Temă 27. 05.

2020

1. Ce este puncția pericardică? În ce scop este efectuată și de către cine? Care este poziția pe
care pacientul trebuie să o adopte și ce trebuie să urmărească asistentul medical pe
parcursul puncției?

2. Ce este puncția articulară? Care sunt materialele necesare care trebuiesc pregătite, poziția
pacientului? Care sunt locurile de elecție și scopul acestei puncții? Care este conduita
asistentului medical de la începutul tehnicii până la finalul acesteia?

3. Cum definiți puncția vezicii urinare? În ce scop este efectuată și de către cine? Care este
poziția pe care pacientul trebuie să o adopte pe parcursul tehnicii?

4. Care este scopul puncției biopsice și de unde se poate face prelevare de material?
Enumerați unele tehnici prin care această puncție este posibilă (din cele descrise în
ultimele zile)

Rezolvare

nmmm

1. Punctia pericardica reprezinta patrunderea cu un ac in spatiu pericardic constituind

modalitatea de evacuare a lichidului in scop de diagnostic si therapeutic .

Scop : explorator : -punctie exploratorie cu scop de diagnostic

-punctie exploratorie pentru evidentierea revarsatului pericardic si precizarea
etiologiei acestuia
terapeutic: -combaterea de urgenta a tamponadei cardiace
-instilare de medicamente dupa evacuarea lichidului (citostatice, cortizon)
Este efectuata de catre medic .

Pozitia pe care pacientul trebuie sa o adopte este in decubit dorsal la 45 de grade .

Asistentul medical trebuie sa urmareasca pe parcursul punctiei : pulsul,numarul de respiratii pe
minut ,tensiunea arteriala.

2. Punctia articulara constituie realizarea unei comunicari instrumentale directe intre

cavitatea articulara si mediul extern prin intermediul unui ac de punctie .
Materiale necesare : -seringi sterile sau de unica folosinta de 2,5,10,20 cm cubi .
-ace sterile de 0,8 *50 mm sau 0,8 * 100 mm
-pense sterile ,tampoane si comprese sterile ,campuri sterile ,manusi sterile
-solutie antiseptica (tinctura de iod , betadine) ,anestezic local : xilina 1% ml
-eprubete sterile pentru culturi microbiologice ,romplast, fase,tavita renala
-medicatie pentru injectare intraarticulara ,substante de contrast
 -vas colector pentru lichidul articular extras
-materiale de protective a patului : manusi,traversa sub articulatia punctionata .

Pozitia pacientului pentru :

Articulatia scapulo-humerala - decubit dorsal cu membrul homo lateral punctiei in abductie 15
grade si cotul flectat la 90 de grade ; antebratul si mana sunt
sprijinite pe abdomen .
-pozitie sezand cu cotul flectat si sprijinit de celalalt membru
superior
-pentru calea posterioara pozitia pacientului este sezand sau
decubit ventral

Articulatia cotului -in sezut cu cotul sprijinit pe masa de consultatie

-in decubit ventral ;antebrat in pronatie cu cotul flectat peste 90 de grade

Articulatia radio-carpiene - in abordarea caii radiale antebratul este sprijinit pe masa de

consultatie cu mana flectata la maximum in pozitie palmara si
inclinare cubitala pe un camp operator facut sul
-abordarea cubitala solicita flexie palmara si inclinare radiala
pe un camp operator facut sul

Articulatia coxo-femurala – calea anterioara : decubit dorsal cu genunchiul usor flectat sau in
extensie ,coapsa in abductie si rotatie externa de 5 grade
-calea laterala externa : decubit dorsal cu genunchiul mult flectat cu ,
coapsa in abductie si rotatie interna
-executia punctiei sub control radiologic

Articulatia genunchiului – calea anterioara : decubit dorsal cu genunchiul in flexie maxima sau
pozitia sezand cu gamba si piciorul atarnate peste marginea mesei de
consultatie
-calea laterala : decubit dorsal cu genunchiul in extensie

Articulatia tibio-tarsiene – decubit dorsal cu piciorul in flexie plantara .

