P. 1
Bazele Sportului de Alunecare

Bazele Sportului de Alunecare

|Views: 724|Likes:
Published by murenina
teoria bazelor schiului slpin
teoria bazelor schiului slpin

More info:

Published by: murenina on Apr 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/25/2013

pdf

text

original

Bazele sportului de alunecare

Schi nordic:fond ,biatlon Schi alpin:big foot,schi cross,freestyle ,offpist sau freeride, powding, mogoors s.a. Snowboarding :freeride, pipe, half pipe bordercross s.a. Sarituri cu schiurile
O caracteristica comuna este alunecarea (acomodarea echilibrului in conditii specifice), comportament educat nespeific fiintei umane. Fortele care actioneaza asupra corpului sunt: -din stand: forta gravitationala ,de srijin -din mers :centrifuga ,centripeta ,frecare Exista o serie de probleme legate de conditia fizica ,de variabilitatea situatiilor. Schiul este prototipul sportului de adaptare ,de improvizatie. Exista tot timpul in minte posibilitatea accidentarii ,fiind nevoie de depasirea sentimentului de autoconservare. Schiul alpin este un sport de alunecare , mijloc de relaxare ,mijloc specific educatiei fizice si un sport de performanta. Primele Jocuri Olimpice de iarna au loc in Chamonix in 1930. Primele gravuri au fost gasite in Norvegia datand de acum 500 de ani reprezentand siluete umane cu schiuri. Primele utilizari au fost utilitare ,pentru depalsare ,transport ,vanatoare ,iar ulterior sarcini militare. Anii 1800 reprezinta in istoria schiului alpin expolarea Polilor Nord si Sud ,schiul intrand in dotarea exploratorilor.Este utilizat ca sport de agrement in a-2a jumatate a sec. XVIII si ca mijloc de intrecere sau recreativ. Primele competitii au loc in1843 in Troms-Norvegia ca si cross country(in plat ,cu portiuni de coborare ,alergare si urcare).Treptat probele de coborare devin proba specifica .In 1892 are loc un concurs in Christiania in Oslo ,de unde ramane si denumirea de cristiana.Sariturile cu schiurile devin o disciplina separata .In Sondre Norhaim in anul 1860 apare bocancul si legatura de schi.Matias Zdarski perfectioneaza esential echipamentul de schi si tehnica specifica in primul tratat de schi.In Europa dezvoltarea schiului este exploziva(Scandinavia, Italia ,Franta ,Germania ,Austria ,Elvetia) .Pentru prima data schiul alpin este adaptat la conditiile specifice din Alpi (pante abrupte, teren accidentat).Apar statiuni turistice precum Chamonix sau St. Moris.Devine mijloc la moda de petrecere a timpului liber.In 1860 apar cluburi de schi in Franta si Anglia.In anul 1800 schiul tece Oceanul in S.U.A. in Wisconsin, Minessota.Primle competitii specifice au loc in California la Stokl(care este si fabrica de schi si in zilele de astazi).In 1930 apar primlele mijloace de urcare mecanizate.In 1934 apare prima telecabina in Davos in Elvetia.In 1920 Rudolf Leitner inventeaza cantul metalic.In 1924 Howard Head introduce o foita metalica la suprafata schiului pentru duritate ,iar in 1950 apar primele legaturi securit.

1

Competitii importante:
1922 Elvetia ,Sir Arnold intemeiaza la Kandahar primele competitii 1922 concursuri internationale de schi 1924 intemeierrea F.I.S. 1931 prima competitie F.I.S. 1952 probe de slalom ,slalom urias ,coborare ,super urias 1967 competitie de freestyle in Nevada

2

Bazle tehnicii schiului
Notiuni de fizica aplicate in studiul tehnicii de baza
Analiza tehnica de baza porneste de la explicarea unor notiuni care permit: Caracterizarea pozitiilor si gesturilor schiorului din exterior:comportament motric notiuni de biomecanica, fizica (mecanica miscarii) ,fiziologie , chinetica ,toate acestea permitand analiza din punct de vedere gestual al schiorului. Caracterizarea pozitiilor din interior de catre sportiv –psihomotricitatea-gestica schiorului trebuie privita ca eficienta transmisa schiului.

