AMILCAR GEORGESCU, ROBERT LICHTENBERG, SONIA VULPESCU TEHNICA ; RADIOGRAFICA cu 458 FicuAl i EDITURA MEDICALA BUCURESTI 1956INTRODUCERE Operatia fundamental in radiologie este radiografia Un examen radiologic nu este complet dacik nu se face cel putin o radiografie, care, in uncle cazuri, urmeai scopiel pregititoare. Dar, dacd de multe ori ne dispensim de radiografie, o, facem din economie de material sau tin adio- Imaginea ratioscopicd este mobil si uneori foarte pa- lidi, inconstanta in ce priveste impresille pe care le lasi asupra retinef; multe detalii sint plerdute gi dupa un namar mai mare de examene ficute in sir ochiul oboseste intr-atit, ineit devine iluzori. Piri a ne gindi 64 micyorim importanta radioscopiei, care isi are utllizarea capitali. in examenul plaminului,inimi i al tubului digestiv, trebuie si recunoaslem totuji ci pe 0 bund radiogralie descoperim uneori detalii nebinuite la radioscopie. In afard de aceasta, o radiograile este totdea- tuna un document convingitor si pentru altii, un element de comparatie in evolutia unei afectiuni, face parte din mate- ialul stiinfific al radfologului care fgi aleStuiegte © arhivié cee va servi pentru un eventual studiu 5i, in fine, serveste ca material didactic in invijimintal de specialitate Dar dacd o radiografie executath in conditit optime (de pozitie, de regim etc.) este un element important pentru stabilirea unui diagnostic, instituirea unei terapeutie, urmi- rirea evolujiel bolii si pentra constatarea eficacititii unui fratament, tot atit de diunitoare este o radiogralie ficuté fri cunoasteres unet tehnici perfecte; ea poate indruma iagnosticul pe o cale gresiti, avind consecinfe dezastruoare entra bolnav, incit se poate spune ci, decit 0 radiogralie Proasté, mai bine nici una, La inceputurile radiologiel exista un scepticism marcat in privinga valorit radiodiagnosticului: el s-a translormat intr-o dependen{i prea accentuaté a medicinel fati de radiologie, incit se intilnese medici, din fericire nu prea ‘mulfi, care incep examenul bolnavului printe-o explorare radiologic’ si, cind aceasta indici o modificare cit de micd a normalului, se agafi de ea cu indirjirea unui inecat, Dar 0 radiogratie prost executati di umbre patologice care nu s-ar vedea pe © incidents falsi, © pozifie gresité, 0 developare anumite artefacte pe film, dau imagini de le- ziuni acolo unde nu sint. Ne inchipuim deci ce ar reculta de aici dac medicul internist sau chirurgul ar {i robii e menului radiologic si nu s-ar mai gindi Ja tabloul clinic al Doli Este deci indispensabil ca acela care face un examen adiologle si cunoasci bine tehnica de obfinere @ unor fmagini reale 5i utile diagnosticului, pentra a nu incurca ji mai malt o actiune care de la inceput poate fi gresité.fn leratura medical romind nu existi ined un manual de tehnica radiograficd, gi atit medicii radiologi, eit si per- sonalul tehnic nu au la indemini un indreptar pe care si- consulte cind executi © radiografle, Fiecare are metodele fi tehnicile sale; unii reugesc, alfi nu; unii folosese materia Tul in mod util, alfii risipese material s! timp fard a obfine © imagine intrebuingabilé, Un tehnician, oricit de multi ex perienti ar ave porifile intrebuinjage curent astizi; el are nevoie de un ghid care si-i aminteascd diverse amdnunte indispensabile reugitel Pentru toate aceste considerente ne-am striduit sii pre- zentim celor ee practicé radiologia, medici si tehnicteni, nu ‘un tratat complet, care ar fi cerut nesfirsite pagini, ci un ‘manual cu nofiuni practice de tehnicd radiograt constituie 0 cilliuzi in practica de toate zilele, fionar, eit gi la policlinic. ‘Manualul a fost inceput cu mul ani in urmi de unul dintre nof, dar mu a patut apres, imprimarea sa fiind costi- sitoare, Astizi, grajie Edituril medicale, am reluat luerares, de data aceasta in trel, am modernizat-o si am putut s-0 realizim in conditille in care se prezinti. Nu avem pretenfia de a fi facut 0 lucrare originaki; am cercetat literatura pe care am avut-o la indeminé i am sintetizat materialul, tre- cindw-l prin prisma experienfei noastre (unul dintre noi vind © practics de 35 de ani), mentionind numai ce ni s-3 pirut prtetic si util Am putea pirea incompleti, dar omi- siunile sint intenjionate, deoarece fajé de progresele conti- rue ale tehnicii ar fi imposibil si deseriem toate po: 6 ‘nu poate memora toate incidenjele si toate ‘care si ft in sta uilizate astial; pe de alté parte, ar fi rezultat o lucrare obositoare i grea de consultat in practica spitaliceasci de toate zilele, Fiecare radiolog poate varia la infinit pozitile standard date de noi, dupi cazul respectiv. Seoul nostru, ‘mai modest, este si ajutim pe muncitoril radiologi si reali ere radiografiile curente cu mijloacele de care dispun. In manualul nostru am fotografiat sublecti sinitost ce Juat pozitia pe care am dorit #4 le-o dim, dar in viata liceased Jucrurile mu se intimplé totdeauna dupa stan- dardizare; astfel, este imposibil de radiografiat tn toate po- title un bolnav in comi cu fractur’ de eraniu, este tluz0- riu si se ceard o apne unui pacient adormit sau unui copil care jipi, dup cum nu se poate pune intr-o pozitie cla sick un membra fracturat sf dureros, asa cum nu se poate examina in ortostatism wn bolnav cu abdomen acut; bine fnjeles cd in asemenea imprejuriri particulare fiecare se va adapta circumstantelor, modificind tehnica noastri astiel ca devind aplicabilé, Toate tehnicile sint bune in mfinile celor care le-au conceput, dar unele sint prea detaliat expuse si cer mult timp pentru a le infelege. Cea mai bund explicare a unei tehnici este aceea demonstrati prin imagine; de accea ne- am stréduit si prezentim ficcare pozitie prin trei_ figur! ‘una reprezinti poriia pe care irebuie s-o ia bolnavul pentru fa fi radiografiat, a doua inlatigeazd scheletul regiunit cu materializarea razel centrale, iar a treia arati rezultatul care se obfine folosind poritia in cauzi. Ordinea in care se sueced pozifile este cranio-caudalé. Dupa schelet urmeazi onganele interne i tehnicile speciale.