Locurile de electie a acestei punctii sunt : - articulatia scapulo-humerala ( se poate efectua pe

cale anterioara ,laterala si posterioara )
-articulatia cotului ( se poate efectua pe cale laterala
sau posterioara )
-articulatia radio-carpiana ( se poate efectua pe cale
radiana sau cubitala )
-articulatia coxo-femurala( care se face pe cale
anterioara si laterala) (externa)
-articulatia genunchiului ( se poate efectua anterior
sau lateral )
 -articulatia tibio-tarsiana ( se poate efectua pe cale
antero-mediala si antero-laterala )

Scopul acestei punctii este : explorator – evidentierea prezentiei lichidului articular

-punctie exploratorie pentru recoltarea lichidului
articular in vederea examinarii
-punctie exploratorie cu scop de diagnostic in special
pentru artropatii : -artrita septica
-artitra cristaloida

terapeutic – evacuarea continutului intraarticular ( sange,puroi,lichid

articular)
-introducerea substantelor medicamentoase prin injectare
intraarticulara de : ( antibiotice ,cortizon,substante de
contrast ) ( artrografie)

Conduita asistentului medical de la inceputul tehnicii pana la finalul acesteia :

Asistentul medical 1 :
- pregateste locul punctiei prin curatarea pielii cu benzina iodata ( toaleta rigurosa) pe cel putin
6/6 cm sau 12/12 cm in cazul articulatiei soldului
- efectueaza dezinfectia locala de la centru spre periferie cel putin de 2 ori cu tinctura de iod
- serveste seringa cu anestezic local
- dupa efectuarea anesteziei badijoneaza cu tinctura de iod locul punctiei
- serveste manusile si campurile sterile
- pregateste seringa cu acul de punctie
- serveste seringa cu acul de punctie si pregateste eprubetele sterile pentru culturi
microbiologice ,recipiente pentru determinari speciale
- colecteaza lichidul in eprubete si recipiente
- badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod aplicand pansament steril ,compresiv moderat cu o
fasa

Asistentul medical 2 :
-pozitioneaza pacientul adecvat abordarii punctionale articulare
- mentine pozitia pacientului cu supraveghere pentru disconfort anxietate ,durere
- la indicatia medicului executa miscari foarte fine de strangere pentru evacuarea lichidului
articular
- imobilizeaza complementar cu atele sau atela gipsata articulatia pacientului la indicatia
medicului
Conduita post-punctie

-dupa punctie pentru a evita formarea unei fistule masam usor cu un tampon locul punctiei
pentru a inchide comunicarea realizata de ac intre cavitatea articulara si mediul exterior
- supraveghem starea generala si functiile vitale ale pacientului
- asiguram imobilizarea articulatiei punctionate pentru repaus fizic
- mentinem pansamentul compresiv 24-48 h
- mentinem imobilizarea in pozitie fiziologica timp de 2-3 zile cu ajutorul unei atele
- in cazul tratamentului intraarticular se recomanda repaus 7 zile

3. Punctia vezicii urinare se realizeaza prin introducerea percutana a unui ac sau cateter in
interiorulvezicii urinare – cistostomia prin trocardizare

Scopul efectuarii punctiei vezicii urinare :

-explorator : -recoltarea de urina sterila pentru urocultura atunci cand sondajul uretro-
vezical nu poate fi efectuat
-administrarea solutiilor de contrast pentru examinarea vezicii urinare
-pentru confirmarea diagnosticului preoperator
-terapeutic : -evacuarea continutului vezicii urinare supradestinsa pentru a evita
pricolul rupturii ei
-evacuarea urinei in toate cazurile ce nupermit sondajul uretro-vezical

Este efectuata de catre medic asistat de asistenta medicala .