Prezenta schiului legata de factorul uman:
Exista 2 forte asupra schiului: Exterioara - reprezinta legatura in sistemul schior-schi ,cu exteriorul:gravitatia ,forta de frecare cu aerul si zapada ,forta centripeta si centrifuga. Interioara - contractia musculara-interconectarea diferitelor segmente ale corpului pentru gestul motric final din schi.

Comportamentul schiorilor pe zapada
Formula de constructie a schiului determina 2 tipuri principale de caracteristici: -caracteristicile geometrice ale schiului:talonul(varful schiului),bac sau talia schiului si spatula (coada schiului) -caracteristicile dinamice: reprezinta formula (sandwichul) materialului de constructie si ordinea in care acestea sunt montate.Schiul trebuie sa aiba elasticitate si duritate in acelasi timp.Ca material se foloseste compozitul :chevlar, inima de lemn (woodcore) intarit cu titan material ,folosit in industria aerospatiala. Sistemul schior-schi exercita perpendicular pe suprafata zapezii o presiune egala cu greutatea sistemului.Franarea reprezinta formarea unei pelicule de apa cu rol lubrifiant in alunecare de aceea traterea talpii schiului este foarte importanta.Forta de rezistenta a aerului este conferita de suprafata corpului. Alunecare este determinata si de calitatile bocancului ,elementul confort ,transmiterea informatiei schi-creier-bocanc, legatura de schi securit ,modul de dispunere a legaturii fata de spatula schiului. Fortele implicate in mentinerea echilibrului in alunecare (comporamentul dobandit printrun procedeu metodic specific reprezinta o problematica complexa). -repartizarea greutatilor pe planul inclinat pe partii de diferite inclinatii:mici (0-15 grade partii usoare),medii(15-20 medii) ,mari(20-30 dificile) -forta gravitationala actioneaza perpendicular pe suprafata de sprijin -forta de franare in sistemul schi-zapada -forta de rezistenta a aerului la pivotarea schiului

3

-momentul fortei care caracterizeaza miscarile de roatie -in traiectoria rectilinie apare conceptul de forta rectilinie -traiectoria curbilinie reprezinta o tendinta de pastrare a rotatiei in functie de fortele centripeta si centrifuga -modificarea presiunilor aplicate asupra schiului in miscarea verticala-element de baza-la declansarea virajului conducerea acestuia apare controlul presiunii pe balansul vertical

Fazele balansului vertical
1Flexia-raportat la balansul vertical coborarea centrului de sprijin se face prin cedare ,relaxare asociata cu atractia gravitationala a trenului inferior pana la compresieincarcare; la compresie se aduga 50-60 kg la greutatea corpului +gravitatie;flexia permite un anumit timp de descarcare de greutate. 2Inversul flexiei-extensia- abordare unei pozitii mai joase urmata de miscarea de ridicare pana la punctul maxim ,franata de forta gravitationala 3Absortia-tehnica moderna 4Balansul longitudinal-incarcarea talonului spatulei reprezinta accelerarea ,iar a varfului franarea 5Schimbul de muchii-muchia superioara (din deal),si inferioara;acest schimb de pe o muchie pe cealalta se face pe talpa schiului si se mai numeste cantare-decantare 6Transferul sprijinului-transferul greutatii pe schiul exterior(din vale) 7Pivotarea schiurilor este o actiune a schiurilor care se executa prin constructia lor 8Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii presupune actiuni de rotatie a umerilor ,plasare a soldurilor pe deal