‘Am intrebuinjat expresiile curente in medicina, iar po- igile le-am denumit dup nomenclatura anatomicé cunos- uta de tofi, evitind numele celui care Je-a deseris inti Totuyl, pentru cei care dorese si am menfionat la observatii pe acelea recunoseute in literatura mondiali, Regimul dat de noi este cu totul aproximativ, si nu constituie decit un palid punet de reper, in jurul elrula fie~ ceare se va ghida in raport eu conditille in care lucreazs. Manualal se compune din dowd parti. Prima (generali- 1441) confine notiunile pe care trebuie si le posede oricine ‘manipuleazt uf sparat radiografic — medic sauepersonal ajutitor — pentru agi da seama de principtile si de pro- cesul intim al operatiilor radiografice. le cunoase’, Partea a doua este cea practicd si aratd tehnica pro- priu-zisi a examenului radiogratic, La finele manualului am aleituit un dicjionar pentru expresiile citate, gi care poate fi consultat mai ales de per ronalut slutitor, ined pujin familiarizat cu ele. Bibliografia confine Iueririle pe care le-am avut le Aispoaltie si eare pot fi cercetate de cei care dorese mai multe detalii, Ia cursul manualului na am menjionat au- torii, pentru a simplifica cit mai mult consultarea lui. Sperind ci am realizat o operd practicd si ulili, care umple un gol in Literatura medicali din RP.R, ne simjim indatoraji a muljumi Sfatului stinfific al Ministeralui Sas isi, sub auspiciile ciruia am facut lucrarca si care ne- dat ‘aprobarea cuvenité, precum si Editurli medicale, unde fam gisit 0 deplind infelegeze i care a facut toate diligen- ele posibile pentru realizarea el in bune condifi AutorPARTEA 1 GENERALITATI « i. & INSTALATIA NECESARA EXECUTARII RADIOGRAFIILOR Lao instalatie pentru radiodt: snostic deosebim aparatul a, TUBUL DE RAZE RONTGEN $I PRODUCEREA propriv-zis (generatorul de raze Réntgen) (de le trans- RAZELOR RONTGEN formator la tubul fadiogen inclusiv) si un ansamblu de instrumente necesare executirii xadiografiei si radioscopici. ‘Acest ansambla de instrumente permite manipularea tubului, de energie radianté ondulatorte, susfineres bolnavului, 1 filmulai (respectiv casetel), a ecranului; cuprinde de aseme- nea dispozitivele de centrare, de fixare, precum $i te care permit im- Dunatitirea calitatit Amaginilor radiogeafi- ee. Ne vom ocupa cu toate aceste compo- fnente ale instalatiei deserlind caracteris- wstramen- ticile lor. Fig, 1. — Tub generetor de raze Réntgen (Qip Coolidge). 4 — catcduly 2— anodul (Gliciodal) ; J ilamental eatodiey 4 — plesd de concentralie (inirearea el la fotenfiatal negativ tespinge elesiromi’deiagali din lament gi dityeess Intrun Fscicul rests) 15 laselcolut calociey @ "0 parle din fascculul de raze Rént igen, Piesg de concentrajie este vazula in seciane (2), find un cllindru sau 0 upd construta cin molibden. Razele Réntgen, sau razcle X sint o forma speciala intrebuinjati in radio- diagnostic si xentgen- terapie. Pentra a le pro- duce este nevoie de tun tub radiogen, ca- re const dintr-un ba- lon eu dowd prelun- siti tubulare saw dinteun tub de sti- cla din care a evar cuat aerul aproape de videl complet 2/1 000 000 mm col Hg) (lig. 1). In tub sint montafi doi elec 9trozi; unul dintre ei formeazé catodul si este aleatuit din: (sau inlar) de wolfram 2, — Catoda! gi anodal tubull generator de raze Réntgen (ip igs). 7 Cated eu filament fa formé de spirals ebicaten fejal ‘anodulal este_de- Ser focarul terme (3) ‘ese volun, 1) — Ca tod cu filament de forms Tinierd oblicltatea felt anodulul este de 19° fecarat termic (3) este deeplunghivlar« — atodul, )— anodul; J — Wamentul: 2—© piesa de concentrate § — focaral termicy 4 — direc fia Tesciculul cate 10 compus dintr-o bucata masivd de cupra (veri mat jos .pute- yea tubului") Pentru a pune acest tub in funcfiune se incilzeste mai inti filamental eatodului cu ajutorul unui curent de tensiane eli x Fig. 3, —Tuburigeneratoure de raze Rénlgen (tip Coolidge, cs Tee ie vate | sce Ge pore cu vadleor, JP ~ aster de Bere Gaapis 1 citoduly 2 anodul, 3 — sistemal de ri joasi (6-12 volfi si 3—5 ampert); filamental eatodului, devenind incandescent, emite mici particule numite electron, ce se detaseazi din metalul filamentului gi care, find incér- cai negativ, se indreapta spre anod. Cele doua capete ale tubulai radiogen sint legate eu polul pozitiv (anodul sau anticatodul) si cel negativ (catodul) ai unei surse de ten siune inalté, Curentul de tensiune inalti face ca electronii detasasi de Ia catod si fie precipitaii cu vitezd mare inspreFig. 