Pozitia pe care pacientul trebuie sa o adopte pe pacursul tehnicii este in decubit dorsal .

4. Scopul punctiei biopsice este :

-explorator ( examenul histopatologic al testului extras pentru stabilirea
diagnosticului) .

Temă 29. 05. 2020

1. Care este scopul determinării grupelor de sânge? Care sunt cele două metode descrise în
manual? Cum se recoltează sângele pentru aceste tehnici?
2. Ce este transfuzia de sânge? Care este scopul acesteia? Ce accidente și incidente pot
apare pe parcursul sau la finalul tehnicii?
3. Care este rolul asistentului medical pentru o realizare corectă a celor două tehnici, fără
complicații nadorite?
 Rezolvare

1. Scopul determinarii grupelor de sange este :

-cunoasterea grupelor sanguine in vederea intelegerii importantei lor in transfuziile de sange
-cunoasteea Rh-ului pentru a intelege importanta lui in transfuzile de sange si in sarcinile
mamelor cu Rh negativ cu fat Rh pozitiv .

Cele doua metode descrise sunt : -Metoda directa Beth-Vincent folosind sertest OI,A2,B3
-Metoda Beth-Vincent folosind ser Anti-A si ANTI-B

Metoda directa Beth-Vincent folosind sertest OI,A2,B3

TEHNICA : pe lama cu godeuri ,asistenta picura cate o picatura de ser hemo-test in fiecare
godeu,astfel : - picatura de ser test 01 – in partea stanga a lamei
-picatura de ser test A2 - la mijlocul lamei
-picatura de ser test B3 – in partea dreapta a lamei .

Picaturile vor fi asezate totdeauna in aceeasi ordine de la stanga la dreapta .

Metoda Beth-Vincent folosind ser ANTI-A si ANTI-B

Metoda delucru : Se foloseste sange venos 3-4 ml
Pe o lama cu godeuri ,se picura cate o picatura de ser ANTI A respectiv ANTI B ; alaturi, in
dreptul fiecarei picaturi de ser ,se adauga cate o picatura de eritrocite de determinat ( pictura de
10 ori mai mica decat picatura de ser ) ; picaturile de ser se omogenizeaza cu cele de eritrocite ,
cu coltul unei lame sau cu bagheta de sticla ; dupa 3-4 secunde , apar primele semne de
aglutinare, iar reactia ste completa dupa un minut .

2. Transfuzia de sange este administrarea sangelui de la donator la primitor ,atat

direct ,cat si dupa faza intermediara de conservare intr-un flacon de sticla sau punga
de plastic.

Scopul acesteiaeste : - restabilirea masei sanguine si asigurarea numarului de globule rosii

necesare pentru transportul oxigenului in caz de hemoragii,anemii,stari de soc
-imbunatatirea circulatiei periferice , reducerea anoxemiei si mobilizarea
sangeluide rezerva al organismului
-stimularea hematopoiezei
-marirea capacitatii de coagulabilitate a sangelui in vederea hemostazei ,
prin
introducerea in sangele primitorului a unor noi cantitati de elemente
necesare procesului de coagulare ,in caz de hemofilie,trombocitopenie
 -aport de substante nutritive,proteice
-stimularea reactiilor antitoxice si antiinfectioase prin actiunea sangelui
transfuzat asupra sistemului reticulo-endotelial , in special cand se
administreaza sange de la convalescenti ,dupa boala respectiva
-stimularea reactiilor metabolice ale organismului, intensificarea schimburilor
celulare
-corectarea imunodeficientelor
-corecarea unor deficiente plasmatice congenitale
-depuratia organismului prin inlocuirea ,partiala sau totala ,cu sange
proaspat ,a sangelui incarcat cu substante toxice (autogene sau exogene )

Accidentele ce pot aparea pe parcursul sau la finalul tehnicii sunt :

