din nota
maximă 9.
Dribling- pasă- prindere -oprire-pivotare-aruncare la coş.
52

componente acordat
- Dribling variat. 1 punct Execuţie corectă.
Execuţie corectă a pasei
- Pasarea mingii de pe loc. 1 punct şi transmitere pe poziţie
viitoare.
-Prinderea mingii cu două mâini. Amortizarea, contactul cu
1punct mingea.
- Oprire într-un timp. 1 punct Aterizare în poziţie
fundamentală.
-Pivotarea prin păşire, 1 punct Piciorul de pivotare este
întoarcere. în contact cu solul.
-Aruncare la coş din alergare. 4 puncte Execuţie corectă, coş
marcat.
Varianta B
5x5 pe tot terenul.
acordat
-Aruncarea la coş (procedee 2 puncte Execuţie corectă, coş
tehnice la alegere). marcat.
1 punct Câştigarea priorităţii de
- Demarcajul, marcajul. plan şi culoar, provocarea
şi valorificarea greşelilor.
- Apărarea om la om. 1 punct Provocarea şi
-Pătrundere, depăşire, dă şi 2 puncte Execuţie corectă, alegerea
du-te, încrucişare simplă. culoarului favorabil.
- Pasarea mingii. 1 punct Procedee de pasare
utilizate
-Contraatacul, atacul în
superioritate numerică : 2:1, 1 punct Coşuri marcate.
3:2, atac poziţional ( 5+0,
4+1).
- Regulament. 1 punct Cunoaşterea şi aplicarea
regulilor de joc.
53
CAPITOLUL 5. CONŢINUTUL JOCULUI DE BASCHET

ÎN CLASELE IX-X
5.1 Cadru metodic general privind predarea jocului

de baschet la clasele IX-X
Predarea educaţiei fizice la clasele IX-X, va continua cu dezvoltarea

capacităţii motrice generale şi specifice dar şi integrarea în activităţi complexe a
cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor însuşite în anii anteriori.
Sub aspect organizatoric, lecţiile vor trebui să asigure cadrul necesar de
desfăşurare (teren de joc, materiale, instalaţii), corespunzător opţiunilor elevilor
(individuale şi de grup), nivelului diferenţiat de pregătire, particularităţilor
specifice vârstei, sexului dar şi interesul, motivaţia acestora.
Astfel în lecţiile cu temă specifică jocului de baschet, vor avea prioritate
exersările individuale, activităţile pe grupe valorice, pe grupe de opţiuni şi
particularităţi (vârstă, sex) pe microgrupuri de afinitate şi interese comune. Se va
realiza o creştere a ponderii exersării şi întrecerilor în regim de autoorganizare şi
autoarbitrare, dar şi organizarea clasei pe formaţii/echipe constante, echilibrate.
Pentru valorificarea optimă a timpului distribuit instruirii, se impune
acţionarea cu mijloace variate, a căror influenţă este polivalentă, realizându-se
consolidarea structurilor tehnico - tactice şi dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice.
Însuşirea fundamentalelor tehnico-tactice specifice jocului de baschet (din
conţinutul programei la învăţământul liceal), se va efectua prin structuri complexe
de procedee tehnice şi mai puţin prin execuţii tehnice izolate.
Lecţia de educaţie fizică din învăţămîntul liceal cu temă specifică jocului de
baschet prezintă următoarele particularităţi :
durata 50 minute;
ponderea tipului de lecţie este de învăţare, consolidare, verificare şi
mixtă;
numărul temelor 2-3;
54
este de preferat ca relizarea temelor de baschet, să se realizeze în aer

liber;
se impune tratarea diferenţiată în pregătirea elevilor;
conexiunea permanentă a componentelor tehnico –tactice însuşite cu
situaţiile similare jocului (joc şcoală, structuri tehnico-tactice) dar şi
în condiţii de joc;
organizarea concursurilor, competiţiilor de baschet;
materialele şi instalaţiile se recomandă a fi în stare funcţională şi
adaptate particularităţilor vârstei (înălţime panouri, mingi);
se pot utiliza toate procedeele de exersare: frontală, pe perechi, pe
grupe, echipe;
este necesară formarea capacităţii de a efectua independent
elementele şi procedeele predate în cadrul lecţiilor.
5.2 Competenţele generale ale jocului de baschet

pentru clasele IX-X
Competenţele generale ale jocului de baschet pentru învăţământul liceal

sunt următoarele:
1. Utilizarea limbajului de specialitate în relaţiile de comunicare.
2. Dezvoltarea capacităţii motrice generale şi specifice disciplinei în
concordanţă cu particularităţile de vârstă, sex, nivel de pregătire.
3. Valorificarea în concursuri, întreceri, competiţii sportive a potenţialului
elevilor.
4. Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării jocului
de baschet.
5. Întărirea motivaţiei pentru practicarea jocului de baschet şi a unui
comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup.
55
5. 3 Competenţele specifice jocului de baschet

pentru clasa a IX-a
Competenţele specifice jocului de baschet pentru învăţământul liceal sunt

următoarele:
1. Utilizarea terminologiei de specialitate în transmiterea mesajelor.
2. Aplicarea mijloacelor specifice dezvoltării aptitudinilor psihomotrice.
3. Utilizarea deprinderilor specifice în acţiuni motrice complexe.
4. Aplicarea procedeelor tehnice de bază în forme adaptate de
întrecere/concurs.
5. Relaţionarea optimă în grupuri diferite, preconstituite sau constituite
spontan.
6. Aplicarea prevederilor regulamentare ale baschetului practicat în forme
adaptate de întrecere/concurs.
7. Rezolvarea diferitelor sarcini în cadrul acţiunilor tactice de atac şi apărare.
5.4 Competenţele specifice jocului de baschet

pentru clasa a X-a
1. Utilizarea terminologiei de specialitate în relaţionarea cu partenerii de

activitate.
2. Aplicarea mijloacelor specifice dezvoltării aptitudinilor psihomotrice.
3. Utilizarea deprinderilor motrice în acţiuni motrice complexe.
4. Aplicarea procedeelor tehnice de bază în forme adaptate de
întrecere/concurs.
spontan.
6. Aplicarea prevederilor regulamentare ale baschetului practicat în forme
adaptate de întrecere/concurs.
56
7. Rezolvarea sarcinilor metodice şi organizatorice din cadrul lecţiilor cu

temă specifică baschetului.
8. Exprimarea estetică a atitudinii corporale.
9. Selectarea modelelor de reuşită din lumea baschetului.

jocul de baschet (clasele IX-X)
CLASA A IX-A
 Procedee tehnice utilizate în atac:
 în jocul fără posesia mingii:
- poziţia fundamentală;
- alergare de viteză;
- schimbarea tempoului alergării;
- oprirea într-un timp, pirueta;
- alergare laterală;
- schimbările de direcţie din alergarea normală şi laterală;
- săriturile pe un picior din deplasare şi pe ambele picioare de pe loc şi din
deplasare.
 în jocul cu posesia mingii:
- pasele de pe loc şi din deplasare: cu o mână şi cu ambele mâini (de la
piept, de jos, de sus, din lateral, din cârlig, directe şi cu pământul, la
diferite distanţe şi către diferite direcţii);
- driblingul pe loc şi în deplasare:(cu variaţia înălţimii şi a tempoului
alergării, cu fiecare mână, cu viteză maximă, cu fiecare mână);
- driblingul cu schimbarea direcţiei: trecerea mingii prin faţă, prin spate, cu
piruetă, cu fiecare mână;
- aruncările la coş:
 din dribling şi din alergare: cu fiecare mână, de sus;
57
 de pe loc cu o mână, din faţă.

 Procedee tehnice utilizate în apărare:
- poziţia fundamentală: înaltă, medie, joasă;
- deplasare cu paşi adăugaţi, dreapta, stânga, înainte şi înapoi;
- alergare laterală;
- pirueta, oprirea;
- schimbarea direcţiei din alergare laterală şi deplasare laterală cu paşi
adăugaţi;
- săriturile pe un picior din deplasare şi pe ambele picioare, de pe loc şi din
deplasare.
 Acţiuni tactice individuale utilizate în atac:
- demarcajul pentru intrarea în posesia mingii;
- pătrunderea;
- depăşirea;
- recuperarea după aruncarea la coş nereuşită, proprie şi a coechipierilor.
 Acţiuni tactice individuale utilizate în apărare:
- marcajul între atacant şi coş;
- marcajul între atacant şi minge;
- marcajul agresiv al jucătorului fără minge;
- marcajul agresiv al jucătorului cu minge;
- urmărirea la panou;
- intercepţia.
 Acţiuni tactice colective elementare utilizate în atac:
- „Dă şi du-te”pe direcţia de pasare.
 Acţiuni tactice colective elementare utilizate în apărare:
- repartizarea adversarilor;
- închiderea culoarului de pătrundere.
 Acţiuni tactice colective de echipă utilizate în atac:
- contraatacul cu pasă direct la vârf;
58
- atacul rapid 3x3 şi 4x4;

- atacul „în potcoavă”(5+0).
 Acţiuni tactice colective de echipă utilizate în apărare:
- apărare „om la om”normală în propria jumătate de teren şi pe tot terenul.
 Joc bilateral:
- pe ½ teren şi pe tot terenul.
 Regulament de joc:
- teren, linii, zonele de restricţie, echipele, durata jocului, abateri, greşeli,
repunerea mingii în joc după comiterea infracţiunilor, semnalizările
arbitrilor.
 Informaţii din jocul de baschet.
CLASA A X-A
 în jocul cu posesia mingii:
- pasare şi prindere;
- driblingul alternativ cu înălţime şi ritmuri variate;
- procedee de aruncare la coş de pe loc şi din deplasare, săritură;
- oprirea într -un timp şi doi timpi;
- pivotarea prin întoarcere;
- fenta de pasare, de depăşire şi de aruncare.
 în jocul fără posesia mingii:
- poziţii şi deplasări specifice;
- schimbarea direcţiei din alergare laterală şi deplasare laterală cu paşi
adăugaţi;
- săriturile pe un picior din deplasare şi pe ambele picioare, de pe loc şi din
deplasare;
- piruete.
59

- demarcajul;
- pătrunderea;
- depăşirea şi aruncarea la coş sau pasarea mingii;
- recuperarea.
- marcajul adversarului cu şi fără minge;
- scoaterea mingii adversarului;
- intercepţia.
- „Dă şi du-te” pe partea opusă pasării.
- încrucişarea, simplă şi dublă.
- schimbul de adversar.
- contraatacul;
- atac poziţional, în diferite variante de aşezare a jucătorilor pe posturi cu
finalizări din:pătrundere depăşire, etc.
- apărare „om la om” agresivă pe ½ teren şi tot terenul.
 Joc bilateral:
- pe ½ teren şi pe tot terenul.
 Regulamentul de joc: echipament tehnic.
 Informaţii din jocul de baschet.
60
5.6 Aptitudini psihomotrice manifestate la clasele IX-X
a. Aptitudini psihomotrice de bază

 Viteza:
- de reacţie;
- de execuţie;
- de deplasare.
 Forţa
- dinamică a tuturor grupelor musculare.
 Îndemânarea
- în manevrarea obiectelor;
- în acţiunile desfăşurate în relaţie cu parteneri şi adversari;
- ambidextrie.
 Rezistenţa
- la eforturi aerobe şi mixte.
 Mobilitatea
- în principalele articulaţii, oculo-motorie.
b. Aptitudini psihomotrice specifice

 Viteza:
- de deplasare pe spaţii mici, medii şi distanţe progresive;
- de reacţie în funcţie de deplasarea mingi şi acţiunile adversarilor,
partenerilor;
- de execuţie a procedeelor tehnice în acţiuni motrice simple şi
complexe.
 Forţa:
- forţa segmentară în regim de rezistenţă;
- explozivă în regim de rezistenţă, la nivelul membrelor inferioare.
61
 Îndemânarea:
- în manevrarea/ aruncarea mingii în regim de viteză şi precizie;
- coordonarea acţiunilor faţă de obiect (minge, coş), parteneri, adversari.
 Rezistenţa:
- la efort mixt.
 Mobilitatea:
- în articulaţia pumnului şi scapulo-humerală;
- în articulaţiile coloanei vertebrale.
62
CAPITOLUL 6. CONŢINUTUL JOCULUI DE BASCHET

ÎN CLASELE XI-XII
6.1 Cadru metodic general privind predarea jocului

de baschet la clasele XI-XII
Utilizarea jocului de baschet ca mijloc de rezolvare a temelor de lecţie în

predarea educaţiei fizice la elevii claselor XI-XII, trebuie să continue dezvoltarea
capacităţii motrice generale realizate anterior.
Baschetul reprezintă un mijloc excelent cu o contribuţie semnificativă la
realizarea obiectivelor pentru acest nivel. Programele elaborate la învăţământul
liceal, evidenţiază finalităţile urmărite, conţinuturile fundamentale de ordin
teoretic, experimental şi aplicativ pentru realizarea şi evaluarea jocului de baschet.
Însuşirea conţinutului tehnico-tactic specific programelor XI-XII, este
necesar să se efectueze în condiţii apropiate de joc sau prin joc. Elementele şi
procedeele tehnice nu se vor izola de conţinutul tactic al acestora şi se vor
consolida în condiţii de întrecere. Efortul va creşte progresiv în cadrul lecţiilor,
dozat corespunzător pentru evitarea unei suprasolicitări a organismului elevilor.
Soluţia optimă pentru respectarea particularităţilor de sex o reprezintă organizarea
exersării demixtat. Menţionăm că şi la acest ciclu curricular, exersarea şi
întrecerile se efectuează în regim de autoorganizare şi autoarbitrare. Performanţele
în practicarea jocului de baschet la elevii claselor XI-XII se concretizează rapid în
joc dacă se realizează o succesiune logică a conţinutului învăţării. Acest aspect
facilitează înţelegerea jocului care este completat de dorinţa şi plăcerea elevului
(ei) pentru baschet, dobândită pe parcursul lecţiilor.
63
6.2. Competenţele generale ale jocului de baschet

pentru clasele XI-XII
Competenţele generale ale jocului de baschet pentru învăţământul liceal

sunt următoarele:
1. Utilizarea limbajului de specialitate în relaţiile de comunicare.
2. Dezvoltarea capacităţii motrice generale şi specifice disciplinei în
concordanţă cu particularităţile de vârstă, sex, nivel de pregătire.
3. Valorificarea în concursuri, întreceri, competiţii sportive a potenţialului
elevilor.
4. Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării jocului de
baschet.
5. Întărirea motivaţiei pentru practicarea jocului de baschet şi a unui
comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup.

pentru clasa a XI-a
1. Utilizarea terminologiei de specialitate în relaţionarea cu partenerii de

activitate.
2. Dozarea activităţii motrice în funcţie de reacţiile propriului organism la
efort.
3. Utilizarea deprinderilor motrice şi a procedeelor tehnice în acţiuni
motrice complexe şi în forme adaptate de întrecere/concurs.
spontan.
5. Aplicarea prevederilor regulamentare ale jocului de baschet.
64
7. Selectarea modelelor de reuşită din baschet.

8. Aprecierea obiectivă a nivelului estetic şi valoric al unor competiţii de
baschet la care participă sau asistă ca spectator, al comportamentului
sportivilor, antrenorilor, arbitrilor şi spectatorilor.

pentru clasa a XII-a
1. Utilizarea terminologiei de specialitate în diferite situaţii de comunicare.

2. Dozarea activităţii motrice în funcţie de reacţiile propriului organism la
efort.
3. Utilizarea deprinderilor motrice şi a procedeelor tehnice în acţiuni motrice
complexe şi în forme adaptate de întrecere/concurs.
spontan.
5. Aplicarea prevederilor regulamentare ale jocului de baschet.
7. Abordarea permanentă a unei atitudini corporale corecte.
8. Raportarea la modelele de reuşită din baschet.
9. Aprecierea obiectivă a nivelului estetic şi valoric al unor competiţii de
baschet la care participă sau asistă ca spectator, al comportamentului
sportivilor, antrenorilor, arbitrilor şi spectatorilor.
65

jocul de baschet (clasele XI-XII)
CLASA A XI-A
- prinderea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, pasa cu pamântul,
de deasupra capului şi cu o mână de la umăr urmate de deplasare şi din
deplasare;
- oprire într-un timp şi doi timpi;
- pivotarea prin întoarcere, păşire;
- dribling cu schimbări de direcţie, piruetă, trecerea mingii pe la spate;
- aruncare la coş cu mână de pe loc, din dribling, săritură;
- pivotarea prin păşire, întoarcere.
- deplasări specifice în poziţie fundamentală;
- piruete, sărituri, opriri, schimbări de direcţie;
- lucrul de braţe şi jocul de picioare.
- demarcajul;
- pătrunderea;
- depăşirea;
- recuperarea.
- scoaterea mingii de la adversar;
- intercepţia.
- dă şi du-te;
- încrucişare simplă, dublă;
66
- blocajul şi ieşirea din blocaj;

- atacul în superioritate numerică: 2:1, 3:2.
- schimbul de adversar;
- închiderea culoarului de pătrundere;
- triunghiul de săritură;
- apărarea în inferioritate numerică: 1:2, 2:3.
- contraatacul;
- atac poziţional, în diferite variante de aşezare a jucătorilor pe posturi.
- apărare împotriva contraatacului;
- apărare om la om.
 Joc bilateral:
- la un panou;
- la două panouri.
 Regulamentul de joc: responsabilităţi oficialii jocului.
 Informaţii locale, naţionale şi internaţionale din baschet.
CLASA A XII-A

- aruncările la coş:din dribling, alergare, săritură;
- driblingul specific contraatacului pentru realizarea depăşirii:cu schimbări
de direcţie, cu variaţia tempoului alergării;
- oprirea din dribling;
- pivotarea şi protecţia mingii;
- prinderea mingii din pasă cu pământul;
67
- pasele şi protejarea lor, cu o mână şi cu ambele mâini, de pe loc şi din

alergare, în raport de situaţia şi faza jocului (contraatac, atac rapid, atac
poziţional);
- pasarea de la locul prinderii mingii, (cele de pe loc) pasele speciale, pe la
spate, în cârlig, din dribling, de pe loc şi din alergare.
- deplasări specifice în poziţie fundamentală;
- piruete, sărituri, opriri, schimbări de direcţie;
- lucrul de braţe şi jocul de picioare.
 Acţiuni tactice individuale utilizate în atac specifice posturilor de pivot,
centru, extremă, fundaş;
- demarcajul;
- pătrunderea;
- depăşirea;
- recuperarea;
- voleibolarea cu o mână şi cu ambele mâini, de pe loc şi din alergare, cu
săritură pe un picior şi pe ambele picioare, cu trimiterea mingii către coş
sau către un partener.
 Acţiuni tactice individuale utilizate în apărare specifice posturilor de
pivot, centru, extremă, fundaş:
- scoaterea mingii de la adversar;
- intercepţia;
- urmărirea la panou.
 Acţiuni tactice colective elementare utilizate în atac în relaţiile 2:2,
3:3.
- dă şi du-te;
- încrucişare simplă, dublă;
- blocajul şi ieşirea din blocaj;
68
- atacul în superioritate numerică : 2:1, 3:2.

- schimbul de adversar;
- triunghiul de săritură;
- apărarea în inferioritate numerică : 1:2, 2:3.
- contraatacul;
- atac poziţional, în diferite variante de aşezare a jucătorilor pe posturi 4+1
(cu un jucător pivot), etc.
- apărare împotriva contraatacului;
- apărare om la om agresivă om la om pe jumătate de teren şi pe tot
terenul, utilizând marcajul la intercepţie;
- apărarea în zonă;
 Joc bilateral:
- la un panou;
- la două panouri.
 Regulamentul de joc
 Informaţii locale, naţionale şi internaţionale, din baschet.
6.6 Aptitudini psihomotrice manifestate la clasele XI-XII
Aptitudinile psihomotrice se vor dezvolta în funcţie de natura deprinderilor

prin care se exersează (manifestarea combinată a acestora).
a. Aptitudini psihomotrice de bază

 Viteza:
- de deplasare;
69
- de reacţie la stimuli vizuali, auditivi şi tactili;

- de execuţie a unor mişcări complexe şi repetate.
 Forţa:
- absolută a membrelor inferioare şi a trunchiului.
 Îndemânarea:
- în coordonarea acţiunilor cu parteneri, adversari şi ţintă.
 Rezistenţa:
- la eforturi anaerobe şi mixte.
b. Aptitudini psihomotrice specifice

 Viteza:
- de reacţie la stimuli variabili;
- de deplasare în regim de rezistenţă pe distanţe şi direcţii variate;
- de execuţie a actelor şi a acţiunilor motrice complexe - structuri
complexe.
 Forţa:
- explozivă în regim de rezistenţă.
 Îndemânarea:
- coordonarea acţiunilor segmentelor corpului şi a corpului în întregime,
în spaţiu şi timp;
- coordonarea acţiunilor în relaţia cu parteneri şi adversari;
- coordonare vizual-motrică;
- mânuirea ambidextră de obiecte;
- coordonarea acţiunilor faţă de obiect, parteneri, adversari.
 Rezistenţa:
- la eforturi anaerobe şi mixte.
70
CAPITOLUL 7. TEHNICA JOCULUI DE BASCHET ÎN LICEU

7.1 Relaţia componentelor tehnice în predarea jocului de baschet la
învăţământul liceal
Jocul de baschet este recunoscut prin numărul considerabil de elemente şi

procedee tehnice. Acestea crează dinamism şi densitate în pregătirea elevilor
atunci când sunt utilizate ca mijloace pentru lecţiile de educaţie fizică şi sport.
Elementele şi procedeele tehnice evoluează permanent cu scopul de a realiza o
finalizare eficientă, raţională şi corectă în jocul bilateral.
Evoluţia componentei tehnice a jocului de baschet este condiţionată în
mare măsură de cea tactică. Cele două componente sunt dificil de tratat separat.
Abodarea în condiţii izolate a acestora, se realizează în etapele de iniţiere-învăţare
a jocului de baschet sau în situaţiile de învăţare remedială când profesorul observă
pe parcursul instruirii dificultăţi de execuţie a procedeului tehnic.
În jocul de baschet, tehnica este construită din combinarea mai multor
mişcări. Rolul său devine aproape determinant în efectuarea eficientă, raţională a
procedeelor tehnice. Importanţa tehnicii depinde şi de nivelul dezvoltării
aptitudinilor psihomotrice care sunt implicate în derularea fazelor componente ale
procedeelor tehnice.
Deoarece fondul tehnic al jocului de baschet este foarte mare, procedeele
tehnice specifice atacului şi apărării din conţinutul programelor învăţământului
liceal, impun necesitatea realizării instruirii acestora, paralel cu dezvoltarea
aptitudinilor psihimotrice (viteză, îndemânare, forţă, rezistenţă, etc.) care oricum
sunt implicate în execuţia fazelor componente ale mişcărilor.
Opiniile anterior menţionate, se completează cu argumentele autorilor
Cârstea, G., (1997); Badiu, T., (2002); Iacob, F., (2005) că utilizarea procedeelor
tehnice specifice unor ramuri de sport pot contribui într-o anumită măsură la
dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice sau a unei forme de manifestare a acestora
prin modificarea dominantei lor.
71
Elementele care pot modifica sau influenţa dominanta în execuţie a unui

procedeu simplu sau complex sunt următoarele (Figura 7.1) :
- ritmul sau tempoul de execuţie al mişcărilor;
- amplitudinea mişcării;
- greutatea;
- dimensiunile terenului;
- numărul de repetări;
- durata execuţiei;
- durata pauzelor;
- procedeele metodice utilizate.
Figura 7.1 Elementele care pot modifica sau influenţa

dominanta în execuţie a unui procedeu tehnic
Legendă:
1= ritmul sau tempoul de execuţie al mişcării; 2= amplitudinea
mişcării; 3= greutatea; 4=dimensiunile terenului; 5= numărul de repetări
6= durata execuţiei; 7= durata pauzelor; 8= procedeele metodice utilizate.
Exemplificăm cu procedeele: aruncarea la coş de pe loc, dribling, săritură,

pasarea mingii cu două mâini de la piept, etc. Precizăm că procedeele enumerate
72
sunt utile în lecţiile cu teme specifice baschetului când se doreşte educarea

următoarelor forme de manifestare a aptitudinilor motrice:
 Viteza de reacţie  execuţii din poziţii variate sau prin introducerea mai
multor mingi în exerciţiu la semnale vizuale, auditive, sonore.
 Viteza de execuţie şi repetiţie creşterea numărului de repetări în
aceeaşi unitate de timp.
 Îndemânarea învăţarea şi consolidarea procedeelor tehnice în structuri
complexe de exerciţii şi joc.
 Forţa braţelor utilizarea unor mingi sau obiecte îngreuiate, etc.
 Rezistenţa generală execuţia procedeelor în continuă mişcare sau o
anumită durată de timp.
Procedeele tehnice specifice jocului de baschet, se pot utiliza ca mijloace în
cadrul lecţiilor de educaţie fizică pentru dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice prin
modificarea dominantei lor, doar dacă elevii şi-au însuşit corect mecanismul de
execuţie.
Trecerea de la formele izolate la cele complexe, presupune o stăpânire
foarte bună a liniei mişcării procedeului tehnic respectiv. Linia mişcării se referă la
asamblarea corectă şi eficientă a momentelor (fazelor) de execuţie.
În funcţie de structura motrică a mişcării, procedeele tehnice sunt:
 simple (fazele propriu-zise care alcătuiesc un procedeu, se referă la
execuţie izolată în condiţii normale, fără prezenţa adversarului);
 complexe (cuplarea fazelor mai multor procedee tehnice, se referă
la execuţie în condiţii apropiate de joc şi condiţii de joc unde este
prezent adversarul).
Elementele de conţinut a programelor specifice jocului de baschet pentru
elevii din clasele IX-XII, reprezintă puncte de reper în instruirea acestora şi
contribuie la formarea de competenţe conform cerinţelor învăţământului liceal.
Procedeele tehnice sunt asamblate creativ de profesor, în structuri motrice
complexe, care să rezolve situaţiile atacului şi apărării la fiecare lecţie.
73
Din punct de vedere al obiectului de joc, procedeele tehnice incluse în

programa jocului de baschet la învăţământul liceal se efectuează astfel:
a. fără minge („mişcarea în teren”) - Figura7.2 .
Figura 7.2 Prezentarea schematică a elementelor şi procedeelor

tehnice fără minge din conţinutul programelor jocului
de baschet la învăţământul liceal
b. cu minge (Figura 7.3).

