Sunteți pe pagina 1din 4

Instruirea timpurie in jocul de baschet

Baschetul, joc sportiv colectiv care face parte din categoria mijloacelor de perfecţionare a
dezvoltării fizice şi a aptitudinilor de mişcare ale oamenilor, reprezintă o formă de manifestare
cu caracter ludic al exerciţiilor fizice. Inclus în sistemul de educaţie fizică al tuturor societăţilor,
reprezintă o activitate socială.
Baschetul oferă condiţii deosebite de dezvoltare complexă a deprinderilor şi calităţilor
motrice necesare pentru viaţă. Fiind un domeniu al activităţilor corporale el înglobează acţiunile
motrice ale procesului educaţiei fizice: mersul, alergarea, săritura şi aruncarea intr-o
complexitate foarte variată.
Practicarea baschetului contribuie la formarea şi perfecţionarea unor mişcări coordonate,
la formarea capacităţii de agrenare rapidă în tempoul şi ritmul activităţilor sociale, prin cumulul
unor influenţe şi efecte pozitive cu caracter sanotrofic şi educativ. Diversitatea acţiunilor
motrice, şi funcţiilor organismului precum şi posibilitatea desfaşurării lui în aer liber, creează
posibilitatea unei dezvoltări fizice normale, armonioase îndeplina stare de sănătate.
Ca mijloc al educaţiei fizice, baschetul contribuie la realizarea sarcinilor educaţiei fizice
şcolare dintre care putem aminti:
 întărirea sănătăţii şi dezvoltarea fizică armonioasă;
 dezvoltarea capacităţii motrice;
 educarea calităţilor morale, ale trăsăturilor de caracter şi comportament.
Ca sport, baschetul, primeşte o altă semnificaţie pentru că prin practicarea lui se
urmăreşte valorificarea maximă a capacităţii motrice a practicanţilor.

Orientări actuale în metodica predării jocului de baschet.

Educaţia fizică are scopul de a realiza un echilibru între efortul fizic si cel intelectual al
elevului. Programele şcolare, cadrul organizatoric şi tehnologia de acţionare au cunoscut o
continuă perfecţionare în urma cercetării ştiinţifice din acest domeniu. Accentele cercetării
pentru creşterea eficienţei învăţământului şi a modernizării lui se pun pe urmatoarele:
a) Metoda educaţiei sportive se caracterizează prin practicarea integrală a jocului de
baschet, a structurilor cu caracter tehnico - tactic in paralel cu iniţierea în probleme de
regulament şi arbitraj.
Este o metodă care contribuie la integrarea socială prin practicarea sportului şi prin
dirijarea influenţelor pozitive ale acestuia asupra personalităţii umane şi implicit asupra
perfecţionării fiinţei umane.
Elementul caracteristic al acestei metode este " sportivitatea" sau " fair-play" - ul în aceste
activităţi de competiţie, depăşire şi autodepăşire.
b) Activizarea colectivului de elevi se poate face atât prin lecţiile de educaţie fizică,
activităţile sportive dar şi prin activitatea sportivă de masă. Activizarea colectivului de elevi
presupune dezvoltarea capacităţii de autoorganizare şi autoconducere a elevilor.
Dintre măsurile care se impun pentru realizarea acesteia putem aminti: iniţierea în
arbitraj (după o însuşire corectă a regulamentului de joc), agrenarea colectivului de elevi în
organizarea campionatului pe şcoală, întărirea responsabilităţii căpitanilor de echipă.
De asemenea, foarte important este şi stimularea elevilor pentru practicarea în scopuri
recreative, compensatorii prin conştientizarea contribuţiei la întărirea sănătăţii şi la dezvoltarea
fizică armonioasă, a educaţiei fizice şi sportului.
c) Modelarea presupune structurarea şi ordonarea conţinutului programei în diferite
modele. Pentru stabilirea modelelor trebuie să ţinem seama de comanda socială, tendinţele de
dezvoltare ale jocului şi conţinutul jocului.
Modelarea, în învăţarea jocului, reprezintă procedeul metodic de creare a condiţiilor
analoage jocului începând cu etapa iniţierii.
Pregătirea propriu - zisă prin lecţiile de educaţie fizică sau de antrenament sportiv
foloseşte modele pedagogice: modele tehnico- tactice (în atac şi apărare), modelul acţiunilor
colective (modelul de colaborare, modelul efortului, modelul de ambianţă).
Jocul de baschet este format din înlănţuiri de elemente şi procedee din care rezultă
diferitele acţiuni de joc, şi din procedee izolate.
Condiţiile modelării în procesul instruirii se pot grupa în:
- legarea elementelor tehnice între ele în cadrul unor structuri corespunzătoare
acţiunilor de joc;
- legarea elementelor de atac cu cele de apărare;
- exersarea elementelor tehnice şi a acţiunilor tactice în condiţii diferite de efort.
Toate aceste orientări îşi aduc contribuţia la dinamizarea lecţiei, diversificarea
conţinutului ei la stimularea marii mese de elevi la practicarea educaţiei fizice şi a sportului în
timpul liber. La rândul lor, acestea influenţează şi tehnologia didactică (componenţa care se
adresează tehnicii de realizare a obiectivelor instructiv - educative), modalităţile de lucru ale
profesorului şi elevului precum şi întregul ansamblu de relaţii profesor - elev.

