Ciocoiu Dana Lucica

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
CIOCOIU DANA LUCICA
STRATEGII DE PREGĂTIRE A
ECHIPEI REPREZENTATIVE DE
LICEU (BASCHET)
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE
GALAŢI, 2020
1
CUPRINS
INTRODUCERE..................................................................................................... 4
1. SELECŢIA ÎN ECHIPA REPREZENTATIVA DE BASCHET 6
LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL................................................................
1.1 Selecţia elevilor în echipele reprezentativede baschet la învăţământul liceal
....................................................................................................................... 6
2. COMPONENTELE PREGĂTIRII ECHIPEI REPREZENTATIVE 9
DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL......................................
2.1 Pregătirea fizică............................................................................................... 9
2.2 Pregătirea tehnică............................................................................................ 10
2.3 Pregătirea tactică............................................................................................. 10
2.4 Pregătirea psihologică..................................................................................... 11
2.5 Pregătirea teoretică.......................................................................................... 12
3. LECŢIA DE ANSAMBLU SPORTIV............................................................... 13
3.1 Structura lecţiei de ansamblu sportiv.............................................................. 13
4. ASPECTE METODICE GENERALE PRIVIND ETAPELE
INSTRUIRII COMPONENTELOR TEHNICO - TACTICE LA
ECHIPA REPREZENTATIVĂ DE BASCHET - ÎNVĂŢĂMÂNTUL 16
LICEAL.........................................................................................................
4.1 Etapele iniţierii - învăţării-consolidării unui procedeu tehnic... 18
4.2 Etapele iniţierii – învăţării - consolidării unei acţiuni, combinaţii
tactice.............................................................................................................. 19
4.3 Etapele iniţierii -învăţării-consolidării unui sistem de joc.............................. 22
INSTRUIRII COMPONENTELOR TEHNICO - TACTICE LA
ECHIPA REPREZENTATIVĂ DE BASCHET - ÎNVĂŢĂMÂNTUL 24
LICEAL..........................................................................................................
5.1 Etapele şi regulamentul unei competiţii de baschet........................................ 24
5.2 Cerinţe pentru organizarea şi participarea elevilor în competiţiile de baschet 26

la învăţământul liceal......................................................................................
5.3 Şedinta de pregătire a meciului....................................................................... 27
5.4 Activitatea înainte de meci.............................................................................. 28
5.5 Încălzirea......................................................................................................... 28
5.6 Activitatea în timpul meciului......................................................................... 29
5.7 Activitatea după finalizarea meciului............................................................. 29
6. PROGRAMAREA ŞI PLANIFICAREA PREGĂTIRII ECHIPELOR 31
REPREZENTATIVE DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
6.1 Aspecte generale privind modalităţile de integrare a conţinuturilor 31
jocului de baschet în lecţia de ansamblu sportiv.............................................
6.2 Macrociclul (planul anual de pregătire).......................................................... 31
6.3 Mezociclul (planul de etapă).......................................................................... 34
6.4 Microciclul (ciclul săptămânal)...................................................................... 35
6.5 Lecţia de antrenament................................................................................... 36
2
CONŢINUTUL LUCRĂRILOR PRACTICE
EŞALONAREA CONŢINUTULUI Pagina

Lecţia 1............................................................................................. 39
1. Prezentarea cursului.
2. Verificarea cunoştinţelor tehnico-tactice îndividuale şi colective.
3. Componenta pregătirea fizică - mijloace specifice.
Lecţia 2............................................................................................. 42
1. Consolidarea conţinutului tehnico-tactic.
2. Componenta pregătirea tehnică –mijloace specifice.
Lecţia 3............................................................................................. 45
2. Componenta pregătirea tactică –mijloace specifice.
Lecţia 4............................................................................................. 47
2. Componentele pregătirii: fizic, tehnic, tactic –mijloace specifice.
Lecţia 5............................................................................................. 49
1. Mijloace pentru realizarea unei încălziri în jocul de baschet
înaintea meciului.
2. Consolidarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice însuşite
prin joc bilateral.
Lecţia 6............................................................................................. 51
1. Integrare didactică - Organizarea unui campionat de baschet.
2. Joc bilateral cu susţinerea arbitrajului de către studenţi.
Lecţia 7............................................................................................. 52
1. Verificare. Integrare didactică (Susţinerea unei părţi de lecţie de
antrenament cu temă specifică jocului de baschet).
2. Aprecierea şi notarea.
3
INTRODUCERE
Caietul de lucrări practice la disciplina Strategii de pregătire a echipei

reprezentative de liceu (baschet) se adresează masteranzilor din anul II de la programul de
studii Educaţie Fizică Şcolară şi Management Sportiv.
Conţinutul oferă cunoştinţe teoretico- metodice şi practice specifice jocului de baschet
pe care masteranzii trebuie să le asimileze din perspectiva perspectiva predării, învăţării şi
evaluării conform cerinţelor specifice pregătirii echipei reprezentative de liceu.
Baschetul la învăţământul liceal urmăreşte să dezvolte capacitatea elevului de integrare în
jocul competiţional.
Eşalonarea conţinutului lucrărilor practice punctează aspectele teoretico –metodice
legate de abordarea componentelor pregătirii (fizice, tehnice, tactice, psihologice, teoretice)
integrate în modele de lecţii de antrenament. De asemenea sunt sintetizate criteriile cerinţele,
etapele de selecţie, conţinutul lecţiei de ansamblu sportiv, aspecte mangeriale privind
pregătirea şi participarea în competiţiile organizate la învăţământul liceal.
În situaţia organizării lecţiei de ansamblu sportiv este necesară realizarea unei
proiectări specifice (pe ramură sportivă - baschet). Astfel sunt prezentate documentele
necesare planificării lecţiei de ansamblu sportiv pentru pregătirea echipei reprezentative de
baschet la învăţământul liceal.
Obiectivul general al disciplinei:

 Cunoaşterea conţinutului jocului de baschet din perspectiva predării, învăţării şi
evaluării conform cerinţelor specifice echipei reprezentative de liceu.
Obiectivele specifice conform fişei disciplinei:

 Cunoaşterea conţinutului ştiinţiific al disciplinei baschet necesar predării la
învăţământul liceal.
 Însuşirea metodicii predării componentelor tehnico-tactice fundamentale şi a
formelor de organizare şi conducere a activităţiilor din domeniul baschetului
(lecţie, echipă reprezentativă şcolară) la nivelul cerinţelor programelor şcolare de
liceu.
4
 Asimilarea principalelor reguli de joc, formarea şi consolidarea priceperii de a
arbitra în teren şi de a organiza o competiţie sportivă şcolară de baschet la
învățământul liceal.
 Cunoaşterea cerinţelor privind programarea şi planificarea pregătirii conţinutului
echipelor reprezentative şcolare de baschet.
5
1. SELECŢIA ÎN ECHIPA REPREZENTATIVA DE BASCHET
LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
1. Selecţia elevilor în echipele reprezentative

de baschet la învăţământul liceal
Un aspect important al pregătirii este asigurarea unei selecţii corespunzătoare a

elevilor.
Concepţia privind selecţia şi pregătirea elevilor în jocul de baschet nu reprezintă o
acţiune de moment, este un proces continuu care se realizează pe parcurs, chiar şi în timpul
pregătirii. Menţionăm că acţiunea de moment ne oferă doar disponibilităţile celui investigat
concretizate în starea de sănătate, comportament motric general şi puternica motivaţie de a
practica baschetul urmând ca pe parcurs, selecţia să se realizeze pe baza unor probe şi norme
de control precise.
Cerinţa de bază a activităţii sportive de performanţă la nivelul şcolii generale, o
reprezintă problema selecţiei şi depistării elevilor talentaţi în vederea formării echipei (clasele
reprezentative a liceului (clasele IX – XII) pentru baschet.
Din punct de vedere al metodologiei selecţiei prezentăm următoarele cerinţe:
1. concepţie clară privind selecţia elevilor pentru echipa reprezentativă de baschet;
2. criterii precise de selecţie;
3. sistem de probe şi norme de control care obiectivizează selecţia;
4. existenţa unui calendar competiţional prin care să se verifice stadiul de pregătire
→ avansarea elevilor spre o etapă superioară.
În depistarea elevilor, profesorul de educaţie fizică poate folosi următoarele
metode:
 observarea sistematică a elevilor în lecţiile de educaţie fizică;
 organizarea de jocuri speciale care au caracter de depistare;
 urmărirea comportamentului elevilor în activitatea extraşcolară.
Cea de a doua etapă este selecţia preliminară, cu durată de 4 – 6 săptămâni, timp în
care pregătirea se îmbină cu activitatea de selecţie. Astfel pe baza rezultatelor obţinute la
6
probele de control (specifice vârstei), elevii sunt selecţionaţi în echipa reprezentativă de
baschet.
Ce-a de-a treia etapă este selecţia relativ stabilă. Aceasta este ultima etapă în care
se definitivează formarea grupelor de elevi începători şi are o durată de 2 – 3 luni. Periodic
sunt efectuate verificări prin probe şi norme control iar rezultatele obţinute determină
selectarea elevilor. Prelucrarea datelor obţinute, conduce în final la formarea grupei care va
începe efectiv procesul de pregătire pentru participarea în competiţiile de baschet la
învăţământul liceal.
Spre deosebire de cluburile sportive şcolare, selecţia la acest nivel este mai puţin
exigentă în ceea ce priveşte modelul somatic şi motric.
Drăgan A., (2000) subliniază ideea afirmată anterior că “la selecţionarea şi pregătirea
echipelor reprezentative şcolare, unde procesul de instruire este limitat, sursa principală care
stă la baza selecţiei este reprezentată de valoarea biologică a elevului, de talentul acestuia”.
Condiţiile de selecţie sunt foarte diferite şi particulare fiecărei unităţi de învăţământ
şcolare. Prezentăm orientativ criteriile care stau la baza cerinţelor selecţiei pentru jocul de
baschet.
Hânsa, C., Călin, L., (2004), prezintă criteriile generale de selecţie a elevilor pentru
echipa reprezentativă şcolară de baschet:
 Asigurarea unei medii ridicate a staturii echipei:
 2 – 3 jucători care se vor situa la nivelul celor mai înalţi elevi din şcoală;
 8 – 10 jucători vor fi selecţionaţi cu prioritate, pe criteriul motricităţii generale
şi specifice.
 În componenţa echipei este necesar să intre:
 8 – 9 jucători care să constituie formaţia de bază a reprezentativei;
 5 – 6 jucători de perspectivă care, în anul următor, să poată substitui pe cei
promovaţi într-un eşalon superior al baschetului.
Selecţia va avea ca element de referinţă indicatorii prevăzuţi la modelele somatice şi
motrice stabilite pentru eşalonul de copii avansaţi din cluburile sportive. Acesta este efectuată
corespunzător, dacă elevii componenţi ai lotului echipei reprezentative se apropie de valoarea
acestor indicatori.
Selecţia se efectuează după cinci criterii de bază :
7
1. Criteriile medico-biologice  controlul medical pentru a se consulta starea de
sănătate şi dezvolare biologică a elevilor.
2. Criterii somatice  depistarea celor cu talie înaltă şi foarte înaltă.
3. Criterii motrice  aptitudini psihomotrice deosebite : viteză de reacţie, execuţie,
îndemânare generală şi specifică pentru joc, depistarea calităţilor de detentă (forţă
explozivă) şi rezistenţă în regim de viteză şi îndemânare.
4. Criterii psihologice  determinarea tipului temperamental, calitatea atenţiei,
capacitate vizuală, curaj, putere de muncă, rezistenţă la emoţii, combativitate, etc.
5. Criterii sociosportive  se referă la sistemul de organizare şi conducere, sistemul
de planificare : calendarul sportiv, baza materială, situaţia socială a elevului etc.
Toate aceste criterii se stabilesc pe baza cerinţelor şi exigenţelor specifice, impuse de
practicarea jocului de baschet competiţional.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ciocoiu D.L Baschet- simplu, rapid, eficient în 14 lecţii-Galaţi:

Fundaţiei universitare “Dunărea de Jos”, 2013,
p.172-182.
2. Ciocoiu D.L., Hânsa C., Baschet Baschet-Galaţi: Videotel SRL, 2007, p.
Ciorbă C. 22-24.
3. Hânsa, C., Călin, L. Baschet.Tehnică şi tactică., 2004 p.12-14.
4. Predescu, T., Ştefan, C. Pregătirea stadială în jocul de baschet-Bucureşti :
Semne, p 75-125.
8
2. COMPONENTELE PREGĂTIRII ECHIPEI REPREZENTATIVE
DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
2.1 Pregătirea fizică
Pregătirea fizică a elevilor pentru echipa reprezentativă şcolară de baschet, are la bază o legătură
strânsă cu celelalte componente ale pregătirii : tehnică, tactică, psihologică, teoretică, etc. Aceasta reprezintă
componenta de bază pentru ceilalţi factori ai antrenamentului şi are ca scop armonizarea diferitelor aptitudini
psihomotrice.
Pregătirea fizică are la bază dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice (viteză, forţă, îndemânare,
rezistenţă, mobilitate, etc.), generale şi specifice impuse de nivelul instruirii jocului de baschet.
Manifestarea reală a aptitudinilor psihomotrice a jocului de baschet, se realizează sub formă combinată
: îndemânare în regim de viteză, rezistenţă în regim de viteză, forţă, îndemânare sau rezistenţă în regim de forţă,
etc. şi nu separat (se delimitează doar din punct de vedere teoretic).
În jocul de baschet, autorii Predescu T., Ştefan C., (f.a), consideră că aptitudinea psihomotrică solicitată
de efortul specific, este rezistenţa în regim de viteză, forţă, îndemânare, de aceea se recomandă ca pregătirea
fizică să se axeze pe educarea acestei calităţi.
 Pregătirea fizică generală (PFG)
Pregătirea fizică generală se efectuează în perioada pregătitoare de antrenament şi are

ca scop îmbunătăţirea capacităţii de efort şi a aptitudinilor psihomotrice de bază. O planificare
corectă sub aspectul volumului care este mai mare în această perioadă, determină o adaptare
uşoară a organismului la creşterea continuă a cerinţelor de pregătire fizică şi psihologică. În
şcoală pentru pregătirea echipei reprezentative de baschet se utilizează mijloace şi metode cu
un caracter general sau proprii altor ramuri de sport. Astfel se pot utiliza: gimnastică, înot,
atletism, volei,etc.
 Pregătirea fizică specifică (PFS)
Pregătirea fizică specifică se efectuează în condiţiile efortului competiţional a jocului

de baschet. Acest tip de pregătire se va utiliza în perioada competiţiilor şcolare şi este
condiţionată de cea generală. De asemenea pregătirea elevilor, va fi abordată în acestă
perioadă astfel:
- general (se adresează tuturor posturilor din echipă);
9
- specializat (se adresează fiecărui post în parte).
Astfel elevii trebuie supuşi unor solicitări care să se raporteze direct la cerinţele
tehnice, tactice şi fiziologice ale jocului de baschet. Repetarea multiplă, parţială sau integrală
a exerciţiilor sau a fazelor jocului de baschet, contribuie la consolidarea componentelor
tehnico - tactice.
Pregătirea fizică specială se caracterizează prin calitate - specificitate.
Dacă pregătirea fizică generală constituie un suport, cea specială întăreşte,
consolidează deprinderile tehnico-tactice.
2.2 Pregătirea tehnică
În viziunea autorilor S. Cătăneanu, A.Antoniale, S. Cernăianu, (1999), O. Bâc,

(2001), Păcuraru, A. (2002), pregătirea tehnică este reprezentată de totalitatea măsurilor cu
caracter metodic, organizatoric şi psiho - pedagogic din procesul de antrenament care au ca
scop însuşirea tehnicii de execuţie a diverselor procedee tehnice specifice unor ramuri de
sport.
Tehnica jocului de baschet are ca scop iniţierea elevilor în procedeele tehnice de
bază. Pregătirea acestei componente se realizează pornind de la însuşirea acelor elemente care
permit desfăşurarea jocului (oprirea, pasa, driblingul, aruncarea la coş etc.) în condiţii cât mai
apropiate de prevederile regulamentului. Procedeele tehnice vor fi executate în regim de
viteză, îndemânare, rezistenţă impuse de condiţiile de jocului din atac şi apărare.
Autorul Păcuraru, A. (2002) consideră că pregătirea tehnică este „o condiţie
obligatorie pentru creşterea performanţelor în jocul de volei”. De asemenea atunci când acesta
urmăreşte formarea unor deprinderi tehnice corecte în cadru lecţiilor de antrenament, procesul
de instruire este mai dificil, satisfacţia executanţilor, instalându-se mai târziu comparativ cu
alte jocuri sportive.
2.3 Pregătirea tactică
Pregătirea tactică nu poate reprezenta decât o familiarizare a elevilor cu noţiuni

elementare despre jocul individual (acţiuni tactice individuale) şi colectiv (sisteme de joc sau
acţiuni colective elementare - combinaţii de 2-3 jucători).
10
Pregătirea tactică în jocul de baschet va urmări pe parcursul antrenamentelor ca
elevii să se obişnuiască să cu orientarea rapidă şi constructivă în funcţie traiectoria, poziţia
mingii în teren (dacă se află la atacant sau apărător) să organizeze echipa în atac sau apărare
(sistem de apărare pressing şi apărare om la om pe jumătate de teren) şi de asemenea folosirea
în atac a unor procedee simple, sau combinaţii: „dă şi du-te”, încrucişare simplă, execuţia
contraatacului.
Autorul Păcuraru, A. (2002) consideră că tehnica odată însuşită fără un scop tactic nu
este recomandată decât în situaţii speciale cum ar fi: corectări, repetări analitice, antrenamente
de individualizare tehnică.
Având în vedere că fazele jocului de baschet se succed rapid, atacul este condiţionat
de apărare şi invers.
Concepţia de joc se bazează pe acţiuni tactice individuale, valorificarea
posibilităţilor tehnice şi unele acţiuni colective, care solicită gândirea, înţelegerea reciprocă,
coordonarea acţiunilor în scopul obţinerii de puncte şi implicit a victoriei.
Predescu, T., Ştefan, C. (f.a), apreciază că pregătirea tactică este componenta cea mai
dinamică, are o complexitate deosebită care organizează şi conduce toate celelalte
componente ale antrenamentului.Este considerată în opinia lor, activitate, concept, proces,
sistem de mijloace.
2.4 Pregătirea psihologică
Pregătirea psihologică urmăreşte educarea elevilor în spiritul unei concepţii

sănătoase. Gândirea, tenacitatea, curajul, dârzenia, echilibrul afectiv, combativitatea sunt
calităţi preţioase care trebuie să le posede un elev selecţionat în lotul echipei reprezentative de
baschet.
Astfel autodepăşirea trebuie să constituie un mobil constant al pregătirii, indiferent
de nivelul şi stadiul acesteia, să ţintească obiective instructiv-educative superioare, comportări
care să nu cunoască teamă, neîncredere în reuşită, reţinere de la marea luptă cu oboseala etc.
Pregătirea psihologică atentă şi continuă, reprezintă o necesitate în care spiritul
combativ deosebit, dăruirea totală şi dorinţa de a învinge reprezintă cheia succesului.
11
2.5 Pregătirea teoretică
În cadrul lecţiilor de antrenament, pregătirea teoretică se desfăşoară paralel cu

instruirea şi are un rol important. Transmiterea şi însuşirea sistemului de cunoştinţe generale
şi speciale reprezintă principalul conţinut al pregătirii teoretice şi intelectuale a elevilor care
se referă la:
 cunoştinţe referitoare la semnificaţiile sociale ale activităţii sportive în general şi
particular;
 cunoştinţe privind apariţia şi evoluţia jocului de baschet;
 înţelegerea biomecanică a tehnicii jocului şi tacticii de baschet;
 cunoştinţe despre tipul de efort al jocului de baschet  mixt;
 cunoştinţe privind autoeducaţia - practicarea jocului de baschet în timpul liber;
 cunoaşterea temeinică a regulamentului şi a semnalizărilor arbitrilor;
 cunoaşterea modului de organizare a unei competiţii de baschet sau volei în
unităţile de învăţământ preuniversitar.
BIBLIOGRAFIE:
1. Bâc, O. Teoria şi metodica antrenamentului sportiv –

Oradea: Universitatea Oradea (multiplicat), 2001,
p. 121-147
2. Cătăneanu S., Antoniale Teoria pregătirii sportive- Craiova: Sitech, 1999,
A., Cernăianu S p. 51.