-incompatibilitaea de grup in sistemul OAB, manifestata sub forma socului hemolitic
- se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce
(frison,tahicardie,dispnee,cianoza,stare generala alterata,dureri
lombare,retrosternale)
-transfuzarea unui sange alterat
- infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore
dupa transfuzie ; se incalzeste pacientul cu paturi ,buioe si se
administreaza bauturi calde , se incepe antibioterapie masiva, dupa
antibiograma sangelui infectat
-infectat cu virusul hepatitei epidemice,cu plasmoidul
malariei ,spirochete
sau brucele ( manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de
incubatie )
-prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra
-transfuzia sangelui neincalzit poate provoca hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc
posttransfuzional,acidoza intravasculara,stop cardiac prin hipotermie

Incidente : -infundarea aparatului cu cheag ( se schimba aparatul)

-sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrin ce se depun pe filtru ( se
schimba
flaconul si perfuzorul )
-iesirea acului din vena
-perforarea venei
-coagularea sangelui venos refulat in ac (se schimba acul )

3. Cele doua tehnici sunt : - TRANSFUZIA DIRECTA

-TRANSFUZIA INDIRECTA
Rolul asistentei medicale :
- pregateste pacientul psihic : - i se explica necesitatea si riscul transfuziei
- daca este posibil, pacientul isi exprima consimtamantul in scris
- daca pacientul refuza ,fiind constient si cunoscand consecintele
refuzului ,transfuzia nu se va efectua
- apartinatorii nu a dreptul de hotarare

-pregatirea fizica : - pacientul nu va manca

- se aseaza in decubit dorsal ,comod ,cu bratul in extensie si supinatie
- i se administreaza romergan ( daca este alergic )
- se acopera cu invelitoarea

-montarea flaconului : - spalarea mainilor cu apa si sapun

- asistenta imbraca manusi sterile pentru protectie
- se efectueaza proba de compatibilitate directa Jeanbreau pentru fiecare
flacon
- se indeparteaza dopul de parafina ( cand este cazul )
- se dezinfecteaza dopul cu tinctura de iod
- se monitorizeaza aparatul de perfuzat ( cu filtru in picuratr )

-evacuarea aerului din tubul aparatului : -se face la fel ca la perfuzia de seruri
- se fixeaza flaconul ( punga) in stativ

-efectuarea punctiei venoase : - se alege o vena si se punctioneaza

- se indeparteaza garoul si se ataseaza amboul aparatului de
transfuzat la ac

-efectuarea probei biologice Oelecker : - se fixeaza acul , amboul si extremitatea tubului la piele
- se lasa 20-30 ml de sange sa curga prin picatura si se
regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut timp de 5 minute
-se supravegheaza pacientul si daca nu apar semne de
incompatibilitate se repeta operatia

-efectuarea transfuziei : -daca nu au aparut semne de incompatibilitate , se continua transfuzia in

ritm stabilit de medic
-se supravegheaza ,in continuare , pacientul si ritmul de scurgere la
nivelul
picuratorului
-se pregateste flaconul urmator (daca este cazul)
- incheierea transfuziei : -se retin din fiecare flacon 5-6 ml de sange pentru verificari ulterioare ,
in caz de accidente posttransfuzionale tardive
-se inchide prestubul ,se aplica o pensa intre ambou si tubul de control
-se retrag acul si se comprima vena cu un tampon steril
-se aplica pansament steril lalocul punctiei si se fixeaza
Ingrijirea ulterioara a pacientului : -se aseaza comod ,se acopera
-se asigura temperatura camerei cu 1-2 grade mai ridicata
-se ofera pacientului lichide calde (daca este permis )
-se alimenteaza dupa 2 ore de la terminarea transfuziei ( daca
este
permis )

Notarea in foaia de observatie : -se noteaza numarul flaconului si cantitatea de sange

transfuzat ;eventualele reactii ale pacientului .