Workshop practic de injectare in afectiunile

musculoscheletale.

Dr. Alin Pandea

www.dralinpandea.ro
0770454073
UMARUL

In urma acestei prezentari vom putea

stabili cand sunt necesare infiltratiile
la nivelul umarului, ce substanta
trebuie sa folosim si care este cea
mai corecta tehnica.
Notiuni de anatomie
 Articulatie complexa cu cea mai mare
mobilitate
 Constituitdin 4 articulatii : gleono-
humerala, acromio-claviculara, scapulo-
toracica si sterno-claviculara.
 Coafa rotatorilor este constituita dintr-un
grup de 4 muschi care au rolul de a stabiliza
umarul (mentine articulatia gleno-humerala)
si de a realiza miscarile de ridicare si rotatie
a bratului.
Supraspinos

Situat superior articulatiei gleno-humerale.

Are rolul de a continua miscarea de
abductie initiata de muschiul deltoid.
Infraspinos

Situat posterior articulatiei gleno-

humerale.
Rol in stabilizarea posterioara a
umarului si in miscarea de rotatie
externa a bratului
Rotundul mic
Implicat in miscarea de rotatie externa
a bratului
Subscapular

Implicat in miscarea de rotatie interna a

bratului
Intrebare:

Care este rolul bicepsului brachial?

(supinatie si flexie)
Cele mai frecvent intalnite afectiuni ale
umarului
 Leziuni ale coafei rotatorilor
 Impingement subacromial
 Inflamatia bursei subacromiale
 Artroza gleno-humerala
 Capsulita adeziva (umar inghetat)
 Artroza acromio-claviculara
 Osteoliza distala claviculara
 Tendinita bicepsului
Examenul clinic

 Inspectie
 Palpare
 Mobilitate
 Examinarea musculaturii este importanta deoarece
in cele mai multe cazuri este suficienta pentru un
diagnostic exact, fara a mai fi nevoie de
investigatii suplimentare, care sunt greu
accesibilie si costisitoare..

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30038917
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30038917
Examinarea muschilor coafei rotatorii
 Supraspinos

Testul Jobe – abductie 90°, anterior 30°, rotatie

interna (policele este indreptat in jos). Apasarea
bratului este dureroasa.
Testul  Dawburn – durere la coborarea bratului
Testul Rent – are cea mai mare specificitate si
senzitivitate, dar mai dificil de realizat in cazul unei
patologii complexe
Rent sign - acuratete de 96,3% pentru diagnsticarea lezinilor tip full thickness

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11641706
 Infraspinos
 Pectoralul mic
 Subscapular
Testul rotatiei interne
Testul Lift Off – mai specific pentru
portiunea inferioara a subscapularului,

Testul belly press – specific pentru

partea superioara a tendonului
subscapular.
 Impingement subacromial – cea mai
comuna cauza a durerilor de umar. Este
determinata de leziuni la nivelul
muschilor coafei rotatorilor.
Testul Hawkins:
 Artroza acromio-claviculara - testul Scarf
 Tendinita bicepsului - testul Speed
Dr Alin Pandea
Medic Specialist Ortopedie Traumatologie
www.dralinpandea.ro
0770454073

Nume Pacient:
Istoricul afectiuni:

Flexie inainte (150-180 grade normal) :

Extensie (45-60 normal) :
Rotatie externa (normal 90 grade) :
Abductie normala (150 grade normal) :
Rotatie interna (T4 -T8 normal) :
Neurovascular : sensibilitate in teritoriul nervilor : axilar, musculocutanat, medial brachial si
antebrachial cutanat, median, radial si ulnar :
Functie motorie a muschilor Deltoid, Biceps, Triceps, EPL, FDP si interosos Dorsal:
Vascular : puls al arterelor brahiala, radiala, ulnara: .
Testul Hawkins (impingement):
Testul de rotatie interna (subscapular):
Testul Jobe (Supraspinatus ):
Testul de rotatie externa (infraspinos):
Testul Speed (biceps):
Articulatie AC:
Testul Spurling:
Testul de abductie a umarului:

Recomandari:

Data:
Acidul hialuronic
 Denumirea de acid hialuronic (beta-D-glucuronil-
beta-D-N-acetil-glucosamina) a fost folosita inca
din 1934 dupa ce acest polimer a fost izolat din
corpul vitros porcin.
Rolurile acidului hialuronic

 Element structural articular

 Antiinflamator
 Antialgic
 Reface homeostazia articulara, rol in adeziunea
celulara si refacerea microvascularizatiei
 Protectie mecanica
 Scaderea cantitatii de acid hialuronic este asociata cu
aparitia artrozelor.
Infiltratii intrarticulare

 Inmod traditional se folosesc compusi

antiinflamatori steroidieni, dar in ultimii ani
acidul hialuronic este dovedit a avea eficienta cel
putin asemanatoare, fara efectele adverse ale
corticosteroizilor (efect proteolitic).
 Incazul atletilor - folosirea acidului hialuronic nu
este interzisa de catre Agentia Internationala
Antidopping)
INFILTRAȚIILE SUBACROMIALE