4. — Tub 25 Cupola Bh Renigens 7 — ator de raze Ron'gen (tio Coolidge), montat in cupolK blindats, eu sistem de ricire eu un curent de ser. 1 — tnt A a Re een egul So cablurle de Sneité.tensiune; ¢ — dlahragma care limiteard fascieulst de raze flute taze Ronigeny 8 furtun prin care Vine un cutent de aer in eupol8 uAnodul este din eupru, metal foarte bun conducitor de cildura: mumai suprafata pe care lovese electronii fascieu, Julai catodie este construtd dintr-o plicufé din tun, ‘metal grew fuzibil. Aceasta plicuja se numeste punct de im, act, focar termic sau focus. Suprafaja anodului este inclinaté, pentru ca fasciculul de raze 4 alba o directie convenabild folosici, Accasta in- ful de ane fransformatorut de inealzire, pentru llamenial tubutels 4° ia permet Creal de tnaltstesiane tec tn cial indicat de sig 19Fig, V4, — Curba cure fi de nats. tenslune a (cireutil secundar) (0) fl aceea_g.curentul io Frebuinlat de th la. apa valal “eu jumatale de Anda neredsesata (2) ie ae am un curents taulai, nu 9 illampermetrul arati valoarea medie a curen- distribuirea Jui in timp, Distribuirea in timp este nefavorabila Ia aceste aparate, iar tubul se uzeazd mult mat epede decit la celelalte, din cauza suprainedrcirii anodului Valoarea medie a curentului este reprezentati prin inal fimea unui dreptunghi care ar aves supraiaja egal cu suprafafa buclei pozitive, si este egal cu 0,318 J maximal (fig. 15). Timpul de expunere pentru radiografie nu este mai Jung daci avem tensiunea necesard. Aceasta se explicit ind meted Fig 1, — Vahareame- ae ae ath \ i prin faptul ek pauza dintre doud jumitiji de undi este compensati prin impulsul dublu al curentului in jumétates cind acesta trece 20 ' i 1 : © ' ’ ——=\\NWWWW——— AWW aetna moe ual ee 1 ae a deel in allemania negeuvl tn 8 esl prt de ‘sea anodicea vertu Tnconvenientul acestui aparat consti in postbilitates inedlziri la royu-alb a anodului din cauza bombardi tonilor; in acest caz poate emite electroni spre filament in ii elee-alternanje negative la anod. Deci, unda inversi poate trece prin tub, iar electronit pot bombarda filamentul, rupindy Din aceasti cauzi, Ia un asemenea aparat tubul irebuie a aibi o rietre foarte bund, urmind a nu fi solicitat lao pus tere prea mare, Inconvenientele aparatului cu jumitate de und’ nere- Gresaid’ se pot remedia daca se interealeazi intre tub i {tansformator un ventil care sa opreascd jumitatea de undi cu jalleranjé negativi Ie anod (lig. 16). Yn montajul pre sedent, bul radiogen opreste singur unda invers, alit timp cit anodul eae rece, insi in montajal eu vent aceere opreste alternanja negativa $1 cind anodal este eald ‘Accste aparate prezinté o ameliorare in ceea ee priveyte incirearea tubulut rediogen; pericolal undei inverse, deel Pericolal dstrugeriitubului, dispare, cici ea mu poste, eee Peste ventil. Aceste aparate fac si cadi bruse cuvental or nel, find deci necesarii o sectiune mal mare a condactel Puterea lor ereste ping la 15 BW. Fig. 17. — Schema montirii unui eparst ew patra vente. To {abu de raze: AB trensformatorit de Wilh. tenses; A Taailiampermetrat: J, 2, 8.4 cele patru vente a he feansformatoarele de incfzire pentru tlamental ventheles cd — Aranstormatoral de Tactleice pent i 22 primes tanta inversd a curen'ulti de Inals testes {rimisa in direclic covets, In allernantsr ds inalts ensiune ‘rece prin ventilul 1 (eee = 4 in vei In alerts Cureniul tree’ prin venilul 2 fadgeata ie ite evine tn B prin ‘vent 2 Aparat cu undd redresata Aparat cu patru ventile, Acest aparat indreapti cele doud jumatati de und ale curentului alternativ in aceeasi direct (fig. 17 yi 18). Tubul este incireat dublu fai de precedentul, iar ou: entul primar este mai putin solicitat si edderea este 21Curba cutentuut de Insts tetune "Gute a8 (a) 3 scaea a carat 7 fai tritetuinfat de tab (6) to paral cu nda reresaly ct Patra vente Aparatul are nevoie insi de un curent constant si suporte o consumajfe mai mare fara ea tensiunea si cai bruse. Astfel, in oragele cu uzine slabe nu are randamentul optim, Fig. 19. — Valoarea me flea curentslat Ia pers ful cu nda redresata en Patni veil Pentru acelasi curent maxim al unui aparat cu o jumitate de undi, aici millampermetral arati media curen tului egal cu 0,637 I maxialé; aparatul are deci un randa ‘ment dublu decit al aparatulul ca jumétate de unda (vezi fig, 19). 22 Aparat cu sase ventile, Aparate de putere mare intre- duinjind curent trifazat (fig. 20). Fiecare faz este redresati (fig. 21) si in tot timpul trecerii curentului prin translormator anodul primeste bom- ardamentul electronic, deci existi o emisiune continud de raze, La un aparat cu sase ventile, incdrcarea tubului este ‘mai micd decit le un aparat cu patra ventile. Aceeasi radio- arafie se face cu o mai mici intensltate de raze si intr-un timp de expunere mai scurt la un aparat cu gase ventile, deoarece are un randament superior. Aparat cu contact turnant. In loc de ventile, uncle apa- rate vechi Intrebuinfeazi un disporitiv mecanie, numit con- tact turnant: un motor sincron, de care sint legate patra braje, astiel dispuse incit indreaptd curentul de inalta ten- siune intr-o singura directie (fig. 22). Brafele, ficute dintr tun material izolant, sint dispuse in cruce; Ia extremitatea Jor au cite un segment de cere metalic, fiind legate dot cite doud. Aceste segmente se invirtesc in fala altor patra, situate foarte aproape, legate pe de o parte de tub si pe de alta de transformator. Motorul invirteste cele patra brafe in cruce, sincton cu schimbirile de fazd ale curentului alternativ care vine de Ia uzin’, astiel ed segmentele metalice vor fi unul in fata celuilalt cind una din jumatatea de undi a curentului alternativ atinge punctul sia maxim; cind urmeari a doa jumitate de unda (cea contrara), brafele sint rotite eu 90° ‘Trecerea curentului se face prin aer sub forma de mict sein- {ei care sar intre segmentele metalice mobile gi cele fixeFig, 20, — Schema Ui apaal co gate “ene About generstr de raze niger A —— rensforie feral tonic de tna en Shanes, oo veneer a — tans- feymstoral de. Incalire pentra {omental vnttotat beans fermateral de. tncilire _pentra ilgmestal belt Translorma fora de inst enshine eee n't, 2.3 tn aiferie alterna In itefente” de potential minim, tniioca