Instruirea jocului de baschet la elevii învăţământului liceal, se recomandă
a fi efectuată în condiţii cât mai apropiate de joc, dar fară a elimina în etapa de
iniţiere (formare a mecanismului de bază) traseul general de însuşire a procedeului
din punct de vedere teoretic, practic şi metodic.
Crearea unor condiţii de predare similare a jocului de baschet, se realizează
prin elaborarea structurilor de procedee tehnice. Acestea presupun legarea mai
multor procedee în funcţie de etapele învăţării.
74
Figura 7.3 Prezentarea schematică a elementelor şi procedeelor

tehnice cu mingedin conţinutul programelor
jocului de baschet la învăţământul liceal
Astfel vor fi construite succesiuni de două, trei sau mai multe procedee fără
adversar, cu adversar pasiv, semiactiv sau activ, în etapele de fixare, consolidare
acestea având şi un scop tactic. Elementul şi procedeul tehnic ce se învaţă sau
consolidează, va fi legat în execuţie cu elementele şi procedeele tehnice care-l
preced sau succed.
a. succesiuni de două procedee tehnice:
 deplasare cu paşi adăugaţi-oprire într-un timp;
 săritură cu desprindere pe două picioare- alergare cu spatele;
 prinderea mingii cu două mâini - pasă cu pământul;
 dribling mediu - oprire într-un timp;
 dribling mediu - pasă cu două mâini de la piept;
 oprire în doi timpi - pivotare păşire;
 pivotare păşire - pasă cu o mână;
 dribling cu variaţii de ritm - oprire în doi timpi;
75
 oprire într-un timp - aruncare la coş din săritură, etc.

b. succesiuni de trei procedee tehnice:
 alergare laterală- schimbare direcţie cu piruetă- alergare de viteză;
 dribling cu variaţii de ritm - oprire în doi timpi- pasă cu două mâini
de la piept;
 prinderea mingii cu două mâini - pivotare prin întoarcere - pasă cu o
mână;
 prinderea mingii cu două mâini - oprire într-un timp - aruncare la coş
de pe loc;
 schimbare de direcţie cu frânare pe un picior- prindere cu două mâini
- aruncare la coş din dribling;
 pasa cu o mână - schimbare de direcţie cu frânare pe un picior -
prinderea mingii cu două mâini la piept;
 fentă de pasă - pasă cu pământul- alergare de viteză etc.
c. succesiuni de procedee tehnice:
 joc de picioare şi lucru de braţe - alergare cu spatele - săritură cu
desprindere pe două picioare - alergare;
 deplasare cu pas adăugat - săritură cu desprindere pe două picioare -
alergare cu spatele;
 pasă cu două mâini de la piept- schimbare de direcţie cu piruetă -
prinderea mingii cu două mâini - aruncare la coş din dribling -
prinderea mingii cu două mâini - pasă cu o mână de la umăr-alergare
de viteză;
 prinderea mingii cu o mână - oprire în doi timpi - pivotare prin
păşire- fentă de pasă - dribling mediu- pasă cu două mâini de la piept-
prinderea mingii cu două mâini- aruncare la coş din dribling, etc.
76

consolidarea - tehnicii jocului de baschet la învăţământul liceal
Predarea tehnicii jocului de baschet la elevii învăţământului liceal, respectă

în linii generale etapele învăţării motrice dar adaptate exigenţelor programelor şi
particularităţilor de vârstă şi pregătire.
Pregătirea tehnică a elevilor se realizează diferenţiat în funcţie de nivelul
motric general al claselor, determinat prin evaluarea predictivă (iniţială) la
începutul fiecărui an de instruire. Astfel, se stabilesc tematica, proiectarea
unităţilor de învăţare şi formele de organizare a exersării (cu întreaga clasă, pe
grupe opţionale sau combinat).
Clasa a IX-a, este singura care impune realizarea exersării cu tot
colectivul, sub îndrumarea directă a cadrului didactic.
În contextul actual, predarea conţinutului tehnic a baschetului la acest ciclu
curricular de învăţământ, urmăreşte mobilizarea resurselor elevilor (motivaţie,
interese, calităţi) pentru obţinerea unor achiziţii specifice, eficiente cu
aplicabilitate finală (jocul bilateral).
Abordarea instruirii elementelor şi procedeelor tehnice de către profesor,
trebuie orientată spre două direcţii:
 informativă - efectuarea unor procedee tehnice cunoscute anterior;
 formativă - prioritară pentru anumite conţinuturi: aruncarea la coş,
pivotarea, oprirea într-un timp, etc.
Este necesar să sesizăm existenţa unor diferenţe între acţiunea de a informa
care se referă la calitatea şi cantitatea cunoştinţelor teoretice, metodice (ordonate,
organizate) selectate de cadrul didactic în raport cu tema de lecţie şi acţiunea de a
convinge care este susţinută de argumente (material intuitiv, demonstraţii practice,
etc.) ce completează şi facilitează procesul însuşirii elementelor, procedeelor
tehnice conform situaţiei pedagogice.
77
Situaţia pedagogică evidenţiază contextul în care se desfăşoară lecţia,

maniera generală de organizare a conţinului acesteia, modalităţile specifice de
proiectare.
Analiza situaţiei pedagogice (din punct de vedere metodic) a tehnicii
jocului de baschet, presupune elaborarea unei scheme generale cu două etape de
bază (Figura 7.4) :
 pregătire teoretică;
 pregătire practică.
Figura 7.4 Etapele metodice ale învăţării tehnicii de atac şi apărare

în jocul de baschet la elevii ciclului liceal
►METODICA ÎNVĂŢĂRII TEHNICII
Pregătire teoretică - cunoştinţe de specialitate privind analiza

procedeului tehnic din punct de vedere teoretic:
 precizare terminologică ştiinţifică;

 componente (fazele mişcării);
 poziţie iniţială;
 acţiunea propriu-zisă a segmentelor;
 poziţie finală;
 caracteristici de execuţie;
78
 demonstrare reală şi regizată;

 greşeli frecvente;
 utilizare tactică;
 regulament* (dacă este cazul).
Pregătire practică - cunoştinţe de specialitate privind execuţia

concretă a mişcărilor:
 Exerciţii pregătitoare
- de acomodare: fără minge, cu minge;
- jocuri de mişcare.
Formaţii de lucru: individual, pe perechi, în grup.
 Exerciţii specifice:
Acestea corespund etapelor învăţării după cum urmează:
ETAPA I – iniţierea în procedeul tehnic (formarea mecanismului de
bază a procedeului tehnic şi reprezentarea corectă a fazelor acestuia).
1.Exersarea izolată a procedeelor tehnice:
- exerciţii fără minge, cu minge, de pe loc şi deplasare uşoară;
- execuţie analitică;
- execuţie globală;
- execuţii de la distanţe mici şi unghiuri favorabile;
- ritm lent propriu executantului;
- condiţii de echilibru favorabil;
- localizarea mişcării la segmentele solicitate;
- ambidextrie.
Formaţii de lucru: individual, pe perechi, în grup.
ETAPA a II-a – învăţarea procedeului tehnic în condiţii
simplificate (instalarea şi stabilirea deprinderii) de joc.
79
2. Exersarea procedeelor tehnice în cadrul unor structuri complexe de

exerciţii (secvenţe de joc):
- execuţii globale;
- lucru variat cu şi fără minge;
- modificarea poziţiilor în execuţie;
- variaţii de ritm;
- creşterea distanţei şi amplitudinii mişcării;
- echilibru în condiţii variate;
- ambidextrie, etc.
ETAPA a III-a – consolidarea procedeului tehnic în condiţii
apropiate de joc.
3. Exersarea procedeelor tehnice în acţiuni apropiate de joc – etapa
complexelor de acţiuni tactice.
- execuţii în relaţii de adversitate:
 superioritate numerică;
 egalitate numerică;
 inferioritate numerică.
ETAPA a IV-a – perfecţionarea procedeului tehnic în condiţii de
joc (predarea tehnicii în condiţiile efortului specific- alternează efortul
maximal cu cel submaximal).
4. Exersare în condiţii de întrecere:
- schimbarea unghiurilor de circulaţie a mingii şi jucătorilor;
- execuţii în relaţii de adversitate;
- joc bilateral.
Etapele învăţării procedeelor tehnice specifice jocului de baschet la elevii
învăţământului liceal sunt prezentate schematic în figura 7.5:
80
Figura 7.5. Etapele învăţării procedeelor tehnice specifice jocului de baschet

la elevii învăţământului liceal
O sinteză a etapelor, metodelor, procedeelor metodice şi factorilor

psihofuncţionali care contribuie la procesul de învăţare al tehnicii a fost realizată
de Weinek, J., (1983) citat de Dragnea, A., Mate-Teodorescu, S., (2002).
Considerăm importantă sinteza realizată de autori şi în acest sens a fost adaptată la
cerinţele elevilor din învăţământul liceal care practică baschetul, însistând doar
asupra etapelor, metodelor şi procedeelor metodice necesare însuşirii tehnicii
elementelor şi procedeelor tehnice (tabelul 7.1).
81
Tabelul 7.1
Etapele învăţării tehnicii, metodele şi procedeele metodice
(după Weinek, J., (1983) citat de Dragnea, A., Mate-Teodorescu, S., 2002
şi modificat de noi)
Etapa de
învăţare Metode şi procedee metodice
a tehnicii utilizate
Etapa  Expunerea verbală (explicaţie, conversaţie).
informării şi
 Demonstraţia (nemijlocită a profesorului,
formării
reprezentării utilizarea filmelor, chinogramelor, desenelor,
observaţia, execuţiei altor elevi, sportivi).
 Exersarea nemijlocită şi combinată cu exerciţii
ajutătoare pentru dezvoltarea aptitudinilor
Etapa psihomotrice, indicilor morfo-funcţionali şi de
mişcărilor
dezvoltare a capacităţii de efort.
grosiere
insuficient  Efectuarea unor exerciţii pentru precizarea unor
diferenţiate
detalii ale procedeelor tehnice.
 Explicaţii cu precizarea momentelor cheie.
 Observaţia participativă (demonstraţia nemijlocită
a autorului).
 Demonstraţia.
 Exersarea în condiţii standard.
Etapa  Explicarea unor detalii de execuţie.
coordonării
 Exersarea procedeelor cu maximum de eficienţă
fine şi a
consolidării (viteză, forţă, rezistenţă, coordonare).
procedeului
 Exersarea globală a procedeului integrat în
tehnic
diferite structuri tehnico-tactice.
 Exersarea sub formă de concurs (întrecere).
82
 Exersarea integrală în structuri şi sisteme

Etapa tehnico-tactice.
perfecţionării
 Exersarea procedeului în condiţii de întrecere (cu
şi
supraînvăţării adversari şi în condiţii diferite).
procedeului
 Exersarea cu maximium de eficienţă, indiferent
tehnic
de condiţii.
 Exersarea automatizată.
La învăţământul liceal se recomandă utilizarea frecventă a metodei de

exersare globală. Exersarea parţială sau analitică nu este neglijată dar are o
aplicabilitate mai redusă, utilizată doar în situaţiile când apar dificultăţi la însuşirea
unui procedeu tehnic şi necesită corectarea greşelilor de mişcare. De asemenea
trebuie să precizăm faptul că deşi la învăţământul liceal este recomandată predarea
jocului prin structuri tehnico-tactice, nu înseamnă că elevii vor primi mingea din
prima oră şi vor juca baschet. Sugerăm o iniţiere prealabilă a elementelor şi
procedeelor tehnice de bază ale jocului (dribling, oprire, pivotare, pasă, aruncare)
şi respectarea următoarelor cerinţe metodice:
1. mijloacele selectate să fie simple, atractive (cu influenţă polivalentă care să
acţioneze pentru consolidarea structurilor tehnico-tactice dar şi dezvoltarea
aptitudinilor psihomotrice);
2. prezenţa permanentă a elementului de întrecere în etapele instruirii
(concursuri individuale, pe perechi, pe echipe, etc.);
3. dozarea cantităţii de informaţie (sugestiile, corectările profesorului să fie
clare şi scurte pentru a nu plictisi elevii şi a întrerupe activitatea la care
participă);
4. valorificarea componentelor tehnico-tactice în jocul bilateral;
5. elevii trebuie să-şi formeze deprinderi specifice jocului în regim de
autoorganizare, cu îndeplinirea (prin rotaţie) a rolurilor de arbitru, căpitan
de echipă, antrenor, etc.
83
Pe lângă comportamentul ireproşabil al profesorului (atitudine, echipament,

terminologie corectă, gândire pozitivă, tact pedagogic, etc.) acesta trebuie, să
menţină permanent elevii implicaţi, motivaţi, curioşi, să acumuleze noul în fiecare
lecţie şi să se perfecţioneze prin joc.
De asemenea trebuie să intensificăm formele de activitate independentă ale
elevului legate de practicarea baschetului care vor contribui ulterior la calitatea şi
durabilitatea performanţelor.
Individualizarea activităţilor şi angajarea elevilor în efectuarea unor sarcini
suplimentare, determină progrese vizibile care îi motivează faţă de sine, colegi,
prieteni, părinţi, etc.
Abordarea conţinuturilor noi, vor fi completate cu deprinderile, priceperile,
capacităţile, cunoştinţele şi atitudinile dobândite în anii şcolari anteriori. Astfel
toate activităţile de învăţare vor contribui la formarea competenţelor specifice
prevăzute în programă.
84
CAPITOLUL 8. TACTICA JOCULUI DE BASCHET ÎN LICEU
8.1 Relaţia componentelor tactice în predarea jocului

de baschet la învăţământul liceal
Dorinţa de practicare a baschetului în cadrul lecţiilor de la învăţământul

liceal se poate amplifica, dacă învăţarea componentelor fundamentale au ca punct
de plecare acţiunile de joc.Elevii apreciază în general tot ce se execută cu minge,
adversar, coechipier.
Astfel, execuţia tehnică este subordonată scopului tactic al acţiunilor de joc.
Dacă aceasta este însuşită corect are influenţe pozitive şi asupra acţiunilor tactice,
de la cele mai simple la cele mai complexe.
În funcţie de numărul participanţilor implicaţi la realizarea acţiunilor tactice,
acestea sunt: individuale (1x1), colective (elementare- 2x2, 3x3) şi de echipă
(5x5). Clasificarea este prezentată în figura Figura 8.1.
Figura 8.1. Sistematizarea generală a tacticii jocului de baschet
85
În baschet, secvenţele se succed foarte rapid. Componentele (tehnică şi

tactică) trebuie privite şi analizate în contextul celor două faze ale jocului: atac şi
apărare.
Execuţia elementelor şi procedeelor tehnice în prezenţa adversarului,
crează modificări importante în structura şi forma de organizare a jocului. Astfel
sunt necesare soluţii, metode de rezolvare, echilibrare a situaţiilor respective de
care profesorul va ţine cont în procesul instruirii elevilor de liceu şi va aborda
noţiunilor de tactică elementară din primele lecţii.
Fiecare exerciţiu propus, trebuie să îndeplinească şi un scop tactic.
Eficienţa jocului la acest ciclu de învăţământ, este rezultatul condiţionării
reciproce a celor două componente, tehnică şi tactică. Evoluţia generală a jocului
se realizează conform următorului traseu (Figura 8.2):
Figura 8.2 Evoluţia generală a jocului de baschet
Conţinutul programelor pentru clasele IX-XII, enumeră acţiunile

fundamentale de tactică, insistându-se pe cea individuală (relaţia 1x1) şi colectivă
elementară (combinaţii de 2-3 jucători). În funcţie de particularităţile clasei, se vor
preda şi noţiuni de aşezare în dispozitivele celor mai simple sisteme de joc (atac,
apărare).
1. Relaţia 1x1
Acţiunile desfăşurate în cadrul relaţiei 1x1 sunt dependente de nivelul
însuşirii elementelor şi procedeelor tehnice. Acestea sunt parte componentă şi
contribuie la reuşita acţiunii respective în contextul atacant-apărător sau apărător-
86
atacant. Ambele situaţii nu pot fi fragmentate pe parcursul instruirii elevilor şi se

recomandă predarea acţiunilor individuale de atac simultan cu cele din apărare
(Figurile 8.3-8.4).
EXECUTANTUL CU MINGE poate utiliza următoarele acţiuni :

 demarcaj;
 pătrundere;
 depăşire;
 recuperare ofensivă.
Figura 8.3 Acţiuni tactice individuale utilizate de executantul cu minge

EXECUTANTUL FĂRĂ MINGE poate utiliza următoarele acţiuni:

 marcaj;
 scoaterea mingii adversarului;
 intercepţia;
 capacul;
 recuperarea defensivă.
87
Figura 8.4 Acţiuni tactice individuale utilizate de executantul fără minge

2. Combinaţii de doi, trei jucători

Acţiunile respective au la bază coordonarea execuţiilor între doi, trei
parteneri în diferite faze ale jocului, cu scopul rezolvării unor sarcini parţiale
(Figurile 8.5 -8.6).Valorificarea optimă a relaţiei de colaborare între executanţi
este rezultatul consolidării acţiunilor individuale.
Combinaţii utilizate în atac:
 dă şi du-te;
 încrucişare;
 blocaj;
 atacul în superioritate numerică.
Figura 8.5. Acţiuni tactice colective elementare utilizate în faza de atac

88
Combinaţii utilizate în apărare:

 închiderea culoarului de pătrundere;
 schimbarea de adversar;
 triunghiul de săritură;
 apărare în inferioritate numerică.
Figura 8.6. Acţiuni tactice colective elementare utilizate

în faza de apărare la învăţământul liceal
3. Dispozitive poziţionale (sisteme de joc)

Acţiunile presupun organizarea, efectuarea şi eficientizarea celor două faze
ale jocului cu aportul întregii echipe. Acestea sunt ilustrate în figurile 8.7-8.8.
Sisteme de joc în atac:
 contraatacul;
 atacul în semicerc (“5+0”);
 atacul cu un jucător pivot (“4+1”).
Figura 8.7 Acţiuni tactice colective de echipă utilizate în faza de atac

89
Sisteme de joc în apărare:

 împotriva contraatacului;
 om la om;
 zonă.
Figura 8.8 Acţiuni tactice colective de echipă utilizate în faza de apărare

Precizăm ca toate componentele tactice predate, se află într-o relaţie de

interdependenţă care se vor consolida în structuri complexe apropiate condiţiilor
de joc şi joc, pentru a oferi elevilor satisfacţia înscrierii punctelor cu adversar.

consolidarea - tacticii jocului de baschet la învăţământul liceal
Utilizarea noţiunilor de tactică specifice baschetului, contribuie la

consolidarea rezolvării situaţiilor de joc în raport cu advesarul.
Predarea acţiunilor tactice fundamentale la elevii claselor IX-XII respectă o
succesiune metodică generală, prezentată de majoritatea specialiştilor domeniului
(Moanţă, A., 2005, Hânsa, C., Călin, L., 2004, etc.,). Astfel primele execuţii în
prezenţa adversarului sunt cele specifice tacticii individuale care necesită un bagaj
minimal de procedee tehnice (dribling, schimbare de direcţie, pasă, aruncare la
coş, oprire, pivot, fente- atac şi deplasări, piruete, opriri, lucru de braţe şi joc de
90
picioare –apărare). În acest sens, autorul Vasilescu, L., (1981) afirmă că fiecărei
acţiuni tactice îi corespunde o anumită structură tehnică. Succesiunea continuă cu
asamblarea acţiunilor individuale a doi sau mai mulţi jucători şi apoi cu execuţii
(5x5) organizate în cadrul unor dispozitive poziţionale (sisteme de joc).
Prezenţa elementului de întrecere (finalizări la coş) pe parcursul lecţiilor
care abordează acţiunile tactice, creează o motivaţie suplimentară elevilor.Se
recomandă ca în etapele de iniţiere-învăţare, predarea acţiunilor de atac să
realizeaze în paralel cu cele din apărare. Acţiunile tactice de apărare, nu trebuie
evitate sau neglijate în proiectarea unităţilor de învăţare, doar pentru că acestea
presupun o solicitare a organismului elevilor la efort mai mare şi nu contribuie
direct la obţinerea finalizării, deci sunt şi mai puţin atractive. Cadrul didactic va
crea situaţii de conştientizare a elevilor, cu precizările că un apărător bun este la fel
de valoros ca şi un atacant. Punctarea acestor aspecte se va realiza în cadrul
jocurilor cu temă (exemplu: orice minge recuperată, interceptată de apărători
valorează un punct sau atacantul primeşte sarcini suplimentare, este eliminat,
înlocuit, etc).
Analiza din punct de vedere metodic a tacticii jocului de baschet presupune
elaborarea unei scheme generale cu două etape de bază (Figura 8.9):
 pregătire teoretică;
 pregătire practică.
Figura 8.9 Etapele metodice ale învăţării tacticii de atac şi apărare

în jocul de baschet la elevii ciclului liceal
91
Pregătire teoretică- cunoştinţe de specialitate privind analiza

acţiunilor, informaţii din punct de vedere teoretic:
 precizare terminologică ştiinţifică;

 descrierea componentelor acţiunii;
 plasament iniţial faţă de adversar;
 acţiunea propriu-zisă;
 plasament final faţă de adversar;
 caracteristici de execuţie;
 demonstrare teoretică (tablă, machete, planşe, video, etc) reală şi
regizată (pe teren) fără partener, cu partener;
 greşeli frecvente;
 utilizare tactică;
 regulament* (dacă este cazul).
Pregătire practică- cunoştinţe de specialitate privind execuţia

concretă a acţiunilor tactice:
ETAPA I – condiţii izolate de joc:

- perfecţionarea procedeelor tehnice componente ale acţiunii tactice
(legătura între componentele tehnică-tactică);
- execuţii localizate pe teren (unghi, distanţă, plasament)
corespunzătoare acţiunii tactice fără adversar;
- execuţie în regimul aptitudinilor psihomotrice specifice acţiunii.
ETAPA a-II-a - condiţii apropiate de joc:
- exersare în prezenţa adversarului pasiv, semiactiv, activ;
- jocul cu temă (sarcini concrete atacant –apărător);
92
- jocul cu efectiv redus (1x1, 2x2, 3x3, 2x1, 3x2, etc.) pe ½ teren şi pe
tot terenul.
ETAPA a-III-a - condiţii de joc:
- încadrarea acţiunii în dispozitiv poziţional;
- exersarea relaţiei 5x5 în jocuri cu teme tactice (sarcini concrete
atacant-apărător)pe ½ teren şi pe tot terenul;
- joc de verificare (împotriva altei echipe, condus de cadrul didactic);
- joc oficial (competiţii organizate pntru elevii învăţământului liceal:
Cupa Liceelor,etc.).
Etapele învăţării acţiunilor tactice specifice jocului de baschet la elevii

învăţământului liceal sunt prezentate schematic în figura 8.10:
Figura 8.10 Etapele învăţării acţiunilor specifice jocului de baschet

la elevii învăţământului liceal
93
8.2.1 Traseul metodic de învăţare a tacticii individuale

- perfecţionarea procedeelor tehnice, componente ale acţiunii tactice:
a. izolat;
b. în cadrul unor complexe de procedee tehnice.
- execuţii localizate pe teren în condiţii variate (unghi, distanţă,
plasament) corespunzătoare acţiunii tactice fără adversar;
- execuţie în regimul aptitudinilor psihomotrice specifice acţiunii.
ETAPA a II-a – condiţii apropiate de joc:
- exersare în cadrul relaţiei 1x1 cu sarcini concrete atacant –apărător
pasiv, semiactiv, activ;
- exersare pe posturile specifice atacant-apărător;
- joc 2x2, 3x3 pe ½ teren şi pe tot terenul.
ETAPA a-III-a - condiţii de joc:
- încadrarea acţiunii în dispozitiv poziţional (5x5);
- exersarea acţiunii în relaţia 5x5 pe ½ teren şi pe tot terenul;
- jocul cu temă;
- joc de verificare;
- joc oficial.
8.2.2 Traseul metodic de învăţare a tacticii colective elementare

(combinaţii de 2-3 jucători)

- exersarea izolată a acţiunilor individuale, componente ale
combinaţiei;
- consolidarea/perfecţionarea acţiunilor individuale;
94
- exersarea combinaţiei fără adversar, pe compartimente (circulaţii de

minge şi jucători).
ETAPA a-II-a – condiţii apropiate de joc:
- exersarea combinaţiei cu adversar pasiv, semiactiv, activ;
- jocul cu temă 2x2, 3x3 pe ½ teren şi pe tot terenul.
ETAPA a -III-a– condiţii de joc:
- încadrarea combinaţiei în sistem;
- exersarea circulaţiei de jucători şi minge (5x5);
- joc şcoală (sarcini pentru atacanţi şi apărători);
- joc de verificare;
- joc oficial.
8.2.3 Traseul metodic de învăţare a tacticii colective de echipă

(sisteme de joc)
Predarea metodicii de învăţare a tacticii colective de echipă la elevii

învăţământului liceal presupune:
1. alegerea sistemului de joc (particularităţile elevilor, gradul de
accesibilitate);
2. pregătirea bazelor sistemului (componentele pregătirii: fizică, tehnică,
tactică, psihologică, teoretică adaptate cerinţelor programei de liceu);
3. învăţarea propriu-zisă a sistemului:
- calităţi fizice necesare postului ocupat;
- perfecţionarea procedeelor tehnice specifice postului;
- aşezarea în dispozitiv (sarcini pe posturi);
- învăţarea circulaţiei de jucători în atac:
a. circulaţia individuală;
b. circulaţia colectivă.
95
- învăţarea circulaţiei de minge.

ETAPA a II -a – condiţii apropiate de joc:
- exersarea sistemului de atac în prezenţa apărătorilor;
- învăţarea trecerii din apărare în atac şi ocuparea dispozitivului;
- circulaţia de jucători şi minge;
- jocul cu temă pe ½ teren şi pe tot terenul;
- jocul pe ½ teren şi pe tot terenul.
ETAPA a III -a – condiţii de joc:
- jocul şcoală;
- jocul de verificare;
- jocul oficial.
96
CAPITOLUL 9. ANALIZA METODICĂ A CONŢINUTULUI TEHNICO-

TACTIC DIN JOCUL DE BASCHET CONFORM CERINŢELOR
PROGRAMEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LICEAL
9.1 Analiza metodică a conţinutului tehnico-tactic

pentru practicarea baschetului la învăţământul liceal
Analiza din punct de vedere metodic, se referă la respectarea etapelor de

iniţiere - învăţare - consolidare a elementelor, procedeelor tehnice, acţiunilor
tactice şi resurselor (prezenţa celor 3 M- materiale, mijloace- metode conform
autorilor Colibaba-Evuleţ, D., Bota, I 1998; Colibaba-Evuleţ, D. 2008). Opiniile
autorilor, prezentate anterior, au fost preluate şi implementate în instruirea jocului
de baschet.
Metodica învăţării şi consolidării componentelor tehnico-tactice ale jocului
de baschet trebuie predată sub aspect global în raport cu celelalte componente şi nu
izolat (Vasilescu, L., 1981) deoarece realizează o viziune clară a jocului (Ciocan,
C., 2004).
Analiza conţinutului tehnico-tactic specific jocului de baschet în lecţiile de
educaţie fizică a elevilor din învăţământul liceal, va fi adaptată corespunzător
cerinţelor programei curriculare.
La acest ciclu curricular de învăţământ, o prezentare izolată a fiecărui

procedeu tehnic sau acţiune tactică pe parcursul mai multor lecţii, nu asigură
implementarea componentelor într-un cadru metodologic eficient şi sigur din punct
de vedere al iniţierii - fixării - consolidării. Astfel insistarea cadrului didactic pe
exersarea izolată a procedeelor tehnice, frânează capacitatea elevului de exprimare
a cunoştinţelor în condiţiile jocului bilateral.
Recomandăm crearea condiţiilor similare jocului prin structuri tehnico-
tactice complexe, în care procedeul tehnic ce se învaţă sau consolidează să fie
97
legat de altele, în prezenţa adversarului (pasiv, semiactiv, activ).

Prezentăm în continuare o variantă metodică orientativă, de învăţare a
jocului de baschet în condiţii apropiate de joc şi joc.
9.2 Analiza metodică a elementelor tehnice fără minge
 POZIŢIA FUNDAMENTALĂ
Componente tehnice:
 Deplasări (pas adăugat).
 Lucru de braţe şi joc de picioare.
Context tactic:
 Acţiuni de atac - înaltă, medie.
 Acţiuni de apărare - joasă.
Aptitudini psihomotrice:
 Îndemânare.
 Viteză de reacţie, execuţie, deplasare.
 Forţă la nivelul membrelor inferioare.
 Rezistenţă în regim de forţă, viteză.
 Indicaţii metodice:
 Poziţie echilibrată şi cât mai joasă.
 Greutatea egal repartizată pe ambele picioare.
 Se acordă un număr mic repetărilor izolate.
Structuri tehnico-tactice:
1. Alergare normală - oprire în poziţie fundamentală.
2. Alergare cu spatele - oprire în poziţie fundamentală - sprint.
3. Alergare-sărituri la panou - aterizare în poziţie fundamentală.
4. Deplasare cu paşi adaugaţi în poziţie fundamentală - oprire - alergare
cu spatele.
5. Deplasare cu paşi adăugaţi- piruetă - săritură.
98
6. Joc de picioare şi lucru de braţe - sprint - urmărirea mingii.

7. Pasarea mingii - prindere - oprire în poziţie fundamentală - pivotare-
aruncare la coş - recuperarea mingii.
8. Dribling- pasă - schimbare de direcţie- oprire în poziţie fundamentală -
9. Deplasare cu paşi adăugaţi pe perechi, la semnal relaţie 1x1.
10. Atacant (alergare - schimbări de direcţie), apărătorul (deplasare în
poziţie fundamentală).
 DEPLASĂRI
Componente tehnice:
 Poziţie fundamentală.
 Alegare (înainte, înapoi, laterală, cu variaţii de ritm, cu schimbare de
direcţie).
 Pasul adăugat (înainte, înapoi, cu spatele, etc.).
Context tactic:
 În acţiunile de demarcaj.
 Acţiuni care preced intrarea în posesia mingii.
 Retragere din zona de atac în apărare.
 Urmărirea unui adversar spre direcţia coşului (marcaj).
 Plasamentul faţă de adversarul direct.
 Îndemânare (în regim de viteză).
 Viteză de reacţie, execuţie, de deplasare.
 Forţa la nivelul membrelor inferioare.
 Rezistenţă în regim de viteză.
 Poziţie echilibrată şi relaxată în execuţie.
99
 Execuţie în funcţie de situaţia tactică care să surprindă adversarul.