4. Păcuraru, A.- Volei- Galaţi: Fundaţiei universitare “Dunărea de
Jos”, 2002, p.28-29.
5. Predescu, T., Ştefan, C. Pregătirea stadială în jocul de baschet-Bucureşti :
Semne, p 75-125.
12
3. LECŢIA DE ANSAMBLU SPORTIV
3.1 Structura lecţiei de ansamblu sportiv
Principalele forme de organizare a lecţiei în şcoală sunt următoarele:

Forme de organizare :
 lecţia de educaţie fizică;
 lecţia de ansamblu sportiv;
 clasele speciale cu profil baschet;
 manifestări care au caracter facultativ, competiţii şcolare, etc.
Lecţia de ansamblu sportiv  reprezintă o activitate cu un volum de o oră săptămânal
pentru o grupă formată din elevii cu aptitudini care optează pentru perfecţionarea într-o
ramură sportivă. Lecţiile sunt programate în afara orarului şcolar, inclusiv în zilele
nelucrătoare, iar grupele vor fi formate din 12-15 elevi, selecţionati din mai multe clase
paralele din acelaşi an de studiu, sau din doi ani de studiu apropiaţi.
Profesorul care alege jocul de baschet sau volei ca disciplină de predare, trebuie să-şi
asigure un inventar sportiv minimal în vederea realizării obiectivelor propuse în lecţiile de
ansamblu sportiv.
Cultivarea înclinaţiilor şi dorinţei de afirmare a elevilor dotaţi cu aptitudini pentru
baschet sau volei se realizează în cadrul lecţiilor de ansamblu sportiv, care au ca scop
formarea echipei reprezentative a şcolii şi participarea în competiţiile organizate la acest
nivel, conform unui calendar competiţional.
Lecţia de ansamblu sportiv – este o activitate specifică care, datorită posibilităţilor
de organizare a unităţilor de învăţământ, elevii talentaţi îşi aprofundează pregătirea în jocul de
baschet.
Se organizează în funcţie de:
 baza didactico-materială;
 aptitudinile, înclinaţiile, dorinţele elevilor;
 disponibilităţile şi specializarea cadrului didactic;
 posibilităţi de finanţare;
 tradiţia şcolii.
13
Conţinutul acestor ore de pregătire este asemănător cu cel al grupelor de începători
şi avansaţi din antrenamentul sportiv şi se organizează pe grupe valorice de pregătire, grupa
de bază → echipa reprezentativă.
CONDIŢII DE PREGĂTIRE:
Lecţiile se vor desfăşura în aer liber şi în sală în funcţie de perioadă şi obiectivele
instruirii.
Durata de lucru: 90 – 100’.
Ciclul săptămânal: 1 – 2 lecţii.
OBIECTIVELE INSTRUIRII:
 dezvoltarea fizică armonioasă a organismului în creştere;
 consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor tehnico-tactice specifice jocului în
atac şi apărare, la nivel cât mai apropiat de modelul competiţional de baschet;
 învăţarea unor procedee tehnice şi acţiuni tehnico-tactice noi;
 însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor legate de sistemele de joc (atac –
apărare), regulament, realizarea încălzirii (antrenament – meci) şi recuperarea
după efort;
 educarea combativităţii, a stăpânirii de sine, a relaţiilor de grup;
 formarea obişnuinţei de practicare independentă a jocului de baschet în timpul
liber.
CONŢINUTUL INSTRUIRII:
Pregătirea fizică:
 dezvoltarea vitezei de reacţie, de execuţie, repetare şi deplasare;
 dezvoltarea detentei la nivelul membrelor superioare şi inferioare;
 dezvoltarea forţei la nivelul musculaturii membrelor inferioare, superioare,
abdomen, spate;
 dezvoltarea îndemânării generale şi specifice;
 dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare;
 dezvoltarea capacităţii de adaptare la eforturile aerobe, anaerobe şi mixte.
14
Pregătirea tehnică:
 Consolidarea şi perfecţionarea procedeelor tehnice fundamentale de atac şi
apărare
Pregătirea tactică:
 consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor tactice individuale şi colective însuşite
anterior;
 învăţarea de acţiuni tactice noi pentru fazele de atac şi apărare,
Pregătirea psihologică:
 pregătire intelectuală (atenţie, percepţie, gândire, decizie);
 pregătire volitivă (calităţi de voinţă);
 pregătire afectivă (echilibru emoţional);
 dezvoltarea autoreglării.
Pregătirea teoretică:
 aprofundarea regulamentului de joc;
 însuşirea cunoştinţelor teoretice despre efectuarea încălzirii (generale, specifice),
mijloace de refacere după efort, alimentaţie etc.
BIBLIOGRAFIE:
15
INSTRUIRII COMPONENTELOR TEHNICO-TACTICE LA ECHIPA
REPREZENTATIVĂ DE BASCHET - ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
Predarea baschetului la învăţământul liceal presupune parcurgerea unor etape de

instruire generale:
 Acomodarea cu obiectul de joc.
 Iniţierea, învăţarea fundamentalelor tehnicii minimale cu minge şi fără minge.
 Consolidarea elementelor şi procedeelor tehnice însuşite.
 Aplicarea elementelor şi procedeelor tehnice în structuri complexe şi joc
bilateral.
Trebuie menţionat că în procesul de învăţare a conţinutului tehnico-tactic se va utiliza
metoda globală, dar pentru anumite procedee tehnice este necesară o învăţare analitică.
Din punct de vedere al abordării conţinutului tehnic, este necesar să precizăm că
baschetul se asimilează mai uşor de către elevi şi se poate trece direct la joc încă din primele
lecţii.
Priorităţile în baschetul modern (Berceanu D., Moanţă, A.D. şi colaboratorii, 2007)
sunt:
- impunerea tempoului de joc prin rapidatea acţiunilor, creşterea frecvenţei
acţiunilor spre coş şi folosirea apărărilor agresive.
- pregătire psihomotrică şi atletică specifică;
- simplificarea atacului colectiv (acţiuni de demarcaj şi finalizare, creştera
numărului de cotraatacuri şi atacuri rapide, scăderea duratei atacului);
- măiestrie tehnico-tactică individuală în raport cu adversarul;
- eficienţa jocului 1x1;
- creşterea preciziei aruncărilor;
- perfecţionarea jocului pe cupluri (dă şi du-te, blocaj - ieşire, încrucişări, etc);
- creşterea importanţei conducătorilor de joc;
- extinderea ariei de acţiune a pivoţilor dincolo de linia de 3 puncte (6,75m);
- folosirea frecventă a spaţiului aerian;
16
- activizarea (depinde de competenţa profesională a antrenorului) şi autoactivizarea
(priceperea jucătorilor de a acţiona în teren ca urmare a simţului plasamentului,
demarcajului, prin poziţii şi culoare favorabile de intrare în posesia mingii, chiar
dacă se acţionează în cadrul unui sistem de joc);
- perfecţionarea jucătorilor pe post dar şi utilizarea cu randament maxim pe alte 1-2
posturi;
- folosirea pressingului temporar şi alternarea sistemelor de apărare pe parcursul
jocului.
Fiecare procedeu sau acţiune tactică efectuată are o anumită direcţie, sens, scop diferit,
de aceea tehnica de execuţie este legată de tactică.
1. Etapa iniţierii, învăţării
În această etapă se formează reprezentarea ideo - motorie a procedeelor şi acţiunilor
tactice în paralel cu detaliile (explicaţie, demonstraţie, utilizarea şi scopul tactic urmărit în joc,
film, chinograme, analiză video specializată, fotografii, etc.) oferite de profesor, care au rolul
de a stimula participarea activă, conştientă şi creatoare a elevului. Menţionăm că experienţa
motrică anterioară a elevului, are rol important în această etapă. Elevul îşi crează pe baza
informaţiilor oferite de cadrul didactic concepţia şi bazele procedeului tehnic şi acţiunilor
tactice care urmează a fi învăţate Dacă procedeele sau acţiunile tactice au structură motrică
dificilă, se recurge la împărţirea secvenţială a acestora (exersare analitică) şi se vor explica,
exersa, momentele cheie. Este necesar ca în această etapă să se realizeze permanent corectări,
pentru a preveni apariţia greşelilor sau dacă s-au instalat, se vor utiliza exerciţii pentru
corectare. Această etapă este caracterizată prin efort excesiv, ritm impropriu, amplitudine şi
precizie scăzută.
2. Etapa fixării, consolidării
În această etapă procedeele şi acţiunile tactice specifice jocului dobândesc stabilitate.
Astfel se definitivează tehnica execuţiei, imprimându-se caracteristici spaţio-temporale
(distanţă, amplitudine, direcţie, poziţie, durată, ritm) şi dinamico - energetice optime (viteză,
coordonare, forţă, precizie, echilibru, etc.).Se urmăreşte efectuarea corectă a mişcării în
condiţii stereotipe, standard, cu o creştere a indicilor de forţă, viteză şi rezistenţă, coordonare,
în ritm optim. Cadrul didactic va explica şi va reveni permanent asupra detaliilor de execuţie
(de fineţe) a mişcărilor. Exersarea se efectuează în condiţii relativ standard, sub formă de
întrecere, în condiţii apropiate de joc (adversar).
17
3. Etapa perfecţionării
Această etapă se caracterizată prin execuţii corecte, în condiţii variate de lucru
apropiate de situaţiile jocului, întrecere cu indici maximi viteză, de precizie, coordonare, ritm,
cursivitate. Procedeele tehnice şi acţiunile tactice automatizate sunt aplicate în relaţii cu
adversari activi, diferiţi, conform cerinţelor efortului competiţional. Exersarea este integrală şi
în sisteme tehnico - tactice sau structuri complexe de exerciţii.
4.1 Etapele iniţierii - învăţării- consolidării unui procedeu tehnic
Metodica predării unui procedeu tehnic pentru cuprinde două aspecte:
PREGĂTIREA
A.
TEORETICĂ
 Prezentarea modelului optimal de execuţie.