st maxim. Tn allernan® {a negates in J, venta de Inatté fenstune tree ta eget ie ping) fi revine in 2 prin venti it "siemanta. megetv In urental "de inet tensune frece prin went v5 (shpeata Ine ntrrapt3)"revine in 1 prin venta 2g in alter Manka egad 9, oe ential “eageata in ime pune)" rene im? pn 23Fig. 21. — Curbele curentulul frlfat de tnalts tensiune (cir fut secunder] (a) st acelea ie "curentaiaiinirebunjat de i (apart cH ste Dispozitival este foar- te robust si redreseaz’ foarte bine unda, ins au plerderi mari de tensiune Ja comulare 5i produce curenti de inalté freevents, care pot diuna infis Jor translormatorului; cere spi {inereamotorului si face 2gomat. Astizi se intrebuinjea ra din ce in ce mai putin, ju mult, necesiti:intre By Fig. 22. — Schema montirt « pavatalid cm contact ueneat Sep ransformatord de inalta tensiunes Peo tubal a bralele in eruce: 2 — ‘maloral de incizire pent ila rmentit tubut x stamvun — ObY Za Stativul este sistemul de sustinere a tubului, porteasetei sau portecranului sia bolnavului, Variaz dupa fiecare fa- Dried. El trebuie astiel construit ineit si permiti diversitatea pozitillor intrebuinjate la executarea radiografiilor. La un stativ bun, raza centrali a fasciculului de raze Rontgen tre- buie si posta fi indreptati in orice dizeesie dorim. Cel mai perfectionat stativ este acela care are o masi basculanté © coloand porttub, care permite indepirtarea tubului de portcasetd, precum gi trecerea tubului in pozitia sub gi de- asupra mesei 1. ACcESORIE Executarea unci radiogralii mai necesiti un oumir de accesori, cum sint: indieatorul de rari centrala, dispositive de fixare, dispositive pentru climinarea razelor_secundare LIndicatorul de raza centrolé. Rasa central este considerati raza din central fascicalului de raze Réntgen. La executarea une radiografiitrebuie si dim © anumita orientare accsti raze — respect fascicululu de raze — fajé de regiunea de radiogratiat si film. Scopul ur- marit se realizeazi intrebuintind un dispovitiv care indica raza central. Indicatoral cel msi obignuit este centroral telescopic (fig. 23), care permite intrebuinjarea Ia diferte distange focar-film, Existi si disposit de centrare luminos, care pe lings indicarea razei centrale ne mai permite si orientim deschi-eee glerea diafragmel, penteu ca liegimen lascicululul de raze Réntgen si coprinda repiunea de sadiograiat intreaga Supralaga a filmului Unele coloane porttub prezinti dicatoa numerice eorespunzind Uunghiurilor de inclinasie pe care do rim si le dim indicatorului de rant ali, respectiv tubului radiogen. 2 Dispositive de fixa. re Tnobilizarea gi fixarea in timpul executirii unei radiogralil sint nece- sare Pentru a objine o imagine ra- Giograficd nets. Aceasti imobilizare este important mai ales cind timpal de expunere este mai lung. Imobili (! fi nedureroasé, cu maximum de re. g Iaxare muscular, Fi, 2 = hose. uni a cae Plut pe doui treimi ew nisip fin, Este Dine si sibi © invelitoare care si se fvenival 1a dexinfectat (fig. 24), Ge opin lata de 15-20 ein, confectionalé din ping lero, de capetele cizein se ataseand cite ur at ae nisip de preventing weEtame. Aceastd bandd poate ff mai ingest Preventind © despicituri in partea sa moc, Astfel, ree Fiunea poate ff euprinsé ea inte-un lay (fig. 25)¢ ~ 9 pera obisnuiti plata, farba de mare; © permit cu sect jcuti din par de eal sau }¢ Wwiunghiulard, avind margines Fig. 24. — Sistem de ficare s unei reglun! ete tranghilare, 9 "soc cafe e radiografiat, 1 si 9 — at oe 25 om (fig. 24). Toute pernele vor f mat mult tari decit moi, Doles a cilindsicé (sul) penteu a fi push aub glerne cind bolnavul este in decubit ventral B Pisporitive pentru eliminarea ra: zelor secundare. Razcle Rantgen, treemd printe-un inctfenes re mosifckri calitative. Din radia rdatgentann incident, care se ,absoarbe" in parte, rezulti radiatit se- Gundare, care se produe prin doud procese simultan. Pro-cesal de difuziune si cel de emisic. Fenomenele sint com- plexe, si nu vom insista asupra lor, neftind absolut necesar pentru explicares celor co urmeazi. Refinem ci razele se- a oe a) ine cu despciturd, pentru ixerea ee a mijlce # Bena: '» — schomaliazea 9 lh prin bands. Ge pinnae fu nicp tn gouiate fe een 20 cundare, produse de pitrunderea razelor Réntgen in regiu- nea de radiografiat, se imprdgtie in jur sl influenfeard in ru claritatea imaginit radiologice Ne putem convinge de existenja razelor secundare di- fuzate dacé, in timpul executirii unet zadioscopii la un bol- nav, punem un al doilea ecran, nu in fasciculul de raze, cl lateral; vom vedea ci el este laminat de aceste raze se- cundare. La executarea unel radiogralli, razcle secundare se produe in diverse puncte (lig. 26); 26 Fig. 26, — Reprezenlares schematic difritelor puncte unde se pro- Ahad ate vetundare (de aifaiune) (in lini pling razle primate, fie intreruythragelssecundare). Ri regiunen de radlograiat; F — iltmul'in catetay AM — masa de etamens J — produceree razelor Se fundare ka nvelal Inbal; — tn eral nize fab sh regiunea Slogratiaty 9° ta nivel togiuni de radlogrtiey; 4#™— 1am= Ia nivelul tubului radiogen (pe anod, pe peretil te bului ete.); in scr, intre tubul radiogen $i regiunea de examinat; — Ia nivelul regiunii de examinat (aci se produc cele mai multe raze secundare); — in masa pe care sti bolnavul Pentru climinarea acestor radisjii secundare, care tul- bur claritetea imaginii radiografice, intrebuinjim diverse dispositive Diafragma si localizatoarele sint disporitive care au ro- Tul de a limita fasciculul de raze incident, precum gi radia. Kile secundare emise de parfile componente