4

Tehnica si metodica invatarii schiului
Tehnica de baza este un ansamblu de deprinderi motrice cu un continut specific care permite deplasarea pe zapada cu eficiente maxime in diferite scopuri: formativ ,recreativ ,utilitar. Prin analiza actiunilor motrice se permite determinarea continutului tehnicii de baza pe grupe si procedee: 1.Variante de deplasare pe teren plat : -mers alternativ -mers cu 2 pasi -mers alternativ cu 4 pasi -mers simultan cu un pas de impingere, cu 2 pasi de impingere -pasul de patinaj si jumatate de pas 2.Variante de urcare a pantei: -urcare cu pas batut pe zapada -urcare oblica -urcare in trepte -urcare in foarfece 3.Schimbarea directiei de pe loc(intoarcerile): -cu pas adaugat -intoarcere in evantai -varf-coada si invers -prin saritura 4.Trecerile peste denivelari de teren cu adoptarea pozitiei corpului: -prin amortizare -prin escamotare -prin saritura 5.Franarile: -prin derapaj(lateral,oblic) -prin plug -jumatate de plug 6.Schimbarea directiei prin: -alunecare(ocolire) -pasi succesivi -franare dirijata(plug) -rotatie-pivotare -cristiana cu desprindere -cristiana cu departare -cristiana cu rotatie -cristiana cu amortizare -cristiana spre vale cu pasire -cristiana cu contra derapaj

5

7.Ocoliri realizate prin translatie: -serpuire accelerata -serpuire franata -serpuire cu absortie

Succesiunea invatarii:
1.Acomodarea cu materialele de schi(alegerea corecta) 2.Mersul pe schi 3.Urcarile 4.Schimbarile de directie de pe loc 5.Coborarea directa ,oblica 6.Franarile 7.Schimbarea de directie din alunecare 8.Ocolirile 9.Cristiana

1.Acomodarea cu schiul si deplasarea:
-prinderea bocancului pe schiu -primele variante de deplasare ,3sarcini specifice -obisnuirea cu schiurile -insusirea unei pozitii corecte -educarea primara a echilibrului in alunecare

Exercitii si indicatii metodice:
-numar corespunzator de repetitii -pozitie corecta -intelegerea repartizarii greutatii -exercitii selectate

2.Acomodarea si alunecarea -coborari ,franari ,accelerari
Coborarile sunt elemente de baza ale tehnicii care creaza dificultati in invatare datorita vitezei, acomodarea echilibrului la actiunea fortelor externe Sarcini: -o pozitie corecta -repartizarea greutatii pe schi -dezvoltarea si perfectionarea echilibrului specific Coborarea directa este executata pe linia pantei sau paralel cu aceasta.

6

Mecanismul tehnic: -schiurile departate la 20-30 de cm fara decalaj antero-posterior -schiuri egal incarcate -ambele schiuri asezate pe talpa -greutate este repartizata pe toata lungimea schiului -articulatia genunchiului va fi flexata jos, mediu si inalt -bust usor inclinat spre inainte -spatele relaxat -bratele inainte cu coatele flexate -batul oblic inapoi -privirea inainte 10-20m Greseli: -schiuri departate, inegal incarcate -membrele inferioare arcuite sau in X -pozitia rigida a corpului -contractii musculare exagerate -privirea in varful schiului Cauzele: -teama de panta si viteza -contractura musculara exagerata -calitati slabe ale echipamentului Exercitii: -de pe loc ,cu sau fara schiuri -caderea si ridicarea din cadere -scurte coborari directe cu usor balans vertical -coborari directe cu usoare sarituri laterale -coborari directe pe un schiu si pe celalalt -coborari cu mers alternativ -coborari cu pasi succesivi spre deal, spre vale -diferite jocuri Indicatii metodice: -pozitia corecta -alegerea unui poligon adecvat -graduarea poligonului Coborarea oblica este executata pe o directie oblica fata de linia pantei. Mijloace tehnice: -schiurile paralele decalate antero-posterior aproximativ 10cm -muchiile superioare infipte in zapada-greutate repartizata pe schiul din vale -articulatia gleznei ,a genuchiului si soldurile in flexie -genunchii orientati spre deal