 Caracteristici de execuţie.
 Utilizarea tactică.
 Greşeli frecvente.
 Demonstrarea reală şi regizată a tehnicii de execuţie.
PREGĂTIREA
B. PRACTICĂ
 Exerciţii pregătitoare;
 Exerciţii specifice.
1. Exerciţii analitice executate în condiţii optime obişnuite şi variate:
a. formarea mecanismului de bază a deprinderii motrice şi
reprezentarea corectă a mişcării;
b. stereotipul dinamic;
c. instalarea şi stabilirea deprinderii motrice.
În această etapă se vor executa: exerciţii fără minge, cu minge, de
pe loc şi deplasare uşoară, de la distanţe mici şi unghiuri favorabile.
2. Învăţarea procedeelor tehnice în cadrul unor structuri complexe de
exerciţii – secvenţe de joc.
3. Învăţarea procedeelor tehnice în acţiuni apropiate de joc – etapa
complexelor de acţiuni tactice.
4. Predarea tehnicii în condiţiile efortului specific, alternează efortul
maximal cu cel submaximal.
18
4.2 Etapele iniţierii – învăţării - consolidării unei acţiuni,
combinaţii tactice
Traseul metodic general al învăţării tacticii în jocul de baschet (Figura 4.1) este
următorul:
 Descrierea acţiunii tactice.

 Demonstrarea reală şi regizată a
A. PREGĂTIREA acţiunii.
TEORETICĂ  Caracteristici de execuţie.
 Greşeli de tehnică, plasament, circulaţie
de minge, jucători.
 Material intuitiv.
 Studiu individual.
B.
 Etapa condiţiilor izolate de joc.
PREGĂTIREA  Etapa condiţiilor apropiate de joc.
TACTICĂ  Etapa condiţiilor de joc.
Figura 4.1 Traseul metodic general al învăţării tacticii în jocul de baschet
19
 Traseul metodic al iniţierii –învăţării-consolidării unei acţiuni tactice în jocul de
baschet (Figura 4.2) este următorul:
 Pregătire fizică specială

 Pregătire tehnică
Etapa condiţiilor izolate de joc
 Învăţarea propriu-zisă a acţiunii.
 Prezenţa adversarului:
- pasiv
Etapa condiţiilor apropiate de joc - semiactiv
- activ
 Joc şcoală
 Joc de antrenament
Etapa condiţiilor de joc
 Joc de verificare
Figura 4.2 -Traseul metodic al iniţierii –învăţării-consolidării unei acţiuni tactice în

jocul de baschet
20
 Traseul metodic al iniţierii –învăţării-consolidării unei combinaţii tactice în jocul
de baschet (Figura 4.3) este următorul:
 Determinarea elementelor
componente ale combinaţiei.
Etapa condiţiilor
izolate de joc  Perfecţionarea acţiunilor individuale;
 Formaţii de lucru.
 Exersarea combinaţiei fără adversar,
pe compartimente.
 Lucru cu adversar.
Etapa condiţiilor
apropiate de joc  Joc 2 : 2, 3 : 3.
 Încadrarea combinaţiilor în sistem

Etapa condiţiilor de joc  Joc şcoală
 Joc de antrenament
Figura 4.3- Traseul metodic al iniţierii –învăţării-consolidării unei combinaţii tactice

în jocul de baschet
21
4.3 Etapele iniţierii - învăţării -consolidării unui sistem de joc
Traseul metodic al iniţierii –învăţării-consolidării unui sistem tactic în jocul de baschet

(Figura 4.4) este următorul :
 În funcţie de particularităţile jucătorilor;

Etapa alegerii  Gradul de adaptabilitate a sistemului;
sistemului de joc  Încadrarea sistemului conform
particularităţilor echipei, adversar,
competiţie.
 Pregătirea teoretică
 Pregătirea fizică;
 Pregătirea tehnică
Etapa pregătirii bazelor
sistemului  Pregătirea tactică
 Pregătirea psihologică
 Pregătirea biologică pentru concurs.
Etapa învăţării propriu-  Etapa condiţiilor izolate

zise a sistemului  Etapa condiţiilor apropiate de joc
 Etapa condiţiilor de joc.
Figura 4.4 Traseul metodic al iniţierii –învăţării-consolidării unui sistem tactic

în jocul de baschet
Sistemele de acţionare vor fi selectate astfel încât exerciţiile simple să fie grupate în
structuri care să cuprindă un exerciţiu de bază şi 2-3 variante, economisindu-se astfel timpul
pentru explicare şi organizarea colectivului.
Pe parcursul exersării cadrul didactic vă interveni permanent explicaţii în funcţie de
necesităţile concrete ale colectivului.Acţiunile de bază se vor preda folosindu-se metoda
globală, iar mijloacele folosite vor fi selectate după criteriul eficienţei şi a legăturii lor cu
structura jocului.
22
Execuţiile în condiţii uşurate se vor realiza în etapa de învăţare, apoi treptat vor fi
înlocuite cu exersarea în condiţii apropiate de joc din etapa de fixare şi consolidare. Exersarea
analitică se foloseşte în special pentru însuşirea sau corectarea unor aspecte dominante din
tehnica de execuţie a procedeului tehnic sau acţiunii tactice respective.
BIBLIOGRAFIE:
1. Berceanu D., Moanţă - Concepţia unitară de joc şi pregătire pe nivele

A. D. Şi Colaboratorii formative - Printech, Bucureşti, 2007, p.7-11.
2. Ciocoiu, D.L Baschet- simplu, rapid, eficient în 14 lecţii-Galaţi:
Fundaţiei universitare “Dunărea de Jos”, 2013, p.23-
25.
3. Ciocoiu, L., Hânsa, C., Baschet-Galaţi: Videotel SRL,2007, p 49-50, 60-63.
Ciorbă, C.
4. Moanţă, A.,D. Baschet.Metodică- Galaţi: Alpha, 2005, P 11, 64, 94.
5. Păcuraru, A., Călin, L., Metodica baschetului şi voleiului şcolar- Galaţi:
Prisecaru, G. Fundaţiei universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p.28-
29.
23
5. ASPECTE MANAGERIALE PRIVIND PREGĂTIREA ŞI
PARTICIPAREA ÎN COMPETIŢIILE
DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
5.1 Etapele şi regulamentul unei competiţii de baschet
Competiţia „reprezintă momentul esenţial al activităţii sportivului … obiectul

fundamental al activităţii sportive” (Balaiş F., Mereuţă C., Hânsa C., 2001).
Organizarea unei competiţii de baschet sau se realizează în trei etape: (Figura 1.9):
1. Pregătirea campionatului.
2. Desfăşurarea campionatului.
3. Finalizarea, încheierea campionatului.
Pentru organizarea unei competiţii se întocmeşte regulamentul care cuprinde în

general:
 denumirea şi scopul competiţiei;
 organizarea concursului (cine organizează);
 locul şi data de desfăşurare;
 adresa organizatorului;
 condiţiile tehnice (calitatea terenului, aparatura şi materialele de concurs
utilizate);
 sistemul de disputare a întrecerilor;
 condiţii de stabilire a rezultatului şi clasamentului;
 termen de înscriere – unde şi când se fac;
 data, ora şi locul şedinţei tehnice;
 condiţii administrativ – organizatorice;
 premii.
24
Exemplu de regulament:
Regulamentul „CUPA CRĂCIUNULUI” la baschet masculin:
Scopul – pregătire – verificare → popularizarea disciplinei sportive;