ale tubului $i de aerul traversat Actualele tuburi radiogene sint construite astfel incit ‘4 opreascd o parte din radiatiile secundare ce s-ar produce Ja nivelal lor, fiind imbricate eu o cimasi de plumb ig, 27). Fig, 27,— Seetiune in tupgut un Proje f= tub de still similis dnp dele RS ub opreste cen mai me we care'se produc Ia nivel I fab generator de raze Rén'gen auto “— cilindru metalic (din crom-nchel) 3 : 4 — ciindra din perielon absorbent entra fo parle din razele secun nen sleet vertical: 5a me eablute ‘de oles “f= butoa Bel, pete Ripalares ia ais tints a. obloanelor Intermedia Eablurior de ote! Diafragma este format din obloane de plumb, de obicet in numér de patru — doua orizontale 1 dou verticale —, care se manipuleazt de la distanji printr-un cablu de (fig. 28 54 29), Localizatoarele sint tn genere trunchiuri de con sau cilindsi, eu perefii din metal sau sticla de plumb, si care se fixeazi la cupola tubulul (lig. 34), Sectiunea acestor locali- zatoare este proportional cu supraiaja regiunii de radio- sgrafiat. In practica sint necesare 4—5 localizatoare eu sec fiunt diferite. Tntrebuinjaea Ior miregte timpul de expu nere, care va fi cu atit mai lung cu eit localizatorul va avea © secfiune mai mici, deoarece filmul primejte o cantitate ai mica de x aer find absorbite de peretii localizatorului Dispozitive de compresiune. Regiunile voluminoase sint cele in care se produc mai multe raze secundare cind ©, mumai pe cele directe, cele difuzate 27tun fascicul de raze Rénigen pitrunde in ele; de aceca, pentru a micyora producerea de raze secundare reducer Fig. 28, — Situatia disfragmel faf8 de tub 51 limiterea fesceulul raze Renigen eu sjulorul eT tubul de rave: D — diafrapmay 4 ‘nodal; — calodul;, 7 fascicul de raze timial, de detchzatura cpl fascleul ‘de raze redus de deschideres distragme! volumal regiunii prin compresiune. Astfel patem realiza 0 compresiune introducind ua obiect mulabil (vaté saw balow de eauciue) sub o bandi de fixare, treculi peste abdomen, Pentru examenul tubului digestiv exists dispozitivul de compresiune Holzknecht; acest dispozitiv este prevazut 28 cu un compresor care are forma unei linguri de lemn, De asemenea, la cele mai multe ecrane intrebuinjate pentru examenul radiologic al tubulut digestiv se giseste de partea bolnavului un compresor, care are §i rolul de loca- Bzator la executarea radiograliilor in serie Grila antidifuzoare este un disporitiv antidifuzor pe care] plasim intre pacient s1 filmul radiografie, avind deci 1 ?— TTT a == z 5 Fig. 0, — Secie perpendicular pe lungines gre antidtuoate {up Polter Bucky) 1 ~ masa pe eave sta beimawal 2 — grt anal ikthorer os —catta cu Himul# place mead moll, cre te ont age afars pentru a ncaa caselaca fits § "cada Sd Grr'se Weatt de ed rolul de a inlitura majoritatea razelor secundare, cele pro- duse la nivelul regiunii de examinat, Se intrebuinteazi la radiografierea regiunilor voluminoase, Grila antidifuzoare cea mai intrebuinjata este de tip Potter-Bucky (fig. 39 si 31), formati din aproximativ 100 de lamele de plumb groase de 0,1 mm si inalte de 0,3 mm, Lamelele sint ajezate paralel, Ja 0 depirtare de 0.3 » unele de altele. Ele sint inclinate, corespunsind dizectiei fs iculului de raze Réntgen, Aceasta inclinatie a lamelelor in directia focarului tubului, edtre care converg, se numesteFig, 98. — Focolizares si prin al gle anbonoste Up Potter Bucky. L— Tarte. de plum’; P— punt de difuztane EV razelor Secundates fo 1323 secindarh oprita de gril, 2 ~ exd secundard care 9p8 67 fei, teeing. printvelamele. Lo mélele sin detfel orientate inte Convery spre foearal ubult (localize). Dinire raze. au direciafasccutulu_ prim Sint oprite numal cele care cad pe marglrea Tamelelor opi focalizarea lamelelor (fig. 32). Focalizarea la grila de tip Polter-Bucky este de 1m, ceea ce inteamnd ci 0 departare mai mare sau mai micé a focarului de planul grilei face ca un numir mai mare de radiatii cu directia fasciculului de raze Réntgen si fie absorbite de lamele, deoarece se strick paralelismul dintre inclinafia lamelelor si directia fasciculului de raze. Focalizarea ne mai attage atenjia asupra faptului cf, in practica, radiografille sub 0 incident oblie& mu sibile decit inte-o directie paraleli cu lamelele, po Lamelele de plumb absorb orice razd parazité, care nu vine in linie dreapti in directia paralelismelor (lig. 32). Grila antidifuzoare mai prezinti caracteristica de a se deplasa cu cijiva em, sineron cw timpul de expunere, printr- 30 tun sistem mecanic care poate fi comandat electric (fig. 31), Deplasarea se efectueazi intr-un timp care variazd ex timpul expunerii radiografici, astfel ca acesta si fie cuprins im interioru! timpului de deplasare a grilei. Aceasti depla- melelor. alt fel ar ay sa pe film imaginea la- Intrebuinjarea grilei antidifuzoare necesiti o mirire a timpulul de expunere, deoarece o parte din radiatia cu di- reclie focal (1/10), cdzind pe “farginea lamelelor, va fi opritt de acestea; pe de altS parte, opreste si radiatiile se- cundare, care si ele ar contribul la intarirea imaginli ra- diografice. Experienta ne arati ei accasti mirire a timpulut de expunere poate fi de 1,5~3 ori Se mai intrebuinjeazé si grila antidifuzoare de tipul Lysholm-Schénander (fig. 33): 0 gril extraplati cu 0 gro- sime de 3 mm, la care lamelele sint paralele si cuprinse aoe 2 Fig, 53, — Soojtune perpendiclard pe hinges gril tip LyshoimSchonander. 