 Deplasarea se realizează pe traseul (culoarul) cel mai scurt.
1. Alergare cu spatele-oprire în poziţie fundamentală- sprint.
2. Deplasare cu paşi adăugaţi-piruetă-săritură.
3. Deplasare cu paşi adăugaţi spre dreapta, întoarcere 180o, paşi adăugaţi
spre stânga.
4. Idem la semnale vizuale (marcaje pe teren), în funcţie de semnalele
indicate de profesor, etc.
5. Idem semnale auditive (fluier, bătaie din palme).
6. Pe perechi, lucru „în oglindă”, elevii execută deplasare cu paşi adăugaţi
lateral, înainte, înapoi.
7. Deplasare în poziţie fundamentală cu pas adăugat, la semnal sprint,
primesc mingea, o pasează, sprint la centrul terenului, întoarcere 180º şi
execută deplasare cu spatele până la linia de fund.
8. Pe perechi, deplasare cu paşi adăugaţi, la semnal, relaţie 1x1.
9. Dribling - pasă - deplasare cu pas adăugat, prinderea mingii - oprire-
10. Pasă- schimbare de direcţie - alergare cu spatele - deplasare cu pas
adăugat lateral dreapta - stânga - prinderea mingii - dribling - aruncare
la coş din dribling.
 SCHIMBARE DE DIRECŢIE
Componente tehnice:
 Fente (de privire, cap, trunchi, braţe, picioare, etc).
 Fente de aruncare, pasă, de plecare.
 Pirueta.
Context tactic:
 În acţiunile de demarcaj.
100
 În acţiunile de marcaj.
 În acţiunile de depăşire.
 Îndemânare.
 Forţă-viteză (detenta).
 Viteză în regim de îndemânare, rezistenţă.
 Poziţie echilibrată.
 Execuţie în viteză.
 Să fie convingătoare.
 Păşirea pe noua direcţie cu piciorul interior ocolirii.
 Procedeul care se învaţă primul, este cel cu frânare pe un picior.
1. Alergare normală-sprint - schimbare de direcţie.
2. Deplasare cu paşi adăugaţi - sprint - schimbare de direcţie - alergare cu
spatele.
3. Lucru de braţe şi joc de picioare - piruetă - sprint - schimbări de direcţie.
4. Dribling- schimbare de direcţie - depăşire - aruncare la coş din dribling.
5. Ieşire la minge - prindere - schimbare de direcţie - dribling- aruncare -
recuperarea mingii.
6. Schimbare de direcţie - prinderea mingii - oprire - dribling - pasă.
7. Pasă - schimbare de direcţie - prinderea mingii- oprire - pivotare.
8. Dribling - oprire - pivotare - pasă- schimbare de direcţie - pătrundere -
aruncare la coş - recuperare.
9. Aruncare la coş - recuperarea mingii - schimbare de direcţie - pasă.
10. Fentă de aruncare la coş - pasă - schimbare de direcţie - încrucişare -
aruncare la coş.
101
 OPRIRI
Componente tehnice:
 Săritura cu deprindere pe două picioare.
Context tactic:
 Asigură demarcajul ca fentă şi precede acţiunea de depăşire.
 Intră în conţinutul acţiunii „ieşirea la minge”.
 Determină opţional, finalizarea execuţiei precedată de prinderea mingii
sau dribling.
 Îndemânare.
 Viteză de reacţie, execuţie.
 Rezistenţă în regim de forţă.
 Poziţie echilibrată a corpului.
 Aterizare în poziţie fundamentală.
 Privirea spre linia de fund a terenului.
1. Oprire - pivotare - prinderea mingii.
2. Alergare normală- oprire - sprint- piruetă.
3. Lucru de braţe şi joc de picioare - sprint - oprire - alergare cu spatele.
4. Aruncarea mingii în sus - săritură - prinderea mingii - oprire.
5. Prinderea mingii - oprire după ricoşarea mingii din sol.
6. Prinderea mingii din pasă - oprire- dribling.
7. Dribling- oprire - pivotare - pasă- prinderea mingii- aruncare la coş -
recuperare.
102
8. Ieşire la minge - prinderea mingii - oprire - fentă de aruncare- aruncare

la coş.
9. Pasă - schimbare de direcţie- oprire -pivot - prinderea mingii - pasă -
încrucişare- prindere- aruncare la coş.
10. Schimbare de direcţie - pătrundere - prinderea mingii - aruncare la coş.
 SĂRITURI
Componente tehnice:
 Opririle.
Context tactic:
 Acţiunea de recuperare ofensivă.
 Acţiunea de recuperare defensivă.
 Triunghiul de săritură.
 Îndemânare.
 Forţă la nivelul membrelor inferioare şi superioare.
 Menţinerea unei poziţii echilibrate în momentul desprinderii.
 Realizarea desprinderii pe verticală.
 Aterizarea să se realizeze în poziţie fundamentală.
1. Săritură la panou - prinderea mingii.
2. Deplasări cu paşi adăugaţi- sprint- oprire - săritură.
3. Alergare normală - oprire- săritură- alergare cu spatele.
4. Săritură - alergare- piruetă- săritură.
103
5. Sprint - oprire - lucru de braţe şi joc de picioare - săritură - oprire-

sprint.
6. Alergare- săritură- capac.
7. Prinderea mingii - oprire- pivotare- dribling- săritură.
8. Aruncarea mingii în panou - săritură - prinderea mingii - aterizare-
aruncare la coş - recuperare - alergare.
9. Schimbare de direcţie - ieşire la minge - prinderea mingii - dribling-
aruncare la coş - săritură.
10. Săritură - prinderea mingii - dribling - pasă - schimbare de direcţie-
prinderea mingii- oprire- pivotare -fentă - aruncare la coş.
 PIRUETA
Componente tehnice:
 Schimbare de direcţie.
Context tactic:
 Acţiunea de plecare din blocaj.
 Acţiunea de evitare a blocajului.
 Blocajele defensive.
 Mobilitate articulară.
 Menţinerea unei poziţii fundamentale joase în execuţie.
 Poziţie echilibrată a corpului.
104
1. Alergare - piruetă- sprint.
2. Piruetă- prinderea mingii- dribling.
3. Piruetă - prinderea mingii- oprire - pivotare - aruncare la coş.
4. Joc de picioare şi lucru de braţe - piruetă - săritură la panou-sprint.
5. Schimbare de direcţie- piruetă- sprint- prinderea mingii - dribling-
aruncare la coş.
6. Alergare-piruetă- prinderea mingii - pasă - pătrundere- prinderea
mingii - aruncare la coş.
7. Fentă de aruncare - pasă- schimbare de direcţie cu piruetă- prinderea
mingii - aruncare la coş- recuperare.
8. Dribling cu piruetă - depăşire-aruncare la coş - recuperare.
9. Recuperarea mingii - piruetă - pasă - prinderea mingii - oprire -
pivotare - pasă.
10. Pasă - alergare - prinderea mingii- aruncare la coş - recuperare -
piruetă - pasă.
 JOCUL DE BRAŢE ŞI LUCRUL DE PICIOARE

Componente tehnice:
 Poziţia fundamentală.
 Pasul adăugat.
 Alergarea.
Context tactic:
 Lucrul braţelor:
- acţiunea de intercepţie şi smulgere a mingii:
- apărarea zonă.
 Jocul picioarelor-
-acţiunile defensive (asigură deplasare rapidă a executantului);
105
-acţiunile ofensive (mijloc de realizare a demarcajului).

 Îndemânare.
 Rezistenţă în regim de forţă, viteză.
 Poziţie echilibrată.
 Cursivitate în succesiunea procedeelor componente.
 Se menţin toate caracteristicile de execuţie a procedeelor componente.
 Activitatea permanentă a braţelor în diferite planuri.
 Se execută în funcţie de situaţiile tactice ale apărătorului (posesie de
minge, pasă, dribling, aruncare la coş).
 Se execută global în etapa învăţării.
 Se consolidează în cadrul acţiunii tactice –marcajul.
1. Lucrul de braţe şi joc de picioare - sprint - săritură.
2. Alergare - oprire - lucru de braţe şi joc de picioare.
3. Schimbare de direcţie - sprint - piruetă - alergare cu spatele - oprire-lucru
de braţe şi joc de picioare.
4. Lucru de braţe şi joc de picioare - piruetă - săritură - recuperarea mingii.
5. Dribling - oprire - fentă de aruncare - pasă - alergare cu spatele - oprire -
lucru de braţe şi joc de picioare.
106
9.3 Analiza metodică a elementelor tehnice cu minge
 PRINDEREA- ŢINEREA –PASAREA

Componente tehnice:
 Oprirea.
 Ţinerea mingii.
 Prinderea.
 Pivotarea.
 Fentele: aruncare, pasă, deplasare.
 Pirueta (intrarea în posesia mingii).
* Procedeele tehnice sunt faze din structura motrică a pasei.
Context tactic:
 În acţiunile de atac colective: combinaţii, atac rapid, superioritate
numerică, contraaatc.
 În acţiunile de atac (priza procedeelor tehnice) sau apărare (priza la
recuperare).
 Îndemânare.
 Viteză de reacţie şi execuţie.
 Forţă segmentară la nivelul membrelor superioare.
 Asigurarea permanentă a protecţiei de minge.
 Respectarea regulii paşilor.
 Se pasează jucătorului demarcat, pe poziţie viitoare.
 Recepţionarea mingii nu se realizează din poziţie statică.
 Alegerea procedeului conform situaţiei tactice.
 Utilizarea ţinerii în priză simetrică în cele mai multe situaţii.
107
 Utilizarea metodei globale în învăţare (cea analitică - pentru lucrul

braţelor).
 Succesiunea metodică a învăţării procedeelor: cu două mâini de la
piept, cu pământul şi pasa cu o mână de la umăr, etc.
1. Ţinerea mingii - pivotare - pasă.
2. Ieşire la minge - oprire- pivotare - dribling.
3. Alergare - schimbare de direcţie - prinderea mingii - oprire - aruncare
la coş.
4. Aruncare la coş- recuperare- fentă de pasă- dribling- pasă.
5. Ieşire la minge - prinderea mingii- oprire - pivotare - fentă de pasă-
dribling.
6. Prinderea mingii - oprire- dribling- aruncare la coş- recuperare.
7. Pasă- oprire - depăşire- aruncare la coş.
8. Dribling - oprire - pivotare- pasă- prinderea mingii - aruncare la coş -
recuperare.
9. Schimbare de direcţie - pătrundere - prinderea mingii - aruncare la coş.
10. Fentă de aruncare la coş - pasă - schimbare de direcţie - încrucişare -
prinderea mingii - aruncare la coş - recuperare.
 ARUNCAREA LA COŞ
Componente tehnice:
 Prinderea mingii.
 Pivotarea.
 Oprirea.
 Driblingul.
 Săritura.
108
 Fentele: aruncare, pasă, deplasare.

Context tactic :
 În toate acţiunile de atac.
 Finalizare împotriva tuturor variantelor apărării.
 Îndemânare.
 Viteză de execuţie.
 Forţă segmentară membre superioare, inferioare.
 Mobilitate articulară (în special la nivelul articulaţiei mâinii).
 Poziţie relaxată, echilibrată.
 Coordonare membre superioare-inferioare.
 Echilibrul mingii pe palmă.
 Articulaţia mâinii determină impulsul final (eliberarea mingii).
 Privirea fixează coşul.
 Aprecierea distanţei, direcţiei, înălţimea traiectoriei mingii.
 Mişcarea de aruncare este continuă.
 Orice aruncare va fi urmată de recuperare.
 Învăţarea începe cu execuţiile pe braţul drept (îndemânatic).
 Aruncarea se introduce din lecţiile 2-3.
 Succesiunea metodică a procedeelor: de pe loc, deplasare (dribling,
alergare), săritură.
 Prezenţa obligatorie în conţinutul fiecărei lecţii.
 Necesitatea antrenării calităţilor psihice (concentrarea atenţiei,
încrederea în reuşita aruncărilor, etc.
1. Dribling - oprire - pivot - aruncare la coş.
2. Pasă - dribling - oprire - aruncare la coş.
109
3. Alergare - prindere - oprire - fentă de pasă-aruncare la coş-recuperare.

4. Prinderea mingii- dribling - aruncare la coş - recuperare.
5. Schimbare de direcţie - prinderea mingii oprire - aruncare la coş.
6. Dribling - pasă - schimbare de direcţie - prinderea mingii - aruncare la
coş - recuperare.
7. Recuperare - pasă- prinderea mingii- dribling- aruncare la coş -
recuperare.
8. Prinderea mingii - fentă de aruncare la coş- dribling - aruncare la coş-
recuperare.
9. Pasă - schimbare de direcţie - pătrundere - prinderea mingii -aruncare la
coş - urmărire.
10. Fentă de aruncare la coş - pasă - schimbare de direcţie - încrucişare
simplă - prinderea mingii - aruncare la coş.
 DRIBLINGUL
Componente tehnice:
 Deplasări (alergarea de viteză, ritm variat).
 Oprirea din dribling.
 Pirueta.
 Schimbările de direcţie.
 Fentele de corp.
Context tactic:
 Element de organizare a atacului (circulaţia de minge).
 Trecerea mingii din faza de atac în apărare.
 Acţiunea de depăşire a adversarului.
 Contraatac.
 Atac în superioritate numerică.
 Împotriva apărărilor agresive.
110
 Îndemânare.
 Viteză de execuţie şi deplasare.
 Mobilitate articulară în special la nivelul articulaţiei pumnului.
 Poziţie relaxată, echilibrată.
 Utilizare raţională, precisă, pentru a nu încetini jocul.
 Privirea cuprinde un câmp vizual cât mai larg.
 Învăţarea driblingului trebuie realizată cu ambele mâini-ambidextrie.
 Învăţarea se realizează global în următoarea suucesiune: înainte, înapoi,
lateral, şerpuit, cu schimbări de direcţie.
 Necesitatea protecţiei mingii în execuţia driblingului.
1. Dribling - oprire - pasă.
2. Dribling - oprire - pivot- pasă.
3. Dribling - pasă- prinderea mingii - aruncare la coş.
4. Pasă - schimbare de direcţie - prinderea mingii – dribling - aruncare la
coş.
5. Prinderea - mingii - oprire – pivotare - pasă - schimbare de direcţie -
prinderea mingii - dribling.
6. Fentă de pasă - dribling - aruncare la coş - recuperare.
7. Fentă de aruncare la coş - pasă - oprire - pivot- prinderea mingii -
dribling.
8. Alergare - prinderea mingii- dribling - aruncare la coş.
9. Schimbare de direcţie - pătrundere spre coş - prinderea mingii -dribling
- aruncare la coş - recuperare.
10. Ieşire la minge - prinderea mingii - dribling - schimbare de direcţie prin
dribling - depăşire - aruncare la coş.
111
 PIVOTARE
Componente tehnice:
 Protecţia mingii.
 Oprirea cu minge.
Context tactic:
 În acţiunile de atac asigurând echilibrarea jucătorului (oprire, protecţie
de minge, blocaje ofensive, fente ofensive).
 În acţiunea de depăşire ca fentă de plecare.
 În acţiunile jucătorului pivot sau centru.
 Îndemânare.
 Viteză de execuţie.
 Menţinerea permanentă a poziţiei fundamentale.
 Privirea cuprinde un câmp vizual cât mai mare.
 Mişcare energică a braţelor.
 Se învaţă paralel cu prinderea, ţinerea, oprirea.
1. Oprire - pivotare - pasă.
2. Prinderea mingii - oprire - pivotare - aruncare la coş.
3. Dribling - oprire - pivotare-pasă.
4. Dribling - pasă - schimbare de direcţie - prinderea mingii - oprire -
pivot- dribling.
112
5. Ieşire la minge - prinderea mingii - oprire - pivotare - pasă- prinderea

mingii - dribling.
6. Schimbare de direcţie - prinderea mingii - oprire - fentă – pivotare -
aruncare la coş.
7. Pasă - schimbare de direcţie - pătrundere - prinderea mingii - oprire-
pivotare - dribling - aruncare la coş - recuperare ofensivă.
8. Fentă de aruncare - dribling - oprire - pivotare - aruncare la coş -
recuperare.
9. Schimbare de direcţie - pătrundere - prinderea mingii - oprire – pivotare
- pasă - prinderea mingii - aruncare la coş- recuperare.
10. Alergare - oprire - fentă de aruncare - pivotare - depăşire - aruncare la
coş - recuperare.
 FENTE
Componente tehnice:
 Dribling cu schimbări de direcţie.
Context tactic:
 În acţiuni tactice individuale, colective elementare şi de echipă în atac.
 Îndemânare.
 Suprinderea adversarului prin execuţii convingătoare.
 Utilizare în funcţie de situaţia tactică.
 Stăpânirea procedeelor tehnice la un nivel corespunzător.
113
 Execuţie în viteză.
 Priză corectă şi protecţia mingii în execuţie.
1. Fentă de aruncare - dribling.
2. Fentă de pasă - dribling - oprire - pivotare.
3. Fentă de plecare în dribling -pasă - prinderea mingii - aruncare la coş.
4. Oprire - pivotare - fentă de plecare în dribling - aruncare la coş.
5. Dribling - oprire - aruncare la coş - recuperare ofensivă - fentă de pasă -
aruncare la coş - recuperare.
6. Alergare - schimbare de direcţie - prinderea mingii - dribling - oprire -
fentă de pasă - aruncare la coş.
7. Dribling - prinderea mingii - fentă de aruncare la coş - oprire - pivotare
- pasă.
8. Fentă de plecare în dribling spre stânga - depăşire- oprire- aruncare la
coş-recuperare.
9. Ieşire la minge - prinderea mingii - fentă de aruncare la coş - pasă-
încrucişare simplă - prinderea mingii - aruncare la coş - recuperare.
10. Fentă de depăşire - pasă - pătrundere- prinderea mingii - oprire-pivotare
- fentă de plecare în dribling - aruncare la coş - recuperare ofensivă.
9.4 Analiza metodică a acţiunilor tactice individuale în atac
 DEMARCAJUL :
Componente tehnice:
 Alergările pe distanţe scurte, variat.
 Opriri.
 Pirueta.
 Schimbările de direcţie.
114
 Fentele de plecare, corp, picioare.

Context tactic:
 În combinaţiile tactice elementare de atac: dă şi du-te, încrucişare,
blocaj, atac în superioritate numerică.
 În cadrul apărării om la om, zonă.
 În acţiunea de intercepţie.
 Viteză în regim de rezistenţă.
 Suprinderea adversarului prin execuţii convingătoare.
 Utilizarea procedeelor de demarcaj în funcţie de situaţia tactică.
 Stăpânirea procedeelor tehnice la un nivel corespunzător.
 Execuţie în viteză (necesită gândire rapidă, anticiparea acţiunii).
 Crearea unor situaţii favorabile de primire a mingii şi de provocare a
greşelilor adversarului.
 Se acordă un număr mare de repetări în instruire, fiind componenta de
bază pentru toate acţiunile tactice individuale şi colective.
 Se învaţă în paralel cu acţiunea de marcaj.
1. Schimbare de direcţie - deplasare - oprire - întoarcere 180o şi
continuarea alergării.
2. 1x1 alergare cu schimbare de direcţie şi surprinderea adversarului.
3. 1x1 „leapşa” pe ½ teren şi pe tot terenul.
4. 1x1 joc permanent de picioare - pivotare şi deplasare.
5. 2x2, 3x3 -“Câştigă mingea”.
6. Joc 5x5 fără dribling.
115
 PĂTRUNDEREA
Componente tehnice:
 Alergările.
 Schimbarea de direcţie.
 Aruncare la coş.
Context tactic:
 Distanţa dintre marcajul apărătorului şi atacant este mică.
 În situaţiile de demarcaj cu ajutorul coechipierului (dă şi du-te,
încrucişare, blocaj, atac în superioritate numerică).
 În cadrul apărării om la om, zonă sau variantele pressing.
 Demarcajul în adâncime (pătrunderea) se realizează spre direcţia
coşului (deplasare în arc de cerc).
 Desprinderea de adversar este bruscă şi urmăreşte plasament, culoar,
prioritate de acţiune favorabilă.
 Eliberarea culoarului în cazul nereuşitei pătrunderii (dublarea acţiunii
de către coechipier).
 Executantul care angajează trimite mingea pe poziţie viitoare, distrage
atenţia apărătorului.
 Învăţarea se realizează pe partea mâinii îndemânatice şi apoi cu
cealaltă.
 Finalizarea se realizează cu aruncare la coş în următoarea succesiune:
din dribling, din alergare, săritură.
116
1. Fentă de pasă - pasă - schimbare de direcţie - pătrundere spre coş -
aruncare la început din dribling - alergare sau de pe loc precedată de
oprire într-un timp.
2. Fentă de aruncare - schimbare de direcţie - pătrundere.
3. Idem fentă de pasă.
4. Pătrundere pe aceeaşi parte cu mingea, primirea mingii de la
partener şi aruncare la coş din alergare.
5. Fentă de plecare spre stânga, pătrundere dreapta, primirea mingii de la
partener, aruncare la coş din alergare.
6. Joc 2 x 1, 3 x 2 - atacant - apărător şi un jucător ce pasează numai
atacantului care pătrunde.
7. Joc 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4 pe ½ teren şi pe tot terenul în care sunt valabile
doar coşurile marcate din acţiuni de pătrundere.
 DEPĂŞIREA:
Componente tehnice:
 Oprire.
 Pivotare.
 Dribling.
 Schimbare de direcţie cu minge.
 Fentele de dribling, pasă, aruncare.
Context tactic:
 Distanţa dintre marcajul apărătorului şi atacant este mică.
 În combinaţiile tactice elementare de atac: dă şi du-te, încrucişare,
blocaj, atac în superioritate numerică.
117
 Apărarea om la om, zonă.

 Protecţia mingii în dribling.
 Depăşirea se realizează în funcţie de plasamentul apărătorului.
 Plecarea este bruscă şi permanent precedată de o fentă.
 Finalizarea se relizează pe drumul cel mai scurt.
 Se recomandă execuţia pe mâna puternică a atacantului.
1. Dribling - pasă coechipierului în zona de restricţie - fentă de aruncare -
depăşire - aruncare la coş din dribling.
2. Fentă de aruncare la coş, depăşire.
3. Fentă de depăşire spre stânga şi depăşire pe dreapta.
4. Idem pe partea stângă.
5. 1X1: atacantul va primi mingea de la apărător şi va executa complexul
tehnic al acţiunii de depăşire în condiţii de adversitate.
6. Joc 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4, 5X5 cu aplicarea pătrunderii şi depăşirii.
 RECUPERAREA (OFENSIVĂ /DEFENSIVĂ)

Componente tehnice:
 Sărituri cu desprindere pe ambele picioare sau pe un picior.
 Pirueta.
 Oprire.
118
 Pivotare.
 Fentele de dribling, pasă, aruncare.
Context tactic:
 Toate situaţiile tactice care se finalizează cu aruncare la coş.
 Îndemânare.
 Forţa la nivelul membrelor inferioare şi superioare.
 Plasamentul pentru ocuparea primului plan.
 Anticiparea traiectoriei mingii ricoşate.
 Închiderea culoarului de urmărire a adversarului.
 Protecţia mingii şi controlul mingii în punctul maxim al desprinderii.
 Declanşarea unei situaţii de atac poziţional sau contraatac (în cazul
recuperării defensive).
 Învăţarea recuperării (atac - apărare) se realizează în etapa de iniţiere a
procedeelor de aruncare la coş (primele lecţii).
1. Dribling- aruncare la coş - recuperare.
2. Fentă de aruncare - dribling - aruncare la coş - recuperare.
3. 1x1- recuperarea mingii.
4. 2x2, 3x3 fără dribling-aruncare la coş - recuperare.
5. Joc 5x5 cu temă (orice recuperare, valorează un punct, etc).
119
9.5 Analiza metodică a acţiunilor tactice individuale în apărare
 MARCAJUL
Componente tehnice:
 Alergare (variante).
 Deplasările cu pas adăugat.
 Săriturile.
 Pirueta.
 Fentele de plecare, corp, picioare
Context tactic:
 Împotriva tuturor formelor de atac.
 Îndemânare.
 Plasamentul între atacant şi coş.
 Distanţa de marcaj în funcţie de periculozitatea atacantului.
 Poziţia fundamentală joasă.
 Privirea apărătorului spre mingea atacantului.
 Învăţarea marcajului se realizează utilizând forma agresivă (pe ½ teren
şi pe tot terenul) şi respectă următoarea succesiune metodică: poziţia
apărătorului, deplasările şi plasamentul acestuia.
 Se învaţă şi consolidează simultan cu acţiunea de demarcaj.
120
1. Pe perechi, fără minge, sprint pe distanţe de 3 - 4 m - oprire - alergare cu
spatele - lucru de braţe şi joc de picioare (apărător).
2. Profesorul rostogolişte mingea, executanţii - sprint - culegerea mingii de
pe sol-dribling- relaţie 1x1- aruncare la coş - recuperare.
3. 1X1 „Leapşa” cu atingerea gambelor, genunchilor partenerilor.
4. 1x1, 2x2, 3x3 pe suprafaţă limitată şi pe tot terenul - aruncare la coş.
5. 5x5 cu temă : „Cine ţine mingea mai mult”, „Joc fără dribling”, etc.
 INTERCEPŢIA
Componente tehnice:
 Săritură.
 Fente de plecare.
Context tactic:
 Împotriva acţiunilor tactice colective de atac (combinaţii de 2-3
jucători, contraatac, etc).
 Aptitudini psihomotrice:
 Îndemânare.
 Viteză-forţă (detentă).
 Supravegherea adversarului dar şi a culoarului de sosire al mingii.
 Anticiparea traiectoriei şi pasării mingii.
121
 Plasamentul apărătorului între atacant şi minge.

 Provocarea greşelilor adversarului şi depărtarea acestuia de zona
coşului.
 Marcajul se realizează din faţă (lucru activ de braţe şi joc de picioare)
şi lateral (pe partea mingii, apărătorul interpune un segment - braţ,
picior).
1. „Prinde mingea în cerc” (mingea circulă între executanţii aşezaţi în
cerc), cei 2 - 3 apărători din mijlocul cercului urmăresc să intercepteze.
2. Grupe de trei executanţi, doi efectuează pasarea mingii, al treilea
execută marcaj agresiv la cel cu minge.
3. Joc 2x2, 3x3 fără dribling.
4. 2x1, 3x2 (pasarea mingii din deplasare între doi, trei executanţi iar de la
centrul terenului alţi doi sau trei jucători urmăresc intrecepţia mingii).
5. Joc 5x5 pe ½ teren sau pe tot terenul cu marcaj agresiv.

(combinaţii de 2-3 jucători) în atac
 „DĂ ŞI DU-TE”
Componente tehnice:
 Prinderea migii.
 Pasarea mingii.
 Driblingul.
 Fente de plecare, aruncare, pasă.
122
Context tactic:
 Împotriva tuturor sistemelor de apărare, dar în special împotriva
apărării om la om.
 Îndemânare.
 Alegerea partenerului cel mai apropiat pentru execuţie.
 Asigurarea priorităţii de acţiune, culoar faţă de adversar în raport de
minge şi coş (pasator).
 Atragerea apărătorului direct pentru a elibera culoarul de pătrundere şi
angajarea celui care a efectuat pasa.
 Dublarea executantului şi urmărirea mingii după finalizare la coş.
 Învăţarea combinaţiei se planifică din primele lecţii.
1. Schimbare de direcţie - prindere - aruncare la coş, procedeu la alegere
fără şi cu adversar.
2. Ieşire la minge - prindere - oprire - fentă - pasă - primirea mingii -
aruncare la coş.
3. Pasă - schimbare de direcţie - alergare - prindere - pasă.
4. Dribling - oprire - pivotare - pasă- piruetă - alergare - prinderea mingii -
aruncare la coş.
5. 2x2, 3x3, 4x4, 5x5 pe ½ teren şi pe tot terenul cu aplicarea combinaţiei
„dă şi du-te”.
 ÎNCRUCIŞAREA
Componente tehnice:
123
 Pasarea mingii.
 Oprire.
 Driblingul.
 Fente de plecare, aruncare, pasă.
Context tactic:
 Împotriva apărării om la om.
 Îndemânare în regim de viteză.
 Coordonarea şi sincronizarea acţiunilor executanţilor.
 Se execută foarte aproape de partenerul care participă la încrucişare.
 Execuţia combinaţiei se efectuează cu viteză maximă şi este precedată
de schimbarea direcţiei.
 Protecţia mingii (pasator) şi alegerea procedeului de pasare eficient.
 Finalizarea se realizează de către jucătorul demarcat (prioritate de
acţiune, culoar).
a. încrucişare simplă
1. Fără apărător - pasă, schimbare de direcţie - alergare-prinderea mingii
încrucişare (simplă, dublă) dribling → aruncare la coş (procedeu la
alegere).
2. Încrucişare în dribling-aruncare la coş.
3. Încrucişare simplă între: fundaşi - extremă, fundaşi - pivot, pivot -
extremă etc., aruncare la coş.
124
4. Încrucişare simplă între: fundaşi - extremă, fundaşi - pivot, pivot -

extremă etc, aruncare la coş.
5. Joc 3 : 3, 4 : 4, 5 : 5 cu temă → coş valabil doar ca urmare a execuţiei
încrucişării simple.
b. încrucişare dublă
1. Fără apărător, cu minge - pasă, încrucişare dublă cu trecere prin stânga
(dreapta) centrului, primirea mingii - aruncare la coş (procedeu la
alegere).
2. Fentă de aruncare-pasă-schimbare de direcţie - alergare - încrucişare -
aruncare la coş.
3. Încrucişare dublă: fundaşi - fundaşi - pivot, fundaşi - extremă - pivot,
cu aruncare la coş.
4. Încrucişare dublă cu apărători: pasivi, semiactivi, activi.
5. Joc 3 : 3, 4 : 4, 5 : 5 cu temă → coş valabil doar ca urmare a execuţiei
încrucişării duble.
 BLOCAJUL/ IEŞIREA DIN BLOCAJ

Componente tehnice:
 Alergare (distanţe scurte şi ritm variat).
 Pirueta.
 Sărituri.
 Oprire.
 Pivotare.
 Pasa (pe sub axilă, oferită, cu pământul).
 Aruncare la coş (deplasare şi săritură).
 Driblingul.
 Fente de plecare, corp, de picioare.
Context tactic:
125
 Favorizează demarcajul, depăşirea, aruncare la coş a jucătorului în

situaţiile cu sau fără minge.
 Anticiparea locului de execuţie a blocajului.
 Devierea atenţiei apărătorului de la execuţia blocajului.
 Succesiunea metodică este blocajul fără minge şi apoi cu minge.
 Se învaţă paralel cu ieşirea din blocaj.
 Ieşirea din blocaj se va efectua printr-o pivotare defensivă (întoarcere
cu faţa spre minge, pe piciorul dinspre coş).
1. Fără minge, pe perechi, faţă în faţă: blocaj - ieşire în blocaj.
2. Pasă - plecare pe partea opusă -blocaj - ieşire din blocaj.
3. Dribling - pasă - blocaj - ieşire din blocaj - aruncare la coş.
4. Ieşire la minge - prindere - oprire - fentă - pasă - alergare - oprire -
blocaj la jucătorul atacant.
5. Joc 2:2, 3 : 3, pe 1½ teren şi 4 : 4, 5 : 5 pe tot terenul, cu temă.
 ATACUL ÎN SUPERIORITATE: 2x1, 3x2

Componente tehnice:
 Pasarea mingii.
 Driblingul.
 Aruncarea la coş (alergare, săritură).
 Fente de pasă, aruncare, dribling.
126
Context tactic:
 Faza de finalizare a contraatacului.
 Învăţarea atacului se va efectua după stăpânirea unui bagaj tehnic
minimal (pasa, driblingul, aruncarea la coş).
 Atragerea apărătorului la marcajul atacantului cu minge prin orice
acţiune ofensivă (situaţie 2x1).
 Dublajul ofensiv sau defensiv al atacantului cu minge (situaţie 2x1,
3x2).
 Desfăşurarea atacului (3x2) să se efectueze pe linia mediană a
terenului.
 Ocuparea unui plan şi culoar diferit faţă de atacantul cu minge (2x1,
3x2).
 Participarea la recuperare (2x1, 3X2).
 Se învaţă şi consolidează simultan cu execuţia combinaţiei 1x2, 2x3.
1. Pe perechi, pasarea mingii până la centrul terenului –atac 2x1 cu
apărător, pasiv, semiactiv, activ.
2. Idem pasarea mingii cu schimb de locuri.
3. Pe grupe de trei jucători, pasarea mingii până la centrul terenului- atac
3x2 cu apărători pasivi, semiactivi, activi.
4. Idem cu schimb de locuri.
5. Joc 3x3 4x4, 5x5 pe tot terenul cu temă (fără dribling, sunt valabile
doar punctele înscrise pe contraatac, contraatac reuşit valorează 4
127
puncte, echipa care reuşeşte contraatacul, beneficiază de posesia

mingii, etc).

