Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Competitii importante:
2
Bazle tehnicii schiului
3
-forta de rezistenta a aerului la pivotarea schiului
-momentul fortei care caracterizeaza miscarile de roatie
-in traiectoria rectilinie apare conceptul de forta rectilinie
-traiectoria curbilinie reprezinta o tendinta de pastrare a rotatiei in functie de fortele
centripeta si centrifuga
-modificarea presiunilor aplicate asupra schiului in miscarea verticala-element de baza-
-la declansarea virajului conducerea acestuia apare controlul presiunii pe balansul vertical
4
Tehnica si metodica invatarii schiului
Tehnica de baza este un ansamblu de deprinderi motrice cu un continut specific care
permite deplasarea pe zapada cu eficiente maxime in diferite scopuri: formativ
,recreativ ,utilitar.
Prin analiza actiunilor motrice se permite determinarea continutului tehnicii de baza pe
grupe si procedee:
5
-cristiana cu contra derapaj
Succesiunea invatarii:
2.Acomodarea si alunecarea
-coborari ,franari ,accelerari
Coborarile sunt elemente de baza ale tehnicii care creaza dificultati in invatare datorita
vitezei, acomodarea echilibrului la actiunea fortelor externe
Sarcini:
-o pozitie corecta
-repartizarea greutatii pe schi
-dezvoltarea si perfectionarea echilibrului specific
Coborarea directa este executata pe linia pantei sau paralel cu aceasta.
6
Mecanismul tehnic:
-schiurile departate la 20-30 de cm fara decalaj antero-posterior
-schiuri egal incarcate
-ambele schiuri asezate pe talpa
-greutate este repartizata pe toata lungimea schiului
-articulatia genunchiului va fi flexata jos, mediu si inalt
-bust usor inclinat spre inainte
-spatele relaxat
-bratele inainte cu coatele flexate
-batul oblic inapoi
-privirea inainte 10-20m
Greseli:
-schiuri departate, inegal incarcate
-membrele inferioare arcuite sau in X
-pozitia rigida a corpului
-contractii musculare exagerate
-privirea in varful schiului
Cauzele:
-teama de panta si viteza
-contractura musculara exagerata
-calitati slabe ale echipamentului
Exercitii:
-de pe loc ,cu sau fara schiuri
-caderea si ridicarea din cadere
-scurte coborari directe cu usor balans vertical
-coborari directe cu usoare sarituri laterale
-coborari directe pe un schiu si pe celalalt
-coborari cu mers alternativ
-coborari cu pasi succesivi spre deal, spre vale
-diferite jocuri
Indicatii metodice:
-pozitia corecta
-alegerea unui poligon adecvat
-graduarea poligonului
Mijloace tehnice:
-schiurile paralele decalate antero-posterior aproximativ 10cm
7
-muchiile superioare infipte in zapada-greutate repartizata pe schiul din vale
-articulatia gleznei ,a genuchiului si soldurile in flexie
-genunchii orientati spre deal
-tibia apasa limba claparului
-bustul usor rasucit spre vale cu umarul din vale usor coborat
-arcuirea corpului:membre ,trunchi
-bratele flexate ,departate ,inainte
-privirea inante 20-30 m
Greseli:
-piciorul din vale mai intins decat cel din deal
-picioarele in X
-greutatea pe piciorul din deal
-schiuri pe talpa
-greutatea pe varf sau coada
-pozitia defecta a corpului si a bratelor
Indicatii metodice:
-pozitia corecta pe schiuri
-deprinderea corecta de incarcare a schiului
8
-usoare coborari cu balansari pe verticala
-diverse jocuri si concursuri
Pentru asigurarea unei invatari rapide si eficiente procedeele se utilizeaza intr-o anumita
ordine :
-complexitatea procedeului tehnic
-necesitatea practicii
-conditiile
-nivelul subiectilor
Metode de invatare:
1.Calea directa(are ca promotori francezii)
-exercitii efectuate cu picioarele paralele
-obisnuirea cu materialul de schi
-variante de deplasare pe teren plat
-intoarceri
-urcari
-coborarea directa cu oprire naturala
-ocolirea cu pivotarea umerilor si trecerea greutatatii de pe un picior pe altul
-coborarea oblica
-cristiana co rotatie spre deal-vale
9
-virare spre deal in plug ,spre vale
-viraje in jumatati de plug
-viraje cu picioarele paralele
10
Schiul alpin de competitie
Este un sport practicat de ambele sexe pe partii special amenajate .Presupune un potential
fizic deosebit ,resurse energetice si psihice mari ,adaptare la conditiile climaterice si
implica riscuri .Performanta este direct conditionata de calitatea materialului
folosit.Exista solicitari asupra sportivului pe toate planurile:fizic ,psihic ,tactic ,intelectual
,moral.Presupune totodata si o pregatire multilaterala.