1 — lamelele gril 2 — pla 2 Catal erie a a ntidifuzo de alumina {intre doua plicit subjiri de aluminiu. Poate fi fixa, gi in acest caz apare imaginea lamelelor pe film. I se poate adauga un sistem mecanic comandat electric, care-i di o deplasaresincroné cu timpul de expunere. Exista si geile fixe ale céror lame de plumb, fiind Toarte fine, nu impiedica mult imaginea. Ele se intrebuinjeazi atit in radioscopie cit si in radiogratie. De asémenea grila spiral ip A Keslund in care lamele sint dispuse in spirali, iar deplasarea se face circular printr-o migeare de invirtire in jurul unui ax central In fig. 34 reprezentim schematic principalele dispozi tive pentru eliminarea razelor secundare (de difuziune), Fig. 4, — Reprezentarea sciatic a dispoztivelor tenins liminaren raatlor secundare (de difuakine). Go egpota tububuls Pu Dodie oqmat"E — locallzstor, R de radio fratiat; M— "masa pe core sth bolnavil B Eula sntdifaroare ip Potter Bucky; P— easels ca i I, 2 — puncte de difuziune aluis Ta Hiveul distragmels # Ia nivelul regiunit de a hivelul meset de. es amin Tint line sintgeprezentate taasle rimove: in lit uple, cele secundare. Cupola tubal reste Taacle primsre neutilzahile ol cele seeandare pro- fuse nivelut fuhulul. Disfragma timiteasy fasc- ull de raze utiliza sl opreste rszele seaundare ale {ahutuls Eoceliestorul milena’ fascievial de. raze ullsat givoprecte rizele seeundare ale taku s\ Cole naseute Ta nivel dinfrsgmels Grit anal re-ovveste gezele secundace ta nivelut region iogratiote. Se mal poate conctata ef 9 mich Parte a razsior secindare scapi difeitelor dispor- iuzoare. 31ah FILMUL RADIOGRAFIC, ECRANELE INTARITOARE. CASETELE a. FILMUL RADIOGRAFIC 1. Caracteristicd Partea principal a filmu ui 0 constituie o emulsie de gelatina cu granule microsco- ice de bromuré de argint; restul nu are decit rostul de a ajuta intrebuinjarea acestei emulsti in practica radiografiei Emulia de gelstino-bromura de argint repretint& stratul sensibil al filmglui, care va fi Impresionat de razele Rétgen 2. Structurd, Filmele intrebuinjate astizi au cemulsie sensibild pe ambele fefe, astiel ci pe sectiune pre zinté sapte straturi (fig. 35): Ja mijloc suportul filmului apoi la rind pe ambele fefe ale suportului stratul adeziv pentru emulsie, stratul de emulsic sensibil si un strat pro- tector deasupra emulsiei Suportul este fabricat din celulozi acetil-acetat Inainte se fabrica din celuloid (nitrat de celuloza), care este inflamabil gi degajeazd gaze toxice cind este fimut in Jocuri inchise. Putem controla inflaabilitatea unui film facind proba arderii unei fisii de film de 20X30 em. O aprindem cu un chibrit; ea inceteazd si arda cind indepirtam chibritul daca suportul este fabricat din celulozi acctil-acetat si a continuare daci este din nitroceluloza Grosimea suportului trebuie si fie mai miei de 1/4 mm, astfel ca cele doud imagini radiografice care se formeari pe ambele fete ale filmului 4 se suprapuni perfect 32 Fig. 35. — Secfiune_ print ft cu eotstesensiil pe fetes 1 steal prelectr {ul adeaty; ¢'=~ suportul filme Jui din celulordseetfaetats sau ay ‘eat le celoet Dimensiunile curente ale filmelor radiogeafice sint de 13X18, 18X24, 24X30, 30%40, 35X35 em, Ele se pis- ‘ean in dulapuri ferite de actiunea razelor Réutgen si intr-o cameri nu prea caldi si fark umezeali In practica examenului radiografie intrebuint im i hir- este intins pe o singurd parte a unui suport de hirtie. Hirtia radiografied da imagini mult inferioare filmului si folosirea ei este limitati mai ales la controlul Juxatilor si fracturilor tia radiograficd. La aceasta, stratul de emulsie sent b. ECRANELE INTARITOARE Acestea se mai numese folii sl au scopul si scurteze timpul de expunere de 10-20 de ori, prin acfiunea lor de intinize in formarea imaginit radiografice, Partea activi oconstituie cristalele de tungstat de cadmiu care produc sub actiunea razelor Réntgen 0 fluoreseenfi albastri-violeta. 1. Prinei piu Cu toate cd filmul are o dubli emul- sie sensibild, absorbjia razelor Réntgen de citre acestea este minim. Deci, © mare parte din energia réntgeniana se pierde. Pentru a objine un randament aproape complet sau Introdus ecranele intititoare. Ele absorb mai mult energie decit stratul de emulsie sensibil, transformind-o in albastri-violeti, care impresio- el, aclunea luminii energie luminoasi de culoare neazi stratul sensibil al filmului. Ast emise de ceranul jntiritor se adaugi acfiunit proprli a za- zelor Réntgen. Pentra a produce acest efect, ecranele se agazd cu stratul activ spre film, 2 Strueturd, Eeranul intititor este conslituit intt-o foaie de carton pe care este inting etratul activ de cristale de tungstat de cadmiu, prin intermediul unui strat adeziv. Stratul activ este acoperit cu 0 pelicul ain celulor' (Hig. 36). 3. Caracteristics Un bun ecran intiritor are urmitoarele calitati Factor de intirire mare, ceea ce inseamna putere de luminare mare, Aceasta este in raport direct cu mirimea cristalelor de tungstat de cadmiu; cristalcle mari produc radiatii de difuziume care tulburd claritatea imaginil radio- alice. Pentru a impiedica aceste radiajii s-au fabricat ecrane cu carton colorat in cenusin sau s-a colorat stratul activ in albastru sau roz. Aceste ecrane dau o imagine mai neti, insd au o mal mici putere de intirire, De obicei se Intrebuinjeazi dowk ecrane intiritoare, intre care se gi- Tome redioerai Fig. 96, — Seclune printeun fen tatirlor fille). 