(combinaţii de 2-3 jucători) în apărare
 SCHIMBUL DE ADVERSAR
Componente tehnice:
 Pirueta.
 Oprire.
Context tactic:
 Împotriva acţiunilor individuale sau a combinaţiilor tactice de atac.
 Îndemânare.
 Anticiparea execuţiei adversarului.
 Semnalizarea auditivă, vizuală a coechipierului înainte de execuţia
combinaţiei, dacă acesta este blocat, pentru a-i prelua adversarul.
 Evitarea blocajului prin schimbarea adversarului, prin alunecare printre
coechiper şi adversar.
1. Grupe de patru executanţi, doi atacanţi execută dribling cu încrucişare,
apărătorii schimb de adversari.
128
2. Idem grupe de trei atacanţi şi trei apărători- apărătorii schimbă omul la

fiecare încrucişare.
3. Doi apărători şi două şiruri de atacanţi: atacanţii execută blocaj,
apărătorii schimb de adversar.
4. Încrucişare dublă-schimbare de adversar-finalizare la coş.
5. Joc 2x2, 3x3, 4x4, 5x5 pe ½ teren cu aplicarea schimbării de adversar.
 ÎNCHIDEREA CULOARULUI DE PĂTRUNDERE

Componente tehnice:
 Pirueta.
 Oprire.
Context tactic:
Împotriva acţiunilor ofensive de atac: depăşire, dă şi du-te, etc.
 Îndemânare.
 Apărătorii care au plasamentul cel mai apropiat de coechipierul lor ce
efectuează marcaj la jucătorul cu minge, se vor poziţiona iniţial în afara
axei adversar - coş şi vor realiza apropierea faţă de acesta (micşorarea
culoarului de pătrundere).
 Apărătorii realizează închiderea culoarului către coş şi dublarea
marcajului realizat de coechiperul lor.
129
1. 2x1- apărătorii (dispuşi în scară) efectuează închiderea depăşirii prin
deplasare laterală şi ducerea braţelor oblic înainte.
2. Dă şi du-te - apărătorii încearcă intrarea în posesia mingii şi închiderea
pătrunderii - urmărire la panou.
3. Joc 2x2, 3x3 pe ½ teren cu finalizare la coş.
4. 4x4, 5x5 cu temă (intrarea în posesia mingii ca urmare a închiderii
pătrunderii valorează 4 puncte, etc).
 TRIUNGHIUL DE SĂRITURĂ
Componente tehnice:
 Sărituri cu desprindere pe ambele picioare sau pe un picior.
 Pirueta.
 Ţinerea, prinderea mingii ricoşate.
Context tactic :
 Toate situaţiile tactice care se finalizează cu aruncare la coş.
 Îndemânare.
 Anticiparea traiectoriei mingii ricoşate.
 Plasamentul pentru ocuparea primului plan.
 Închiderea culoarului de urmărire a adversarului.
 Triunghiul format este cu baza mare spre panou.
130
 Declanşarea unei situaţii de atac poziţional sau contraatac (în cazul

recuperării defensive).
1. Grupe de patru, un jucător aruncă de la linia de aruncări libere, ceilalţi
execută triunghiul de săritură.
2. Joc 4x4 cu temă (orice aruncare reuşită beneficiază şi de o aruncare
liberă care se urmăreşte, apărătorii execută triunghiul de săritură. etc).
3. Joc 5x5 cu temă.
 APĂRAREA ÎN INFERIORITATE NUMERICĂ: 1x2, 2x3

Componente tehnice:
 Săriturile.
 Pirueta.
Context tactic:
 Îndemânare.
 Plasamentul apărătorului (2x1) se realizează către zona atacantului cu
minge cu încercarea permanentă de întârziere sau oprire a acţiunilor
131
ofensive.
 Distanţa de marcaj în funcţie de periculozitatea atacantului.
 Poziţia fundamentală joasă.
 Se execută marcaj agresiv când atacantul se află în situaţia de aruncare
la coş.
 Se execută dublarea marcajului şi urmărirea la panou, dacă adversarul
efectuează aruncare la coş.
 În situaţiile de 2x1, apărătorii se vor plasa pe linia mediană a coşului, la
jumătatea zonei de restricţie (3”), dacă atacanţii sunt la distanţă de coş,
apărătorul se va plasa pe aceaşi linie cu aceştia pentru a împiedica
pasarea mingii.
 În situaţiile de 2x3, apărătorii se vor aşeza în scară, apărătorul mai
avansat va marca jucătorul cu minge.
 Se învaţă şi consolidează simultan cu execuţia combinaţiei 2x1, 3x2.
1. Pe perechi, pasarea mingii până la centrul terenului - atac 2x1 cu
apărător ce execută marcaj agresiv.
2. Idem pasarea mingii cu schimb de locuri.
3. Pe grupe de trei jucători, pasarea mingii până la centrul terenului - atac
3x2 cu apărători ce execută marcaj agresiv.
5. Joc 3x3 4x4, 5x5 pe tot terenul cu temă (fără dribling, echipa care
reuşeşte să intre posesia mingii acumulează 4 puncte etc).
132

(sisteme de joc) în atac
 CONTRAATACUL
Componente tehnice:
 Schimbări de direcţie.
 Opriri.
 Sărituri.
 Pasa (cu două mâini de la piept, cu o mână de la umăr şi din lateral, cu
pământul).
 Aruncare la coş (din dribling, alergare, săritură).
 Driblingul.
 Fentele.
Context tactic:
 Îndemânarea în regim de viteză.
 Detenta (forţă-viteză).
 Demarcaj permanent.
 Circulaţia mingii să se efectueze pe drumul cel mai scurt.
 Circulaţia jucătorilor să se realizeze în adâncime, iar atacanţii să nu se
poziţioneze pe linie cu apărătorii.
 Execuţia contraatacului să fie dublată de jucătorii din linia a II-a.
 Aruncările la coş să se realizeze în viteză.
133
 Asigurarea echilibrului defensiv.

1. Pase în doi din deplasare cu aruncare la coş din alergare, cel care
recuperează mingea, pasează în lateral - aruncare la coş procedeu la
alegere.
3. Pase în trei jucători din deplasare cu aruncare la coş din alergare, cel
care recuperează mingea, pasează lateral - pasă la jucătorul al treilea
care se deplasează, aruncare la coş procedeu la alegere.
4. Idem cu schimb de locuri
5. 2-3 executanţi simulează marcajul unor atacanţi imaginari, antrenorul
aruncă la coş iar cei trei jucători acţionează în vederea declanşării
contraatacului. Cel care intră în posesia mingii îi lansează pe ceilalţi
care pleacă pe contraatac.
6. Joc 2x2, 3x3, 5x 5 cu temă şi de situaţie.
 SISTEMUL DE ATAC ÎN SEMICERC ( „POTCOAVĂ”)

Componente tehnice:
 Schimbări de direcţie şi variaţie de ritm.
 Opriri.
 Sărituri.
 Pivotarea.
 Ţinerea, prinderea, pasa (cu două mâini de la piept, cu o mână de la
umăr şi din lateral, cu pământul).
 Aruncare la coş (din dribling, alergare, săritură, de pe loc, distanţă,
semidistanţă).
 Driblingul.
 Fentele.
134
Context tactic:
 Împotriva unui adversar care se apără agresiv, pe jumătate de teren.
 Dacă jucătorii sunt buni aruncători de la semidistanţă.
 Atunci când sunt jucători rapizi, buni pătrunzători, cu tehnică
individuală.
 Când nu este jucător pivot.
 Demarcaj permanent.
 Circulaţia mingii să se efectueze în adâncime, din om în om fără a trece
peste mai multe planuri de apărare.
 Circulaţia jucătorilor trebuie să fie ofensivă, cu direcţie de coş şi
laterală de pregătirea finalizării.
 Participarea la recuperare după situaţiile de aruncare la coş
(recuperarea ofensivă la panou este mai dificilă).
 Se recomandă atacarea coşului prin centru.
1. Joc 3x3, 4x4 pe ½ teren fără dribling, după efectuare a zece pase se
efectuează aruncarea la coş. Apărătorii acţionează pe parcursul
desfăşurării exerciţiului: pasiv, semiactiv şi activ.
2. Joc 5x5 cu execuţia acţiunilor individuale depăşire, pătrundere şi a
combinaţiilor: dă şi du-te, încrucişare simplă, dublă, blocaj.
135
 SISTEMUL DE ATAC CU UN JUCĂTOR PIVOT ( 4+1)

Componente tehnice:
 Schimbări de direcţie şi variaţie de ritm.
 Opriri.
 Sărituri.
 Pivotarea.
 Ţinerea, prinderea, pasa (cu două mâini de la piept, cu o mână de la
umăr şi din lateral, cu pământul).
 Aruncare la coş (din dribling, alergare, săritură, de pe loc, distanţă,
semidistanţă).
 Driblingul.
 Fentele.
Context tactic:
 Când echipa are un jucător specializat;
 Când pătrunzătorii şi fundaşii aruncă la coş foarte bine de la distanţă;
 Împotriva oricărei variante de apărare.
 Coordonarea şi sincronizarea acţiunilor executanţilor:
- Jucătorul pivot (acţionează în apropierea coşului având o tehnică şi
tactică specializată postului, recuperează, urmăreşte mingile
ricoşate din panou, înscrie puncte fiind principalul marcator).
136
- Jucătorii extremă (angajează şi combină cu fundaşii, execută

pătrunderi, depăşiri, aruncă de la distanţă şi semidistanţă, participă
la formarea triunghiului de săritură).
- Jucătorii fundaşi (pătrunzători), angajează pivotul şi combină cu
acesta dar şi cu extremele, aruncă de la distanţă şi semidistanţă,
asigură echilibrul defensiv.
 Este necesar demarcajul permanent al jucătorilor din atac.
 Circulaţia mingii trebuie să fie variată, să se efectueze pe drumul cel
mai scurt, în adâncime, pasele să fie precedate de fente.
 Circulaţia pivotului să fie sincronizată cu cea a pătrunzătorilor (să
creeze culoare de pătrundere, să dubleze acţiunile pătrunzătorilor, etc.).
 Circulaţia pătrunzătorilor trebuie să fie ofensivă, să nu aglomereze
suprafaţa de acţiune a pivotului.
 Participarea la recuperare după situaţiile de aruncare la coş.
1. Ieşire la minge - oprire - pivotare - angajarea pivotului - aruncare la
coş, procedeu la alegere.
2. Dă şi du-te cu pivotul (executantul driblează, angajează pivotul,
reprimeşte mingea şi aruncă la coş, recuperează).
3. Joc 3x3, 4x4 pe ½ teren fără dribling, după efectuarea a zece pase se
angajează jucătorul pivot. Apărătorul jucătorului pivot este pe parcursul
desfăşurării exerciţiului: pasiv, semiactiv şi activ.
4. Idem cu tema „ Angajarea jucătorului pivot”. Câştigă echipa care a
angajat de cele mai multe ori pivotul.
5. Joc 5x5 cu execuţia combinaţiilor: dă şi du-te, încrucişare simplă,
dublă, blocaj.
137

(sisteme de joc) în apărare
 APĂRAREA ÎMPOTRIVA CONTRAATACULUI

Componente tehnice:
 Opriri.
 Sărituri.
 Pirueta.
 Fente (de plecare, corp, de picioare).
 Jocul de picioare şi lucrul de braţe.
Context tactic:
 Împiedică fazele desfăşurării contraatacului.
 Asigurarea echilibrului defensiv (organizarea unei apărări temporare
până la încadrarea tuturor coechiperilor în sistem).
 Conducătorul de joc asigură în cele mai frecvente cazuri echilibrul
defensiv, dar la începători este necesară repartizarea nominală a acestei
sarcini jucătorilor (unul sau mai mulţi).
 Plasamentul jucătorilor pentru asigurarea echilibrului defensiv este
alcătuit din unul sau mai mulţi jucători, se plasează între primul
apărător şi cercul central sau între prima linie a apărării şi centrul
138
central.
 Participarea la recuperare după aruncare la coş.
1. Pase mingii în doi din deplasare cu apărători-aruncare la coş-recuperare
şi lansarea contraatacului (apărătorii execută urmărire la minge - marcaj
agresiv la jucătorul care a întrat în posesia mingii).
2. Idem pasarea mingii în trei din deplasare.
3. Joc 2x1, 3x2 pe ½ teren şi pe tot terenul cu finalizare la coş.
4. Joc 3x2, 4x3, 5x4 pe tot terenul cu temă (apărarea împotriva
contraatacului, orice intercepţie, valorează 4 puncte).
5. Joc 2x2, 3x3, 4x4, 5x5 pe tot terenul cu temă (utilizarea contraatacului
şi apărarea împotriva acestuia).
 APĂRAREA OM LA OM
Componente tehnice:
 Opriri.
 Sărituri.
 Pirueta.
VARIANTE: om la om normală (pasivă, activă), agresivă, cu
aglomerare, cu flotare, cu intercepţie (pressing).
Context tactic:
 Se foloseşte împotriva oricărui sistem de atac şi echipelor:
139
- a căror jucători aruncă precis de la distanţă (semidistanţă) sau au un

nivel de pregătire tehnico-tactic scăzut;
- în ultimele minute de joc conduce adversarul şi se urmăreşte
câştigarea mingii.
 Rezistenţă în regim de viteză - „ în regim de deplasare în poziţie
fundamentală-în regim de săritură - în regim de joc de picioare şi lucru
de braţe”(Moanţă, A,.2005).
 Apărarea este determinată de plasamentul atacanţilor dar şi situaţia
jocului.
 Atenţia apărătorului se va focaliza în principal asupra atacantului şi în
secundar asupra mingii.
 Apărătorul trebuie să respecte permanent plasamentul între coş şi
adversar.
 Repartizarea adversarilor se realizează la începutul jocului.
 Recomandăm învăţarea sistemului de apărare om la om normală cu
cele două forme (activă şi pasivă) în etapa de iniţiere a jocului de
baschet.
1. Minge aruncată în panou de către profesor - recuperare - relaţie 1x1,
aruncare la coş procedeu la alegere.
2. Idem pasarea mingii din deplasare în doi, trei jucători cu apărători,
aruncare la coş (dacă un apărător intră în posesia mingii, echipa proprie
trece în atac, adică vor relua pasele).
3. 2 x 2, 3 x 3 cu aplicarea marcajului la atacant cu şi fără minge.
140
4. Joc 2X2, 3X3 fără dribling, pe spaţiu limitat.

5. Joc 5x5 cu temă (“Cine ţine mingea mai mult”?).
 APĂRAREA ZONĂ
Componente tehnice:
 Opriri.
 Sărituri.
 Pirueta.
Context tactic:
 Împotriva echipelor care dispun de jucători cu talie, au atac exclusiv pe

combinaţii şi nu execută aruncări de la distanţă şi semidistanţă.
 Rezistenţă în regim de viteză - „ în regim de deplasare în poziţie
fundamentală-în regim de săritură - în regim de joc de picioare şi lucru
de braţe”(Moanţă, A., 2005).
 Atenţia apărătorului se va focaliza pe circulaţia mingii şi pe jucătorul
cu minge.
 Deplasarea apărătorilor în zonă este determinată de circulaţia mingii.
 Este necesar ca retragerea în zonă să se efectueze foarte rapid.
141
 Fiecare jucător acţionează într-un spaţiu (zonă) bine delimitat.

1. Profesorul în posesia mingii, driblează, executanţii se deplaseză în
funcţie de acesta într-un spaţiu delimitat anterior - aruncare la coş –
recuperare - joc 3x3.
2. Idem se introduc treptat 1, 2 jucători atacanţi.
3. Joc 5x5 pe ½ teren cu temă (aruncări de la semidistanţă, apărătorii
trebuie să împiedice execuţia)
4. Joc 5x5 pe ½ teren cu temă (introducerea unui atacant în semicerc,
zona de restricţie, apărătorii trebuie să împiedice execuţiile acestora).
142
CAPITOLUL 10. ECHIPA REPREZENTATIVĂ

DE BASCHET ÎN LICEU
10.1 Pregătirea echipei reprezentative de baschet în liceu
Baschetul la învăţământul liceal urmăreşte să dezvolte capacitatea elevului

de integrare în jocul competiţional şi să asimileze cunoştinţe despre organizare şi
arbitraj.
Deoarece jocul sportiv reprezintă un punct de interes pentru elevii din
învăţământul liceal, dorinţa acestora de a se întrece cu alţi colegi de clasă, an, liceu
sau alte licee determină organizarea competiţiilor. Elevii care doresc să
aprofundeze conţinutul jocului de baschet, se pot pregăti şi în cadrul liceului (lecţia
de ansamblu sportiv).
În ultimii ani, baschetul a câştigat admiraţia tinerilor liceeni, dovadă fiind
campionatele organizate, meciurile televizate. Echipele manageriale ale liceelor de
prestigiu au înţeles acest „fenomen social”, s-au implicat, au încurajat elevii,
deoarece participarea lor în astfel de competiţii reprezintă un imens capital de
imagine şi promovare a acestor instituţii.
Organizarea şi participarea la astfel de competiţii, necesită o pregătire
specializată, valorificată de cadrul didactic al liceului prin echipa reprezentativă.
Pregătirea echipei reprezentative de baschet la învăţământul liceal, se organizează
în funcţie de baza materială, specializarea cadrului didactic, tradiţia liceului,
resurse financiare, etc. Aceste lecţii se adresează elevilor cu aptitudini pentru
practicarea jocului de baschet.
Precizarea componenţei lotului reprezentativei de liceu, reprezintă primul
pas pentru includerea elevilor în calendarul competiţiilor de acest gen.
Grupa are un caracter deschis, este formată din 10-12 elevi selectaţi din
mai multe clase sau ani de studiu a liceului respectiv. Elevii selectaţi, stăpânesc la
143
un nivel bun, cunoştinţele tehnico-tactice specifice jocului şi doresc să participe la

competiţiile organizate între licee.
Din punct de vedere al structurii, conţinutului şi organizării, lecţia de
ansamblu sportiv este asemănătoare celei de antrenament.
Structura echipei reprezentative de baschet (Figura 10.1) este alcătuită din:
a) Echipa reprezentativă, formată din cei mai buni 10-12 jucători, în
principal elevi ai claselor mari care participă la competiţiile
organizate între reprezentativele altor licee.
b) Echipa de perspectivă formată din 15 jucători, în principal elevi ai
claselor mai mici, care participă la competiţiile interne ale liceului.
c) Echipele reprezentative ale claselor care constituie baza de selecţie
pentru cele două etape prezentate anterior şi participă la
campionatul interclase din liceu.
Figura 10.1 Structura echipei reprezentative liceale de baschet

Hânsa, C., Călin, L., (2004), prezintă orientativ criteriile care stau la baza
selecţiei elevilor pentru echipa reprezentativă de baschet în liceu:
 2 – 3 jucători care se vor situa la nivelul celor mai înalţi elevi din liceu;
144
 8 – 10 jucători vor fi selecţionaţi cu prioritate, pe criteriul motricităţii

generale şi specifice;
 8 – 9 jucători care să constituie formaţia de bază a reprezentativei;
 5 – 6 jucători de perspectivă care, în anul următor, să poată înlocui pe
cei promovaţi într-un eşalon superior.
La competiţii echipa este alcătuită din 12 jucători (Tabel 10.1). În teren se
vor confrunta două echipe a câte 5 jucători fiecare, orientativ având următoarea
structură: 1 fundaş, 2 extreme, 2 pivoţi sau 2 fundaşi, 2 extreme, 1 pivot-centru.
Tabel 10.1
Structura de bază a echipei (după Berceanu, D., Moanţă, A. 2007)
POSTUL ÎN 5-ul DE JUCĂTORI TOTAL

BAZĂ ÎNLOCUITORI
FUNDAŞ 1 2 3
EXTREMĂ 2 2 5
PIVOT 2 3 4
Problema selecţiei elevilor talentaţi în vederea formării echipei

reprezentative de baschet în liceu, reprezintă o sarcină de bază a cadrului didactic,
deoarece aceasta se realizează permanent, dacă se doreşte obţinerea unor rezultate
favorabile în competiţii.
Putem afirma că echipa reprezentativă este cartea de vizită a cadrului
didactic din liceul respectiv şi nu numai, deoarece doar prin participarea la
competiţii, efortul şi munca sunt recunoscute.
Profesorul, pe parcursul lecţiilor nu se va preocupa doar de rezolvarea
temelor propuse, rolul său este să observe progresul elevilor pentru a fi îndrumaţi
spre echipa reprezentativă. Acest lucru rezolvă una din cerinţele selecţiei, dar
motivează şi elevii, care înţeleg că însuşirea conţinutului tehnico-tactic a jocului de
baschet la un nivel foarte bun, le oferă o şansă de a reprezenta instituţia în care
învaţă.
145
Sarcinile cadrului didactic responsabil cu pregătirea echipei reprezentive de

liceu, pot fi completate cu următoarele:
 întocmeşte planul de pregătire al echipelor reprezentative;
 desfăşoară pregătirea şi prezentarea echipei reprezentative la competiţii;
 se preocupă de dezvoltarea bazei materiale necesare instruirii;
 organizează competiţii de masă la nivelul şcolii (streetball, etc).
Cerinţele necesare selecţiei sunt următoarele:
1. concepţie clară privind selecţia elevilor pentru echipa reprezentativă;
2. criterii precise de selecţie;
3. sistem de probe şi norme de control;
4. existenţa unui calendar competiţional.
Promovarea la grupele superioare, se realizează în funcţie de manifestarea
obiectivă a capacităţii de performanţă (în concursuri sau probe de control) a
elevilor.
Spre deosebire de cluburile sportive, selecţia este mai puţin pretenţioasă
din punct de vedere somatic şi motric.
Având în vedere că talia este un criteriu de selecţie important în jocul de
baschet, profesorul va căuta să asigure o medie ridicată a staturii echipei.
Prezentăm orientativ valorile taliei pentru fiecare post în tabelul 10.2
Tabel 10.2
Valori orientative ale taliei pentru posturile din echipa
reprezentativă de baschet la învăţământul liceal
TALIA (cm)
POSTUL MASCULIN FEMININ
FUNDAŞ 177-183 170-175
EXTREMĂ 185-190 177-183
PIVOT 190-200 185-190
146
CONDIŢII DE PREGĂTIRE:
Lecţiile se vor desfăşura pe terenul de baschet în aer liber şi sală conform
perioadelor şi obiectivelor pregătirii. De asemenea se pot utiliza şi bazele sportive
ale unor cluburi, dacă sunt în apropierea liceului. Instruirea se realizează în
condiţii apropiate de joc şi de joc.
Durata de lucru: 90’ – 120’.
Ciclul săptămânal: 2 – 3 lecţii.
OBIECTIVELE INSTRUIRII:
 integrarea cunoştinţelor, deprinderilor specifice în organizarea şi
practicarea competiţională a jocului;
 dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice şi creşterea capacităţii de
manifestare a acestora în execuţiile tehnico-tactice;
 învăţarea de procedee tehnice → şi acţiuni tehnico-tactice noi;
 dezvoltarea capacităţii de organizare şi autoorganizare.
CONŢINUTUL INSTRUIRII:
Pregătirea fizică:
 dezvoltarea indicilor de manifestare a vitezei sub toate formele ei
(20%);
 dezvoltarea forţei şi rezistenţei precum şi a cuplului F+V (detentă la
nivelul membrelor superioare şi inferioare) şi V+R (25%);
 dezvoltarea îndemânării generale şi specifice (20%);
 dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare (10%);
 dezvoltarea capacităţii de adaptare la efortul de rezistenţă specifică şi
anduranţei (25%).
Pregătirea tehnică):
 perfecţionarea procedeelor tehnice de atac şi de apărare specifice
147
postului şi rolului jucătorilor;

 perfecţionarea structurilor tehnico - tactice în condiţiile jocului
competiţional (stres, spectatori, adversari, condiţii meteo, etc).
Pregătirea tactică):
 perfecţionarea acţiunilor tactice individuale conform postului din
echipă pentru fazele atac/apărare;
 perfecţionarea principalelor combinaţii de 2-3 jucători atac/apărare în
funcţie de specializarea pe posturi;
 perfecţionarea sistemelor de bază ale jocului atac (contraatac, 2-1-2,
1-2-2, etc.), apărare (om la om, etc.), (Figurile 10.2-10.3).
Figura 10.2 Dispozitiv cu un Figura 10.3 Dispozitiv cu doi

jucător pivot (2-1-2) jucători pivoţi (1-2-2)
Pregătirea psihologică:
 pregătirea intelectuală (atenţie, percepţie, gândire, decizie);
 pregătirea volitivă (calităţi de voinţă);
 pregătirea afectivă (echilibru emoţional);
 dezvoltarea autoreglării.
 Pregătirea teoretică
 aprofundarea regulamentului de joc;
 cunoştinţe teoretice despre efectuarea încălzirii (generale, specifice),
mijloace de refacere după efort, alimentaţie, etc;
148
 cunoştinţe privind organizarea şi desfăşurarea unei competiţii;

 informaţii privind cerinţele şi exigenţele sportului de performanţă.
Profesorul de educaţie fizică este necesar să transmită jucătorilor în fiecare
etapă a instruirii obiectivele individuale şi colective care trebuie îndeplinite.
149
CAPITOLUL 11. VARIANTELE BASCHETULUI
11.1 Korfball-ul- disciplină alternativă de predare

a jocului sportiv în liceu
Baschetul a cunoscut o serie de transformări determinate de evoluţia

permanentă a regulamentului şi a dezvoltării sub aspect tehnic, tactic, fizic, psihic.
Încă de la apariţie (1891), jocul a constituit o alternativă educaţională modernă,
practicarea sa fiind adaptată în funcţie de locul desfăşurării, număr de participanţi,
probleme de sănătate, etc. Aceste aspecte se modifică permanent şi astfel au apărut
variantele de practicare ale jocului de baschet. Cele mai cunoscute sunt
următoarele (Figura 11.1):
Figura 11.1 Variante principale ale jocului de baschet
Korfball-ul este o disciplină sportivă alternativă care se regăseşte în

conţinutul programelor la învăţământul liceal. Acesta poate reprezenta una din
opţiunile privind predarea jocului sportiv la elevii învăţământului liceal. Este
150
singurul joc de echipă mixt (Figura 11.2 a, b). Korbal-ull s-a jucat (1902) prima
dată în Olanda. În ţara noastră este mai puţin popularizat. Regulile jocului sunt
concepute pentru a încuraja colaborarea între membrii echipei. În general acestea,
sancționează jocul individual şi încurajează dezvoltarea creativităţii participanţilor.
a. în sală b. în aer liber

Figura 11.2 Locul de desfăşurare a Korfball-ului
„Korfball” provine de la cuvântul olandez - „korf”- coş şi “ball”- minge.