7

-tibia apasa limba claparului -bustul usor rasucit spre vale cu umarul din vale usor coborat -arcuirea corpului:membre ,trunchi -bratele flexate ,departate ,inainte -privirea inante 20-30 m Greseli: -piciorul din vale mai intins decat cel din deal -picioarele in X -greutatea pe piciorul din deal -schiuri pe talpa -greutatea pe varf sau coada -pozitia defecta a corpului si a bratelor Exercitii de pe loc cu sau fara bete: -schimbarea pozitiei in joasa ,medie ,inalta -sarituri succesive -asezarea succesiva a schiului talpa-cant Exercitii din coborare oblica cu : -ridicarea cozii -ridicarea intregului schiu -rasuciri ale trunchiului spre vale asociate cu atingerea piciorului din vale cu o mana si cu ambele -pasi alternativi spre deal Indicatii metodice: -pozitia corecta pe schiuri -deprinderea corecta de incarcare a schiului Linie metodica de invatare a coborarii directe la copii de 5-6 ani -alegerea materialului potrivit: clapari nici prea mici nici prea mari, schiuri corelate cu inaltime fiecaruia ,echipament cat mai adecvat conditiilor climatice de afara -obisnuirea cu echipamentul: explicarea incaltarii bocancului ,strangerea pe picior, prinderea lui pe schiu ,desprinderea etc. -cateva variante de mers pe schiuri: mers paralel cu miscarea bratelor simultan -cateva variante de intoarcere :cu pasi adaugati si prin evantai -exercitii de urcare :urcare cu pasi batuti pe zapada pentru inceput -alegerea pantei de alunecare;sa aiba o inclinatie usoara de 0-15 grade si o contrapanta pentru orpire -explicarea pozitiei de baza -exersarea pozitiei de baza de pe loc -invatarea caderii si ridicarii -usoare coborari cu balansari pe verticala -diverse jocuri si concursuri

8

Succesiunea invatarii tehnicii schiului alpin
Pentru asigurarea unei invatari rapide si eficiente procedeele se utilizeaza intr-o anumita ordine : -complexitatea procedeului tehnic -necesitatea practicii -conditiile -nivelul subiectilor Diferite scoli sau curente: Matias Zdarski primul intemeietor al unei scoli de schi din Norvegia, la sfarsitul sec. al XIX, structureaza prima metoda de baza-virajul de tip stem(stem cristianic) Scoala de Arbesg- Norvegia-Hans Schinder- abordarea cu 2 beteScoala de la Innsbruck –Toni Sellos Scoala Franceza –Emili Alanis-cucereste toate mediile Scoala Austriaca ,Germana ,Italiana Boghen viraj –convergenta schiurilor tinteste la forma de virare cu picioarele paralele Tehnica de concurs deriva din tehnica de baza. Metode de invatare: 1.Calea directa(are ca promotori francezii) -exercitii efectuate cu picioarele paralele -obisnuirea cu materialul de schi -variante de deplasare pe teren plat -intoarceri -urcari -coborarea directa cu oprire naturala -ocolirea cu pivotarea umerilor si trecerea greutatatii de pe un picior pe altul -coborarea oblica -cristiana co rotatie spre deal-vale 2.Calea indirecta (scoala austriaca): -folosirea plugului-convergenta -acomodarea -variante de deplasare -intoarceri -urcari -coborare directa ,coborare directa cu franare in plug -virare spre deal in plug ,spre vale -viraje in jumatati de plug -viraje cu picioarele paralele

9

3.Calea mixta-intrepatrunderea mijloacelor Latimea schiului este corelata cu talia de dimensiuni mai mici Exercitii pentru initierea ocolirii prin franare in plug si jumatati de plug: -initierea plugului de pe loc cu schiuri si fara -coborare directa cu oprire in plug si jumatati de plug -coborare oblica cu oprire in jumatati de plug -intoarceri cu schiurile convergente -proiectarea schiurilor pe canturile interioare -proiectarea greutatii spre varfuri prin tibie in limba claparului