Organizare – „Cupa Crăciunului” este organizată de Liceul „Radu Negru” cu
sprijinul Sprite, Damburger,Galaţi;
Locul şi data de desfăşurare – jocurile se vor desfăşura pe terenul de la baza
sportivă a liceului, pe suprafaţă cu parchet, în zilele de 17 – 19
decembrie a.c.
Sistem de desfăşurare – sistem turneu, fiecare cu fiecare numai tur; se va juca după
regulamentul FRB clasamentul se va întocmi acordându-se 2 puncte
pentru joc câştigat şi 1 punct pentru joc pierdut. În cazul egalităţii la
puncte în clasament, departajarea se efectuează după victoria directă,
coşaverajul (setaverajul) echipelor aflate la egalitate (acesta se va calcula
în toate situaţiile procentual).
Programul de desfăşurare
 16 decembrie, ora 17 şedinţa tehnică la Liceul „Radu Negru”
 17 decembrie, ora 9 – Etapa I (1 – 6, 5 – 2, 4 – 3)
 17 decembrie, ora 17 – Etapa a II-a (2 – 1, 3 – 5, 6 – 4)
 18 decembrie, ora 9 – Etapa a III-a (2 – 6, 1 – 3, 5 – 4)
 18 decembrie, ora 17 – Etapa a IV-a (3 – 2, 4 – 1, 6 – 5)
 19 decembrie, ora 9 – Etapa a V-a (3 – 6, 2 – 4, 1 – 5)
 19 decembrie, ora 15 – Finale.
Condiţii de înscriere şi participare
La această competiţie pot participa echipele reprezentative de baschet (volei) ale
liceelor din Galaţi. Înscrierea se realizează la sala de educaţie fizică a Liceului „Radu Negru”,
Str. Ştefan cel Mare nr. 29, până la data de 10 decembrie a.c. sau pe adresa
baschet.liceu@yahoo.com. Echipele pot fi formate din 12 jucători, un antrenor şi un asistent
(total 14 persoane).
25
Titluri şi premii – Locurile I, II şi III vor fi premiate cu diplome, cupe, echipament
şi bani.
Se vor acorda diplome:
 celui mai eficient jucător;
 celui mai tânăr jucător, care are cel mai mare număr de minute jucate, etc.
Condiţii administrativ – organizatorice:
 cheltuielile de transport vor fi suportate de către echipele participante;
 cheltuielile privind premiile (după caz- masa, cazarea) vor fi suportate de
organizatori.
Comisia de organizare şi de arbitri
1. Preşedinte 1. _________________
2. Secretar 2. _________________
3. Membru 3. _________________
4. Membru 4. _________________
5. Membru 5. _________________
Sponsori: Sprite, Damburger.
5.2 Cerinţe pentru organizarea şi participarea elevilor

în competiţiile de baschet la învăţământul liceal
Din multitudinea problemelor de management ale profesorului de educaţie fizică, în

această situaţie ca antrenor, de importanţă majoră este „conducerea de pe margine” a elevilor
în timpul competiţiei. Este un aspect important deoarece echipa se află într-o permanentă
reorganizare, în funcţie de observaţiile sale variabile (fiecare adversar având o caracteristică
proprie). Ca antrenor trebuie să rezolve următoarele cerinţe:
 să stăpânească metodologia şi tehnologia procedeelor de antrenament din
disciplina respectivă;
 să depisteze, selecţioneze şi să pregătească elevii în vederea promovării în număr
cât mai mare în eşalonul de performanţă;
26
 să posede cunoştinţe şi capacitatea de a organiza şi conduce competitiv elevii, în
competiţiile la care participă, indiferent de gradul şi nivelul acestora: amicale sau
oficiale;
 să cunoască particularităţile, manifestările organismului din punct de vedere
fiziologic, psihologic, biochimic etc, în efortul specific ramurii de sport
respective.
5.3 Şedinta de pregătire a meciului
Pregătirea echipei reprezentative şcolare de către profesorul de educaţie fizică este

un proces managerial destul de complex.
Este necesar ca profesorul să cunoască faptul că şedinţa de pregătire a jocului
completează lecţiile de antrenament, sistematizează şi consolidează conştient elementele
pregătite. Aceasta se organizează la ultimul antrenament sau cu 24 ore înaintea meciului, şi nu
poate înlocui pregătirea specifică realizată prin antrenament.
Şedinţa este condusă de antrenor şi cuprinde două părţi: organizatorică şi tehnică.
 Partea organizatorică prevede:
 locul şi ora prezentării la sala de competiţie;
 mijlocul de locomoţie (când este cazul);
 echipamentul.
 Partea tehnică prevede:
 caracterizarea echipei adverse cu particularităţile individuale şi colective;
 nivelul pregătirii fizice;
 particularităţi de ordin tehnic şi tactic: tehnică avansată sau rudimentară, stilul
de joc, precizie, eficacitate, joc organizat sau întâmplător;
 particularităţi de ordin psihologic: combativitate, calm, situaţii care determină
demobilizarea etc.;
 informaţii legate de aplicarea planului tactic şi sarcinile din apărare şi atac.
27
5.4 Activitatea înainte de meci
În funcţie de programarea meciului elevii vor fi prezenţi la locul competiţiei cu o oră

înainte de desfăşurare, pentru a se echipa, încălzi şi a primi ultimele indicaţii date de profesor,
care urmăresc:
 mobilizarea psihologică şi reamintirea tacticii echipei (atac – apărare);
 repetarea planului de joc special al echipei şi cel presupus că-l vor adopta
adversarii;
 precizarea sarcinilor individuale şi colective.
5.5 Încălzirea
Reprezintă un segment important → „partea de spectacol” dinaintea meciului cu rol

de angrenare psihologică în ambianţa disputei care va urma. Este pregătită la antrenamente şi
se desfăşoară identic pentru toate meciurile.
Încălzirea poate fi:
 generală (10 – 15’): exerciţii pentru angrenarea marilor funcţiuni, variante de
alergare, sărituri, exerciţii de „streaching” (de întindere musculară şi
articulară);
 specifică (20 – 25’): execuţii de pase, aruncări la coş, dribling, relaţii 1 x 1, 2 x 2,
3 x 3, pase cu două mâini de sus, de jos, serviciu, atac etc.
Prin încălzire se urmăreşte:
 să se realizeze o adaptare progresivă a organismului la efort;
 activitatea din timpul încălzirii să nu provoace o oboseală prea mare, aceasta
trebuie să creeze doar o stare funcţională optimă;
 reglarea alternanţei dintre efort şi odihnă (mers, alergare uşoară, exerciţii de
relaxare);
 să nu se prelungească în mod exagerat încălzirea, deoarece ea trebuie să
pregătească organismul pentru efort şi nu să constituie efortul propriu-zis.
28
5.6 Activitatea în timpul jocului
Prin regulament profesorul este autorizat să dea indicaţii jucătorilor săi, solicitând
minute de întrerupere sau înlocuirile de jucători.
Înlocuirile şi minutele de întrerupere au ca scop:
 înlocuirea unui jucător accidentat sau epuizat fizic, sau care a comis cinci greşeli
personale;
 întărirea apărării;
 creşterea eficienţei în atac;
 întreruperea ritmului de joc al adversarilor etc.
Momentul în care profesorul poate influenţa destul de mult comportamentul
jucătorilor este în partea de final a meciului, în special în situaţiile de rezultat aproximativ
egal.
Recomandăm ca finalul de meci să facă parte din managementul procesului de
pregătire. După părerea unor specialişti acesta să fie antrenat 40 – 50’ / săptămânal (în cazul
echipelor şcolare 15 – 20’ / săptămână).
5.7 Activitatea după finalizarea meciului
Indiferent de rezultatele obţinute, jocul este sursă de acumulare a experienţei atât

pentru profesori cât şi pentru elevi, necesară viitoarelor întâlniri.
Profesorului îi revin următoarele responsabilităţi:
 să adreseze mulţumiri arbitrilor, oficialităţilor şi profesorului care a condus
echipa adversă, indiferent de rezultatul obţinut;
 va adresa jucătorilor câteva fraze rapid în vestiar pentru a calma spiritele după o
înfrângere sau a-i felicita pentru victorie;
 va pregăti (calcula) sau solicita pregătirea statisticilor şi a diverselor observaţii
cu privire la jocul desfăşurat, pe care le va prezenta la primul antrenament.
29
BIBLIOGRAFIE:
1. Balaiş F., Mereuţă C., Hânsa Managementul sportului – Galaţi: Academica,

C. 2001, p. 242-244.
2. Ciocoiu, L., Hânsa, C., Baschet-Galaţi: Videotel SRL, 2007, p.222-225.
Ciorbă, C.
30
6. PROGRAMAREA ŞI PLANIFICAREA PREGĂTIRII ECHIPELOR
REPREZENTATIVE DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
6.1 Aspecte generale privind modalităţile de integrare a conţinuturilor

jocului de baschet în lecţia de ansamblu sportiv
Conţinutul procesului de instruire pentru echipa reprezentativă şcolară de baschet din

cadrul lecţiei de ansamblu sportiv este similar cu cel din antrenamentul sportiv, iar proiectarea
activităţii se va efectua conform specificului fiecărei ramuri de sport (baschet).
Astfel cadrul didactic trebuie să-şi programeze: obiectivele procesului de antrenament,
sarcinile şi formele de pregătire în funcţie de condiţiile în care urmează să-şi desfăşoare
activitatea. Aceste aspecte reprezintă punctul de plecare în conducerea şi evaluarea
antrenamentelor echipei reprezentative de baschet.
Un cadru didactic bine organizat poate utiliza următoarele planuri de pregătire: plan
de lecţie de antrenament, microciclu (ciclul săptămânal), mezorociclu (planul de etapă),
macrociclu (planul anual).
Documentele necesare planificării lecţiei de ansamblu sportiv pentru pregătirea echipei
reprezentative de baschet la învăţământul liceal sunt prezentate în continuare.
În situaţia organizării lecţiei de ansamblu sportiv este necesară realizarea unei
proiectări specifice (pe ramură sportivă - baschet).
Documentele necesare planificării lecţiei de ansamblu sportiv pentru pregătirea echipei
reprezentative de baschet la învăţământul liceal sunt următoarele:
1. Planul anual de antrenament (macrociclul).
2. Planul de etapă (mezociclul).
3. Ciclul săptămânal (microciclul).
4. Lecţia de antrenament.
6.2 Planul anual de antrenament (Macrociclul)
Este prima formă a planificării în care se concretizează programele de pregătire. Planul

