PUNCȚIA RAHIDIANĂ

● Definiție:
Patrunderea cu un ac in spatiul subrahnoidian, printre vertebre reprezinta punctia rahidiana.
Spre deosebire de celelalte tipuri de punctii care au doar scop explorator si terapeutic, punctia
rahidiana are si un scop anestezic ce consta in introducerea substantelor anestezice
(rahianestezie).
Scopul explorator al punctiei rahidiene consta in masurarea presiunii lichidului cefalorahidian,
recoltarea acestuia pentru a fi examinat la microscop si in laborator si injectarea de substante
radioopace pentru examenul radiologic al maduvei spinarii.

1. Pregătirea materialelor:
 Muşama şi aleză.
 Mănuşi de cauciuc.
 Alcool, tinctură de iod.
 Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei.
 Trocar şi seringi sterile.
 Medicamente – soluţii anestezice.
 Manometru Claude.
 Materiale necesare pentru recoltări.

2. Pregătirea psihică:
 Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.
 Se explică necesitatea procedurii și se obține acordul pacientului

3. Pregătirea fizică:
 Se asigură poziţia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu coapsele flectate pe
abdomen, bărbia în piept.
 Sau poziţie şezând cu bărbia în piept, braţele încrucişate pe umeri, spatele arcuit.

4. Efectuarea procedurii – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE:

Execuţia puncţiei - Puncţia se execută de către medic cu ajutorul asistentului medical
 Medicul execută anestezia locală şi puncţia
 Se spală şi se dezinfectează mâinile.
 Se îmbracă mănuşi de protecţie
Rolul asistentei în efectuarea puncţiei:
 Protejează lenjeria de pat şi de corp.
 Asigură poziţia bolnavului.
 Dezinfectează locul puncţiei.
 Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi serveşte medicul funcţie de scopul
urmărit.
 Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.
 Serveşte manometrul Claude.
 Completează buletinele de analiză şi preia pentru laborator produsele recoltate.
 Aplică un pansament la locul puncţiei.
 Notează puncţia executată, cantitatea de lichid extrasă, aspectul, eventualele incidente
şi accidente.
5. Îngrijirea pacientului:
 Se asigură repaus la pat 24 ore în poziţie decubit dorsal fără pernă 6 ore.
 După 6 ore pacientul se poate alimenta şi hidrata la pat.
 Se supraveghează funcţiile vitale.
 Se informează medicul în cazul apariţiei de vărsături, greţuri, cefalee.

6. Reorganizarea locului de muncă:

 După finalizarea puncției asistenta medicală strânge, sortează și aruncă selectiv
materialele utilizate, dezinfectează zona de lucru și o pregătește pentru următorul
pacient.

7. Notarea procedurii:
 Asistenta medicală notează puncţia executată, cantitatea de lichid extrasă, aspectul,
eventualele incidente şi accidente.

8. Evaluarea eficacităţii procedurii

a) rezultate aşteptate/dorite:
 Efectuarea puncției fără incidente

b) rezultate nedorite / ce faceţi?

 Sindrom postpuncţional – ameţeli, cefalee, vărsături, rahialgii – datorat hipotensiunii
lichidiene provocate de puncţie.
 Hemoragii pe ac în timpul puncţiei
 Dureri violente în membrele inferioare, determinate de atingerea ramificaţiilor cozii de
cal sau măduvei spinării, cu vârful acului.
 Contractura feţei, gâtului sau a unui membru prin atingerea măduvei cervicale când s-a
executat puncţia sub occipital.
 Şoc reflex – poate duce la sincope mortale; accidentul este foarte rar.