10

Schiul alpin de competitie
Este un sport practicat de ambele sexe pe partii special amenajate .Presupune un potential fizic deosebit ,resurse energetice si psihice mari ,adaptare la conditiile climaterice si implica riscuri .Performanta este direct conditionata de calitatea materialului folosit.Exista solicitari asupra sportivului pe toate planurile:fizic ,psihic ,tactic ,intelectual ,moral.Presupune totodata si o pregatire multilaterala. La baieti adaptare la efort este usoara ,insa deprinderea din punct de vedere tehnic se face mai greu.Varsta de performanta maxima este cuprinsa intre 19-25 de ani.Exista insa si exceptii cand sportivii practica schiul ca sport de performanta pana la 30-37 de ani ,un exemplu veritabil fiind Didier Cuche nascut in 16 august 1974. Fetele sunt motrice si deprind mai usor tehnica ,insa sunt fragile din punct de vedere fizic si psihic ,atat la cerintele fizice cat si la accidentari.Varsta maxima de performanta este de 19-25 de ani ,insa fara exceptii care sa depaseasca acesta varsta. Diferentele dintre calitatile morfo-functionale fete-baieti este evidenta: -fetele au un plus de finete ,fluiditate ,perseverenta ,coordonare ,dar sunt fragile. -baietii au un plus de forta ,rezistenta ,viteza ,elementul exploziv ,disponibilitate psihica mai mare la accidentari ,curaj ,dar deprind mai greu tehnica. Din punct de vedere fiziologic ,sistemul cardio-vascular resimte o solicitare mare ,este marita frecventa cardiaca ,arteriala ,creste numarul de hematii ,si al hemoglobinei si se acumuleaza acid lactic in tesutul muscular.Apar solicitari mari si la nivelul aparatului respirator la altitudini de peste 1500m.Efortul specific este anaerob.Cea mai mare parte a energiei rezulta din procesele chimice anaerobe.Respiratia pulmonara se reface dupa 15 minute dupa proba efectuata.Consumul de energie este de pana la 310% mai mare decat metabolismul bazal. Caracteristica esentiala o reprezinta elasticitatea organismului schiorului ,prin adaptare la efort-cresterea la valorile maxime si revenirea la cele normale intr-un timp foarte scurt Din punct de vedere psihic ,dinamica neuropsihica este esentiala-capacitatea de concentrare si decizie ,incordari ,supraincordari de natura psihica ,analiza ,eforturi mari de vointa ,memorie vizuala. Solicitarea aparatului locomotor este extrem de ridicata si presupune solicitari maxime intr-un timp scurt. Schiul este prototipul sportului de adaptare ,de improvizatie.Presupune o rezistenta deosebita statica si dinamica a musculaturii trenului inferior ,a spatelui ,mobilitate ,tendoane si ligamente puternice ,o incordare eficienta a musculaturii, Randamentul actual este net superior fata de trecutul apropiat . Pregatirea este una pluridisciplinara si vine din partea unei intregi echipe(nutritionisti ,medici ,psihologi ,tacticieni ,antrenor pentru conditia fizica s.m.a.) Schiul reprezinta 30% capacitate fizica ,25% capacitate psihica ,20%capacitate tehnicotactica ,20%materialul de cursa si prepararea acestuia ,iar 5% sansa. Varsta de initiere este mica ,fiind o cerinta de importanta majora.Este practicat ca si joc de la varsta de 5-6 ani ,etapa de initiere in tehnica de baza ,la 6-8 ani se fac acumulari de elemente de baza ,la 8-10 ani se perfectioneaza tehnica de baza si se intra in tehnica de

11

concurs ,la 10-14 ani se introduce specializarea timpurie pe probe ,la 16-18 ani –juniorise incepe marea performanta ,iar la 20 de ani se intra in marea performanta.

12

Ocolirea
Este un element tehnic complex caracterizat prin schimbarea directiei de deplasare. Pentru a schimba directia de deplasare trebuie actionat cu o anumita forta ,furnizata de schior prin contractia musculara ,alimentata la randul ei de procesele chimice anaerobe.

Fazele ocolirii:
1Preagtirea 2Faza de declansare 3Conducerea ocolirii 4Incheierea Exista mecanisme care favorizeaza declansarea ocolirii :pasirea ,franarea dirijata ,rotatia spre vale si translatia .La randul ei ,aceasta este usurata de balansul vertical ,balansul antero-posterior ,arcuirea laterala a corpului si punctarea.