Indicate in :

 Leziuni ale coafei rotatorilor

 Impingement subacromial
 Inflamatia bursei subacromiale
Dovezi limitate in favoarea interventiei chirurgicale in tratamentul leziunilor coafei rotatorilor
Contraindicatii:
 Absolute

Bacteriemie
Celulita locala
Osteomielita

 Relative

Infectii cronice la distanta de locul de injectare

Alergii la substantele infiltrate
DZ
Coagulopatii necontrolate
Necesar
Manusi sterile
Solutie dezinfectanta tegumentara –
betadina, clorhexidina, alcool isopropil
Ac (18G)
Seringa 20 ml
Anestezic local – xilina 1% 10- 15ml
Comprese sterile
Pansament steril
Tehnica:
 Pacient in sezut, cu bratul lasat liber pe langa
corp.
 Sepalpeaza si se marcheaza marginea distala
posterolaterala a acromionului – 1 cm inferior.
Daca se intampina rezistenta este necesara
repozitionarea acului superior sub acromiom
pentru a se evita injectarea muschilor coafei
rotatorii.
INFILTRAȚIILE ÎN ARTICULAȚIA GLENO-
HUMERALĂ

 Artroza gleno-humerala
 Capsulita adeziva (umar inghetat)
Necesar
 Manusi sterile
 Solutie
dezinfectanta tegumentara –
betadina, clorhexidina, alcool isopropil
 Ac
 Seringa 10 ml
 Anestezic local – xilina 1% - 5ml
 Comprese sterile
 Pansament steril
Tehnica – abord posterior
 Pacient in sezut, cu bratul in poala, asezat in pozitie
neutra
 Se palpeaza santul dintre capul humeral si acromion
 Se marcheaza unghiul posterolateral al acromionului
 Se toaleteaza zona cu solutie dezinfectanta. Se introduce
acul 2-3 cm inferior si medial de unghiul posterolateral al
acromionului (in spatiul moale/ soft-spot),
 directionat catre procesul coracoid.
 Un ac de calibru 18 ar trebui sa patrunda complet in
articulatie, iar varful acului sa se miste liber
 Injectarea nu ar trebui sa intampine rezistenta
Tehnica – abord anterior
 Pacient in sezut, cu bratul in poala, in pozitie
neutra
 Se marcheaza procesul coracoid
 Aculse insera medial de capul humerusului, lateral
de coracoida cu 1 cm
 Directia
de patrundere este posterioara, intr-un
unghi usor supero-lateral
 Se
utilizeaza un ac de 18 ce trebuie sa patrunda
complet in articulatie
 Injectarea nu ar trebui sa intampine rezistenta
INFILTRAȚIILE ACROMIO-CLAVICULARE

Indicatii
 Artroza acromio-claviculara
 Osteoliza distala claviculara
Tehnica
 Se vor folosi manusi sterile
 Se dezinfecteaza zona cu solutie de betadina
 Se infiltreaza anestezicul local
 Apoi se ataseaza acul la seringa preumpluta si se patrunde in
articulatie din partea antero-superioara a articulatiei
 Substanta ar trebui sa patrunda usor, intampinand o minima
rezistenta. Daca intampinam o rezistenta prea mare – semnifica
pozitionarea in tesutul subcutanat; rezistenta prea mica semnifica fie
ca nu suntem in articulatie, fie ca articulatia nu mai este intacta, si
atunci este recomandata efectuarea unui RMN
 Daca este intampinata rezistenta, acul trebuie repozitionat
 Pentru a deschide suplimentar articulatia, se trage de brat in rotatie
laterala
INFILTRAȚIA CAPULUI LUNG
AL BICEPSULUI
Tendinita bicipitală este inflamația capului lung
al bicepsului la nivelul șanțului bicipital.

Afecțiunile tendonului apar:

 secundar unui impingement
 ca leziune inflamatorie izolată
 secundară compensării leziunilor de coafă,
 Leziuni ale labrului,
 patologii intraarticulare
Necesar
 Manusi sterile
 Solutiedezinfectanta tegumentara – betadina,
clorhexidina, alcool isopropil
 Ac
 Seringa 10 ml
 Anestezic local – xilina 1% - 5ml
 Comprese sterile
 Pansament steril
Tehnica
 Succesul tratamentului depinde de sterilitatea procedurii
 Se dezinfecteaza pielea – solutie de betadina
 Se poate practica o infiltratie subcutanata cu xilina 0.5-1ml
 se ia seringa preumpluta, se ataseaza acul in varf
 Se introduce acul perpendicular pe piele, aproximativ 2 cm –
se avanseaza pana se intalneste o structura cu o consistenta
cauciucoasa, de tendon, sau rezistenta dura a humerusului. Se
retrage acul 0.5 cm si se incepe injectarea
 Este important sa nu resimtim rezistenta la injectare – o
rezistenta mare ar insemna fie injectare intratendon ce ar putea
duce la ruperea acestuia sau injectare periostala
Va multumesc,

Dr. Alin Pandea

www.dralinpandea.ro