2 pel Guia protetoote din calor SS Risto activ ae cnlale de fungslat de exdmiu; 3° statu advsits d= oie de carton seste filmul. Eeranul anterioz, care este primul traversat de razele Rontgen, are cristalele de tungstat de cadmiu mai fine si incireitura in substanfa activi mai mich decit ecra~ nul posterior. Primul are o patere de luminatie mal mic ns dio imagine netd, al doilea invert. Cind incircim | trebule si avem griji sd nu schimbim pozitia ecranclor intiritoate, Sa mu producd 0 fosforescenti, adict o postluminare de lungi durati. Aceasti fosforescenji, produsi de impuri tile din eristalele de tungstat de cadmiu, poate fi vizibilé Inte-o camera obscuré dupa ce acjiunea razelor Réntgen a incetat, Cu cit ecranul este de calitate mai band, ew ait este mal seurti aceasti fosforescenja. La unele ecrane ea poste dura mult; recultatul va fi ci pe a doa radio- .celeasi ecrane, va apirea si imagines filmal in caset grafie, executati eu precedent, Dacd folosim astfel de ecrane, vom avea la Gispozifie mai multe easete si vom lisa totdeauna un inter~ val eit mai mare intre dowd expuneri cx aceeasi caseté,Putem constata fosforescenja unor ecrane intéritoare in modal urmitor: ayezim un cbiect metalic pe o caseti care confine ecranele fird film intre ele, Expunem la razele Rantgen: apot, in camera obseuri, introducem intre ecrane un film, pe care il lism pe loc cine! minute. Dack dupi developarea filmului spare imagines radiografici a oblecta- Tui metalic, ne putem da seama ci ecranele produc fos- forescengi Un ecran intiritor mai trebule si alba suprafaja. fue cioasa, si se ageze perfect in caseti, sf fic suplu si ai se ati spala. + . pe hingrifire, Beranele in rupere, plese, 2givietur, pitare, Petele de revelator si fixator vor fi imediat sterse cu vati umedi, inainte ca aceste substanje si fi pitruns in steatul activ Urmele de degete si murdasiile se pot spila cu apa cilduyd Gub 35°). Se poate intrebuinja si 0 bucati de vata mulatd in api cu sipun, eu condijia ca dupa aceea si se spele cw multi api Particulele de pral se iloare trebuie ferite lepirteazi cu o pensuli cu. peri fini. Se recomand’ ca ecranele intirlioare sit fie expuse din cind in cind la lumina soarelui, un tixp mai indelungat Si nu intrebuintém in casete eu ecrane filme m decit eerancle, deoarece suprafaja lor se str prin presiune Cind ecrancle nu sint intrebuinjate un timp mai in- delungat, este bine sa le pistrim cu o foaie de carton curath intre ele at ig. 31, — Secuneprintacaet pei aioe uerane late. / ~ parten anteriora.(dinspre regiunel de redogeaiat). ia shuminiy; 2" scranul Inirlor anterior cnapre regimes de adie fgrafat)@ — ttmul radiogratc: 4" ccrana inane posterior frosime! de flr care asigura conical inti dite cease 3 fl, so "hartea postecioaraespacul) castle in mete abserbent pened taaete"ontgen plumb): 7 = cade caste, i alumi, © CASETELE Pentru ca filmul si fie ferit de Jumind si cole doua crane intiritoare si preseze uniform filmal intre cle se Intebuinteazi casetele opace la lumina Caseia este o cutie plati, de cea, 1415 mm grasime. Capacul indreptat spre tubul de raze este fabricat dintr-o Josie subjire de aluminiu, iar celdlalt capac este dublat cu © foaie de plumb (care absoarbe razele de dispersie) 51 preseazi uniform iilzpul intre eccane prin intermedial unui strat gros de fetru (lig. 37). Casetele sint de dimensiuni diferite, in raport ou ma- imea filmului intrebuintat © casetx este buna cind preseazd uniform ecranele pe film. Pentru a controle aceas!a calitate se plaseazd pe o ccaseli, care confine ecrane si film, 0 rejea de sitma si se radiografiazs Dupa developarea filmulu, imaginea rejelei de sirm rebuie sa apari peste tot uniform de netaCaseia mai trebule si aiba calitatea de a se inchide perfect. O putem controla expunind 20 de minute Ia soare sau la lumina difuza a ailei o caseti cu film si fara ecrane intéritoare. Dup aceasta expunere se developeara si se -C. ACTIUNEA RAZELOR RONTG! a. EFECTUL DE INNEGRIRE Tmaginea radiograficd se datoreste impresionarii.stra- tului de emulsie al filmului de citre razele Réntgen ji fluo- rescenjei ecranelor intiritoare, Astfel, sub acfiunea razelor Réntgen i luminoase, granulele de bromura de argint din acest strat sensibil capiti proprietatea de a fi mai usor ‘ransformate in argint metalic de citze substantele reduc- rd in comporitia revelatorului. Granulele de bromurd de argint care nu sint impresio- nate de razele Réntgen si luminoase nu vor fi reduse, ele vor fi indepirtate de pe film prin dizolvarea lor de citre hhiposulfitul de sodiu care se giseyte in fixator, Deci, dupa aceasti fixare, filmul nu mai confine granule de bromurd de argint, ci numai granule de argint metalic oxidat sub forma de precipitat negru. Acest precipitat este mai bogat si deci filmul mai innegrit acolo unde au cdzut pe film mai multe radiatit rOntgeniene; in locurile unde au cizut mai ujine radiatil, precipitatul este mai sirae in granule de argint metalic 4i nuanfa este slabi, cenusie Asticl rezulté pe filmul radiografie nuante care variand de la cenusiu la negra, in raport direct cu cantitates de toare care ft N ASUPRA FILMI fixeazi filmul ea ori ce film expus la razele Réntgen. Daca apar colturi sau margini innegrite (voslate) ale filmulu inseamnd ci nu avem o inchidere perfect’ a casete UI RADIOGRAFIC raze care a cizut pe stratul sensibil de emulaie, Aceasti innegrire a fost studiaté. prin mi de filme impresionate de razele X. ofotografii ale sectiunilor >. CURBELE DE iNNEGRIRE Gradul de innegrire de pe un film radiografie a putut fi studiat intrebuintind serie intreagi de date matematice, pe care mu este locul si le dezvoltim. Daca un fascicul de raze luminoase paralele, de jntensitate i, trece prin strat innegrit, slabeste si intensitatea sa cu valoarea i (fig, 38); aceste intensiti se pot misura eu un aparat special, numit Fig, 38 — She matizarea deli thet valor de. emis ‘Sensi its deraaete Rom gen S stat § & Senasil Tanegrtst