Balansul vertical
-reprezinta miscari ce se desfasoara pe axa verticala si care se concretizeaza in variatii ale centrului de greutate ce creeaza variatii ale presiunii asupra schiului -flexia se concretizeaza prin suprapresiune asupra sprijinului -extensia presupune un efect de descarcare a centrului de greutate -defineste o inlantuire de flexii si extensii ce dau un efect prelungit de descarcare ,usurand virajul

Balansul longitudinal (antero-posterior)
-este strans corelat de balansul vertical -se concretizeaza prin 2 tipuri de miscari:de avantare spre inainte si de recul spre inapoi -influenteaza echilibrul si declansarea virajului -miscarea de avantare se identifica cu intrarea in viraj ,iar cea de reculul cu accelerarea virajului

Arcuirea laterala a corpului
-este un apanaj al tehnicii moderne a schiului (tehnica taierii) ,favorizand declansarea ocolirii -se realizeaza prin proiectia genunchilor si a bazinului spre deal ,iar trunchiul si bratele spre vale

Punctarea
-presupune sprijinul in batul din vale ,interior ocolirii ,cu rol de echilibrare si de marcare a momentul flexiei

13

Faza de declansare
-reprezinta momentul cel mai important in ocolire -trebuie bine corelata cu mecanismul de incarcare-descarcare a centrului de greutate si cu jocul de muchii (al canturilor de deal si vale).

Rotatia spre vale
-este o miscare complexa de rotatie a corpului in jurul unei axe -poate fi localizata la diferite etaje ale corpului -accentul cade pe rotatia genunchilor (tehnica mai veche),iar trunchiul descrie o traiectorie circulara la nivelul bazinului (tehnica moderna) -trunchiul are rol redus ,executa miscari compensatorii ,de echilibrare -corpul se afla in contrarotatie si executa o proiectie circulara.

14

Cristiana
-pozitia schiurilor este paralela -reprezinta punctul de trecere la procesul superior de virare in schiul alpin modern

Cristiana spre vale prin rotatie
Din punct de vedere al mecanismului tehnic avem urmatoarele faze: 1Pregatirea descarcarii ,a initierii virajului: -din coborare oblica sau directa (de obicei oblica) ,pozitia medie pe schiuri ,schiorul executa o flexie lenta urmata de o extensie puternica (se folosesc comenzile JOS-SUS cu tonalitati diferite astfel incat sa sugereze modul de ridicare sau coborare) 2Declansarea ocolirii: -debuteaza in momentul in care schiurile sunt departate -schiurile se aseaza pe talpa -schiul interior ocolirii se strecoara inainte -punctarea se face cu batul din vale odata cu extensia -are loc un usor balans longitudinal si rotarea genunchilor ,soldurilor trunchiului spre vale 3Conducerea ocolirii pe o anumita raza: -un rol important il joaca apanajul genunchilor ,care se face printr-o miscare de insurubare spre interiorul ocolirii -are loc transferul de greutate de pe piciorul din vale pe viitorul picior din vale(piciorul opus) ,asociat cu flexie (coborare) 4Finalul cristianei ne gaseste in pozitie flexata si este momentul ce marcheaza urmatorul sir de cristiane.

Greseli:
In faza de pregatire -proiectia greutatilor pe talonul schiurilor -extensia foarte lenta -nesincronizarea balansului cu decarcarea greutatii de pe un picior pe celalalt -lipsa localizarii rotatiei la nivelul genunchilor si al soldurilor In faza de conducere a cristianei -trecerea deficitara de pe un schiu pe celalalt

15

-lipsa insurubarii la nivelul genunchilor -pozitie defectoasa a corpului si a bratelor -lipsa flexiei