anual de antrenament este structurat pe două părţi :
31
a. prima parte cuprinde datele de identificare:
 denumirea;
 unitatea de performanţă;
 numele şi prenumele cadrului didactic (antrenorului);
 denumirea disciplinei;
 locul/ zona geografică unde se defăşoară pregătirea;
 obiectivele (de performanţă - loc, promovare, categorie sau instruire în funcţie de
utilizarea componentelor antrenamentului);
 condiţii materiale specifice.
b. a doua parte se prezintă sub formă grafică şi cuprinde date de referinţă:
 pe verticală: conţinuturile (indicatorii de instruire), perioada, locul pregătirii,
datele competiţiilor, probele de control şi ale controlului medical;
 pe orizontală: perioadele de pregătire (pregătitoare, precompetiţională, de
refacere), lunile (septembrie, octombrie, etc.), etapele de pregătire (1, 2, 3.....etc.).
Macheta este prezentată în tabelul 6.1
Referitor la stabilirea obiectivelor, autorii Colibaba-Evuleţ, D., Bota., I, (1998),
prezintă trei ranguri după cum urmează:
 Obiective finale (OF) - sunt echivalente cu obiectivele de rangul I realizate la
sfârşitul sezonului: câştigarea medaliei „ocuparea locului", „calificarea la",
"promovarea în” sau exprimarea comportamentului performanţial prin parametrii
de tehnică, tactică, cantitativi, calitativi.
 Obiective intermediare (OI) sau obiective de rangul II care sunt părţi ale OF,
secvenţe de instruire specifice perioadelor de antrenament.
 Obiective operaţionale (OOp) sau obiective de rangul III, sunt obiectivele de
lucru propriu-zise realizate în cadrul fiecărui antrenament, al sistemului de lecţii
care formează microciclul
32
Tabel 6.1
33
Legendă:- Etapa precomp.=-etapa precompetiţională
- Etapa comp = etapa competiţională
6. 3 Planul de etapă (mezociclul)

Planul de etapă este o structura intermediară a antrenamentului alcătuită din
microcicluri. În general un mezociclu (MZC) se desfăşoară pe parcursul a 3 - 4 - 6 săptămâni
cu 15- 30 - 60 lecţii de antrenament. Conţinutul său se extrage din planul anual de
antrenament.
Se disting următoarele tipuri de mezocicluri:
34
 de acomodare;
 de bază;
 de pregătire şi control;
 precompetiţionale;
 competiţionale;
 de refacere.
6.4 Ciclul săptămânal (microciclul)
În opinia autorilor Triboi, V., Păcuraru A., (2013), microciclul reprezintă „o serie de
lecţii efectuate timp de câteva zile care oferă soluţii impuse într-o perioadă concretă”. Un
model orientativ al unui de microciclu de antrenament efectuat în perioada competiţională
este prezentat în tabelul 6.2.
Repetarea este esenţială pentru învăţarea, consolidarea componentelor tehnico-tactice
şi pentru a obţine un rezultat eficient. Pe parcursul unui microciclu, este necesară succesiunea
lecţiilor cu obiective şi conţinuturi similare, de două, trei ori.
Se disting următoarele tipuri de microcicluri:
 de antrenament (pregătire generală sau specifică în funcţie de perioada instruirii);
 de apropiere (conform concepţiei de pregătire a competiţiei ce urmează);
 competiţionale (presupune pregătirea conform caracteristicilor jocului oficial);
 de refacere (“descărcare”), după meciuri, etape, turnee, campionat.
Tabel 6.2
MICROCICLU DE ANTRENAMENT ÎN PERIOADA COMPETIŢIONALĂ
( cu 1 joc / săptămână)
Condiţii de desfăşurare: în localitate-sală de baschet a liceului
L M M J V S D
Număr 1 1 1 2 1
antrenamente
A1 A2 A3 A4 A6
(90´) (120´) (120´) (120´) (90´) Joc Liber
A5
(120´) Oficial
Durata 90´ 120’ 120´ 240´ 90´
antrenamentului
TOTAL MINUTE DE PREGĂTIRE 660 min =11 ORE + 2 ORE JOC
35
A1= antrenament tehnică, tactică individuală, de atac şi apărare şi forţă specifică.
A2=antrenament de tactică colectivă de echipă în apărare (om la om) şi aruncări pe
posturi.
A3=antrenarea vitezei în regim de rezistenţă.
A4=antrenament de tactică colectivă de echipă în atac.
A5=antrenament de tactică colectivă în atac şi apărare.
A6= antrenament de tactică şi aruncări
Microciclul (ciclul săptămânal) orientează dinamica efortului precizând sarcinile,

metodele şi mijloacele utilizate în lecţii. În cadrul ciclului săptămânal sunt prevăzute lecţii cu
caracter preponderent fizic, tehnic, tactic dar şi lecţii combinate.
Abordarea conţinutului unui ciclu săptămânal este condiţionată de perioadele de lucru –
pregătitoare sau competiţionale.
6. 5 Lecţia de antrenament
Lecţia (conspectul) de antrenament este o verigă a microciclului. Macheta este
prezentată în tabelul 6.3.
Structura (părţile) lecţiei de antrenament sunt:
 partea introductivă (încălzirea) care poate fi standardizată;
 partea fundamentală;
 partea de încheiere, revenire, refacere.
Tabel 6.3
36
Durata lecţiei de antrenament este variabilă, în funcţie de obiective, perioade şi ramuri
de sport. În lecţia de ansamblu sportiv (baschet) aceasta variază între 90´-120’.
De asemenea, tipurile de lecţii sunt determinate de perioada instruirii şi obiectivele
acestora. Lecţiile de antrenament pot fi clasificate astfel:
 lecţii de acomodare (efort, climă, condiţii de concurs, fus orar, etc.);
 lecţii de bază;
 lecţii de şoc;
 lecţii de concurs;
 lecţii de pregătire şi control;
 lecţii de pregătire integrală sau de apropiere în perioada precompetiţională;
 lecţii de refacere.
Conţinutul lecţiei este determinat de temele prevăzute şi de scopurile didactice
urmărite. Realizarea obiectivelor de instruire propuse se face pe baza sistemelor de acţionare
(exerciţii, structuri, dozare, procedee metodice, principii, forme de organizare, materiale etc.)
în care elementul central îl constituie exerciţiile cu sau fără minge, respectiv procedeele
tehnice specifice jocului. Acestea se constituie în structuri simple sau complexe proprii
fiecărei acţiuni de joc.
Specific jocului de baschet unele procedee sau structuri tehnico-tactice pot fi utilizate
şi ca mijloace pentru dezvoltarea calităţilor motrice. Acest aspect nu înseamnă renunţarea la
exerciţiile specifice dezvoltării fiecărei calităţi motrice.
În etapa actuală este conturată ideea standardizării exerciţiilor respectiv alegerea unui număr
redus de exerciţii cu grad sporit de eficienţă şi utilizarea acestora pe parcursul mai multor
lecţii sau sisteme de lecţii, modificările fiind realizate pe baza dozării efortului (volum,
intensitate şi a condiţiilor de execuţie, distanţă, unghi) în funcţie de postul ocupat în echipă.
Pentru obiectivizarea procesului de pregătire se vor cuantifica unele valori ale
influenţelor exerciţiului respectiv prin stabilirea numărului de repetări, duratei exerciţiului,
distanţei parcurse, vitezei de deplasare, volumul încărcăturii, intensitatea efortului, procentaje
de eficienţă etc.
Tipologia lecţiei de baschet este determinată de scopul urmărit în lecţie, de nivelul de
pregătire al jucătorilor şi etapa de pregătire.
37
La grupele de începători în care predominantă este acumularea de noi cunoştinţe,
priceperi şi deprinderi motrice se utilizează lecţiile de cunoaştere a colectivului, lecţiile de
învăţare şi de repetare, lecţiile de verificare a gradului de pregătire.
La grupele de avansaţi, datorită scopului urmărit se utilizează lecţiile de consolidare,
lecţiile de perfecţionare, lecţiile mixte, lecţiile de verificare.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ciocoiu, L., Hânsa, C., Baschet-Galaţi: Videotel SRL, 2007, p 49-50, 60-
Ciorbă, C. 63.
2. Dragnea A., Mate- Teoria Sportului - Bucureşti: Fest, 2002, p. 438-
Teodorescu S. 445.
3. Triboi V., Păcuraru, A. .- Teoria şi metodologia antrenamentului sportiv
- Iaşi: Pim, 2013, p.254-368.
38
Lecţia 1
TEME :
1. Prezentarea cursului.
2. Verificarea cunoştinţelor tehnico-tactice îndividuale şi colective.
3. Componenta pregătirea fizică - mijloace specifice.
Locul de desfăşurare : teren baschet 28/15m.
Număr studenţi : 20
Materiale : mingi de baschet, jaloane, pieptăraşe, fluier, cronometru.
Durata :90’
I. Partea introductivă.
Conţinut Formaţii de lucru

1. Adunarea colectivului.
2. Verificarea prezenţei şi a stării de sănătate.
În linie pe un rând.
3. Recapitularea unor noţiuni teoretice.
4. Comunicarea temelor de lecţie, cerinţelor
În colană câte unul.
disciplinei.
5. Din alergare uşoară, exerciţii pentru pentru
mobilitatea articulaţiei pumnului şi a degetelor :
- Închideri şi deschideri ale pumnilor;
- Presiuni cu degetele pe palmă;
- Rotări la nivelul articulaţiei pumnului;
6. Mers liniştitor.
7. Aruncarea mingii înainte - prindere – oprire într –
În semicerc.
un timp – dribling cu braţul îndemânatic.
8. Idem cu braţul opus.
9. Dribling cu schimbări de direcţie.
10. Dribling - oprire într-un timp – pivotare-pasă.
11. Pasă urmată de deplasare.
12. Exerciţii pentru influenţarea selectivă a aparatului
locomotor cu minge.
39
II. Partea fundamentală
Model lecţie antrenament mijloace pregătire fizică :