S-ar putea să vă placă și

• Tehnici Pentru Prevenirea Unor Complicatii Legate de Decubitul Prelungit

  

  Document8 pagini

  Tehnici Pentru Prevenirea Unor Complicatii Legate de Decubitul Prelungit

  Vasile Agache

  100% (1)
• Tehnici de Evidenta Si Miscare A Bolnavilor

  

  Document7 pagini

  Tehnici de Evidenta Si Miscare A Bolnavilor

  Vasile Agache

  100% (3)
• Plan de Ingrijire

  

  Document68 pagini

  Plan de Ingrijire

  Vasile Agache

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Cateter Perif Venos

  

  Document2 pagini

  Cateter Perif Venos

  Vasile Agache

  Încă nu există evaluări
• Diagnostic de Nursing

  

  Document6 pagini

  Diagnostic de Nursing

  Vasile Agache

  Încă nu există evaluări
• Completarea Docum de Evidenta Si Ingrijire A Pacientilor

  

  Document10 pagini

  Completarea Docum de Evidenta Si Ingrijire A Pacientilor

  Vasile Agache

  Încă nu există evaluări
• SONDE

  

  Document7 pagini

  SONDE

  Vasile Agache

  Încă nu există evaluări
• Pansamente Si Bandaje

  

  Document9 pagini

  Pansamente Si Bandaje

  Vasile Agache

  Încă nu există evaluări
• Expectoratia, Varsaturile Si Transpiratia.

  

  Document7 pagini

  Expectoratia, Varsaturile Si Transpiratia.

  Vasile Agache

  Încă nu există evaluări
• Alimentatia Bolnavului

  

  Document7 pagini

  Alimentatia Bolnavului

  Vasile Agache

  100% (1)
• Tehnici Pentru Asigurarea Igienei Si Confortului Pacientului

  

  Document11 pagini

  Tehnici Pentru Asigurarea Igienei Si Confortului Pacientului

  Vasile Agache

  Încă nu există evaluări