Exrecitii:
Pentru pregatirea cristianei -din coborare oblica ,are loc alunecarea asociata cu succesiuni de balans in ritm specific -punctare in momentul extensiei -ghirlandele-incarcarea alternativa spatula-talon asociate cu balans vertical in rotatie Pentru faza de declansare -cristiana prin rotatie spre deal ,efectuata din coborare oblica ,iar apoi din coborare directa Pentru ultima faza -cristiana prin rotatie spre vale ,efectuata din coborare oblica -se cere defalcarea clara a fazelor Pentru perfectionare se face cristiana spre vale pe diferite arcuri de cerc prestabilite sau marcate cu batul(traseu) ,cu declansare a rotatiei la stimul sonor ,pe trasee tot mai dificile (viraje stranse ,defalcate) ,inclinatii diferite ,tipuri de zapada diferite .La sfarsit se organizeaza diferite concursuri cu rol recreativ.

16

Cristiana spre vale cu cuntraderapaj
Este cristiana spre vale initiata prin contraderapaj (derapaj scurt controlat al cozilor) si initiata prin rotatie. Din punct de vedere al mecanismului tehnic avem urmatoarele faze: 1Pregatirea declansarii :se executa un usor viraj rotunjit spre deal ,blocat prin flexia (ghemuirea) aociata cu insurubarea genunchilor spre deal ,simultan cu miscarea de avantare ,avand ca efect usurarea cozilor si o derapare mai usoara. 2Declansarea virajului :se executa printr-o exstensie in sprijin pe muchiile superioare din deal ,totul asociat cu o avantare si punctarea batului din vale simultan cu rotatia spre vale a partii exterioare a corpului ,avand ca efect schimbarea de directie. 3Conducerea ocolirii :presupune insurubarea genunchilor (flexie-coborare-impingere inainte) asociat cu schimbul de greutate de pe un picior pe celalalt.

Greseli :
In faza de declansare :lipsa contraderapajului ,a blocarii contraderapajului ,pozitii deficitare ,lipsa balansului.

Exercitii :
Din coborare oblica :ghirlande (balans anteroposterior cu jocul schiului coada –varf) ,ghirlande rotunjite cu declansare pe extensie.

Indicatii metodice :efectul blocarii contraderapajului este esential .Este des utilizata
pe suprafetele inclinate cu zapada tare ,in schiul extrem .Pentru usurarea schimbului greutatii de pe un picior pe celalalt extensia se executa prin saritura (desprindere de pe zapada).

17

Cristiana spre vale cu pasire
Cristiana spre vale initiata prin trecerea greutatii corpului pe schiul din deal (departat divergent) declansata prin rotatie spre vale. Din punct de vedere al mecanismului tehnic avem urmatoarele faze: 1Pregatirea declansarii :din coborare oblica se incarca exagerat schiul din vale printr-o usoara flexie la nivelul genunchilor ,avand ca efect descaracrea schiului din deal; profitand de descarcarea schiului din deal se orienteaza talonul schiului spre deal 2Declansarea ocolirii :printr-o extensie puternica in piciorul din vale are loc schimbul greutatii pe piciorul din deal ,inclinarea corpului pe directia ocolirii ,iar schiul din vale este apropiat de cel din deal.

Greseli :incarcare insuficienta a piciorului din vale ,lipsa departarii piciorului din deal
,ridicarea piciorului din deal ,lipsa impingerii energice in piciorul din vale.

Exercitii :trecerea alternativa de pe un picior pe celalalt ,pas de patinaj pe teren plat ,din
coborare oblica schimbari de directie (cu ocolire prin pasi succesivi) ,perfectionarea pe panta abrupta , succesiune de viraje ,declansarea virajului la stimul sonor vizual etc.

18

Cristiana prin absorbtie
Este cristiana spre vale initiata prin amortizare ,declansata prin pivotarea si translatia schiurilor spre vale (marcheaza inceputul tehnicii superioare si pregatirea pentru concurs).Ca element ajutator se foloseste movila (in primele faze ale invatarii) pentru absobtia-amortizarea prin diferite treceri. Din punct de vedere al mecanismului tehnic avem urmatoarele faze: 1Pregatirea declansarii: (in poligon specific) se realizeaza pe partea ascendenta a movilei ;din coborare oblica urcand treptat pe movila se realizeaza progresiv o amortizare prin suprapresiune -flexia genunchiului (‘genunchi moale’) si a coapselor pe bazin. 2Declansarea ocolirii :in momentul trecerii varfului schiului peste movila are loc pivotarea schiurilor cu ajutorul bazinului si transferul de greutate ;aceasta miscare este asociata cu punctarea spre vale urmand conducerea ocolirii pe partea descendenta a movilei simultan cu extensia genunchilor.