Tema : pregătire fizică multilaterală
În linie pe un
- Noţiuni teoretice – componenta pregătirea fizică
singur rând.
a. pregătirea fizică fără minge (la începutul lecţiei de
AS) :
- Gimnastică individual sau pe perechi (exemple).
În colană câte
- Schimbarea vitezei deplasare (la semnal sonor).
unul.
- Schimbarea de direcţie:
 Alergare şi schimbarea direcţiei individual pe
trasee stabilite anterior.
 Deplasare şi schimbarea direcţiei în dreptul
unor obstacole, etc
 Deplasarea cu paşi adăugaţi – structuri de În linie pe două
exerciţii, „Maratonul mare”, „micul maraton”, rânduri.
lucru în oglindă (1x1).
 Opririle –structuri de exerciţii
b.pregătirea fizică cu minge Individual.
- Exerciţii cu o minge pe loc.
- Exerciţii cu o minge din depasare fără dribling.
- Exerciţii cu o minge în dribling pe loc şi din
deplasare.
- Dribling cu două mingi.
- Dribling la perete cu minge şi două mingi.
- Doi jucători cu minge sau cu două mingi. Pe perechi.
- Exerciţii cu mingea medicinală. Individual.
Joc cu temă :
- Joc de baschet cu mingea rostogolită
Exersare pe
- Joc de baschet, deplasare prin săritură. echipe.
40
III. Partea de încheiere

- Mers liniştitor în jurul terenului. În coloană câte
- Aprecieri pozitive şi negative. unul.
- Sarcini suplimentare. Formaţie de
- Întrebări şi propuneri din partea colectivului. semicerc.
41
Lecţia 2
TEME :
2. Componenta pregătirea tehnică –mijloace specifice.
Durata :90’
I. Partea introductivă

- Adunarea colectivului. În linie pe un rând.
- Verificarea ţinutei şi a stării de sănătate.
- Comunicarea temelor de lecţie. În coloană câte unul.
- Alergare uşoară
- Alergare cu ocolirea unor obstacole (jalon) la semnal
oprire într-un timp.
- Alergare, trei sărituri la panou, aterizare în poziţie În linie pe două
fundamentală. rânduri.
- Alergare - piruetă- oprire într-un timp.
- Sprint – oprire într-un timp – două sărituri – sprint –
alergare cu spatele (execuţie la semnal sonor).
- Complex de influenţare selectivă a aparatului În semicerc.
locomotor.
42
a. Noţiuni teoretice – componenta pregătirea tehnică :
 Precizări despre elementele tehnice principale
care se constituie ca teme în lecţiile de
antrenament : driblingul, pasa, aruncarea la coş
- Model lecţie antrenament mijloace pregătire Pe perechi
tehnică
- Tema : Îmbunătăţirea procentajului aruncărilor
la coş. Antrenamentul urmăreşte un volum mare
de aruncări, executate cu intensitate maximă.
 Aruncări (procedeu la alegere) precedate din Două coloane
prinderea mingii din pasă.
 Pase în doi din deplasare –aruncare la coş
(procedeu la alegere).
 Contraatac cu pasă direct la vârf- aruncare la coş
(procedeu la alegere - 5 lungimi execuţie partea
dreaptă/ 5 lungimi partea stângă) În coloană câte unul.
 Cinci jucători cu trei mingi- aruncare la coş de la

semidistanţă (după un număr de aruncări se vor
schimba panourile).
 Dă şi du-te finalizat cu aruncări la coş din Grupe de trei
săritură.
 Aruncări libere. Individual.
 Concurs aruncări libere :
- Cine înscrie cele mai multe puncte în 5‫ٴ‬.
- Cine ajunge mai repede la ....puncte?

 Joc bilateral :
- 2x2 Grupe de doi
executanţi.
- 2x1
43

- Mers liniştitor combinat cu exerciţii de relaxare. În coloană câte unul.
Lucru individual.
- Aprecieri pozitive şi negative. Formaţie de semicerc.
44
Lecţia 3
TEME :
2. Componenta pregătirea tactică –mijloace specifice.
Durata :90’
1. Adunarea colectivului.
2. Verificarea prezenţei şi ţinutei
3. Recapitularea unor noţiuni teoretice.
În coloană câte
4. Comunicarea temelor de lecţie.
unul.
5. Mers, alergare uşoară.
Pe perechi.
6. Pasarea mingii cu două mâini de la piept, la
semnal, schimbarea sensului alergării.
7. Pasarea mingii cu două mâini de la piept (cu
pământul, cu o mână de la umăr) şi aruncare la coş
urmată de prinderea mingii din dribling.
8. Deplasări la semnal : înainte, înapoi, lateral cu paşi
adăugaţi, sărituri şi pivotare.
9. Complex de influenţare selectivă a aparatului
Individual.
locomotor (streching).

Noţiuni teoretice – componenta pregătirea tactică : În linie pe un rând.
• Precizări legate de fazele jocului : apărarea
45
(apărarea jucătorului cu minge / fără minge) şi atacul. În coloană câte unul.
Enmerarea acţiunilor tactice individuale, colective
elementare, colective de echipă. Grupe de trei,
- Model lecţie antrenament mijloace pregătire tactică. formaţii de triunghi
Tema : Consolidarea contraatacului. În coloană câte unul
- Exersarea structurii tehnico-tactice:
 pase în doi - aruncare la coş - recuperare - pasă de Pe perechi.
contraatac.
- Lucru de braţe şi joc de picioare în reprize de 15”, la
semnal (auditiv sau vizual) - pasă lungă de contraatac -
aruncare la coş din dribling.
- Relaţie 1 x 1 pe o lungime de teren, cealaltă, contraatac. Grupe de trei
- Contraatac în trei: Jucătorii în poziţia de apărare : Se executanţi
aruncă mingea în panou. Jucătorul centru recuperează
mingea şi pasează jucătorului în lateral (pe partea
mingii).
Joc bilateral.
- Joc 3x3, 5x5 pe tot terenul sunt valabile doar Exersare pe echipe.
punctele înscrise pe contraatac.

- Mers liniştitor. De voie.
- Aruncări libere. În coloană câte doi.
- Aprecieri asupra desfăşurării lecţiei.
În semicerc.
46
Lecţia 4
TEME :
2. Componentele pregătirii: fizic, tehnic, tactic –mijloace specifice.
Durata :90’
1. Adunarea colectivului. În linie pe un rând.
2. Verificarea prezenţei.
3. Comunicarea temelor lecţiei.
4. „Micul maraton” pe perechi.
5. Lucru pe ateliere :
 pase în doi din deplasare pe lungimea terenului;
Grupe de patru
 sărituri la panou pe unul şi două picioare;
studenţi.
 1:1 cu minge, dribling şi marcaj.
6. Aruncări la coş de pe loc.
7. Fentă de pasă – dribling - aruncare la coş din
În coloană câte unul.
dribling.
8. Schimbare de direcţie – alergare – prindere –
9. Idem, aruncare la coş din săritură.
10. Complex de influenţare selectivă a aparatului
Individual.
locomotor.
47

Model lecţie antrenament mijloace pregătire
componenta fizică – tehnică – tactică (combinat).
 Componenta fizică :
- Dribling cu întoarceri la puncte fixe. În coloană câte unul.
- Lucru de braţe şi joc de picioare.
- Sărituri la coardă. În linie pe un rând.
- Leapşa în doi (sarcini diferite). Pe perechi.
- Ştafetă: dribling cu două mingi. Patru coloane.
 Componenta tehnică :
- Pase de pe loc şi din deplasare În coloană câte doi.
- Aruncări la coş (procedeu la alegere) din diferite
formaţii. Individual
- Aruncări libere, serii de 10 aruncări.
 Componenta tactică :
- Pase în trei cu schimb de locuri până la centru Grupe de doi, trei,
terenului la întoarcere relaţia 2x1. patru executanţi.
- Pase în doi la întoarcere relaţia 1x1.
- Pase în patru la întoarcere relaţia 2x2
- Recuperări ofensive şi relaţia 1x1.
- Joc bilateral 5x5. Exersare pe echipe.

- Mers cu mişcări de respiraţie. Individual în regim de
- Aruncări la coş de pe loc. autoorganizare.
- Observaţii şi recomandări. În formaţie de semicerc.
48
Lecţia 5
TEME :
1. Mijloace pentru realizarea unei încălziri în jocul de baschet înaintea meciului.
2. Consolidarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice însuşite prin joc bilateral.

Durata :90’
- Adunarea colectivului.
- Verificarea prezenţei şi ţinutei. În linie pe două rânduri.
- Recapitularea unor noţiuni teoretice.
- Comunicarea temelor de lecţie.
- Noţiuni teoretice privind organizarea şi participarea În semicerc.
la un campionat de baschet (şedinta de pregătire a
meciului, activitatea înainte de meci, efectuarea
unei încălziri, activitatea în timpul jocului,
activitatea după finalizarea meciului)

1. Mijloace - pregătirea organismului pentru efort

înaintea unui meci de baschet :
a. „Micul maraton” - atingerea fiecărei linii a trenului În linie pe două rânduri

cu braţul drept, respectiv stâng la întoarcere.
b. Alergare cu schimbări de direcţie. Pe perechi
c. 10 sărituri cu atingerea palmelor partenerului. (atacant-apărător).
49
d. Complex de influenţare selectivă a aparatului În semicerc.
locomotor (streching) şi exerciţii libere pentru
prelucrarea segmentară. Două coloane de
e. Dribling – aruncare la coş din dribling; Două executanţi.
coloane la centrul terenului lateral dreapta (cu
mingi) şi stânga (urmăreşte şi recuperează),
deplasare la şirul opus.
f. Pasarea mingii cu două mâini de la piept - Pe perechi.
g. Relaţie 1:1.
h. Voleibolări cu minge - deplasare la şirul propriu Două coloane în faţa
sau opus. Fiecare coloană cu minge, aruncarea acesteia panoului.
în panou - sprint la centru terenului.
i. Aruncări libere. Două coloane.
j. Aruncări de la 6,75m, pe posturi. Individual.