Scopul jocului este de a marca într-un coş asemănător celui de baschet, dar
care nu are panou.
Caracteristici generale:
 Echipa de korfball este formată din 8 jucători (4 băieţi şi 4 fete în
teren) jumătate sunt în atac iar cealaltă jumătate în apărare.
 Poate fi practicat în aer liber sau sală.
 Dimensiunea terenului este 20x40 m în sală şi 30x60m în aer liber,
împărţit în două zone (Figura 11.3 a, b).
 În fiecare zonă există un stâlp pe care este montat un coş situat la
3,50 m accesibil din 360°. Coşurile sunt cilindrice, fără fund. Ele au o
înălţime de 25 cm şi diametrul interior de 39-41 cm.
151
a. b.
Figura 11.3 Teren de joc- Linii, zone şi dimensiuni
• Durata jocului este de 2 reprize x 30’ în sală, 2 x 35’ în aer liber, cu o

pauză de maximum 10’.
 Mingea este similară cu cea din fotbal (nr.5), are o greutate de 425-
475 gr.
Reguli de bază:
Preocupări legate de traducerea şi prezentarea regulamentului de Korfball
în ţara noastră au avut şi autorii D.E, Ţintoşan, I. Frenţ, (2002). Sintetic acesta se
prezintă astfel:
 Echipa gazdă va alege coşul unde va înscrie, în prima repriză. La
pauză se schimbă terenul (jumătăţile de teren).
 Se schimbă zonele de atac/ apărare după fiecare două puncte înscrise.
 Jucătorii nu pot dribla sau alerga cu mingea (joc individual interzis).
 Este interzis să arunci, atunci când eşti “apărat”.
 Nu se atinge mingea ţinută în mână de un jucător.
 Se atinge mingea cu piciorul sau laba piciorului.
 Marcajul/apărarea unui jucător de sex opus (apărarea se efectuează
băieţi contra băieţi şi fete contra fete).
 După un punct înscris sau fault, jucătorul trebuie să aștepte fluierul
înainte de a relua jocul.
 Sunt permise schimbările fără aprobarea arbitrului până la 4 jucători
ai unei echipe. Un jucător eliminat de către arbitru poate fi înlocuit cu
152
unul de rezervă. De asemenea un jucător, care solicită schimbare, nu

mai poate reveni în joc, fără aprobarea arbitrului (până la 4 jucători
din componenţa unei echipe).
 Jucătorii fiecărei echipe poartă echipament identic, dar trebuie să fie
diferit de cel al adversarilor.
 Jocul este condus de un arbitru principal, arbitru asistent şi un
cronometror.
 Comportamentul nesportiv (jucător, antrenor, jucător de rezervă sau
persoane care au legătură cu echipa) se sancţionează în prima fază cu
un cartonaş galben (avertisment) şi dacă situaţia se repetă cu unul
roşu, ce presupune eliminare.
 În timpul unui meci, fiecare echipă are dreptul de a solicita ,,time-
out'' de maximum două ori, acesta având o durată de 60”.
De asemenea se sancţionează şi următoarele infracţiuni:
 Jocul în afara zonei proprii de teren.
 Obstrucționarea, împingerea sau lovirea adversarului.
 Lovirea mingii cu pumnul.
 Întârzierea jocului (a ,,trage de timp'').
 Obstrucţionarea unui adversar atunci când aruncă mingea.
 Aruncarea în urma încrucişării cu un alt atacant.
 Influenţarea aruncării prin mişcarea instalaţiei (stâlp, coş).
 Minge afară din joc.
 Minge de arbitru (minge de angajament).
 Se acordă aruncare liberă, atunci când nu se respectă regulile
enumerate anterior. Aceasta se execută din locul comiterii abaterii,
jucătorul având la dispoziţie după fluierul arbitrului, 4” pentru a juca
mingea. Ceilalți jucători trebuie să fie la o distanță minimă de 2,5 m
de excutantul aruncării libere.
153
 Se acordă aruncare de pedeapsă atunci când se opreşte jucătorul de a

înscrie sau pentru alte abateri care întrerup atacul, în mod repetat şi
incorect. Locul de executare a loviturii trebuie marcat la 2,50 m în
faţa stâlpului , privind dinspre centrul terenului.
11.2 Streetball-ul - fenomen social în rândul tinerilor liceeni
Jocul de baschet, datorită valenţelor sale formative, reprezintă un mijloc

important al educaţiei fizice şi sportului. Numărul insuficient de ore alocat pentru
învăţarea şi consolidarea jocului determină elevii care iubesc baschetul, să
continue practicarea sa şi în activitatea extraşcolară. Una dintre cele mai cunoscute
variante a baschetului este streetball-ul (Street Basketball). Imagini din practicarea
jocului sunt ilustrate în figura 11.4 a, b.
a. b.
Figura 11.4 Streetball- variantă a jocului de baschet
Streetball-ul este o variantă a jocului de baschet care se desfăşoară pe

stradă („minge de stradă”) şi oferă momente deosebit de spectaculoase.
Acesta îşi are originile în SUA, promotorii fiind tinerii afro-americani din
cartierele sărace, care doreau să joace baschet fără să respecte regulamentul sau să
pregătească scheme tactice complexe, etc.
Astfel, streetball-ul oferă datorită alternării rapide a situaţiilor ofensive cu
cele defensive, posibilitatea participanţilor de a-şi etala fantezia în fazele jocului,
154
reflectată prin aruncările acrobatice (slam-dunk), driblinguri, pase surprinzătoare,

etc.
Jocul a câştigat popularitate în rândul liceenilor şi nu numai. În ultimii ani,
se organizează competiţii de acest gen la un nivel înalt. Cel mai mare organizator
al evenimentelor de streetball din România, este Sport Arena Streetball.
Caracteristici generale:
 Regulile sunt identice cu cele din baschet dar nu este obligatoriu să
fie respectate, astfel încât jocul se desfăşoară cu mai puţine
întreruperi.
 Ideea de bază este show-ul, oferit prin aruncările spectaculoase -slam-
dunk-uri, pase, dribling, completat de ţinută vestimentară, limbaj
propriu, stil de muzică (hip-hop).
 Un joc de streetball evidenţiază execuţiile („mişcările”) personale ale
participanţilor.
 Pe parcursul meciului, se permit execuţii care sunt excluse în jocul
de baschet oficial.
 Mișcările din streetball sunt cunoscute ca „free-style”.
 Regulile și miza, se discută înaintea meciului.
 Se joacă pe ½ de teren.
 Numărul participanţilor variază de la 2 jucători (un apărător şi un
atacant) la două echipe complete a câte 5 fiecare.
 REGULAMENTUL JOCULUI DE STREETBALL
Acesta diferă în funcţie de organizatorii fiecărei competiţii. Prezentăm

orientativ, un model de regulament din cadrul unei competiţii de streetball:
1. Fiecare echipă este formată din trei jucători şi o rezervă. Este posibil ca
jocul să înceapă şi să se finalizeze şi în minim doi jucători.
155
2. Un jucător se poate înscrie în cadrul unei echipe unice.Nu se acceptă nici

un fel de modificare a componenţei echipelor pe parcursul concursului.
3. Fiecare jucător va avea la înscrierea în competiţie şi pe tot parcursul
desfăşurării acesteia, un act de identitate valid (buletin de identitate/ carte
de identitate/ paşaport/ permis de conducere/ carnetul de student).
4. Regulamentul de desfăşurare, se bazează pe cel oficial al jocului de
baschet, adaptat la condiţiile de competiţie streetball.
5. Procedeul SLAM DUNK este permis.
6. Fiecare jucător trebuie să semneze FORMULARUL DE ÎNSCRIERE,
DECLARAŢIA ŞI FOAIA DE ARBITRAJ.
7. Schimbările sunt permise în număr nelimitat, dar numai atunci când
mingea nu este în joc.
8. Programarea meciurilor va fi determinată prin tragere la sorţi. Echipa care
va începe jocul, va fi desemnată prin “aruncarea monedei”.
9. Se va schimba posesia mingii după fiecare coş marcat.
10. Fiecare coş marcat va conta 1 punct. Coşurile marcate din exteriorul liniei
de 6,75m, vor conta 2 puncte. Jucătorul faultat în timpul execuţiei cu minge
la coş, va beneficia de aruncare liberă. După al 5-lea fault acumulat de o
singură echipă, aceasta va fi sancţionată cu o aruncare de la linia de
(aruncări) libere. După executarea aruncării libere, indiferent de reuşita
acesteia, se va schimba posesia de minge.
11. În general se va juca pe principiul Fair-play-ului, echipele se vor
autoarbitra.Orice fault cu un caracter intenţionat sau orice lovire dură a
adversarului, certificate de monitor (este doar un observator), se
sancţionează imediat cu o aruncare liberă pentru cel faultat şi posesia
mingii. Dacă jucătorul faultat, este în incapacitatea de a executa aruncarea,
oricare dintre membrii echipei o poate efectua.
12. Echipa câştigătoare în urma disputării unui meci va fi desemnată cea care
va ajunge prima la 8 puncte sau echipa aflată în avantaj după 6’ de joc. În
156
caz de egalitate după 6’de joc, echipa câştigătoare va fi desemnată după o

serie de aruncări libere. Echipa care marchează prima va fi declarată
câştigătoare.
13. Fiecare echipă are dreptul la un time-out de 40”în fiecare meci. Pe durata
time-out-ului dar şi pe durata meciului, cronometrul nu va fi întrerupt, cu
excepţia ultimelor 3’ ale partidei.
14. Monitorul terenului va interveni şi va decide doar dacă apar neînţelegeri
între componenţii celor două echipe.
15. Orice act de violenţă/ comportament huliganic/comportament antisportiv
sau care contravine principului de fair-play, indiferent de motiv, va
conduce la eliminarea din competiţie a echipei, echipelor în cauză, fără
posibilitatea de a se înscrie la turneele viitoare. Meciul se va considera nul
dacă ambele echipe sunt descalificate sau câştigă echipa care nu a fost
eliminată disciplinar.
16. Organizatorul îşi rezervă dreptul de a interveni asupra prezentului
regulament cu modificări, în situaţiile când se impune acest lucru.
157
CAPITOLUL 12. PROIECTAREA DIDACTICĂ A CONŢINUTULUI

JOCULUI DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
12.1 Aspecte generale privind modalităţile de integrare a conţinuturilor

jocului de baschet în lecţia de educaţie fizică
Proiectarea didactică este o acţiune continuă, permanentă, care precede

demersurile instructiv-educative.
Activitatea de proiectare didactică are ca punct de plecare conţinutul
programelor şcolare cu obiectivele generale ale învăţământului, obiectivele-cadru
şi obiectivele de referinţă care sunt unice la nivel naţional.
Autoarea Bogoş M., (2012) consideră că algoritmul procedural al proiectării
didactice secvenţiale se corelează cu următoarele întrebări referitoare la
principalele componente ale procesului de învăţământ care pot fi eficiente dacă se
adaptează şi jocului de baschet practicat în liceu (Tabel 12.1).
Tabel 12.1
Algoritmul procedural al proiectării didactice secvenţiale
(după Muşata Bogoş, 2012)
Componentele procesului
Întrebări Demersurile cadrului didactic
de învăţământ
Formulează obiectivele operaţionale,

Ce urmăresc? Obiectivele operaţionale le derivează pornind de la
competenţele generale şi cele
specifice.
Analizează resursele psihologice ale

În ce condiţii:
Subiecţii instruirii elevilor: potenţialul lor intelectual,
- cu cine,
pentru cine? interesul, motivaţia. pentru studiu
etc.
158
- unde, când, Mediul şi timpul de Analizează caracteristicile mediului

în cât timp?
instruire de instruire, restricţiile existente şi
fixează timpul de instruire.
Resursele educaţionale Analizează resursele educaţionale de

Cu ce voi face? care dispune şi, eventual, stabileşte
resursele pe care le poate procura
sau confecţiona.
Conţinuturile curriculare Elaborarea strategiei de

Cum voi face? Strategia de instruire şi (auto)instruire, centrate pe
autoinstruire obiectivele operaţionale şi pe
conţinuturi.
Cum voi şti dacă Strategia de evaluare şi Elaborarea strategiei de evaluare

am realizat cele autoevaluare centrate pe obiectivele operaţionale.
propuse?
În funcţie de condiţiile actuale din licee, respectarea noilor exigenţe ale

curriculumului naţional, recomandă următoarele documente pentru disciplina
educaţie fizică din trunchiul comun (două sau 1 oră săptămânal):
1. Distribuirea numărului de lecţii pe unităţi de învăţare, în planul tematic
anual.
2. Plan anual de eşalonare a unităţilor de învăţare (plan tematic anual,
eşalonarea ciclurilor tematice – sisteme de lecţii).
3. Plan calendaristic semestrial.
4. Proiectarea unităţilor de învăţare.
5. Proiect didactic (proiect de tehnologie didactică, plan de lecţie).
Distribuirea numărului de lecţii pe unităţi de învăţare, din planul tematic
anual este sintetizat într-un tabel.Tabelul centralizator cuprinde numărul de lecţii
alocat fiecărui sistem tematic şi este structurat pe două părţi (Tabel 12.2):
159
a. prima parte cuprinde date cu privire la:

 denumirea;
 şcoala/ liceul;
 clasa sau anul de studiu;
 numele şi prenumele cadrului didactic;
 anul şcolar.
b. a doua parte sub formă grafică, cuprinde:
 denumirea conţinuturilor ce urmează a fi abordate;
 denumirea sistemelor tematice abordate;
 numărul de ore alocat.
Tabel 12.2
Tabelul centralizator cu distribuirea numărului de
lecţii pe sistemul tematic
Unitatea de învăţământ.......................
Clasa a IX-a......................................
Cadrul didactic................................
An şcolar........................................
Nr. lecţii alocate
Nr. Conţinuturi Sisteme tematice
Principale Secundare
crt. abordate (unităţile de
învăţare) F B F B
1. Aptitudini Dezvoltarea vitezei în - - 3 3
psihomotrice regim de îndemânare.
Educarea coordonării - - 3 3
segmentelor.
Dezvoltarea - - 3 3
mobilităţii şi
elasticităţii
Dezvoltarea - - 3 3
rezistenţei la efort
aerob
Dezvoltarea forţei - - 7 7
dinamice segmentare.
Dezvoltarea forţei 12 12
segmentare în regim
de rezistenţă.
160
3. Atletism Alergarea de viteză - - 7 7

cu start de jos 50m.
Alergarea de - - 7 7
rezistenţă 800m (F)-
1000 m (B).
Săritura în lungime 7 7 - -
cu 1½ paşi
Aruncarea greutăţii 6 6 - -
(tehnică).
Gimnastică Gimnastică 12 12 - -
acrobatică (elemente
tehnice şi legări de
elemente).
Sărituri la aparate 8 8 5 5
(tehnică).
4. Jocuri sportive Baschet (procedee 14 14 - -
tehnice, acţiuni
tactice, joc).
Fotbal (procedee - 12 - -
tehnice, acţiuni
tactice, joc).
Planul anual cuprinde eşalonarea sistemelor tematice pe conţinuturi, nu

este un obligatoriu dar prezintă sintetic activitatea cadrului didactic la clasa
respectivă. Acesta este este structurat pe două părţi (Raţă, G., 2008):
a. prima parte cuprinde date cu privire la:
 denumirea;
 şcoala/ liceul;
 numele şi prenumele cadrului didactic;
 numărul de ore pe săptămână;
 clasa sau anul de studiu (I sau.... IV);
 locul/ zona geografică;
 condiţii materiale specifice.
b. a doua parte, sub formă grafică, consemnează:
 pe verticală, denumirea unităţilor/ componentelor de învăţare ce
urmează a fi abordate;
161
 pe orizontală, numărul de lecţii acordate, datele de susţinere a

acestora şi probele de control.
Planul calendaristic semestrial este obligatoriu şi se elaborează, pentru

fiecare semestru. Macheta este prezentată în tabelul 12.3. Acesta decurge din
planul anual şi se întocmeşte în formă grafică sau descriptivă. Fiecare din aceste
forme sunt însoţite de anexa planului. Aceasta cuprinde cele mai eficiente sisteme
de acţionare, descrise corect şi codificate prin litere şi cifre. Sistemele de acţionare
selectate au precizate dozarea (distanţă, timp, număr de repetări, tempo, durata
pauzei, natura acesteia), formaţiile de lucru şi procedeele de exersare (Raţă, G.,
2008).
Tabelul 12.3
 Proiectarea unităţilor de învăţare

O „unitate de învăţare” reprezintă un conţinut tematic specializat propus de
programa şcolară pentru învăţământul liceal, care este prezentată logic şi
algoritmic, într-un sistem de lecţii (ciclu tematic) corespunzător scopurilor
didactice, în vederea îndeplinirii obiectivelor de referinţă (Anexele 1-16).
În literatura de specialitate este denumită „unitate de instruire-educare”,
„sistem tematic de lecţii” (Raţă, G., 2008), deoarece termenul „unitate de învăţare”
nu se referă la toate etapele procesului instructiv-educativ (iniţiere-învăţare-
consolidare, etc).
162
Cadrul didactic este responsabil pentru elaborarea unităţilor de învăţare

pentru fiecare disciplină predată. Activitatea este un demers didactico-metodic, ce
are la bază cunoştinţele cadrului didactic în ramura respectivă şi care este
direcţionată spre îndeplinirea obiectivelor propuse şi nu a conţinuturilor
(mijloacelor).
Elaborarea conţinutului unităţilor de învăţare este necesar să fie simplu şi
eficient (Anexele 1-16). Macheta este prezentată în tabelul 12.4.
Tabel 12.4
Proiectul didactic
Proiectul didactic reprezintă documentul prin care se concretizează temele
lecţiei. Macheta este prezentată în tabelul 12.5.
Acesta se elaborează de către cadrul didactic pentru fiecare lecţie, având
caracter obligatoriu până la susţinerea examenului de „definitivat”. După acest
examen de promovare, întocmirea acestuia nu mai este obligatorie dar se
recomandă pentru creşterea eficienţei procesului de predare, realizarea permanentă
a unei schiţe (Raţă, G., 2008).
Proiectul didactic este structurat pe două părţi :
a. Prima parte cuprinde indicatorii de recunoaştere:
 denumirea;
 unitatea de învăţământ;
 cadru didactic;
163
 data;
 clasa;
 efectivul (băieţi, fete);
 locul de desfăşurare;
 materiale sportive;
 temele lecţiei;
 obiectivele operaţionale: (psihomotrice, cognitive, afective,
sociale).
b. partea a doua prevede:
 verigile lecţiei;
 conţinuturile (mijloacele sau sisteme de acţionare);
 dozarea mijloacelor;
 strategiile didactice (formaţii de lucru, metode, indicaţii metodice);
 observaţii.
Tabel 12.5
164
12.2 Aspecte generale privind modalităţile de integrare a conţinuturilor

jocului de baschet în lecţia de ansamblu sportiv
În situaţia organizării lecţiei de ansamblu sportiv este necesară realizarea

unei proiectări specifice (pe ramură sportivă - baschet).
Documentele necesare planificării lecţiei de ansamblu sportiv pentru
pregătirea echipei reprezentative de baschet la învăţământul liceal sunt
următoarele:
1. Planul anual de antrenament (macrociclul).
2. Planul de etapă (mezociclul).
3. Ciclul săptămânal (microciclul).
4. Lecţia de antrenament.
 Planul anual de antrenament
Este prima formă a planificării în care se concretizează programele de
pregătire. Planul anual de antrenament este structurat pe două părţi :
a. prima parte cuprinde datele de identificare:
 denumirea;
 unitatea de performanţă;
 numele şi prenumele cadrului didactic (antrenorului);
 denumirea disciplinei;
 locul/ zona geografică unde se defăşoară pregătirea;
 obiectivele (de performanţă - loc, promovare, categorie sau instruire
în funcţie de utilizarea componentelor antrenamentului);
 condiţii materiale specifice.
b. a doua parte se prezintă sub formă grafică şi cuprinde date de referinţă:
 pe verticală: conţinuturile (indicatorii de instruire), perioada, locul
pregătirii, datele competiţiilor, probele de control şi ale controlului
medical;
165
 pe orizontală: perioadele de pregătire (pregătitoare, precompetiţională,

de refacere), lunile (septembrie, octombrie, etc.), etapele de pregătire
(1, 2, 3.....etc.).
Macheta este prezentată în tabelul 12.6
Referitor la stabilirea obiectivelor, autorii Colibaba-Evuleţ, D., Bota., I,
(1998), prezintă trei ranguri după cum urmează:
 Obiective finale (OF) - sunt echivalente cu obiectivele de rangul I
realizate la sfârşitul sezonului: câştigarea medaliei „ocuparea locului",
„calificarea la", "promovarea în” sau exprimarea comportamentului
performanţial prin parametrii de tehnică, tactică, cantitativi, calitativi.
 Obiective intermediare (OI) sau obiective de rangul II care sunt părţi
ale OF, secvenţe de instruire specifice perioadelor de antrenament.
 Obiective operaţionale (OOp) sau obiective de rangul III, sunt
obiectivele de lucru propriu-zise realizate în cadrul fiecărui
antrenament, al sistemului de lecţii care formează microciclul.
166
Tabel 12.6
167
Legendă:- Etapa precomp.=-etapa precompetiţională

- Etapa comp = etapa competiţională
 Planul de etapă (mezociclul)

Planul de etapă este o structura intermediară a antrenamentului alcătuită
din microcicluri. În general un mezociclu (MZC) se desfăşoară pe parcursul a 3 - 6
168
săptămâni cu 15- 30 - 60 lecţii de antrenament. Conţinutul său se extrage din

planul anual de antrenament.
Se disting următoarele tipuri de mezocicluri:
 de acomodare;
 de bază;
 de pregătire şi control;
 precompetiţionale;
 competiţionale;
 de refacere.
 Ciclul săptămânal (microciclul)

În opinia autorilor Triboi, V., Păcuraru A., (2013), microciclul reprezintă
„o serie de lecţii efectuate timp de câteva zile care oferă soluţii impuse într-o
perioadă concretă”. Un model orientativ al unui de microciclu de antrenament
efectuat în perioada competiţională este prezentat în tabelul 12.7.
Repetarea este esenţială pentru învăţarea, consolidarea componentelor
tehnico-tactice şi pentru a obţine un rezultat eficient. Pe parcursul unui microciclu,
este necesară succesiunea lecţiilor cu obiective şi conţinuturi similare, de două, trei
ori.
Se disting următoarele tipuri de microcicluri:
 de antrenament (pregătire generală sau specifică în funcţie de perioada
instruirii);
 de apropiere (conform concepţiei de pregătire a competiţiei ce
urmează);
 competiţionale (presupune pregătirea conform caracteristicilor jocului
oficial);
 de refacere (“descărcare”), după meciuri, etape, turnee, campionat.
169
Tabel 12.7
MICROCICLU DE ANTRENAMENT ÎN PERIOADA COMPETIŢIONALĂ

( cu 1 joc / săptămână)
Condiţii de desfăşurare: în localitate-sală de baschet a liceului

L M M J V S D
Număr 1 1 1 2 1
antrenamente
A1 A2 A3 A4 A6
(90´) (120´) (120´) (120´) (90´) Joc Liber
A5
(120´) Oficial
Durata 90´ 120’ 120´ 240´ 90´
antrenamentului
TOTAL MINUTE DE PREGĂTIRE 660 min =11 ORE + 2 ORE JOC
A1= antrenament tehnică, tactică individuală, de atac şi apărare şi forţă

specifică.
A2=antrenament de tactică colectivă de echipă în apărare (om la om) şi
aruncări pe posturi.
A3=antrenarea vitezei în regim de rezistenţă.
A4=antrenament de tactică colectivă de echipă în atac.
A5=antrenament de tactică colectivă în atac şi apărare.
A6= antrenament de tactică şi aruncări
 Lecţia de antrenament
Lecţia (conspectul) de antrenament este o verigă a microciclului. Macheta
este prezentată în tabelul 12.8.
Structura (părţile) lecţiei de antrenament sunt:
 partea introductivă (încălzirea) care poate fi standardizată;
 partea fundamentală;
 partea de încheiere, revenire, refacere.
170
Tabel 12.8
Durata lecţiei de antrenament este variabilă, în funcţie de obiective,

perioade şi ramuri de sport. În lecţia de ansamblu sportiv (baschet) aceasta variază
între 90´-120’.
De asemenea, tipurile de lecţii sunt determinate de perioada instruirii şi
obiectivele acestora. Lecţiile de antrenament pot fi clasificate astfel:
 lecţii de acomodare (efort, climă, condiţii de concurs, fus orar, etc.);
 lecţii de bază;
 lecţii de şoc;
 lecţii de concurs;
 lecţii de pregătire şi control;
 lecţii de pregătire integrală sau de apropiere în perioada
precompetiţională;
 lecţii de refacere.
171
CAPITOLUL 13. TERMENII SPECIFICI UTILIZAŢI

ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIONAL
13.1 Termenii specifici utilizaţi pentru disciplina educaţie fizică şi

sport la învăţământul liceal
Un grup de discipline şcolare care au în comun

Aria curriculară anumite obiective, metodologii.
Periodizări ale şcolarităţii (achiziţii fundamentale I-
Ciclurile curriculare II, dezvoltare III-VI, observare şi orientare VII-IX,
aprofundare X-XII, specializare XII/ XIII).
Cunoştinţe, priceperi, deprinderi dobândite prin
Competenţă învăţare cu ajutorul cărora elevul poate opera şi
rezolva situaţii în contexte variate.
Mijloace prin care se urmăreşte atingerea
Conţinuturi obiectivelor cadru şi referinţă propuse, respectiv
formarea competenţelor prevăzute în programa
şcolară.
Evaluare
predictivă Determinarea nivelului iniţial de pregătire al elevilor.
Evaluare
formativă Aprecierea/notarea pe parcursului procesului de
instruire.
Evaluare Aprecierea/notarea la finalului sistemului de lecţii
sumativă alocat fiecărei unităţi de învăţare.
Item Element component al unei probe.
Obiectiv cadru Rezultatele aşteptate ale învăţări (capacităţi,

competenţe şi atitudini specifice fiecărei discipline)
la finalul mai multor ani de studiu.
Rezultatele aşteptate ale învăţării la finalul unui an

Obiectiv de referinţă de studiu.
172
Instrument de evaluare proiectat, administrat şi

Proba apreciat de profesor.
Componentă a structurii lecţiei proiectată şi realizată

Situaţie de instruire de profesor care vizează anumite obiective
operaţionale (similar cu etapă, verigă, moment, parte,
etc.).
Standarde curriculare Criterii de evaluare a procesului de învăţare.

de performanţă
Numărul minim de ore obligatorii în care se parcurge

Trunchi comun programa şcolară a unei discipline pe parcursul unui
an de studiu, necesar acumulării de către toţi elevii a
conţinutului.
Componentă a procesului didactic, desfăşurată

Unitate de învăţare permanent pe o periodă de timp determinată şi
finalizată cu evaluare.
173
BIBLIOGRAFIE
1. BARNA A., ANTOHE G.- Curs de pedagogie - Teoria instruirii,

curriculum-ului şi evaluării - Galaţi: Logos, 2001, p. 30-41, p.130.
2. BADIU T.- Didactica educaţiei fizice- Fundaţiei Universitare,
Dunărea de Jos” Galaţi, 2001, p.7-11.
3. BERCEANU D., MOANŢĂ A. şi colaboratorii - Concepţia unitară
de joc şi pregătire pe nivele formative - Printech, Bucureşti, 2007, p.11
4. BOCOŞ M. - Suport de curs, Tema 6 - Proiectarea, organizarea şi
realizarea activităţii didactice, Proiect POSDRU Calitate, inovare,
comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din
învăţământul superior (2007-2013), Predeal, 2012, p.138.
5. CÂRSTEA GHE. - Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului,
Editura Universul, Bucureşti, 1993, p 70-82.
6. CIOCAN C.- Baschet. Îndrumar metodologic - Bacău: Alma Mater,
2005, p.32-34.
7. CIOCOIU D.L - Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare a
segmentelor corpului prin abordarea jocului de baschet. Europlus,
Galaţi, 2011, 134 p.
8. COLIBABA-EVULEŢ D., BOTA I. - Jocurile sportive. Teorie şi
metodică - Bucureşti: Aldin, 1998, p. 89-9, p.232-233.
9. COLIBABA-EVULEŢ D.- Praxiologie şi proiectare curriculară în
educaţie fizică şi sport - Craiova: Universitaria, 2007, p.263-285, p.
230.
10. DIMA R.- Baschet. Jocul motric-mijloc de eficientizare ajocului
motric în învăţământul liceal - Galaţi: Zigotto, 2010, p.12-129.
11. DRAGU M.- Tehnici specifice de predare în educaţie fizică şi sport -
Galaţi: Istru, 2013, p. 49-83.
174
12. DRAGU M.- Jocuri pentru elevi şi studenţi - Galaţi: Fundaţiei

Universitare “Dunărea de Jos”, 2006, p. 78-90.
13. DRAGNEA A., BOTEA A.- Teoria activităţilor motrice, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 175-182.
14. DRAGNEA A., MATE-TEODORESCU S.- Teoria Sportului -
Bucureşti: Fest, 2002, p. 281-300.
15. FLEANCU J.L., CIORBĂ C.- Pregătirea fizică specifică a pivoţilor
în jocul de baschet la 15-16 ani- Piteşti: Universitatea din Piteşti, 2004,
p.2-17.
16. GHIŢESCU G., MOANŢĂ A. - Metodica învăţării jocului de baschet
// Revista Federaţiei Române de Baschet, anul I nr.2 /2004 mai-iunie,
p. 17-21.
17. HÂNSA C.- Învăţarea jocului de baschet- Galaţi: Fundaţiei
Universitare “Dunărea de Jos”, 2003, 249 p.
18. HÂNSA C., CĂLIN L. - Baschet. Tehnică şi tactică –Galaţi:
Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p. 9-80, 90-92.
19. IACOB F. - Principalele modalităţi de acţionare pentru dezvoltarea
calităţilor motrice în cadrul antrenamentului sportiv/Revista
Academiei Forţelor Terestre, nr. 3, 2005.
http://www.armyacademy.ro/reviste/3_2005/a24.pdf
20. MOANŢĂ A.- Baschet. Metodică –Buzău: Alpha, 2005, p.154.
21. NINI F. -Mijloace specifice de învăţare a elementelor fundamentale
ale jocului de baschet // Revista Federaţiei Române de Baschet, anul I
nr.1/2004 martie-aprilie, p. 31-32.
22. PĂCURARU A., CĂLIN L., PRISECARU G.– Metodica
baschetului şi voleiului şcolar - Galaţi: Fundaţiei Universitare
“Dunărea de Jos”, 2004, p. 21; p.81-125.
23. PLOEŞTEANU C. – Abordări conceptuale în predarea jocului de
175
fotbal- Galaţi: Europlus, 2010. p. 117-118, 131-132.