Greseli
In faza de pregatire pozitia este una rigida ,flexie insuficienta In faza de declansare :declansarea tarzie In faza de conducere :lipsa pivotarii si a translatiei schiurilor

Exercitii :coborare directa cu trecerea peste movila si succesiuni de movile ;la fel si din
coborare oblica .Se lucreaza la movila izolata –din coborare oblica se executa flexie pe varful movilei ,cristiana in ambele directii ,iar apoi se trece la succcesiuni de movile La sfarsit se trece la absortia pe panta fara denivelari

Indicatii metodice :este o tehnica superioara fiind un procedeu eficient
In tehnica moderna se mai numeste si viraj taiat . Deschide noi orizonturi in dezvoltarea tehnicii pe orice panta sau zapada

19

Serpuirile
Sunt virajele declasate prin translatie Reprezinta inlantuiri ritmice de viraje spre vale de o parte si de alta a pantei Caracteristici : -coborarea oblica este din ce in ce mai redusa -inlantuirea simetrica a virajelor fata de linia pantei -linia pantei este egala cu axa serpuirii -se mentine un ritm constant de executie -tehnic ,trenul superior lucreaza independent de trenul inferior Procedee : -serpuiri rotunjite (pe inclinatie medie ,mare) -serpuire franta (pe inclinatie mare) -serpuire accelerata (pe inclinatie mica sau in plat) -serpuire cu amortizare (pe movila) Indicatii metodice: Ritmul ocolirii poate fi determinat de punctare cu batul din vale. Se respecta principiul tehnic al ocolirilor spre vale. Invatarea se face pe panta medie-mica cu acelasi tip de serpuire ,in acelasi ritm. Consolidarea si perfectionarea presupune alternarea inclinatiei pantei (medie-abrupta) ,cu diferite ritmuri.

20

Particularitatile invatarii tehnicii schiului de fond
Schiul fond este descendent direct al schiului nordic. Efortul este aerob. Presupune parcurgerea pe schiuri a unei portiuni de traseu plat ,cu urcari si coborari. Exista 2 forme de practicare ale schiului fond : -petrecere a timpului liber -sport de performanta ,sport olimpic ,campionat mondial Probe : -libere -clasice pe diferite distante -stafeta -pursuit (urmarire) -sprint -maraton -duatlon -biatlon Are o bogata traditie in Romania :Hangan Elena ,Rodica Dragus ,Monica Lazarut ,Mihaela Purdea ,Claudiu Suciu s.a. In invatarea tehnicii se incepe cu invatarea tehnicii clasice dupa care se trece la tehnica libera si a pasilor de patinaj.

Tehnica clasica :
-mers alternativ cu 2-4 pasi -deplasare simultana cu impingere -combinatii simultane

Tehnica libera :
-pasi de patinaj -semipatinaj -pasi cu sau fara impingeri simultan sau alternativ

Pasii de patinaj:
-presupun transferul de greutate de pe un picior pe celalalt ,miscare asociata cu impingere in alunecare (pozitia divergenta a schiurilor)

21

Succesiune de pasi de patinaj : -semipatinaj cu un schiu pe o directie iar celalalt pe directia de alunecare -pasi de patinaj fara impingere -2 pasi plus impingere simultana -un pas cu impingere simultana -pasi de patinaj cu impingeri altrnative Pentru eficienta impingerii in alunecare: 1.Piciorul incarcat este flexat din genunchi 2.Schiul este asezat pe cantul interior 3.Greutatea este repartizata aproximativ la jumatatea schiului 4.flexie genunchilor si a soldului este ampla 5.trnchiul este inclinat inainte aproximativ la 50 de grade

22

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->