- Joc bilateral 5x5. Exersare pe echipe
4 reprize x10 min.
Indicaţii metodice :
 Încălzirea pentru campionat se desfăşoară pe ½ teren la fiecare panou.
 Exerciţiul b5: se execută fară minge.
 Exerciţiul c5: aterizare elastică. Lovirea palmelor se realizează în punctul maxim
al săriturii.
 Exerciţiul h5: se urmăreşte recuperarea mingii, astfel încât aceasta să nu atingă
solul.
 Complexul de influenţare selectivă a aparatului locomotor se execută individual.
50
- Mers cu mişcări de respiraţie. Individual.
- Aprecieri supra desfăşurării lecţiei cu nominalizări. În linie pe un rând.
51
Lecţia 6
Teme :
1. Integrare didactică - Organizarea unui campionat de baschet.
2. Joc bilateral cu susţinerea arbitrajului de către studenţi.
Durata :90’
2. Mijloace - pregătirea organismului pentru efort

înaintea unui meci de baschet :
g. „Micul maraton” - atingerea fiecărei linii a trenului În linie pe două

cu braţul drept, respectiv stâng la întoarcere. rânduri
h. Alergare cu schimbări de direcţie.
i. 10 sărituri cu atingerea palmelor partenerului. Pe perechi
(atacant-apărător).
j. Complex de influenţare selectivă a aparatului
locomotor (streching) şi exerciţii libere pentru În semicerc.
prelucrarea segmentară.
k. Dribling – aruncare la coş din dribling; Două Două coloane de
coloane la centrul terenului lateral dreapta (cu executanţi.
mingi) şi stânga (urmăreşte şi recuperează),
deplasare la şirul opus.
l. Pasarea mingii cu două mâini de la piept - aruncare
la coş din dribling. Pe perechi.
g. Relaţie 1:1.
h. Voleibolări cu minge - deplasare la şirul propriu sau
opus. Fiecare coloană cu minge, aruncarea acesteia în Două coloane în faţa
panou - sprint la centru terenului. panoului.
52
i. Aruncări libere. Două coloane.
j. Aruncări de la 6,75m, pe posturi. Individual.
- Joc bilateral 5x5. Exersare pe echipe
4 reprize x10 min.

- Organizarea unui campionat de baschet.

Se joacă sistem
Consolidarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice
eliminatoriu.
însuşite prin joc bilateral. (Campionat de baschet).
- Concursuri individuale de aruncări.
În coloană câte unul.
1. Joc bilateral 5: 5 pe tot terenul.
*Jocul se va desfăşura în condiţii de autoorganizare
şi autoarbitraj.

1. Aprecieri pozitive privind participarea la campionat.

2. Prezentarea clasamentului final. În formaţie de semicerc.
3. Premierea participanţilor.
53
Lecţia 7
TEME :
1. Verificare. Integrare didactică (Susţinerea unei părţi de lecţie de antrenament cu
temă specifică jocului de baschet).
2. Aprecierea şi notarea.
Durata :90’
- Adunarea colectivului.
- Verificarea prezenţei. În linie pe un rând.
- Comunicarea temei de lecţie.
- Încălzire individuală fără minge. În coloană câte unul.
- Încălzire specifică cu minge. Individual.

- Integrare didactică (Susţinerea unei părţi de lecţie În funcţie de
antrenament cu temă specifică jocului de baschet ). conţinutul secvenţei
de lecţie.

- Mers cu mişcări de respiraţie. În linie pe un rând.
- Notarea temelor susţinute a urmărit :
54
 progresul individual;
 frecvenţa în cadrul lucrărilor pratice;
 atitudinea faţă de disciplină;
 nivelul de însuşire a componentelor tehnico -
tactice specifice jocului de baschet din punct de
vedere metodic, teoretic şi practic. În semicerc.
 Pregătirea şi participarea în cadrul

campionatului de baschet.
- Aprecieri şi propuneri oferite de studenţii
masteranzi referitoare la îmbunătăţirea lecţiilor
practice.
BIBLIOGRAFIE
1. Ciocoiu D.L., (2014). Streetball - metode, mijloace şi programe de

pregătire, Editura Fundaţiei Universitare "Dunărea
de Jos", Colecţia Sport, Galaţi, 107p.
2. Ciocoiu D.L., (2013). Baschet - simplu, rapid, eficient, Editura Fundaţiei
Universitare "Dunărea de Jos", Galaţi, 110 p.
3. Ciocoiu D.L., (2013). Baschet- repere didactice pentru predarea jocului în
liceu, Editura Europlus, Galaţi, 246p.
4. Hânsa C. (2003) Învăţarea jocului de baschet - Galaţi: Fundaţiei
Universitare “Dunărea de Jos”, 249 p.
55

Ciocoiu Dana Lucica - SPERL - BASCHET - Caiet LP - Baschet - 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ciocoiu Dana Lucica - SPERL - BASCHET - Caiet LP - Baschet - 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

5.2 Cerinţe pentru organizarea şi participarea elevilor în competiţiile de baschet 26

EŞALONAREA CONŢINUTULUI Pagina

Caietul de lucrări practice la disciplina Strategii de pregătire a echipei

Obiectivul general al disciplinei:

Obiectivele specifice conform fişei disciplinei:

1. Selecţia elevilor în echipele reprezentative

Un aspect important al pregătirii este asigurarea unei selecţii corespunzătoare a

1. Ciocoiu D.L Baschet- simplu, rapid, eficient în 14 lecţii-Galaţi:

2.1 Pregătirea fizică

Pregătirea fizică generală se efectuează în perioada pregătitoare de antrenament şi are

Pregătirea fizică specifică se efectuează în condiţiile efortului competiţional a jocului

2.2 Pregătirea tehnică

În viziunea autorilor S. Cătăneanu, A.Antoniale, S. Cernăianu, (1999), O. Bâc,

Pregătirea tactică nu poate reprezenta decât o familiarizare a elevilor cu noţiuni

2.4 Pregătirea psihologică

Pregătirea psihologică urmăreşte educarea elevilor în spiritul unei concepţii

În cadrul lecţiilor de antrenament, pregătirea teoretică se desfăşoară paralel cu

1. Bâc, O. Teoria şi metodica antrenamentului sportiv –

3. Hânsa, C., Călin, L. Baschet.Tehnică şi tactică., 2004 p.12-14.

3.1 Structura lecţiei de ansamblu sportiv

Principalele forme de organizare a lecţiei în şcoală sunt următoarele:

1. Hânsa, C., Călin, L. Baschet.Tehnică şi tactică., 2004 p.12-14.

Predarea baschetului la învăţământul liceal presupune parcurgerea unor etape de

4.1 Etapele iniţierii - învăţării- consolidării unui procedeu tehnic

Metodica predării unui procedeu tehnic pentru cuprinde două aspecte:

 Prezentarea modelului optimal de execuţie.

 Descrierea acţiunii tactice.

Figura 4.1 Traseul metodic general al învăţării tacticii în jocul de baschet

 Pregătire fizică specială

Figura 4.2 -Traseul metodic al iniţierii –învăţării-consolidării unei acţiuni tactice în

 Încadrarea combinaţiilor în sistem

Figura 4.3- Traseul metodic al iniţierii –învăţării-consolidării unei combinaţii tactice

Traseul metodic al iniţierii –învăţării-consolidării unui sistem tactic în jocul de baschet

 În funcţie de particularităţile jucătorilor;

Etapa învăţării propriu-  Etapa condiţiilor izolate

Figura 4.4 Traseul metodic al iniţierii –învăţării-consolidării unui sistem tactic

1. Berceanu D., Moanţă - Concepţia unitară de joc şi pregătire pe nivele

5.1 Etapele şi regulamentul unei competiţii de baschet

Competiţia „reprezintă momentul esenţial al activităţii sportivului … obiectul

Pentru organizarea unei competiţii se întocmeşte regulamentul care cuprinde în

Scopul – pregătire – verificare → popularizarea disciplinei sportive;

5.2 Cerinţe pentru organizarea şi participarea elevilor

Din multitudinea problemelor de management ale profesorului de educaţie fizică, în

5.3 Şedinta de pregătire a meciului

Pregătirea echipei reprezentative şcolare de către profesorul de educaţie fizică este

În funcţie de programarea meciului elevii vor fi prezenţi la locul competiţiei cu o oră

Reprezintă un segment important → „partea de spectacol” dinaintea meciului cu rol

5.7 Activitatea după finalizarea meciului

Indiferent de rezultatele obţinute, jocul este sursă de acumulare a experienţei atât

1. Balaiş F., Mereuţă C., Hânsa Managementul sportului – Galaţi: Academica,

6.1 Aspecte generale privind modalităţile de integrare a conţinuturilor

Conţinutul procesului de instruire pentru echipa reprezentativă şcolară de baschet din

6.2 Planul anual de antrenament (Macrociclul)

Este prima formă a planificării în care se concretizează programele de pregătire. Planul

6. 3 Planul de etapă (mezociclul)

TOTAL MINUTE DE PREGĂTIRE 660 min =11 ORE + 2 ORE JOC

Microciclul (ciclul săptămânal) orientează dinamica efortului precizând sarcinile,

Conţinut Formaţii de lucru

Conţinut Formaţii de lucru

Model lecţie antrenament mijloace pregătire fizică :