La baieti adaptare la efort este usoara ,insa deprinderea din punct de vedere tehnic se face
mai greu.Varsta de performanta maxima este cuprinsa intre 19-25 de ani.Exista insa si
exceptii cand sportivii practica schiul ca sport de performanta pana la 30-37 de ani ,un
exemplu veritabil fiind Didier Cuche nascut in 16 august 1974.
Fetele sunt motrice si deprind mai usor tehnica ,insa sunt fragile din punct de vedere fizic
si psihic ,atat la cerintele fizice cat si la accidentari.Varsta maxima de performanta este de
19-25 de ani ,insa fara exceptii care sa depaseasca acesta varsta.
Diferentele dintre calitatile morfo-functionale fete-baieti este evidenta:
-fetele au un plus de finete ,fluiditate ,perseverenta ,coordonare ,dar sunt fragile.
-baietii au un plus de forta ,rezistenta ,viteza ,elementul exploziv ,disponibilitate psihica
mai mare la accidentari ,curaj ,dar deprind mai greu tehnica.
Din punct de vedere fiziologic ,sistemul cardio-vascular resimte o solicitare mare ,este
marita frecventa cardiaca ,arteriala ,creste numarul de hematii ,si al hemoglobinei si se
acumuleaza acid lactic in tesutul muscular.Apar solicitari mari si la nivelul aparatului
respirator la altitudini de peste 1500m.Efortul specific este anaerob.Cea mai mare parte a
energiei rezulta din procesele chimice anaerobe.Respiratia pulmonara se reface dupa 15
minute dupa proba efectuata.Consumul de energie este de pana la 310% mai mare decat
metabolismul bazal.
Caracteristica esentiala o reprezinta elasticitatea organismului schiorului ,prin adaptare la
efort-cresterea la valorile maxime si revenirea la cele normale intr-un timp foarte scurt
Din punct de vedere psihic ,dinamica neuropsihica este esentiala-capacitatea de
concentrare si decizie ,incordari ,supraincordari de natura psihica ,analiza ,eforturi mari
de vointa ,memorie vizuala.
Solicitarea aparatului locomotor este extrem de ridicata si presupune solicitari maxime
intr-un timp scurt.
Schiul este prototipul sportului de adaptare ,de improvizatie.Presupune o rezistenta
deosebita statica si dinamica a musculaturii trenului inferior ,a spatelui ,mobilitate
,tendoane si ligamente puternice ,o incordare eficienta a musculaturii,
Randamentul actual este net superior fata de trecutul apropiat .
Pregatirea este una pluridisciplinara si vine din partea unei intregi echipe(nutritionisti
,medici ,psihologi ,tacticieni ,antrenor pentru conditia fizica s.m.a.)
Schiul reprezinta 30% capacitate fizica ,25% capacitate psihica ,20%capacitate tehnico-
tactica ,20%materialul de cursa si prepararea acestuia ,iar 5% sansa.
11
Varsta de initiere este mica ,fiind o cerinta de importanta majora.Este practicat ca si joc
de la varsta de 5-6 ani ,etapa de initiere in tehnica de baza ,la 6-8 ani se fac acumulari de
elemente de baza ,la 8-10 ani se perfectioneaza tehnica de baza si se intra in tehnica de
concurs ,la 10-14 ani se introduce specializarea timpurie pe probe ,la 16-18 ani –juniori-
se incepe marea performanta ,iar la 20 de ani se intra in marea performanta.
12
Ocolirea
Fazele ocolirii:
1Preagtirea
2Faza de declansare
3Conducerea ocolirii
4Incheierea
Exista mecanisme care favorizeaza declansarea ocolirii :pasirea ,franarea dirijata ,rotatia
spre vale si translatia .La randul ei ,aceasta este usurata de balansul vertical ,balansul
antero-posterior ,arcuirea laterala a corpului si punctarea.
Balansul vertical
-reprezinta miscari ce se desfasoara pe axa verticala si care se concretizeaza in variatii ale
centrului de greutate ce creeaza variatii ale presiunii asupra schiului
-flexia se concretizeaza prin suprapresiune asupra sprijinului
-extensia presupune un efect de descarcare a centrului de greutate
-defineste o inlantuire de flexii si extensii ce dau un efect prelungit de descarcare
,usurand virajul
13
Punctarea
-presupune sprijinul in batul din vale ,interior ocolirii ,cu rol de echilibrare si de marcare
a momentul flexiei
Faza de declansare
-reprezinta momentul cel mai important in ocolire
-trebuie bine corelata cu mecanismul de incarcare-descarcare a centrului de greutate si cu
jocul de muchii (al canturilor de deal si vale).