Instruirea timpurie în jocul de baschet

Vorbind despre angrenarea timpurie a elevilor în practicarea organizată a jocului de baschet


trebuie să luăm în discuţie o denumire, de acum atât de bine cunoscută, şi anume - MINIBASCHET
- ul pe care am considerat că trebuie scris cu majuscule, datorită importanţei deosebite pe care o are
această etapă în viaţa viitorului baschetbalist.
In practica curentă şi în literatura de specialitate perioada minibasehetului este cuprinsă
între 9 - 1 2 ani, respectiv minibaschet II (9 -10 ani) si minibaschet I (11 - 12 ani ).
Prin contribuţia sa insemnată la dezvoltarea fizică armonioasă a elevilor, minibaschetul,
ca formă de practicare a jocului de baschet la vârstă mică, işi probează din plin eficienţa.
Practicarea organizată a jocului de baschet de la vârsta mică asigură perfecţionarea
motricităţii, formarea unei ţinute corecte, dezvoltarea fizică generală a organismului şi pe plan
psihic o accentuare a dezvoltări proceselor psihice şi a calităţilor pozitive de caracter. In acelaşi
timp, prin intermediul competiţiilor, elevii sunt atraşi pe terenul de baschet pentru a se angaja în
dispute specifice vârstei. Făcând abastracţie de rezultatele acestor dispute, rămâne marele castig de a
participa la o întrecere sportivă caracterizată prin dinamism si fair - play.
Este o şansă deosebită pentru elevii dotaţi de a fi îndrumaţi spre practicarea baschetului de
performaţă in unităţile şcolare de profil. În acest sens o contribuţie importantă si-o aduce
invăţămantul gimnazial care prin ora de educaţie fizică şi orele de activităţi sportive asigură baza
de masă a practicanţilor jocului de baschet din care elementele valoroase îşi vor putea desăvarşii
pregatirea in secţiile de performanţă ale cluburilor sportive.
Pregătirea timpurie a elevilor presupune o atenţie deosebită din partea profesorului care
conduce această activitate, in special în ceea ce priveşte cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi
sex, precum şi a unei permanente preocupări pentru perfecţionarea profesională, prin cunoaşterea
ultimelor noutăţi aparute ca rezultat al cercetării ştiinţifice, legate atât de domeniul metodologiei
de predare a jocurilor sportive, cât şi acelor din domeniul medicinei sportive.
Acestea vor avea un efect benefic asupra perfecţionării stilului de muncă şi implicit asupra
rezultatelor obţinute. O atenţie deosebită trebuie acordată mai ales la început, caracterului ludic al
exerciţiiior şi structurilor folosite în lecţiile de pregătire, cunoscându-se faptul că utilizându-se
întrecerile şi concursurile se evită plictiseală care la această vârstă se instaleaza destul de uşor.
Este indicat sa se foloseasca mijloace puţine dar care sa se exerseze de mai multe ori, iar
repetarea exerciţiilor şi jocurilor sa se faca in condiţii variate, noi, profesorul sa intervina cu
corectari esenţiale pentru a favoriza insuşirea de deprinderi corecte şi a impune cursivitate şi
ritm susţinut activităţii instrutictiv-educative.
Procesul de instruire trebuie astfel dirijat incât să formeze la elevi deprinderi de
autoorganizare, autoconducere, autoperfecţionare care să ducă la practicarea independentă şi
sistematica a jocului de baschet.
Alaturi de pregatirea practica, trebuie sa se acorde atenţie pregătirii teoretice care are o mare
insemnatate la elevi, deoarece asigură o participare constientă şi activă în procesul de pregătire.
Cunoştiinţele teoretice trebuie să fie în legatură cu execuţia corectă, cu greşeli frecvente
de execuţie, cu problemele de integrare a procedeelor tehnice cu tatctica colectivă, cu regulamentul
de joc.
Este indicată cunoaşterea unor aspecte din istoricul şi evoluţia jocului de baschet. Rezultate
bune privind pregătirea teoretica o dau şi vizionarile de jocuri urmărite atât în direct cât şi la
televizor. Profesorul trebuie să fie în orice moment pregătit ca să poate da răspuns elevilor la toate
intrebările despre sportul sau sportivul preferat pe care unii dintre ei ar vrea să îl aibă ca exemplu
in pregătire.
Înainte de a se începe pregătirea este absolut obligatorie vizita medicală pentru a se
evita producerea sau agravarea unor afecţiuni care ar putea pune în pericol sănătatea elevilor.

S-ar putea să vă placă și