24. PREDESCU T., ŞTEFAN C. – Pregătirea stadială în jocul de baschet
- Bucureşti: Semne, 1994, p. 104-111.
25. RAŢĂ G., RAŢĂ G. –Educaţia fizică şi metodica predării ei - Iaşi:
Pim, 2008, p.69-73, p.277, 228.
26. SĂVESCU L.- Educaţie fizică şi sportivă şcolară - Culegere de
exerciţii –Metodologie- Craiova: Aius PrintEd, 2007, p.341-343.
27. SCARLAT E., SCARLAT, M.B Tratat de educaţie fizică- Ediţia I
Bucureşti: Didactică şi Pedagogică 2011, p. 12-33, 197-223.
28. SCARLAT M. B, SCARLAT, E.– Educaţie Fizică şi Sport
(Învăţământ liceal) - Bucureşti: Didactică şi Pedagogică R.A, 2003, p.
106-118.
29. SCARLAT E., SCARLAT, M.B - Educaţie Fizică şi Sport - manual
pentru învăţământul gimnazial - Bucureşti: Didactică şi Pedagogică
R.A, 2002, p. 218-261.
30. TRIBOI V., PĂCURARU, A.- Teoria şi metodologia
antrenamentului sportiv - Iaşi: Pim, 2013, p.296.
31. ŢINTOŞAN D. E., FRENŢ I. - Regulile jocului de Korfball în sală –
Tîrgu Mureş: Fundaţia Ambasadorii Fair Play & Asociaţia Română de
Korfball, 2002, www.didactic.ro/materiale/descarcare/10645.
32. VASILESCU L.- Baschet. Bazele tacticii - Ediţia a II-a, Bucureşti:
Fundaţiei “România de mâine”, 1998, p.10-29.
33. VASILESCU L.- Baschet - antrenament, exerciţii, jocuri - Bucureşti:
Fundaţiei „România de mâine”, 1999, p.9-14.
34. VASILESCU L.- Baschet. Curs opţional- Bucureşti, 1981, p.119.
35. VASILESCU L.- Baschet–antrenament, exerciţii, jocuri– ediţia a II-a,

- Bucureşti: Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, 1969,
p. 54-63.
176
***- Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţie fizică sport-

învăţământul liceal - Bucureşti, 2001, p. 7-92.
 http://en.wikipedia.org/wiki/Korfball
 www.ikf.org
 http://www.isjilfov.ro/jv/index.php?option=com_content&task=blogcateg
ory&id=39&Itemid=119
177
Anexa 1
Sistemul tematic de lecţii pentru disciplina baschet
Semestrul I
Clasa a IX-a
Nr. Timp
lecţiei Teme de lecţii Competenţe exersare
1 Învăţarea poziţiei fundamentale şi a deplasărilor specifice. 1. Cognitive:
Joc bilateral. - să identifice acţiunea motrică
2 Consolidarea procedeelor însuşite prin structuri tehnice. în spaţiu şi timp;
Jocul bilateral. - să stabilească succesiunea
corectă a elementelor tehnice;
3 Învăţarea ţinerii, prinderii şi pasării mingii cu două mâini de la - să cunoască regulamentul
piept. jocului de baschet.
Joc bilateral.
4 Consolidarea ţinerii, prinderii şi pasării mingii de pe loc şi din
deplasare în structuri tehnice simple.
Joc bilateral. 2. Afective: 30’
5 Învăţarea driblingului. - să manifeste responsabilitate
Joc bilateral. privind lucrul în echipă;
6 Consolidarea procedeelor tehnice însuşite în structuri tehnice. - să se angajeze spontan şi
Joc bilateral. creativ în rezolvarea sarcinilor de
joc.
7 Învăţarea opririi într-un timp.
Joc bilateral.
8 Consolidarea procedeelor tehnice însuşite în structuri tehnice.
Joc bilateral.
178
9 Învăţarea aruncării la coş de pe loc. 3. Psihomotorii

Joc bilateral. - să aplice elemente, procedee
tehnice în acţiuni şi structuri
10 Consolidarea procedeelor tehnice însuşite în structuri tehnico- simple;
tactice. - să stabilească relaţii de joc,
Joc bilateral. 30’
pentru fazele de atac şi apărare.
11 Învăţarea marcajului şi demarcajului.
Joc bilateral.
12 Consolidarea structurilor tehnico-tactice cu procedeele însuşite.
Joc bilateral.
13 Învăţarea pătrunderii.
Joc bilateral.
14 Consolidarea structurilor tehnico-tactice cu procedeele însuşite.
Joc bilateral.
179
Anexa 2
PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
SEMESTRUL I
Unitatea de învăţământ: …………………………………….

Anul şcolar: Număr de lecţii alocate: 14
Cadrul didactic: ……………………………………………..
Săptămâna de aplicare:2-15
CLASA a IX-a (2 ore/săptămână)
(septembrie- decembrie)
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: BASCHET
Conţinuturi Resurse procedurale Tip de evaluare/

Nr. Săpt. de Competenţe
supuse Activităţi de învăţare Timp Materiale Instrumente
lecţiei aplicare specifice
instruirii alocat utilizate de evaluare
01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08.
1.Învăţarea poziţiei fundamentale
şi a deplasărilor specifice.
- Exersarea poziţiei
fundamentale (înaltă, medie,
-Învăţarea poziţiei joasă) şi a deplasării cu paşi
fundamentale şi a adaugaţi înainte, înapoi,
deplasărilor lateral cu lucrul activ al -fluier
1.2. Observare
braţelor. 30′ -cronometru
3.1. specifice. Sistematică
1 2 - Demonstraţie şi explicaţie. - mingi
3.3. Chestionare
Corectarea greşelilor. - jaloane
4.2 - scrisă
- Jocuri de mişcare ce includ - pieptăraşe
procedeele predate:
 „Leapşa cu atingerea
genunchilor”. Pe perechi faţă
în faţă din poziţie
fundamentală joasă, elevii
180
trebuie să-şi atingă unul

celuilalt genunchii.
 „Micul maraton” – deplasare
cu paşi adăugaţi.
-Joc bilateral.
2. Joc bilateral.
- Joc 3x3 pe ½ teren cu
aplicarea procedeelor tehnice
însuşite şi respectarea
regulilor: paşi, greşeală
personală, dublu dribling.
1. Consolidarea procedeelor însuşite

prin structuri tehnice.
- Din poziţie fundamentală se
execută deplasare cu paşi
adăugaţi lateral, înainte şi
înapoi la semnale vizuale,
auditive, traseu marcat.
- Consolidarea - Pe perechi, lucru „în
1.2 procedeelor oglindă”, elevii execută -fluier
Observare
3.1 însuşite prin deplasare cu paşi adăugaţi -cronometru
30′ sistematică
2 3 3.2 structuri tehnice.
lateral, înainte, înapoi. - mingi
Autoevaluare
3.3 - Jocuri de mişcare ce includ - jaloane
Autocontrol
4.2 procedeele predate: - pieptăraşe
 „Leapşa în doi” cu alergare
pe suprafaţă limitată pe ½ de
teren sau pe tot terenul.
2. Jocul bilateral.
-Jocul bilateral. - Joc 3x3 pe ½ teren cu aplicarea
procedeelor tehnice însuşite şi
respectarea regulilor: paşi,
181
greşeală peesonală, dublu

dribling.
1. Învăţarea ţinerii, prinderii şi

pasării mingii cu două mâini de la
piept.
- Demonstraţie şi explicaţie.
- Exersarea poziţiilor de bază a
-Învăţarea ţinerii, prinderii, ţinerii şi pasării
prinderii şi pasării mingii cu două mâini.
mingii cu două - Corectări individuale a
mâini de la piept. greşelilor.
- Aruncarea mingii în sus şi
prinderea ei.
- Transmiterea mingii -fluier
1.2. rostogolite pe sol şi preluarea -cronometru
3.1. acesteia în priză simetrică cu 30′ -chinograme Observare
3 4
3.3. două mâini de la piept. - mingi sistematică
4.2 - Pasarea mingii din poziţii - jaloane
diferite (pe genunchi, stând) - pieptăraşe
la distanţa de 3-4 m.
- Jocuri de mişcare ce includ
procedeele predate:
 „Mingea la căpitan”.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. - Joc 2x2, 3x3 fără utilizarea
driblingului cu sarcină de
intercepţie a mingii şi
respectarea regulior: paşi,
greşeală personală.
182
1. Consolidarea ţinerii, prinderii

şi pasării mingii de pe loc şi din
deplasare în structuri tehnice
simple.
-Consolidarea - Exersarea pasei cu două
ţinerii, prinderii şi mâini de la piept de pe loc,
pasării mingii de urmată de deplasare şi din
pe loc şi din deplasare (formaţii: linie,
deplasare în triunghi, patrat, cerc, şir):
1.2 structuri tehnice ieşire la minge-prindere - -fluier
simple. ţinere - pasă. Observare
3.1 -cronometru
- Corectări individuale a 30′ sistematică
4 5 3.2 - mingi
greşelilor. Autoevaluare
3.3 - jaloane
Jocuri de mişcare ce includ Autocontrol
4.2 - - pieptăraşe
procedeele:
 „Cine execută mai multe
pase într-un minut?”.
- Joc bilateral. 2. Joc bilateral.
- Joc 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4 pe½
cu temă: echipa care este în
posesia mingii execută doar
pasa cu două mâini de la
piept.
-Învăţarea 1. Învăţarea driblingului.
driblingului. - Demonstraţie şi explicaţie
1.2. - Exersarea driblingului (de pe
3.1. loc din deplasare, alternativ 30′ Observare
5 6 cu mâna dreaptă, stângă)
3.3. sistematică
4.2 - Corectarea greşelilor.
- Exersarea structurii: pasă -
dribling pe trasee stabilite.
183
- Jocuri de mişcare ce includ -fluier

driblingul: -cronometru
- „Micul maraton” în dribling -chinograme
cu pasă şi primire de la - mingi
partener după fiecare - jaloane
-Joc bilateral.
lungime efectuată. - pieptăraşe
2. Joc bilateral.
- Joc 3 x 3, 4 x 4, pe ½ teren–
cu temă: “Cine ţine mai mult
mingea (pase şi dribling)?
Regulament: paşi, dublu
dribling, repunerea mingii.
1. Consolidarea procedeelor
tehnice însuşite în structuri
-Consolidarea tehnice.
procedeelor - Exersarea procedeelor în
tehnice însuşite în structuri tehnice:
structuri tehnice  ieşire la minge - prindere -
simple.
pasă – deplasare;
1.2  ieşire la minge - prindere - -fluier
dribling – pasă, Observare
3.1 -cronometru
30′ sistematică
6 7 3.2  dribling cu schimbări de - mingi
Autoevaluare
3.3 direcţie - pasă. - jaloane
Autocontrol
4.2 - Corectarea individuală a - pieptăraşe
greşelilor de execuţie.
driblingul şi deplasarea în
teren:
 „Leapşa” – pe perechi faţă în
faţă scoaterea mingii de la
adversar în timp ce acesta
184
driblează.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. - Joc 2x2, 3x3 cu temă pe ½
teren, urmărindu-se scoaterea
mingii din dribling (orice
reuşită valoarează 2 puncte).
1. Învăţarea opririi într-un timp.
- Exersarea oprii într-un timp :
 în linie pe un singur rând,
-Învăţarea opririi uşoare sărituri, aterizare în
într-un timp. poziţie fundamentală cu sau
fără schimbare de plan;
 alergare şi oprire la jaloane -fluier
1.2.
fixate. -cronometru
3.1. 30′ Observare
7 8 - Exersarea opririi într-un timp - mingi
3.3. sistematică
din dribling: - jaloane
4.2
 Dribling - oprire - pasă. - pieptăraşe
- Corectarea greşelilor.
- Joc 3 x 3, 4x4 pe ½ teren cu
temă: intrarea în posesia mingii
să se realizeze prin oprire într-un
timp.Regulament: paşi, dublu
dribling, greşeală personală.
1.2 - Consolidarea 1. Consolidarea procedeelor
procedeelor tehnice însuşite în structuri -fluier
3.1 Observare
tehnice însuşite în tehnice. -cronometru
3.2 sistematică
8 9 structuri tehnice. - Exersarea structurilor din 30′ - mingi
3.3 Autoevaluare
formaţie suveică: - jaloane
4.2 Autocontrol
 ieşire la minge, prindere - - pieptăraşe
4.3
185
oprire - pasă - deplasare

(şirul propriu, opus, etc);
 ieşire la minge - prindere -
dribling în zig-zag - oprire -
- Joc bilateral.
pasă.
- Corectarea greşelilor de
tehnică.
2. Joc bilateral.
- Joc 3x3 pe ½ teren cu aplicarea
procedeelor tehnice însuşite şi
respectarea regulilor de joc.
1. Învăţarea aruncării la coş de
pe loc.
- Exersarea aruncării la coş
de pe loc cu o mână de la
umăr:
-Învăţarea  grupe de trei, formaţii de
aruncării la coş de triunghi - pasarea mingii,
1.2. pe loc. imitând mişcarea de aruncare
3.1. de pe loc. 30′ -fluier Observare
9 10
3.3.  aruncare la coş de pe loc, -cronometru sistematică
4.2 unghi de 45o din apropierea - imagini
panoului. video
- Jocuri de mişcare ce includ - mingi
aruncarea la coş de pe loc: - jaloane
 „Cine înscrie mai repede 2, - pieptăraşe
3, 5 coşuri consecutiv?”
2. Joc bilateral.
-Joc bilateral. - Joc 3 x 3 pe ½ de teren cu
temă: aruncare la coş de pe loc.
186
1. Consolidarea procedeelor
tehnice însuşite în structuri
tehnico-tactice.
- Exersarea procedeelor
tehnice prin următoarele
structuri:
 dribling - oprire - aruncare la
coş de pe loc - recuperare;
 ieşire la minge - pasă -
prindere - oprire - aruncare la
- Consolidarea coş de pe loc- recuperare;
procedeelor - Două echipe la fiecare
1.2 tehnice însuşite în panou, una dintre ele cu -fluier
3.1 structuri tehnico- Observare
minge. La semnal, primul cu -cronometru
3.2 tactice. 30′ sistematică
10 11 minge porneşte în dribling şi - mingi
3.3 Autoevaluare
aruncă la coş însoţit de - jaloane
4.2 Autocontrol
primul din echipa cealaltă. - pieptăraşe
4.3
După aruncare, ambii elevi
luptă pentru a intra în posesia
mingii. Cel care reuşeşte
pasează echipei proprii şi
jocul continuă. Câştigă
echipa care înscrie mai multe
coşuri.
2. Joc bilateral.
- Joc 3x3, 4x4 pe ½ de teren şi
- Joc bilateral. tot terenul cu temă: aruncare la
coş de pe loc valorează 4 puncte.
187
1. Învăţarea marcajului şi
demarcajului.
- Explicaţie şi demonstraţie.
- Exersarea poziţiei
fundamentale şi a
deplasărilor specifice în atac
şi apărare (alergare,
-Învăţarea schimbări de direcţie,
marcajului şi piruete, deplasare cu paşi
demarcajului. adăugaţi şi lucru de braţe,
-fluier
etc.,) pe trasee marcate sau la
1.2. -cronometru
semnal auditiv.
3.1. - imagini
- Exersarea marcajului şi 30′ Observare
11 12 3.3. video
demarcajului pe perechi cu sistematică
4.2 - mingi
schimbări de direcţie.
4.3 - jaloane
- Corectări generale sau
- pieptăraşe
individuale.
- Jocuri sau ştafete sub formă
de concurs cu elemente de
mişcare în teren.
- Joc 3x3, 4x4 pe ½ de teren
fără utilizarea driblingului cu
sarcină de intercepţie a mingii şi
respectarea regulamenului de joc
în condiţii de autoorganizare.
188
1. Consolidarea structurilor
tehnico-tactice cu procedeele
însuşite.
- Exersarea pasei cu două
mâini de pe loc din formaţie
- Consolidarea de cerc, triunghi cu un
structurilor
adversar în centru care are
tehnico-tactice cu
procedeele
sarcina de a efectua
1.2 însuşite. intercepţie.
- Exersarea structurii: dribling -fluier
3.1 Observare
alternativ cu mâna dreaptă - -cronometru
3.2 30′ sistematică
12 13 stângă - oprire într-un timp, - mingi
3.3 Autoevaluare
aruncare la coş de pe loc - - jaloane
4.2 Autocontrol
recuperare. - pieptăraşe
4.3
- Corectări generale sau
individuale.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral.
- Joc 3x3 pe ½ teren cu aplicarea
procedeelor tehnice şi acţiunilor
tactice însuşite. Respectarea
regulamenului de joc în condiţii
de autoorganizare.
1. Învăţarea pătrunderii.
Învăţarea - Explicaţe şi demonstraţie. -fluier
1.2. pătrunderii. - Exersarea demarcajului prin -cronometru
3.1. schimbare de direcţie şi a - imagini
pătrunderii (cu adversar, 30′ Observare
13 14 3.3. video
pasiv, semiactiv): sistematică
4.2 - mingi
4.3 - Exersarea structurii: dribling - jaloane
- oprire - pasă - pătrundere - pieptăraşe
(pase în doi cu schimb de
189
locuri).
- Corectări diferenţiate
atacanţi, apărători.
2. Joc bilateral.
Joc bilateral. - Joc 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4 pe
jumătate de teren şi pe tot terenul
în care sunt valabile doar coşurile
marcate din acţiuni de
pătrundere.
1.Consolidarea structurilor
tehnico-tactice cu procedeele
însuşite.
-Consolidarea
structurilor
- Exersarea driblingului cu
tehnico-tactice cu intensităţi variabile.
1.2 procedeele - Pase în doi din deplasare cu
-fluier Autoevaluare
3.1 însuşite. adversar - aruncare la coş de
-cronometru Autocontrol
3.2 pe loc - recuperarea mingii. 30′
14 15 - mingi
3.3 - Exersarea structurii: dribling
- jaloane
4.2 - oprire - pasă - demarcaj -
- pieptăraşe
4.3 prinderea mingii - aruncare la
coş (apărător semiactiv).
2. Joc bilateral.
Joc bilateral. - Joc 3x3, 4x4 pe ½ de teren cu
reguli stabilite în regim de
autoorganizare şi autoarbitrare.
190
Anexa 3
Semestrul II
Clasa a IX-a
Nr. Timp
1 Învăţarea aruncării la coş din dribling.
Joc bilateral. 1. Cognitive
Consolidarea aruncărilor, driblingului şi paselor în - să dobândească capacitatea de
2 structuri tehnico-tactice. diferenţiere a transmiterii mingii în
Joc bilateral. condiţii diferite de joc;
Învăţarea pivotării. - să stabilească în situaţiile jocului
3 Joc bilateral. succesiunea corectă a procedeelor
tehnice;
Consolidarea procedeelor tehnice însuşite în structuri - să cunoască regulamentul jocului de
4 tehnice. baschet. 30′
Joc bilateral.
Consolidarea actiunilor tactice individuale (marcaj-
5 demarcaj-pătrundere). 2. Afective
Joc bilateral. - să manifeste interes, iniţiativă şi
Învăţarea depăşirii. altruism faţă de adversari şi
6 Joc bilateral. coechipieri;
7 Consolidarea structurilor tehnico-tactice însuşite. - să se angajeze spontan şi creativ în
Joc bilateral. rezolvarea sarcinilor de joc.
8 Învăţarea combinaţiei dă şi du-te.
Joc bilateral.
191
9 Idem lecţia 7.
10 Învăţarea contraatacului.
Joc bilateral. 3. Psihomotorii
11 Consolidarea contraatacului şi a procedeelor tehnice - să aplice corect elementele şi
însuşite. procedeele tehnice în condiţii de joc; 30′
Joc bilateral. - să stabilească relaţii de joc adaptate
12 Idem lecţia 7. fazelor de atac şi apărare.
13 Consolidarea procedeelor şi actiunilor tactice însuşite.

Joc bilateral.
14 Proba de evaluare opţională.
192
Anexa 4
SEMESTRUL II

Cadrul didactic: …………………………………………….. Săptămâna de aplicare:25-41
CLASA a IX-a (2 ore/săptămână) (februarie –iunie)
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE- BASCHET
Resurse procedurale Tip de

Conţinuturi
Nr. Săpt. de Competenţe evaluare/
supuse Activităţi de învăţare Timp Materiale
lecţiei aplicare specifice Instrumente
01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08.
1. Învăţarea aruncării la coş din dribling.
- Exersarea analitică a aruncării la coş
-Învăţarea din dribling: -fluier
aruncării la  unghi de 45o faţă de panou, la -cronometru
1.2. coş din distanţă de aproximativ 1 m, cu - imagini
3.1. dribling. mingea în priză asimetrică, păşire pe video Observare
1 25 3.3. 30′
piciorul stâng, desprindere în -chinograme sistematică
4.2
săritură, aruncare la coş, aterizare pe - mingi
4.3
ambele picioare; - jaloane
 dribling pe loc- pas cu dreptul- pas - pieptăraşe
cu stângul - aruncare la coş din
dribling.
- Corectări individuale.
193
- Ştafetă cu aruncare la coş din

dribling: „Suveica îndemânării” –
patru şiruri faţă în faţă, câte două la
fiecare panou, dribling printre
obstacole, aruncare la coş din
dribling, recuperare şi pasă la şirul
din faţă. Câştigă şirurile care termină
primele şi parcurg traseul corect.
-Joc bilateral. 2. Joc bilateral.
- Joc 3x3 pe ½ de teren cu temă:
aruncarea la coş din dribling valorează 4
puncte.
1. Consolidarea aruncărilor, driblingului şi
paselor în structuri tehnico-tactice:
- Exersarea aruncării la coş din
- Consolidarea dribling (analitic sau global) utilizând
1.2 aruncărilor, exerciţii pregătitoare.
driblingului şi - fluier
3.1 - Exersarea structurii: pasă - prindere - Observare
paselor în - cronometru
3.2 oprire - dribling - aruncare la coş din sistematică
2 26 structuri 30′ - mingi
3.3 dribling. Autoevaluare
tehnico- - jaloane
4.2 - Corectări individuale. Autocontrol
tactice.
2. Joc bilateral.
- pieptăraşe
4.3
- Joc bilateral. - Joc 3x3, 4x4 pe ½ de teren (marcaj
normal-demarcaj) cu arbitraj realizat de
elevi prin rotaţie şi supravegherea jocului
de către profesor.
1. Învăţarea pivotării.
-Învăţarea - Demonstraţie şi explicaţie.
pivotării. - Exersarea pivotării prin păşire şi 30′ Observare
3 27 1.2. - fluier
întoarcere de pe loc, din mers, din sistematică
3.1. - cronometru
3.3. deplasare (execuţii imitative): - mingi
194
4.2  cu revenire în poziţie fundamentală - jaloane

4.3 la semnal; - pieptăraşe
 deplasări variate (alergare normală,
cu spatele, laterală, sprint) cu opriri şi
pivotări de voie la semnale vizuale
sau auditive.
- Pe perechi, pasa - prinderea mingii -
oprire-pivotare cu schimbarea locului
de ţinere a mingii (elemente de
protecţie).
- Joc 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4 pe ½ de teren,
pe tot terenul cu sau fără finalizare - temă
- jucătorii care intră în posesia mingii să
execute structura: prindere - oprire -
pivotare - urmată de dribling, pasă sau
aruncare.
1.Consolidarea procedeelor tehnice
însuşite în structuri tehnice.
- Exersarea structurilor:
-Consolidarea
procedeelor  alergare - prinderea mingii - oprire -
1.2
tehnice pivotare - aruncare la coş de pe loc – - fluier
3.1 Observare
însuşite în recuperare; - cronometru
3.2 sistematică
4 28 structuri  dribling - oprire - pivotare - pasă (pe 30′ - mingi
3.3 Autoevaluare
tehnice. perechi cu apărător semiactiv). - jaloane
4.2 Autocontrol
- Corectări individuale şi generale. - pieptăraşe
4.3
2. Joc bilateral.
- Joc 3x3, 4x4 pe ½ de teren cu arbitraj
- Joc bilateral.
realizat de elevi prin rotaţie.
195
1.Consolidare acţiunilor tactice individuale

(marcaj-demarcaj- pătrundere).
- Exersarea demarcajului prin
schimbare de direcţie şi a pătrunderii
- Consolidarea
acţiunilor în relaţie de 2x2.
1.2 tactice - Relaţie 1x1 marcaj - demarcaj -
- fluier
3.1 individuale prindereamingii - aruncare la coş din
- cronometru
3.2 (marcaj- dribling - recuperare. Observare
5 29 30′ - mingi
3.3 demarcaj- - Corectări diferenţiate pentru atacanţi sistematică
pătrundere). - jaloane
4.2 şi apărători.
2. Joc bilateral.
- pieptăraşe
4.3
- Joc 3x3, 4x4 pe ½ de teren (marcaj
Joc bilateral. normal - demarcaj - pătrundere) cu
arbitraj realizat de elevi prin rotaţie, cu
intervenţia profesorului în anumite
situaţii ale jocului.
1. Învăţarea depăşirii.
- Exersarea depăşirii (cu apărător
pasiv, semiactiv) prin structura:
 aruncarea mingii în sus - prindere (în
1.2. - Învăţarea faţa unui jalon) fentă de pas stânga –
3.1. depăşirii. depăşire - aruncare la coş din - fluier
Observare
3.3. dribling. 30′ - cronometru
sistematică
4.2 - Corectări individuale. - imagini
4.3  1 x 1 „Jocul în oglindă video
 „Micul maraton” se execută pe - mingi
perechi atacant – apărător. - jaloane
2. Joc bilateral. - pieptăraşe
- Joc bilateral. - Joc 2 x 2, 3 x 3 pe suprafaţă limitată,
cu finalizare prin aruncare la coş din
196
dribling (coşul marcat ca urmare a

efectuării unei depăşiri, valorează 4
puncte).
1. Consolidarea structurilor tehnico-tactice
însuşite.
- Pase în doi din deplasare (cu una şi
cu două mâini) în prezenţa unui
-Consolidarea
structurilor adversar semiactiv - aruncare la coş
1.2 tehnico-tactice de pe loc.
- fluier
3.1 însuşite. - Exersarea structurii dribling variat ca Observare
- cronometru
3.2 intensitate cu mâna dreaptă - stângă - sistematică
7 34 30′ - mingi
3.3 pasă - schimbare de direcţie - Autoevaluare
- jaloane
4.2 primirea mingii - oprire - pivotare- Autocontrol
- pieptăraşe
4.3 aruncare la coş (apărător semiactiv,
activ).
- Joc 3x3, 4x4 pe ½ de teren cu reguli
stabilite în regim de autoorganizare şi
autoarbitrare.
1. Învăţarea combinaţiei dă şi du-te.
- Învăţarea - Explicaţie şi demonstraţie.
combinaţiei - Exersarea pasei din deplasare între
„dă şi du-te”. - fluier
doi şi trei elevi cu aruncare la coş din
1.2. - cronometru
dribling.
3.1. - imagini
- Exersarea combinaţiei „dă şi du-te”. Observare
8 35 3.3. 30′ video
(fără adversar şi fără finalizare pe ½ sistematică
4.2 - mingi
teren).
4.3 - jaloane
- idem cu adversar, pasiv, semiactiv,
- pieptăraşe
activ şi aruncare la coş procedeu la
alegere utilizând structura: pasarea
mingii - schimbare de direcţie -
197
prinderea mingii - aruncare la coş

procedeu la alegere.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. - Joc 3x3 cu temă pe ½ teren,
urmărindu-se execuţia combinaţiei dă şi
du-te (orice reuşită valoarează 4 puncte).
9 36 Idem 5.
1.Învăţarea contraatacului.
- Exersarea pasei lungi cu o mână către
un partener fix (creşterea progresivă
a distanţei).
- Învăţarea - Exersarea contraatacului cu pasă
contraatacului
direct la vârf:
 două şiruri, unul la linia de aruncări
- fluier
libere, celălalt lateral, aruncarea
1.2. - cronometru
mingii în panou - recuperare - pasă
3.1. - imagini
cu o mână de la umăr - prinderea Observare
10 37 3.3. 30′ video
mingii - aruncare la coş; sistematică
4.2 - mingi
 două şiruri la centrul terenului lateral
4.3 - jaloane
dreapta cu faţa la panou, mingile la
- pieptăraşe
şirul din exterior. Dribling - aruncare
la coş din dribling - recuperarea
mingii - pasă de contraatac - cel care
lansează contraatacul aleargă şi
recuperează mingea.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. - Joc 3x3 cu temă pe ½ teren,
198
urmărindu-se execuţia contraatacului

(orice reuşită valoarează 4 puncte).
1. Consolidarea contraatacului şi a
procedeelor tehnice însuşite.
- Exersarea structurii tehnico-tactice:
- Consolidarea  pase în doi - aruncare la coş -
1.2 contraatacului recuperare - pasă de contraatac. - fluier
3.1 şi a Observare
- Exersare pe perechi, elevii execută - cronometru
3.2 procedeelor sistematică
11 38 lucru de braţe şi joc de picioare în 30′ - mingi
3.3 tehnice Autoevaluare
însuşite.
reprize de 15”, la semnal (auditiv sau - jaloane
4.2 Autocontrol
vizual) - pasă lungă de contraatac - - pieptăraşe
4.3
- Joc bilateral. aruncare la coş din dribling.
2. Joc bilateral.
- Joc 3x3, 5x5 pe tot terenul cu tema:
contraatacul şi apărarea om la om.
12 39 Idem 5.
1.Consolidarea procedeelor şi actiunilor
- Consolidarea tactice însuşite.
1.2 procedeelor şi - Exersarea pe grupe valorice a - fluier
3.1 actiunilor opţiunii de evaluare din cele trei - cronometru
3.2 tactice Observare
13 40 variante stabilite prin sistemul de 45′ - mingi
3.3 însuşite. sistematică
evaluare pentru care au optat elevii. - jaloane
4.2 Autoevaluare
2. Joc bilateral. - pieptăraşe
4.3 - Joc 3x3, 5x5 pe tot terenul cu Autocontrol
- Joc bilateral.
respectarea regulamentului.
1. Proba de evaluare opţională. - fluier Evaluare
3.3. -Proba de - Susţinerea probelor de control. - cronometru sumativă
14 41 4.2 evaluare -Concluzii şi aprecieri privind rezultatele 45′ - mingi Probe de
4.1 opţională. elevilor obţinute la evaluare. - jaloane control
4.3 - pieptăraşe
199
Anexa 5
Semestrul I
Clasa a X-a
Nr. Timp
1-2 Consolidarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice
în condiţiile jocului.
3 Consolidarea aruncărilor la coş de loc şi din dribling
în condiţii de întrecere.
Joc bilateral. 1. Cognitive:
4 Consolidarea paselor din deplasare în structuri tehnico- - să stabilească succesiunea corectă
tactice. a elementelor tehnice;
Joc bilateral. - să cunoască regulamentul jocului
5 Consolidarea driblingului în structuri tehnico-tactice. de baschet.
Joc bilateral.
6 Consolidarea opririi şi pivotării.
Joc bilateral. 2. Afective:
7 Consolidare acţiunilor tactice individuale (marcaj - - să se angajeze spontan şi creativ 25′-30′
demarcaj) în condiţii apropiate de joc. în rezolvarea sarcinilor de joc;
Joc bilateral. - să cultive interesul, motivaţia şi
8 Consolidarea pătrunderii în condiţii apropiate de joc. spiritul de întrecere sportivă.
Joc bilateral.
9 Consolidarea depăşirii în condiţii apropiate de joc.
Joc bilateral.
200
10-11 Consolidarea contraatacului şi a procedeelor tehnice 3. Psihomotorii:

însuşite. - să realizeze acţiuni în structuri
Joc bilateral. complexe de exerciţii şi cu eforturi
variate ca intensitate;
- să stabilească relaţii de joc pentru
12-14 Consolidarea procedeelor tehnice în condiţii de fazele de atac şi apărare;
întrecere (minicampionat între subgrupe). - să-şi formeze deprinderi şi abilităţi
independente de exersare, 25′-30′
organizare şi conducere a jocului.
201
Anexa 6
SEMESTRUL I
Anul şcolar:
Cadrul didactic: ……………………………………………..
Număr de lecţii alocate: 14
CLASA a X-a (2 ore/săptămână)
Tip de
evaluare/
Resurse procedurale
Nr. Săpt. de Competenţe Conţinuturi Instrumente
Activităţi de învăţare
lecţiei aplicare specifice supuse instruirii de evaluare
Timp Materiale
alocat utilizate
01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08.
- Consolidarea 1.Consolidarea procedeelor şi
procedeelor acţiunilor tactice în condiţiile
tehnice şi jocului.
acţiunilor - Exersarea globală a unor
1.2 tactice în jocuri pregătitoare: „Salvează Observare
3.1 condiţiile mingea”, „Câştigă mingea”, -fluier sistematică
3.2 jocului. „Care echipă reuşeşte mai 25′-30′ -cronometru Evaluare
1 2 4.1 multe pase consecutive”, joc - mingi predictivă
4.2 în care driblingul se execută - jaloane Chestionare
4.3 doar cu mâna dreaptă sau - pieptăraşe scrise
stângă pe ½ de teren cu
marcaj agresiv (aruncare la
coş procedeu la alegere).
202
- Joc 3x3 pe ½ de teren şi pe tot

terenul cu respectarea
regulamenului. Arbitraj efectuat
de elevi prin rotaţie dar
supravegheat de profesor.
2 3 Idem 1
1.Consolidarea aruncărilor la coş
de loc şi din dribling în condiţii de
întrecere.
- Exersarea aruncărilor la coş
prin jocuri şi ştafete:
 „Obligă-l să înscrie”.
 „Cine înscrie mai repede 10
coşuri”.
- Consolidarea
 „Cine înscrie mai repede 2, 3,
aruncărilor la
1.2 coş de loc şi din
5 coşuri consecutive”.
3.1 dribling în  „Cel mai bun din 5 aruncări -fluier
din dribling”. Observare
3.2 condiţii de -cronometru
 „Fără greşeală” - din formaţie 25′-30′ sistematică
3 4 4.1 întrecere. - mingi
de şir, elevii cu minge vor Autoevaluare
4.2 - jaloane
executa aruncări consecutive Autocontrol
4.3 - pieptăraşe
urmărind să înscrie. Pentru
încercările reuşite se acordă
un punct. La prima încercare
nereuşită, părăseşte
concursul. Câştigă cel care a
realizat punctajul mai mare.
203

- Joc 3 x 3, 4 x 4, 5 x 5 pe tot
terenul cu temă: este valabil doar
coşul înscris din procedeele
învăţate şi valorează 4 puncte.
Arbitraj efectuat de elevi prin
rotaţie.
1. Consolidarea paselor din
deplasare în structuri tehnico-
tactice.
- Consolidarea - Exersarea pasei din deplasare
paselor din cu una sau două mâini între
deplasare în doi - trei elevi, alternată cu 2 -
structuri 3 driblinguri şi aruncare la
1.2 tehnico-tactice.
coş procedeu la alegere (în
3.1 prezenţa unui adversar) - -fluier
Observare
3.2 -cronometru
recuperare. sistematică
4 5 4.1 - Exersarea paselor în trei cu 25′-30′ - mingi
Autoevaluare
4.2 schimb de locuri - aruncare la - jaloane
Autocontrol
4.3 coş din dribling - recuperare. - pieptăraşe
- Joc 2x2, 3x3, 4x4 pe tot
terenul cu temă: ţinerea mingii
prin diferite procedee de pasare.
Arbitraj realizat de elevii
componenţi, supravegheaţi de
profesor.
1.Consolidarea driblingului în
1.2 Observare
- Consolidarea structuri tehnico-tactice.
3.1 driblingului în - Exersarea structurii: dribling 25′-30′ sistematică
5 6
3.2 structuri cu schimbări de direcţie pasă - fluier Autoevaluare
4.1 tehnico-tactice. din deplasare - schimbare de - cronometru Autocontrol
204
4.2 direcţie - prinderea mingii - - mingi

4.3 dribling-aruncare la coş din - jaloane
dribling. - pieptăraşe
2. Joc bilateral 3x3, 4x4 pe tot

- Joc bilateral. terenul cu aplicarea procedeelor şi
acţiunilor tactice însuşite în
condiţii de autoarbitrare şi
autoorganizare.
1. Consolidarea opririi şi pivotării.

- Consolidarea - Exersarea pasei din deplasare
opririi şi în doi - trei elevi: oprire –
pivotării în pivotare - pasă - ultimul elev
condiţii care atinge mingea în
apropiate
apropierea coşului execută
de joc.
aruncare la coş procedeu la
alegere (în prezenţa unui
1.2
adversar) - recuperare.
3.1 - fluier
- Joc 1x2, atacantul cu minge, Observare
3.2 - cronometru
prin pivotări repetate sistematică
6 7 4.1 25′-30′ - mingi
protejează mingea de cei doi Autoevaluare
4.2 - jaloane
apărători care încearcă să Autocontrol
4.3 - pieptăraşe
intercepteze mingea
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. - Joc 3x3, 4x4 pe tot terenul cu
aplicarea procedeelor şi acţiunilor
tactice însuşite în condiţii de
autoarbitrare şi autoorganizare.
205
1. Consolidare acţiunilor tactice

- Consolidare individuale (marcaj – demarcaj) în
acţiunilor condiţii apropiate de joc.
tactice - Exersarea pe grupe de trei
individuale jucători unul în posesia
(marcaj- mingii, ceilalţi în relaţia - fluier
demarcaj) în atacant - apărător. Jucătorul
1.2 - cronometru
condiţii
7 8 3.1 din atac la fiecare demarcaj - mingi
apropiate de Observare
3.2 va primi mingea. - jaloane
joc. sistematică
4.1 2. Joc bilateral. - pieptăraşe
- Joc 3x3, 4x4 pe tot terenul cu Autoevaluare
4.2
temă: marcaj - demarcaj - orice Autocontrol
4.3 - Joc bilateral.
intrare în posesia mingii se
punctează. Arbitraj efectuat de
profesor.
1. Consolidarea pătrunderii în
- Consolidarea condiţii apropiate de joc.
pătrunderii în - Exersarea pătrunderii în
condiţii structura: pasă - schimbare de
apropiate de direcţie - pătrundere - pasă -
1.2 joc. pătrundere cu schimbare de
3.1 direcţie - aruncare la coş din - fluier
Observare
3.2 dribling. - cronometru
sistematică
8 9 4.1 - 2x1 atacant - apărător şi un 25′-30′ - mingi
Autoevaluare
4.2 jucător care pasează numai - jaloane
Autocontrol
4.3 atacantului care pătrunde. - pieptăraşe
- Idem 3x2.
- Joc 2x2, 3x3, 4x4 pe ½ de teren
şi pe tot terenul în care sunt
valabile doar coşurile marcate
din acţiunea de pătrundere.
206
Arbitrajul este efectuat de

profesor.
1. Consolidarea depăşirii în
condiţii apropiate de joc.
- Consolidarea - Exersarea structurii în relaţie
depăşirii în de 1x1:
1.2 condiţii  dribling - pasă coechipierului
apropiate de
3.1 în zona de restricţie - fentă de - fluier
joc.
aruncare - depăşire - aruncare Observare
3.2 - cronometru
sistematică
9 10 4.1 la coş din dribling. 25′-30′ - mingi
Autoevaluare
4.2 - 2 x 1, atacantul cu minge - jaloane
Autocontrol
4.3 execută depăşire, cel fără - pieptăraşe
minge pătrundere.
- Joc bilateral. 2. Joc 4x4 cu temă: echipa care
finalizează prin depăşire, obţine
atacul şi 4 puncte. Arbitraj
efectuat de elevi prin rotaţie.
- Exersarea contraatacului în
- Consolidarea structura: două şiruri la
1.2 contraatacului centrul terenului lateral
3.1 şi a procedeelor dreapta cu faţa la panou - - fluier
tehnice însuşite. Observare
3.2 mingile la şirul din exterior. - cronometru
sistematică
10-11 11-12 4.1 Dribling - aruncare la coş din 25′-30′ - mingi
Autoevaluare
4.2 dribling - recuperarea mingii - - jaloane
Autocontrol
4.3 pasă de contraatac - cel care - pieptăraşe
lansează contraatacul aleargă
şi recuperează mingea.
- Relaţie 1 x 1 pe o lungime de
teren, cealaltă, contraatac.
207

- Joc 5x5 cu temă: sunt valabile
doar punctele înscrise pe
contraatac.
1.2 -Consolidarea 1. Consolidarea procedeelor
tehnice în condiţii de întrecere. - fluier
3.2 procedeelor Autoevaluare
-Joc bilateral 5x5 (minicampionat - cronometru
4.1 tehnice în Autocontrol
12-14 13-14 condiţii de între subgrupe). 45’ - mingi
4.2 Evaluare
- jaloane
4.3 întrecere. -Concursuri individuale de sumativă
aruncări. - pieptăraşe
208
Anexa 7
Semestrul II
Clasa a X-a
Nr. Timp
1 Consolidarea acţiunilor tactice individuale în condiţii
apropiate de joc.
2 Consolidarea combinaţiei dă şi du-te în condiţii apropiate 1. Cognitive:
de joc. - să stabilească succesiunea corectă a
3 Învăţarea încrucişării simple. elementelor şi procedeelor tehnice
Joc bilateral. tehnice;
4 Consolidarea procedeelor şi acţiunilor tactice în condiţii - să cunoască regulamentul jocului de
apropiate de joc. baschet.
5 Învăţarea încrucişării duble.
Joc bilateral. 25′-30′
6 Consolidarea paselor din deplasare în condiţii apropiate 2. Afective:
de joc. - să se angajeze spontan şi creativ în
7 Învăţarea sistemului de atac în semicerc. rezolvarea sarcinilor de joc;
Joc bilateral. - să cultive interesul, motivaţia şi spiritul
8 Idem 4. de întrecere sportivă.
9 Învăţarea sistemului de apărare om la om.

Joc bilateral.
209
10- Consolidarea procedeelor tehnice în condiţii de întrecere 3. Psihomotorii:

(minicampionat între subgrupe). - să realizeze acţiuni complexe în
structuri de exerciţii şi cu eforturi variate
11 Idem 10. ca intensitate;
- să stabilească relaţii de joc pentru 25′-30′
12 Proba de evaluare opţională. fazele de atac - apărare;
- să-şi formeze deprinderi şi abilităţi
independente de exersare, organizare şi
conducere a jocului.
210
Anexa 8
SEMESTRUL II

CLASA a X-a (2 ore/săptămână) (martie –iunie)

01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08.
1. Consolidarea acţiunilor tactice
individuale în condiţii apropiate de joc.
- Exersarea acţiunilor tactice
individuale în următoarele
-Consolidarea structuri tehnico - tactice:
acţiunilor  pase în doi cu schimb de locuri
1.2. tactice - fluier
individuale în
de la centrul terenului (dribling - Observare
3.1. -cronometru
condiţii oprire-pasă-patrundere spre coş); sistematică
1 26 3.3. 25′-30′ - mingi
apropiate  depăşire cu apărător pasiv - Autoevaluare
4.2 - jaloane
de joc. semiactiv - dribling - pasă lateral Autocontrol
4.3 - pieptăraşe
- prindere - aruncare la coş din
dribling.
- Joc 4x4 cu temă: echipa care
finalizează prin depăşire, obţine
atacul şi 4 puncte. Arbitraj efectuat de
211
elevi prin rotaţie.
1. Consolidarea combinaţiei „dă şi du-

te”.în condiţii apropiate de joc.
- Consolidarea - Exersarea combinaţiei „dă şi du-
combinaţiei te”cu apărător la elevul care
„dă şi du-te” pasează.
în condiţii Observare
1.2 - Exersarea combinaţiei dă si du-te - fluier
apropiate sistematică
2 27 3.1 cu apărător la elevul care aruncă 25′-30′ -cronometru
de joc. Autoevaluare
3.2 la coş (procedeu la alegere). - mingi Autocontrol
4.1 - Joc bilateral. 2. Joc bilateral. - jaloane
4.2 - Joc 2x2, 3x3, 4x4 pe ½ de teren şi - pieptăraşe
4.3 pe tot terenul în care sunt valabile
doar coşurile marcate din combinaţia
„dă şi du-te”.
1. Învăţarea încrucişării simple.
- Exersarea încrucişării simple (fără - fluier
minge, cu minge, apărător pasiv) -cronometru
- Învăţarea pe jucător fix prin structura: - imagini
încrucişării
 pasă, schimbare de direcţie - video
1.2. simple.
încrucişare simplă, dribling → - mingi Observare
3.1.
3 28 aruncare la coş (procedeu la 25′-30′ - jaloane sistematică
3.3.
alegere). - pieptăraşe
4.2
- Corectări diferenţiate pentru
212

- 2x2, 3x3, 4x4 pe ½ de teren şi pe
tot terenul în care sunt valabile doar
coşurile marcate din combinaţia
încrucişare simplă.
1. Consolidarea procedeelor şi
acţiunilor tactice în condiţii apropiate
de joc.
- Exersarea aruncării la coş de la
distanţe şi unghiuri diferite în - fluier
prezenţa unui apărător semiactiv -cronometru
urmată de recuperare. - mingi
- Exersarea marcajului şi - jaloane
- Consolidarea
procedeelor şi
demarcajului în funcţie de - pieptăraşe
1.2 situaţiile jocului (2x1, 2x2).
3.1 acţiunilor
tactice în - Exersarea driblingului cu Observare
3.2 schimbare de direcţie şi fentă de
condiţii sistematică
4 29 4.1 depăşire (schimbarea braţului): 25′-30′
apropiate Autoevaluare
4.2 de joc. - pasă, schimbare de direcţie - Autocontrol
4.3 încrucişare simplă (pe jucător fix
poziţionat în centru) dribling →
aruncare la coş (procedeu la
alegere).
- Joc bilateral.
2. Joc bilateral.
- Joc 3x3, 4x4 pe tot terenul cu
tactice (depăşire, încrucişare simplă)
însuşite în condiţii de autoarbitrare şi
autoorganizare.
213
1. Învăţarea încrucişării duble.

- Exersarea încrucişării duble (fără
minge, cu minge, apărător pasiv)
- Învăţarea pe jucător fix prin structura:
încrucişării
duble.
 pasă, încrucişare dublă cu trecere
1.2. prin stânga (dreapta) centrului,
Observare
3.1. primirea mingii - aruncare la coş - fluier
5 33 sistematică
3.3. (procedeu la alegere). -cronometru
4.2 - Corectări diferenţiate atacanţi, - imagini
apărători. video
2. Joc bilateral. - mingi
- Joc blateral. - Joc 2x2, 3x3, 4x4 pe ½ de teren şi 25′-30′ - jaloane
pe tot terenul în care sunt valabile - pieptăraşe
doar coşurile marcate din combinaţia
încrucişare dublă.
1. Consolidarea paselor din deplasare
în condiţii apropiate de joc.
- Consolidarea - Pase în doi din deplasare cu
paselor din apărător activ în centru - aruncare la
deplasare în coş din dribling.
condiţii - 3x2 fără dribling şi aruncare la coş,
1.2 apropiate de Observare
în care trei atacanţi joacă împotriva a - fluier
3.1 joc. sistematică
6 34 doi elevi apărători. Primeşte mingea 25′-30′ -cronometru
3.2 Autoevaluare
doar elevul care reuşeşte să se - mingi
4.1 Autocontrol
demarce folosind mijloace specifice. - jaloane
4.2
Posesorul mingii este lăsat fără - pieptăraşe
4.3
apărător.
214
tactice (depăşire, încrucişare simplă,

dublă) însuşite, în condiţii de
1. Învăţarea sistemului de atac în
semicerc.
- Exersarea sistemului de atac în
semicerc:
 grupe de cinci elevi fără adversar
ocupă dispozitivul de atac cu
- Învăţarea aşezare în semicerc pentru
sistemului de învăţarea circulaţiei organizate de
atac în minge şi jucători; - fluier
semicerc.  circulaţia de minge - diferite -cronometru
procedee de pasare din om în om, - imagini
1.2. în adâncime, cu direcţie spre coş, video Observare
3.1. pătrunderi, depăşiri, „dă şi du-te”; 25′-30′ - mingi
7 35 sistematică
3.3.  circulaţie de jucători – prin - jaloane
4.2 schimb de locuri, pe sub panou, - pieptăraşe
pe diagonală cu direcţie spre coş;
 din formaţie de semicerc, elevii
execută deplasare cu paşi
adăugaţi din poziţie fundamentală
înainte, înapoi, lateral sub
conducerea profesorului la
semnale vizuale şi auditive;
 idem cu adversar pasiv.
215
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. - Joc 5x5 pe ½ de teren sau pe tot
terenul în care atacul se finalizează
prin aruncare la coş din acţiuni
individuale (pătrunderi, depăşiri).
8 36 Idem 4.
1.Învăţarea sistemului de apărare om
la om.
- Exersarea sistemului de apărare
om la om:
 Relaţia atacant - apărător, elevul
din atac este în posesia mingii,
apărătorul execută acţiuni
-Învăţarea individale de apărare: scoaterea - fluier
sistemului de mingii din dribling, oprirea -cronometru
1.2. apărare driblingului, smulgerea, ţinerea - imagini
mingii sau capacul în momentul Observare
3.1. om la om. video
9 37 finalizării. 25′-30′ sistematică
3.3. - mingi
4.2 - Corectări diferenţiate pentru - jaloane
atacanţi, apărători. - pieptăraşe
- Joc pregătitor “Câştigă mingea”
1x1, 2x2 pe ½ de teren, se
urmăreşte intrarea în posesia
mingii prin execuţia corectă a
lucrului de braţe şi jocului de
picioare.
216
2. Joc bilateral.
- Joc 5x5 pe tot terenul cu temă:
- Joc bilateral. oprirea jucătorilor din dribling,
marcaj agresiv şi de intercepţie pe ½
de teren.
1.2 - Consolidarea 1. Consolidarea procedeelor tehnice în -fluier
3.2 procedeelor condiţii de întrecere. -cronometru Autoevaluare
10 38 4.1 tehnice în - Joc bilateral 5x5 (minicampionat - - mingi Autocontrol
4.2 condiţii de între grupe). - jaloane
întrecere. - Concursuri cu premii.
4.3 - pieptăraşe
11 39 Idem 10.
1.2 1. Proba de evaluare opţională.
- Suţinerea probelor de control. Evaluare
3.2 -fluier
- Proba de - Concluzii şi aprecieri privind sumativă
4.1 -cronometru
12 40 evaluare rezultatele elevilor obţinute la 45′ Probe de
4.2 - mingi
opţională. evaluare. control
4.3 - jaloane
- pieptăraşe
217
Anexa 9
Semestrul I
Clasa a XI-a
Nr. Timp
Consolidarea procedeelor şi acţiunilor tactice în condiţii
1-2 apropiate jocului.
Consolidarea aruncărilor la coş de loc şi din dribling în
3-4 condiţii de întrecere.
Joc bilateral.
Învăţarea aruncării la coş din săritură. 1. Cognitive:
5 Joc bilateral. - să stabilească succesiunea corectă a
elementelor şi procedeelor tehnice,
Consolidarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice în acţiunilor tactice;
6-7 condiţii apropiate de joc. - să cunoască regulamentul jocului de 25′-30′
Joc bilateral. baschet.
Consolidare acţiunilor tactice individuale (marcaj-
8 demarcaj) în condiţii apropiate de joc.
Joc bilateral.
Consolidarea depăşirii în condiţii apropiate de joc. 2. Afective:
9 Joc bilateral. - să se angajeze spontan şi creativ în
rezolvarea sarcinilor de joc;
Consolidarea încrucişării simple şi duble în condiţii - să cultive interesul, motivaţia şi
10 apropiate de joc. spiritul de întrecere sportivă.
Joc bilateral.
218
Consolidarea încrucişării duble în condiţii apropiate de

11 joc. 3. Psihomotorii:
Joc bilateral. - să realizeze acţiuni în structuri
Consolidarea contraatacului şi a procedeelor tehnice complexe şi cu eforturi variate ca
12 însuşite. intensitate;
Joc bilateral. - să stabilească relaţii de joc pentru
fazele de atac de apărare;
Consolidarea procedeelor tehnice în condiţii de întrecere - să-şi formeze deprinderi şi abilităţi 25′-30′
13-14 (minicampionat între subgrupe). independente de exersare, organizare şi
conducere a jocului.
219
Anexa 10
PROIECTAREA UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
SEMESTRUL I
Cadrul didactic: ……………………………………………..
CLASA a XI-a (2 ore/săptămână)

Conţinuturi
01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08.
acţiunilor tactice în condiţiile
apropiate jocului.
- Joc 3x3 pe ½ de teren şi pe to
-Consolidarea terenul cu temă: aruncarea la
1.2 procedeelor şi coş (procedeul adaptat Observare
3.2 acţiunilor tactice în situaţiilor de joc), recuperare, - fluier sistematică
3.2 condiţii apropiate
marcaj agresiv, demarcajul şi 25′-30′ -cronometru Evaluare
1 2 4.2 jocului.
efectuarea a minim 4 pase - mingi predictivă
4.3 înainte de finalizare. - jaloane Chestionare
- Joc 4x4 pe ½ de teren şi pe tot - pieptăraşe scrisă
terenul cu aplicarea acţiunii
de depăşire în relaţie cu
ceilalţi coechipieri care se
demarcă.
- Joc 4x4 pe tot terenul cu tema
220
: contraatacul şi apărarea om
la om.
- Se respectă regulile jocului,
arbitrajul este efectuat de
elevi prin rotaţie dar sub
monitorizarea profesorului.
Idem 1.
2 3
1. Consolidarea aruncărilor la coş
de loc şi din dribling în condiţii de
întrecere.
- Exersarea aruncărilor la coş
prin jocuri şi ştafete:
 „Cine înscrie mai repede 5
- Consolidarea coşuri din 5 poziţii diferite”.
aruncărilor la coş de
loc şi din dribling în  „Cel mai bun din 3
1.2 condiţii de întrecere. procedee”.
3.2  „Cel mai bun din 5 poziţii”.În - fluier
Observare
3.2 dreptul fiecărui panou, 4 -cronometru
25′-30′ sistematică
3 4 4.2 echipe dispuse pe şiruri. - mingi
Autoevaluare
4.3 Primii sunt în posesia mingii. - jaloane
Autocontrol
La semnal, execută dribling - pieptăraşe
10 m şi aruncă la coş de pe
loc (până vor reuşi
aruncarea), recuperează orice
minge şi revin la grupă.
Echipa care termină prima
câştigă.
221
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. - Joc 3 x 3, 4 x 4, 5 x 5 pe tot
coşul înscris din procedeele
învăţate şi valorează 4 puncte.
Arbitraj efectuat de elevi prin
rotaţie.
4 5 Idem 3.
1. Învăţarea aruncării la coş din
săritură.
- Exersarea aruncării la coş din
săritură:
- Învăţarea aruncării  pe perechi faţă-n faţă -
la coş din săritură.
pasarea mingii, imitând
mişcarea de aruncare din
săritură; - fluier
 două şiruri voleibalări la -cronometru
1.2
panou, deplasare la şirul -chinograme
2.2 Observare
25′-30′ - imagini
5 6 3.2 propriu; sistematică
video
4.2  aruncare la coş din săritură,
- mingi
4.3 unghi de 45o din apropierea
- jaloane
panoului;
- pieptăraşe
- Corectarea individuală a
greşelilor de tehnică.
aruncarea la coş de pe loc:
„Banda rulantă” – elevul care
aruncă la coş din săritură este
„alimentat” cu mingi de
ceilalţi. Se stabileşte numărul
222
de aruncări: 5, 10, 15 şi
punctele realizate de fiecare.
Progresiv va creşte distanţa
faţă de coş.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral.
- 2x2, 3x3, 4x4 pe ½ de teren şi
pe tot terenul în care sunt valabile
doar coşurile marcate din
aruncarea la coş din săritură.
Jocul se va desfăşura în condiţii
de autoorganizare şi autoarbitraj.
1.Consolidarea procedeelor tehnice
- Consolidarea şi acţiunilor tactice în condiţii
procedeelor tehnice apropiate de joc.
şi acţiunilor tactice - Exersarea structurii: dribling
în condiţii în faţa unui apărător activ
apropiate de joc. care urmăreşte intercepţia,
oprire-aruncare la coş din
1.2 săritură (încercare de
3.2 recuperare simultan cu - fluier
Observare
3.2 -cronometru
adversarul). 25′-30′ sistematică
6 7 4.2 - Exersarea pasei în trei cu - mingi
Autoevaluare
4.3 schimb de locuri în prezenţa - jaloane
Autocontrol
unui adversar care execută - pieptăraşe
presing - aruncare la coş din
dribling sau săritură.
- Corectarea greşelilor.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. - Joc 3x3, 4x4 pe tot terenul cu
223
7. 8 Idem 6.
1.Consolidare acţiunilor tactice
individuale (marcaj - demarcaj) în
- Exersarea marcajului şi
demarcajului pe perechi, în
prezenţa unui apărător -
primirea pasei de la un
coechipier situat lateral şi
- Consolidare
acţiunilor tactice
aruncare la coş din săritură
individuale (marcaj- sau dribling.
demarcaj) în condiţii - Exersarea marcajului normal
1.2 apropiate de joc. şi agresiv a jucătorului cu
3.2 minge. Se aplică în jocuri - fluier
pregătitoare la un panou Observare
3.2 -cronometru
8 9 4.2 (“Mingea frige”, “Atinge 25′-30′ - mingi
sistematică
mingea”). Autoevaluare
4.3 - jaloane
Autocontrol
- Exersarea structurii: pase în - pieptăraşe
trei (cu două, cu o mână, cu
pământul) în prezenţa a doi
adversari semiactivi -aruncare
la coş din săritură.
- Corectarea greşelilor (atacant
- apărător) diferenţiat.
temă: marcaj - demarcaj - orice
intrare în posesia mingii se
punctează. Arbitrajul este asigurat
de elevi prin rotaţie.
224
1.Consolidarea depăşirii în condiţii

apropiate de joc.
- Consolidarea - Exersarea depăşirii în
depăşirii în condiţii srtuctura:
apropiate de joc.  pe perechi, atacant-apărător:
atacantul va primi mingea de
la apărător şi va executa
complexul tehnic al acţiunii
de depăşire în condiţii de
adversitate, urmată de
aruncare la coş procedeu la
alegere;
 idem din minge aruncată de
profesor, minge ţinută de
ambii executanţi, cel care
9 10 intră în posesia mingii
- fluier
execută depăşirea.;
-cronometru
 Două şiruri cu minge, unul
- mingi
care execută depăşirea şi
25′-30′ - jaloane
celălalt urmăreşte şi
- pieptăraşe Observare
recuperează mingea depăşirea
sistematică
prin dribling pe partea
Autoevaluare
bratului îndemânatic, urmată
Autocontrol
de pasă sau aruncare la coş.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. doar coşurile marcate din
acţiunea de depăşire, atacul
rămâne în posesia echipei care a
efectuat acţiunea tactică.
Arbitrajul este efectuat de elevi cu
225
intervenţii pe parcurs a
profesorului.
1. Consolidarea încrucişării simple
şi duble în condiţii apropiate de
joc.
- Exersarea încrucişării simple în
-Consolidarea structuri desfăşurate pe tot terenul
încrucişării simple cu apărător semiactiv:
în condiţii  pase în doi din deplasare de la
apropiate de joc.
centrul terenului unul din
elevi execută dribling - pasă -
1.2
schimbare de direcţie -
3.2 încrucişare simplă - aruncare - fluier
Observare
3.2 -cronometru
la coş din dribling sau 25′-30′ sistematică
10 11 4.2 săritură. - mingi
Autoevaluare
4.3 - Exersarea finalizării combinaţiei - jaloane
Autocontrol
- pieptăraşe
prin următoarele posibilităţi:
aruncă la coş primul sau cel pe
care se încrucişează.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral.
- Joc 4x4 cu temă: coşurile
marcate din acţiunea de
încrucişare simplă valorează 4
puncte. Arbitrajul este efectuat de
elevi cu intervenţii pe parcurs a
profesorului.
1.2 1. Consolidarea încrucişării duble - fluier
în condiţii apropiate de joc. Observare
3.2 -cronometru
11 12 3.2 -Exersarea încrucişării în 25′-30′ - mingi
sistematică
4.2 structuri desfăşurate pe tot - jaloane
Autoevaluare
4.3 terenul cu apărător semiactiv: - pieptăraşe
Autocontrol
226
 grupe de trei elevi efectuează

pase în trei fără schimb de
locuri, de la centru terenului
elevul din mijloc se
-Consolidarea
încrucişării duble în
deplasează cu spatele, execută
condiţii apropiate oprire în zona de restricţie,
de joc. ceilalţi efectuează
încrucişarea dublă (unul
angajeză elevul din centru şi
trece primul pe lângă acesta
iar apoi celălalt partener).
-Exersarea finalizării combinaţiei
prin următoarele posibiltăţi:
aruncă la coş primul, al doilea
sau cel pe care se încrucişează.