14
Cristiana
2Declansarea ocolirii:
-debuteaza in momentul in care schiurile sunt departate
-schiurile se aseaza pe talpa
-schiul interior ocolirii se strecoara inainte
-punctarea se face cu batul din vale odata cu extensia
-are loc un usor balans longitudinal si rotarea genunchilor ,soldurilor trunchiului spre vale
Greseli:
In faza de pregatire
-proiectia greutatilor pe talonul schiurilor
-extensia foarte lenta
-nesincronizarea balansului cu decarcarea greutatii de pe un picior pe celalalt
-lipsa localizarii rotatiei la nivelul genunchilor si al soldurilor
15
In faza de conducere a cristianei
-trecerea deficitara de pe un schiu pe celalalt
-lipsa insurubarii la nivelul genunchilor
-pozitie defectoasa a corpului si a bratelor
-lipsa flexiei
Exrecitii:
Pentru perfectionare se face cristiana spre vale pe diferite arcuri de cerc prestabilite sau
marcate cu batul(traseu) ,cu declansare a rotatiei la stimul sonor ,pe trasee tot mai dificile
(viraje stranse ,defalcate) ,inclinatii diferite ,tipuri de zapada diferite .La sfarsit se
organizeaza diferite concursuri cu rol recreativ.
16
Cristiana spre vale cu cuntraderapaj
Este cristiana spre vale initiata prin contraderapaj (derapaj scurt controlat al cozilor) si
initiata prin rotatie.
Din punct de vedere al mecanismului tehnic avem urmatoarele faze:
1Pregatirea declansarii :se executa un usor viraj rotunjit spre deal ,blocat prin flexia
(ghemuirea) aociata cu insurubarea genunchilor spre deal ,simultan cu miscarea de
avantare ,avand ca efect usurarea cozilor si o derapare mai usoara.
Greseli :
Exercitii :
Din coborare oblica :ghirlande (balans anteroposterior cu jocul schiului coada –varf)
,ghirlande rotunjite cu declansare pe extensie.
Indicatii metodice :efectul blocarii contraderapajului este esential .Este des utilizata
pe suprafetele inclinate cu zapada tare ,in schiul extrem .Pentru usurarea schimbului
greutatii de pe un picior pe celalalt extensia se executa prin saritura (desprindere de pe
zapada).
17
Cristiana spre vale cu pasire
Cristiana spre vale initiata prin trecerea greutatii corpului pe schiul din deal (departat
divergent) declansata prin rotatie spre vale.
1Pregatirea declansarii :din coborare oblica se incarca exagerat schiul din vale printr-o
usoara flexie la nivelul genunchilor ,avand ca efect descaracrea schiului din deal;
profitand de descarcarea schiului din deal se orienteaza talonul schiului spre deal
2Declansarea ocolirii :printr-o extensie puternica in piciorul din vale are loc schimbul
greutatii pe piciorul din deal ,inclinarea corpului pe directia ocolirii ,iar schiul din vale
este apropiat de cel din deal.
Greseli :incarcare insuficienta a piciorului din vale ,lipsa departarii piciorului din deal
,ridicarea piciorului din deal ,lipsa impingerii energice in piciorul din vale.
Exercitii :trecerea alternativa de pe un picior pe celalalt ,pas de patinaj pe teren plat ,din
coborare oblica schimbari de directie (cu ocolire prin pasi succesivi) ,perfectionarea pe
panta abrupta , succesiune de viraje ,declansarea virajului la stimul sonor vizual etc.
18
Cristiana prin absorbtie
Este cristiana spre vale initiata prin amortizare ,declansata prin pivotarea si translatia
schiurilor spre vale (marcheaza inceputul tehnicii superioare si pregatirea pentru
concurs).Ca element ajutator se foloseste movila (in primele faze ale invatarii) pentru
absobtia-amortizarea prin diferite treceri.
Greseli
Exercitii :coborare directa cu trecerea peste movila si succesiuni de movile ;la fel si din
coborare oblica .Se lucreaza la movila izolata –din coborare oblica se executa flexie pe
varful movilei ,cristiana in ambele directii ,iar apoi se trece la succcesiuni de movile
La sfarsit se trece la absortia pe panta fara denivelari
19
Serpuirile
Caracteristici :
Procedee :
-serpuiri rotunjite (pe inclinatie medie ,mare)
-serpuire franta (pe inclinatie mare)
-serpuire accelerata (pe inclinatie mica sau in plat)
-serpuire cu amortizare (pe movila)
Indicatii metodice:
20
Particularitatile invatarii tehnicii schiului de fond
Probe :
-libere
-clasice pe diferite distante
-stafeta
-pursuit (urmarire)
-sprint
-maraton
-duatlon
-biatlon
Are o bogata traditie in Romania :Hangan Elena ,Rodica Dragus ,Monica Lazarut
,Mihaela Purdea ,Claudiu Suciu s.a.
In invatarea tehnicii se incepe cu invatarea tehnicii clasice dupa care se trece la tehnica
libera si a pasilor de patinaj.
Tehnica clasica :
-mers alternativ cu 2-4 pasi
-deplasare simultana cu impingere
-combinatii simultane
Tehnica libera :
-pasi de patinaj
-semipatinaj
-pasi cu sau fara impingeri simultan sau alternativ
Pasii de patinaj:
21
Succesiune de pasi de patinaj :
22