PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA ANESTEZIEI

RAHIDIENE / PERIDURALE

DEFINIŢIE
- anestezia rahidiană = pătrunderea cu un ac în spaţiul subarahnoidian, printre vertebre.
- anestezia peridurală = introducerea substanţei anestezice în spaţiul peridural

Locul de elecție este la nivel:

• lombar (puncţia lombară);

SCOP
a) Diagnostic:
• diferențierea durerii de tip periferic / de tip central
• diagnosticul unor boli neurologice
b)Terapeutic:
• administrarea de anestezice, antibiotice sau a agenţilor antimitotici

INDICAŢII
- rahianestezie
- anestezie peridurală

PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Cărucior rulant pentru materiale sau tavă medicală;
- Mănuşi sterile, câmpuri sterile, comprese sterile;
- Ace sterile pentru puncţie lungi de 8-10 cm, subţiri cu bizou scurt, prevăzute cu mandren;
- Seringi sterile de 2-5 ml;
- Soluţii dezinfectante (betadină sau alcool iodat);
- 1-2 tăviţe renale;
- Soluţii de injectat când este cazul;

PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
- Se informează pacientul cu privire la efectuarea procedurii: necesitate, importanţă, durată, i se
explică poziţia în care va sta;
- Se obţine consimţământul informat scris al pacientului.
b) FIZICĂ:
- Pacientul este a jeun;
- Se asigură poziţia corespunzătoare în conformitate cu starea sa, cu scopul şi locul puncţiei:
• Şezând cu capul flectat (capul în hiperflexie), umerii aplecaţi, spatele îndoit, coatele sprijinite pe
genunchi, membrele inferioare sprijinite pe un scăunel (poziție ”spate de pisică”);
• Se atenţionează pacientul să menţină poziţia exactă, iar în timpul procedurii să nu se mişte.
• În decubit lateral: la marginea mesei de operaţie sau a patului, cu coapsele flectate pe abdomen şi
gambele flectate pe coapse, capul în flexie maximă, coloana vetrebrală arcuită, umerii în plan
vertical (poziţie “embrionară”);
• Se asigură intimitatea pacientului cu paravan dacă procedura se execută la salon !!!
Pacientul este menţinut în aceste poziţii de asistenta medicală.

EFECTUAREA PROCEDURII: Procedura este de competenţa medicului!!!

- Se identifică pacientul;
- Se verifică recomandarea medicală;
- Se aşează pacientul într-una din poziţiile amintite în funcţie de starea sa şi de recomandarea
medicului; poziţia şezândă se foloseşte când bolnavul este cooperant. Această poziţie evidenţiază
mai bine spaţiile interspinoase.
!!! Din momentul când bolnavul s-a urcat pe masă este însoţit şi sprijinit de asistentul medical
pentru a nu cădea de pe masă. Dacă bolnavul dă semne de ameţeală va fi culcat imediat în poziţie
dorsală. Această poziţie este indicată la obezi, gravide, fracturi intratrohanteriene iar asistentul îl
susţine de ceafă şi spaţiile poplitee. Braţul dedesubt face un unghi drept cu corpul iar cel de
deasupra stă întins pe piept.
- Se măsoară şi se notează funcţiile vitale şi vegetative;
- Se controlează ca tempereratura camerei să fie de 20°C;
- Se dezinfectează locul puncţiei cu betadină;
- Se oferă medicului mănuşi sterile;
- Se oferă medicului acul de puncţie steril;
- Se supraveghează pacientul pe tot timpul puncţiei;
- Se oferă medicului seringile cu soluţii medicamentoase dacă puncţia se face în scop terapeutic;
- Se extrage acul puncţiei de către medic la sfârşitul procedurii;
- Se masează locul puncţiei;
Se aplică o compresă sterilă pe locul puncţiei şi se fixează cu romplast

DESFĂȘURAREA PE ETAPE A TEHNICII

Personalul îşi spală mâinile, le dezinfectează.
Asistenta II dezbracă pacientul protejează patul sau masa de puncţie cu muşama, aleză.
Medicul stabileşte locul puncţiei, asistenta II aşează pacientul în poziţie corespunzătoare, în
funcţie de starea lui şi locul puncţiei.
Asistenta I pregăteşte locul puncţiei, dezinfecţie tipIII , serveşte seringa cu anestezic (dacă este
cazul); medicul face anestezia locală.
Asistenta I serveşte mănuşile chirurgicale, câmpul steril; medicul aşează câmpul steril sub locul
puncţiei.
Asistenta II menţine pacientul în poziţia recomandată, susţinându-i ceafa cu o mână, iar cu cealaltă
împingând uşor regiunea epigastrică.
Asistenta I dezinfectează locul puncţiei serveşte acul de puncţie cu mandren; serveşte seringa și
soluţiile medicamentoase pregătite, medicul execută puncţia, scoate mandrenul; administrează
substanța anestezică apoi retrage acul de puncţie ;
Asistenta I : - dezinfectează locul puncţiei
- comprimă cu o compresă sterilă locul puncţiei
- aplică pansament uscat fixat cu romplast
- aşează pacientul în pat în poziţie decubit dorsal, fără pernă

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Se aşează pacientul foarte atent pe targă în poziţie orizontală şi la fel şi în pat;
- Se menţine pacientul fără pernă şi nemişcat cel puţin 6 ore până la 24 ore;
- Se alimentează pacientul la pat numai după 6 ore;
- Se oferă pacientului pernă după 24 ore;
- Se observă cu atenţie mişcările extremităţilor,
- Se evaluează capacitatea de micţiune a pacientului;
- Se monitorizează în permanenţă pacientul
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Se colectează materialele folosite în recipiente speciale conform P. U.
- Se îndepărtează mănuşile.
- Se spală pe mâini cu apă curată şi săpun.

NOTAREA PROCEDURII
Notaţi:
- Procedura în fişa de proceduri şi în dosarul / planul de îngrijire.
- Data, ora, precum şi tratamentul/medicația administrată;
- Orice observaţie legată de starea pacientului;
- În ce scop a fost efectuată puncţia;

INCIDENTE ŞI ACCIDENTE
- Puncţie albă determinată de introducerea defectuoasă a acului;
- Scurgere foarte lentă a lichidului din cauza hipotensiunii L.C.R.;
- Imposibilitatea puncţionării foarte frecventă la vârsnici din cauza osificării ligamentare şi la obezi
(canalul rahidian situat profund);
- Puncţie traumatică (prin ac se exteriorizează sânge ca rezultat al efracţiei unui vas meningeal); -
Durere la nivelul unui membru pelvian prin puncţionarea unei rădăcini nervoase;
- Lipotimie mai ales la pacienţi care nu au fost sedaţi anterior şi la care puncţia se realizează în
şezând;
- Cefalee şi rahialgie, o complicaţie frecvent întâlnită care pare a fi determinată de scăderea
presiunii L.C.R.;
- Sincopa şi accidentele mortale care apar foarte rar la pacienţii cu traumatisme cerebrale, fractură
de bază de craniu, etc.