- Joc 4x4 cu temă: coşurile
marcate din acţiunea de
încrucişare dublă valorează 4
puncte. Arbitrajul este efectuat
de elevi cu intervenţii pe parcurs
a profesorului.
227
1.Consolidarea contraatacului şi a
- Exersarea contraatacului în
structura: dribling - aruncare la
coş din dribling - recuperarea
mingii - pasă de contraatac - cel
- Consolidarea
care lansează contraatacul aleargă
contraatacului şi a
procedeelor tehnice
şi recuperează mingea.
1.2
însuşite. - Relaţie 1 x 1 pe o lungime de
3.2
teren, cealaltă contraatac.
12 13 3.2
- 2-3 elevi se deplasează în
4.2
poziţie fundamentală în zona de
4.3
restricţie, profesorul aruncă la - fluier
coş, jucătorul care intră în posesia -cronometru Observare
mingii lansează coechiperii pe - mingi sistematică
25′-30′
contraatac. - jaloane Autoevaluare
2. Joc bilateral. - pieptăraşe Autocontrol
- Joc bilateral.
doar punctele înscrise pe
contraatac.
- Consolidarea 1.Consolidarea procedeelor tehnice
1.2 - fluier
procedeelor tehnice în condiţii de întrecere. Observare
2.2 - Joc bilateral 5x5 (minicampionat 25′-30′ -cronometru
13- în condiţii de sistematică
14 3.2 între subgrupe). - mingi
14 întrecere. Autoevaluare
4.2 - Concursuri individuale de - jaloane
Autocontrol
4.3 aruncări. - pieptăraşe
228
Anexa 11
Semestrul II
Clasa a XI-a
Nr. Timp
1-3 Consolidarea procedeelor şi acţiunilor tactice în
Joc bilateral.
4 Consolidarea combinaţiei „dă şi du-te”în condiţii 1. Cognitive:
apropiate de joc. - să stabilească succesiunea corectă a
Joc bilateral. elementelor şi procedeelor tehnice,
5. Învăţarea atacului în superioritate numerică. acţiunilor tactice;
Joc bilateral. - să cunoască regulamentul jocului
de baschet.
6 Idem 1. 25′-30′
7 Învăţarea apărării în inferioritate numerică.
Joc bilateral. 2. Afective:
8 Idem 1. - să se angajeze spontan şi creativ în
9 Consolidarea sistemului de atac în semicerc. - să cultive interesul, motivaţia şi
Joc bilateral. spiritul de întrecere sportivă.
10 Învăţarea atacului cu un jucător pivot (4+1).
Joc bilateral.
11 Consolidarea sistemului de apărare om la om.
Joc bilateral.
229
12-13 Consolidarea procedeelor tehnice în condiţii 3. Psihomotorii:

de întrecere (minicampionat între subgrupe). - să realizeze acţiuni în structuri 25′-30′
complexe de exerciţii şi cu eforturi
variate;
- să stabilească relaţii de joc, pentru
14-16 Proba de evaluare opţională. fazele de atac şi apărare;
independente de exersare, organizare
şi conducere a jocului.
230
Anexa 12
SEMESTRUL II

CLASA a XI-a (2 ore/săptămână) (martie –iunie)

Conţinuturi
01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08.
1. Consolidarea procedeelor şi acţiunilor
-Consolidarea tactice în condiţii apropiate de joc.
procedeelor şi - Exersarea aruncării la coş de la
acţiunilor distanţe şi unghiuri diferite în
1.2
tactice în prezenţa unui apărător semiactiv
condiţii urmată de recuperare.
3.2 apropiate - fluier Observare
3.2 - Exersarea marcajului şi -cronometru sistematică
de joc.
1 26 4.2 demarcajului în funcţie de situaţiile 25′-30′ - mingi Autoevaluare
4.3 de joc (2x1, 2x2). - jaloane Autocontrol
- Pe perechi, exersarea driblingului - pieptăraşe
cu schimbare de direcţie şi fentă de
depăşire (schimbarea braţului):
depăşire - aruncare la coş din
dribling.
- Pe perechi, pasă - schimbare de
231
direcţie - încrucişare simplă (pe

jucător fix poziţionat în centru)
dribling → aruncare la coş
(procedeu la alegere).
- Joc bilateral 3x3, 4x4 pe tot terenul
cu aplicarea procedeelor şi acţiunilor
2 27 Idem 1.
3 28 Idem 1.
1. Consolidarea combinaţiei dă şi du-te în

- Consolidarea condiţii apropiate de joc.
combinaţiei - Exersarea combinaţiei „dă şi du-
„dă şi du-te” te”cu apărător la elevul care
în condiţii pasează.
1.2 apropiate - Exersarea combinaţiei „dă şi du-te”
3.2 de joc. cu apărător la elevul care aruncă la - fluier
Observare
3.2 coş (procedeu la alegere). - cronometru
4 29 4.2 - Exersarea combinaţiei „dă şi du- - mingi
Autoevaluare
4.3 te”cu apărător la elevul care - jaloane
Autocontrol
pasează dar şi cel care efectuează - pieptăraşe
aruncarea.
- 2x2, 3x3, 4x4 pe ½ de teren şi pe tot
terenul în care sunt valabile doar
coşurile marcate din combinaţia „dă şi
du-te”.
232
1. Învăţarea atacului în superioritate

numerică.
- Exersarea atacului în superioritate
- Învăţarea numerică:
atacului în  pase în trei cu schimb de locuri de
superioritate
numerică.
la centrul terenului, elevul care intră
în posia mingii, pasează şi devine
apărător, ceilalţi vor rezolva atacul
2x1;
 2x1, grupe de trei elevi, atacant - - fluier
1.2 apărător şi un jucător care pasează - cronometru
2.2 doar dacă atacantul este demarcat, - imagini Observare
25′-30′
5 30 3.2 acesta execută: prinderea mingii - video sistematică
4.2 aruncare la coş; - mingi
4.3  3x2, grupe de 5 elevi, doi atacanţi - jaloane
şi doi apărători, un elev situat în - pieptăraşe
lateral va pasa mingea doar
atacantului demarcat.
- Corectări diferenţiate (atacanţi,
apărători).
- Joc bilateral 4x4, 5x5 pe tot terenul,
aplicarea atacului în superioritate
numerică valorează 4 puncte. Jocul se
va desfăşura în condiţii de autoarbitrare
şi autoorganizare.
Idem 1.
6 33
233
1. Învăţarea apărării în inferioritate

numerică.
- Exersarea apărării în inferioritate
numerică 1x2:
- Învăţarea  de la linia de centru, doi atacanţi
apărării în
inferioritate
execută pase în doi din deplasare,
numerică. apărătorul se retarge în zona de sub
coş (pe linia mediană a coşului cu
joc activ de picioare şi lucru de
braţe, pentru a încerca să întârzie
acţiunea atacanţilor). - fluier
1.2 - Exersarea apărării în inferioritate - cronometru
2.2 numerică 2x3: - imagini Observare
25′-30′
7 34 3.2  doi apărători şi trei atacanţi, video sistematică
4.2 aşezaţi în scară, execută joc activ - mingi
4.3 de picioare şi lucru de braţe, - jaloane
pentru a apăra spaţiul din - pieptăraşe
apropierea coşului prin marcaj
agresiv şi fente de ieşire spre
atacant.
- Joc bilateral. atacanţi, apărători.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral 4x4, 5x5 pe tot terenul cu
temă, orice intrare în posesia mingii se
punctează. Jocul se va desfăşura în
autoorganizare.
8 35 Idem 1.
234
1.Consolidarea sistemului de atac în

semicerc.
-Consolidarea - Exersarea sistemului de atac în
sistemului de
semicerc:
atac în  grupe 10 elevi, 5 atac - 5 în
semicerc. apărare (apărători semiactivi)
1.2
ocupă dispozitivul de atac cu
3.2 - fluier
aşezare în semicerc şi efectuează Observare
3.2 - cronometru
pasarea mingii din om în om; 25′-30′ sistematică
4.2 - mingi
 idem, jucătorii din atac execută Autoevaluare
4.3 - jaloane
pătrunderi şi depăşiri. Autocontrol
- pieptăraşe
- Corectări diferenţiate atacanţi,
apărători.
- Joc 5x5 pe ½ de teren sau pe tot
terenul în care atacul se finalizează prin
aruncare la coş din acţiuni individuale
(pătrunderi, depăşiri).
1. Învăţarea atacului cu un jucător pivot
(4+1).
- Învăţarea - Explicaţie şi demonstraţie.
atacului cu un - Prezentarea posturilor şi a sarcinilor
jucător pivot acestora. - fluier
1.2
(4+1). - Exersarea atacului cu un jucător - cronometru
2.2
pivot: 25′-30′ - imagini
9 36 3.2
 trei elevi cu două mingi. Jucătorul video
4.2 Observare
pivot este angajat alternativ cu două - mingi
sistematică
mingi prin pasă cu pământul sau de - jaloane
deasupra capului; - pieptăraşe
 grupe de 5 elevi, angajarea
pivotului de pe aceeaşi parte a
235
mingii (poate acţiona de pe loc, din

dribling prin faţa panoului, pe sub
panou);
 idem, cu apariţie pe partea opusă
mingii şi aruncare la coş.
- Corectări diferenţiate atacanţi,
- Joc bilateral. apărători.
2. Joc bilateral.
- Joc 4x4, 5x5 pe tot terenul, orice

angajare a pivotului valorează 1 punct.
Jocul se va desfăşura în condiţii de
1. Consolidarea sistemului de apărare om
-Consolidarea la om în condiţii apropiate de joc.
sistemului de - Exersarea sistemului de apărare om
apărare om la la om :
om în condiţii - Explicaţie şi demonstraţie.
apropiate - Corectări diferenţiate atacanţi,
1.2 de joc. apărători.
3.2 - Joc pregătitor “Câştigă mingea”, - fluier
Observare
3.2 4x4 pe ½ de teren, se urmăreşte - cronometru
10 37 4.2 intrarea în posesia mingii prin - mingi
Autoevaluare
4.3 execuţia corectă a lucrului de braţe - jaloane
Autocontrol
şi jocului de picioare. - pieptăraşe
- “Jocul paselor” - orice intrare în
posesia mingii, se punctează pentru
apărare şi se adaugă la evoluţia
scorului.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. Joc 5x5 pe tot terenul cu temă: oprirea
236
jucătorilor din dribling; marcaj agresiv

şi de intercepţie pe ½ de teren.
1.2 1.Consolidarea procedeelor tehnice în
3.2 -Consolidarea condiţii de întrecere (minicampionat
procedeelor între subgrupe). - fluier
3.2 Observare
tehnice în - Joc bilateral 5x5 (minicampionat între - cronometru
4.2 45′ sistematică
11 38 condiţii de subgrupe). - mingi
4.3 Autoevaluare
întrecere. - Concursuri cu premii. - jaloane
5.1 Autocontrol
- pieptăraşe
5.2
12 39 Idem 11.
1. Proba de evaluare opţională.
- Exersarea variantei de evaluare pe
1.2 - Proba de grupe constituite în acest sens. - fluier
evaluare Evaluare
2.2 - Prezentarea scalei de evaluare. - cronometru
opţională. 45′ sumativă
13 40 3.2 - Susţinerea la cerere a evaluării finale. - mingi
Probe de
4.2 - Joc bilateral 5x5 cu respectarea - jaloane
control
4.3 regulamentului. - pieptăraşe
- Concluzii şi aprecieri privind
rezultatele elevilor obţinute la evaluare.
237
Anexa 13
Semestrul I
Clasa a XII-a
Nr. Timp
1-3 Consolidarea procedeelor şi acţiunilor tactice 1. Cognitive:
în condiţii de joc. - să stabilească succesiunea corectă a
4-5 Consolidarea contraatacului şi a procedeelor elementelor şi procedeelor tehnice,
tehnice însuşite. acţiunilor tactice;
Joc bilateral. - să cunoască regulamentul jocului de
baschet.
6 Idem 1. 2. Afective:
- să se angajeze spontan şi creativ în 25′-30′
7 Consolidarea atacului în superioritate numerică. rezolvarea sarcinilor de joc;
Joc bilateral. - să cultive interesul, motivaţia şi
8 Consolidarea apărării în inferioritate numerică. spiritul de întrecere sportivă.
Joc bilateral. 3. Psihomotorii:
9 Consolidarea atacului cu un jucător pivot (4+1). - să realizeze acţiuni în structuri
Joc bilateral. complexe de exerciţii şi cu eforturi
10-12 Consolidarea procedeelor şi acţiunilor tactice variate ca intensitate;
în condiţii de joc. - să stabilească relaţii de joc pentru
fazele de atac şi apărare;
13-14 Consolidarea procedeelor tehnice în condiţii de - să-şi formeze deprinderi şi abilităţi
întrecere (minicampionat între subgrupe). independente de exersare, organizare
238
Anexa 14
SEMESTRUL I

Cadrul didactic: ……………………………………………..
CLASA a XII-a (2 ore/săptămână)

Conţinuturi
01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08.
acţiunilor tactice în condiţii apropiate
de joc.
- Exersarea pasei în trei cu schimb
1.2 de locuri în prezenţa a doi
- Consolidarea adversari care execută pressing- Observare
2.2
procedeelor şi aruncare la coş din dribling sau - fluier sistematică
3.2
acţiunilor tactice
săritură. 25′-30′ - cronometru Evaluare
4.1 în condiţii
1-3 2-4 - Joc 2x2, atacanţii execută - mingi predictivă
4.2 apropiate de joc.
circulaţie de minge, pătrunderi, - jaloane Chestionare
4.3
depăşiri, apărătorii execută - pieptăraşe scrisă
marcaj individual.
- Joc 3x3, 4x4 pe ½ de teren cu un
jucător care nu are adversar
“Ţinerea mingii cu angajarea
jucătorului pivot”.Câştigă echipa
239
care a angajat de mai multe ori

pivotul.
- 2x1 pe tot terenul, atacanţii
aruncă mingea în panou (greşesc
intenţionat), apărătorul lansează
contraatacul, finalizare prin
aruncare la coş din săritură sau
-Consolidarea
dribling.
1.2
contraatacului şi - 2 jucători atacanţi pasează mingea
2.2
a procedeelor în apropierea zonei de restricţie
3.2 Observare
tehnice însuşite. iar 3-4 jucători încearcă să
4.1 sistematică
4-5 5-6 intercepteze mingea. Cel care a
4.2 Autoevaluare
intrat în posesia mingii lansează
4.3 Autocontrol
contraatacul, ceilalţi devenind
- fluier
vârfuri de contraatac.
2. Joc bilateral.
25′-30′ - cronometru
-Joc bilateral. - Joc 3x3, 3x3 pe tot terenul cu - mingi
aplicarea contraatacului (pasă direct la - jaloane
vârf). - pieptăraşe
6 7 Idem 1.
1.2 1. Consolidarea atacului în
2.2 superioritate numerică. 25′-30′
7 8 3.2 - Exersarea atacului în superioritate
4.1 numerică:
4.2  3 jucători se deplasează în poziţie
240
4.3 - Consolidarea fundamentală într-un spaţiu de 5

atacului în m, la semnal auditiv, aleargă
superioritate pentru a intra în posesia unei
numerică. mingi aşezată pe sol în cercul
central, prima pasă efectuată
colegului din apropiere îl obligă - fluier
pe cel de-al treilea să devină - cronometru Observare
apărător. (situaţie 2x1); - mingi sistematică
 idem cu 5 jucători (3x2) primii - jaloane Autoevaluare
trei care pasează între ei, obligă - pieptăraşe Autocontrol
pe jucătorul 4 şi 5 să devină
apărători.
2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. - Joc 3x3, 4x4, 5x5 pe tot terenul cu
1. Consolidarea apărării în inferioritate
numerică.
-Consolidarea - Exersarea apărării în inferioritate
1.2 apărării în numerică:
2.2 inferioritate  pase în doi din deplasare cu
numerică. - fluier
3.2 apărător activ în centru-aruncare Observare
la coş din dribling; 25′-30′ - cronometru
4.1 sistematică
8. 9 - mingi
4.2  3x2 fără dribling şi aruncare la Autoevaluare
- jaloane
4.3 coş, în care trei atacanţi joacă Autocontrol
- pieptăraşe
împotriva a doi elevi apărători,
aşezaţi în scară. Primeşte mingea
doar elevul care reuşeşte să se
demarce folosind mijloace
specifice. Posesorul mingii este
241
lăsat fără apărător.

2. Joc bilateral.
- Joc bilateral. - Joc 5 x 5 cu temă: orice atingere a
mingii de către apărător reprezintă un
punct pentru apărare care se adaugă la
evoluţia scorului. Jocul se va
desfăşura în condiţii de autoarbitrare
şi autoorganizare.
1. Consolidarea atacului cu un jucător
pivot (4+1).
- Consolidarea - Exersarea atacului cu un jucător
atacului cu un pivot în condiţii de joc:
jucător pivot  joc 5x5 pe ½ de teren, circulaţie
(4+1).
continuă de minge şi jucători cu
angajarea pivotului;
- fluier
 idem pe tot terenul cu apărători Observare
- cronometru
activi. sistematică
9. 10 1.2 - mingi
- Joc bilateral. 2. Joc bilateral. Autoevaluare
2.2 - Joc 5x5 pe tot terenul, orice 25′-30′ - jaloane
Autocontrol
3.2 angajare a pivotului valorează 1 - pieptăraşe
4.1 punct. Jocul se va desfăşura în
4.2 condiţii de autoarbitrare şi
4.3 autoorganizare.
1.2 1. Consolidarea procedeelor şi

2.2 acţiunilor tactice în condiţii de joc.
10- - Joc 5x5: 25′-30′
11-12 3.2
12
4.1 - exersarea acţiunii tactice
4.2
- Consolidarea depăşirea în sistemul de atac în
procedeelor şi
242
4.3 acţiunilor tactice semicerc (potcoavă); - fluier Observare

în condiţii - idem cu aplicare în sistemul de - cronometru sistematică
de joc. atac 4+1; - mingi Autoevaluare
- exersarea combinaţiei dă şi du-te - jaloane Autocontrol
în sistemul de atac în semicerc; - pieptăraşe
- idem cu aplicare în sistemul de
atac 4+1;
- Explicaţii şi corectarea generală
- Joc bilateral. greşelilor.
2. Joc bilateral.
- 5x5 pe tot terenul cu
obligativitatea ca jucătorul care
intră în posesia mingii să execute
structura prindere - oprire –
pivotare - urmată de dribling,
pasă sau aruncare.
- 5X5 fără dribling cu marcaj
agresiv şi aruncări la coş prin
procedeul preferat.
Jocul se va desfăşura în condiţii de
1. Consolidarea procedeelor tehnice în
1.2
- Consolidarea condiţii de întrecere (minicampionat
2.2 procedeelor între subgrupe).
3.2 tehnice în - Joc bilateral 5x5 (minicampionat 45′ - fluier
Observare
13- 4.1 condiţii de - cronometru
13-14 între subgrupe). sistematică
14 4.2 întrecere. - Concursuri individuale de aruncări. - mingi
Autoevaluare
4.3 - Concluzii şi aprecieri privind - jaloane
Autocontrol
5.2 rezultatele elevilor obţinute la - pieptăraşe
5.3 campionat.
243
Anexa 15
Semestrul II
Clasa a XII-a
Nr. Timp
1-2 Consolidarea procedeelor şi acţiunilor tactice 1. Cognitive:
individuale în condiţii de joc. - să stabilească succesiunea corectă a
Joc bilateral. elementelor şi procedelor tehnice,
3- 4 Consolidarea procedeelor şi combinaţiilor în acţiuni tactice;
condiţii de joc. - să cunoască regulamentul jocului de
Joc bilateral. baschet.
5 Consolidarea atacului cu un jucător pivot (4+1).2. Afective:
Joc bilateral. - să se angajeze spontan şi creativ în
6 Consolidarea aruncărilor la coş în condiţii de - să cultive interesul, motivaţia şi
întrecere. spiritul de întrecere sportivă. 25′-30′
Joc bilateral. 3. Psihomotorii:
7-9 Consolidarea procedeelor tehnice în condiţii de - să realizeze acţiuni în structuri
întrecere (minicampionat între subgrupe). complexe de exerciţii şi eforturi
variate ca intensitate;
10-12 Proba de evaluare opţională. - să stabilească relaţii de joc, pentru
fazele de atac şi apărare;
independente de exersare, organizare
244
Anexa 16
PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂȚARE
SEMESTRUL II
CLASA a XII-a (2 ore/săptămână) (martie –iunie)

01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08.
1.Consolidarea procedeelor şi
acţiunilor tactice individuale în condiţii
de joc.
- Consolidarea - Exersarea acţiunii tactice
1.2 procedeelor şi depăşirea şi pătrunderea în
2.2 acţiunilor sistemul de atac în semicerc
tactice (potcoavă), finalizare prin - fluier Observare
3.2
individuale în
aruncare la coş procedeu la - cronometru sistematică
4.1 condiţii de joc.
1-2 26, 27 alegere. 25′-30′ - mingi Autoevaluare
4.2
- Idem cu aplicare în sistemul de - jaloane Autocontrol
4.3
atac 4+1. - pieptăraşe
- Joc 5x5 pe tot terenul cu aplicarea
procedeelor şi acţiunilor tactice
autoorganizare.
245
combinaţiilor în condiţii de joc.
- Exersarea acţiunii tactice
încrucişarea simplă şi dublă „dă şi
1.2 Consolidarea du-te” în sistemul de atac în
2.2 procedeelor şi semicerc (potcoavă), finalizare - fluier
3.2 combinaţiilor Observare
prin aruncare la coş procedeu la - cronometru
4.1 în condiţii sistematică
3-4 28,29 de joc.
alegere. 25′-30′ - mingi
4.2 Autoevaluare
- Idem cu aplicare în sistemul de - jaloane
4.3 Autocontrol
atac 4+1. - pieptăraşe
- Joc 5x5 pe tot terenul cu aplicarea
procedeelor şi acţiunilor tactice
autoorganizare.
1. Consolidarea atacului cu un jucător
-Consolidarea pivot (4+1).
atacului cu - Exersarea atacului cu un jucător
un jucător pivot în condiţii de joc:
1.2 pivot (4+1).  joc 5x5 pe ½ de teren, circulaţie
2.2
continuă de minge şi jucători cu - fluier
3.2 Observare
angajarea pivotului; - cronometru
4.1 sistematică
5. 33  idem pe tot terenul cu apărători 25′-30′ - mingi
4.2 Autoevaluare
activi. - jaloane
4.3 Autocontrol
- Joc bilateral. 2. Joc bilateral. - pieptăraşe
- Joc 5x5 pe tot terenul, orice
angajare a pivotului valorează 1
punct. Jocul se va desfăşura în
autoorganizare.
246
1. Consolidarea aruncărilor la coş în

condiţii de întrecere.
 “Obligă-l să înscrie”.
-Consolidarea  „Cine înscrie mai repede 5 coşuri
aruncărilor la din 5 poziţii diferite”.
1.2
coş în condiţii
2.2 de întrecere.
 „Cel mai bun din 3 procedee”.
- fluier
3.2  „Cel mai bun din 5 poziţii”. Observare
- cronometru
6. 34
4.1  “Cât mai departe”. 25′-30′ - mingi
sistematică
4.2  Se vor acorda premii şi diplome - jaloane
Autoevaluare
4.3 participanţilor. - pieptăraşe
Autocontrol
- Joc 3 x 3, 4 x 4, 5 x 5 pe tot
coşul înscris din procedeele învăţate
şi valorează 4 puncte. Arbitraj
efectuat de elevi prin rotaţie.
1.2 1. Consolidarea procedeelor tehnice în
2.2 condiţii de întrecere.
- Consolidarea - Joc bilateral 5x5 (minicampionat - fluier
3.2 Observare
procedeelor - cronometru
4.1 între subgrupe). sistematică
7-9 35,36,37 tehnice în - Concursuri cu premii. 40′ - mingi
4.2 Autoevaluare
condiţii de - jaloane
4.3 Autocontrol
întrecere. - pieptăraşe
5.2
5.3
247
1. Proba de evaluare opţională.

- Exersarea variantei de evaluare pe
1.2 grupe constituite în acest sens.
2.2
- Prezentarea scalei de evaluare. - fluier
3.2 -Proba de Evaluare
- Susţinerea la cerere a evaluării -cronometru
10- 4.1 evaluare sumativă
38,39,40 opţională
finale. 45′ - mingi
12 4.2 Probe de
- Joc bilateral 5x5 cu respectarea - jaloane
4.3 control
regulamentului. - pieptăraşe
- Concluzii şi aprecieri preivind
rezultatele elevilor obţinute la
evaluare.
248
249

Metodica Predarii Baschetului În Liceu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodica Predarii Baschetului În Liceu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ciocoiu Dana Lucica Baschet-Repere didactice pentru predarea jocului în liceu

Prof.univ.dr. HÂNSA Constantin

Coperta realizată de autoare

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Lucrarea „Baschet - Repere didactice pentru predarea jocului în liceu” a fost

1.1 Baschetul-mijloc al educaţiei fizice la învăţământul liceal......... 6

CAPITOLUL 2. PRINCIPIILE PROCESULUI ÎNSTRUCTIV-

2.1 Principiile didactice utilizate în procesul de predare a

3.1 Metode utilizate în procesul de predare a jocului de baschet la

4.1 Aspecte practico-metodice specifice evaluării în jocul de

4.2 Forme şi tipuri de evaluare în jocul de baschet la învăţământul

4.3 Metode principale de evaluare a jocului de baschet la

4.4 Instrumentele principale de evaluare a jocului de baschet la

Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme din jocul

4.6 Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme din jocul

de baschet la clasa a X-a............................................................ 46

4.8 Aplicarea sistemului de evaluare în lecţiile cu teme din jocul

CAPITOLUL 5. CONŢINUTUL JOCULUI DE BASCHETUL ÎN

5.1 Cadru metodic general privind predarea jocului de baschet la

5.2 Competenţele generale ale jocului de baschet baschet pentru

5.3 Competenţele specifice jocului de baschet pentru clasa a IX-a . 54

5.6 Aptitudini psihomotrice manifestate la clasele IX-X.................. 59

6.1 Cadru metodic general privind predarea jocului de baschet la

6.2 Competenţele generale ale jocului de baschet pentru clasele

6.3 Competenţele specifice jocului de baschet pentru clasa a XI-a.. 62

6.6 Aptitudini psihomotrice manifestate la clasele XI-XII............... 67

7.1 Relaţia componentelor tehnice în predarea jocului de baschet

7.2 Traseul metodic general privind iniţierea - învăţarea - fixarea -

CAPITOLUL 8. TACTICA JOCULUI DE BASCHET ÎN

8.1 Relaţia componentelor tactice în predarea jocului de baschet la

8.2 Traseul metodic general privind iniţierea - învaţarea - fixarea –

8.2.1 a. Traseul metodic de învăţare a tacticii individuale………....... 92

8.2.3 c. Traseul metodic de învăţare a tacticii colective de echipă

9.1 Analiza metodică a conţinutului tehnico - tactic pentru

9.2 Analiza metodică a elementelor tehnice fără minge................... 96

9.7 Analiza metodică a acţiunilor tactice elementare de echipă

9.8 Analiza metodică a acţiunilor tactice colective de echipă

9.9 Analiza metodică a acţiunilor tactice colective de echipă

CAPITOLUL 10. ECHIPA REPREZENTATIVĂ DE BASCHET

10.1 Pregătirea echipei reprezentative de baschet în liceu.................. 141

11.2 Streetball-ul - fenomen social în rândul tinerilor liceeni……... 152

12.1 Aspecte generale privind modalităţile de integrare a

12.2 Aspecte generale privind modalităţile de integrare a

CAPITOLUL 13. TERMENII SPECIFICI UTILIZAŢI ÎN

13.1 Termenii specifici utilizaţi pentru disciplina educaţie fizică şi

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PRACTICAREA

1.1 Baschetul - mijloc al educaţiei fizice la învăţământul liceal

Practicarea jocului de baschet rezolvă posibilităţile de pregătire

Practicarea jocului de baschet, presupune utilizarea tuturor segmentelor

Rezistenţa asigură baza pe care se manifestă celelalte aptitudini

Criterii Strategii didactice centrate pe învăţare

Predarea baschetului la învăţământul liceal presupune parcurgerea unor

În concordanţă cu modelului educaţiei fizice, conţinutul tehnico-tactic al

1.2 Aspecte organizatorice specifice lecţiilor

Profesorul care alege jocul de baschet ca disciplină de predare, trebuie să-şi

 lecţia de ansamblu sportiv;

a cerinţelor, criteriilor de evaluare şi repartizarea acestora pe semestre;

 eliminarea din relaţia profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală

CAPITOLUL 2. PRINCIPIILE PROCESULUI

2.1 Principiile didactice utilizate în procesul de predare a

Predarea este procesul prin care sunt selectate, organizate şi utilizate

Fiecare obiect de învăţământ prezintă o structură conceptuală de bază,

Acest principiu urmăreşte participarea activă şi conştientă a elevului pe

Însuşirea procedeelor tehnice, acţiunilor tactice şi a noţiunilor de