LICEUL TEORETIC „CONSTANTIN BRATESCU”

ISACCEA , JUDEŢ UL TULCEA

PROIECT
DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL 4
DOMENIUL: MECANIC
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢ INERE ŞI REPARAŢ II

CANDIDAT ÎNDRUMĂTOR
Elev: CONDRAT ALEXANDRU prof: FILAT ADELA PAULINA

CLASA a XII-a B

2020

1
 TEMA PROIECTULUI:

ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA
PRESELOR HIDRAULICE

2
ARGUMENT
Avantajele, calitatile remarcabile si fie flexibilitatea pe care le detin actionarile hidraulice,
cum sunt: mare densitate de putere, asigurarea reglarii optime a proceselor tehnologice,
viteze mari de raspuns, excelente proprietati dinamice, accesibilitatea utilizarii celor mai
moderne mijloace de conducere (calculatoare, microprocesoare), facilitatile oferite de
elementele de interfata etc, au permis o rapida perfectionare si adaptare la noile cerinte
impuse de dezvoltarea ascendenta a stiintei si tehnice si, deci, asigurarea in continuare a
unei largi utilizari a sistemelor hidraulice de actionare si automatizare.

Utilizarea larga a actionarilor si automatizarilor hidraulice se explica si prin perspective

oferita in privinta cresterii productivitatii masinilor, utilajelor si instalatiilor, a
performantelor lor statice si dinamice, a fiabilitatii si randamentul global. Preferinta
pentru astfel de sisteme este atestata de cresterile productiei acestor echipamente
inregistrate in tarile dezvoltate din punct de vedere industrial, cum sunt: Sua, Germania,
Japonia, Rusia etc, unde cresterile in decurs de un deceniu sunt cuprinse intre 50 si
480%. Se prognozeaza ca acest ritm se va mentine si in urmatorii 10 ani.

Presa hidraulica este un echipament care genereaza forta de compresie prin

intermediul unui cilindru hidraulic. Presa hidraulica poate dezvolta constant aceeasi
forta de presiune, comparativ cu presa mecanica a carei forta se dezvola doar in partea
de jos a cilindrului.

Prese hidraulice pentru utilizare profesionala

EXIMOD PNEUMATIC EXPERT comercializeaza o gama larga de prese hidraulice de banc
sau de podea, cu capacitate cuprinsa intre 12 si 100 t.
Indiferent de modelul de presa hidraulica pe care alegeti sa il achizitonati prin
intermediul nostru, veti avea garantia calitatii si fiabilitatii. Presele hidraulice pe care vi
le oferim sunt puternice, robuste si precise.

3
Sistemul de acționare hidraulică  este un sistem fizic de acționare compus din generator
(pompă ), motor și instalații anexe. Generatorul (adică pompa hidraulică ) are rolul de a
produce energia hidraulică . Motorul primește energia sub forma unei mase de lichid puse în
mișcare de generator și o transformă în energie mecanică . Instalațiile anexe sunt elemente
secundare care ajută procesul principal de transformare a energiei hidraulice în energie
mecanică . Ele pot fi: manometre de control, racorduri, conducte rigide și
flexibile, supape, filtre, radiatoare, rezervor presurizat, orificii de ungere și scurgere, prize de
legă tură . Energia mecanică  rezultată este destinată punerii în mișcare a unui dispozitiv final.

Caracteristici hidraulice de presă, tipuri, utilizări

PRESĂ HIDRAULICĂ este o mașină capabilă să folosească o mare forță minoră .
Se ghidează prin principiul pascalului.
Această presă este folosită în mod obișnuit în diverse industrii, cum ar fi
industria automobilelor, și este cea mai utilizată în întreaga lume pentru mai
mult de 30 de ani datorită eficacită ții și vitezei sale de a efectua lucră rile.

Acest instrument este foarte similar cu pârghia, deoarece ambele generează o

forță mai mare decâ t cea exercitată , dar reduc lungimea și viteza deplasă rii
parcursă .
Este un instrument foarte util pentru lucră ri grele și complicate de inginerie.
Caracteristicile presei hidraulice
Presa hidraulică constă în principal din recipiente de comunicare. Aceste vase
sunt conduse de mai multe pistoane, care prin forțe mai mici permit
instrumentului să genereze o forță mult mai mare decâ t cea inițială .
După cum sugerează și numele, presa hidraulică utilizează pistoane de apă
(pistoane hidraulice).

4
Este foarte important să țineți presele hidraulice în stare optimă și să verificați
dacă furtunurile sunt bine pentru a evita orice tip de accident. Menținerea lor
este foarte importantă .
Un avantaj al acestui instrument în afară de forța generată este că este foarte
sigur. De asemenea, zgomotul pe care îl produce este minim în comparație cu
alte tipuri de prese.
Pe de altă parte, putem gă si mai multe dezavantaje, unul dintre ele fiind faptul
că acestea nu sunt la fel de rapide cum ar putea fi o presă mecanică .
Tipuri de prese hidraulice
Există multe tipuri de prese hidraulice și variază atâ t în funcție de utilizare, câ t
și de dimensiune. Ele pot fi împărțite în:
•Prese hidraulice manuale
•Prese hidraulice pentru picioare
•Prese hidraulice motorizate
•Prese hidraulice ale bă ncii
•100 prese hidraulice ton
•200 prese hidraulice ton
Presa hidraulică și studiourile lui Pascal
Blaise Pascal (1623-1662) a fost un fizician francez, matematician și scriitor al
că rui contribuții la știință au fost de mare renume și greutate.
Datorită studiilor sale științifice din lumea fizicii, sa nă scut Legea lui Pascal.
Este rezumat prin afirmația că orice presiune exercitată asupra unui lichid sau
a unui fluid se va ră spândi uniform pe întreaga substanță .
Un exemplu clar al principiului Pascal poate fi observat prin prese hidraulice. În
ele se exercită o forță mai mică asupra unor pistoane de apă pentru a genera o
forță mai mare.
Aplicații
Prese hidraulice pot fi foarte utile, în special în companiile în care se lucrează
greu, cum ar fi industria de automobile sau industria aviatică , deoarece permit
producția în masă a orică rui produs prin acest proces.
Acest instrument nu serveste numai in procesul de asamblare a pieselor, dar
functioneaza si pentru extragerea acestora cu usurinta.
În ceea ce privește industria automobilelor, presele hidraulice servesc în mod
special pentru asamblarea amortizoarelor, pentru formarea diafragmelor sau
pentru cuplarea frâ nelor.

5
Acest instrument de forță poate fi gă sit și în industria alimentară , în crearea de
ceramică , în construcția de aeronave și chiar în crearea de arme militare.

Prese hidraulice – exploatare in conditii de siguranta

Modelele de prese hidraulice au o arie de utilizare larga, acestea fiind intalnite in

diferite ateliere de prelucrari mecanice, ateliere de reparatii, sectii de productie
etc.
Utilizarea sigura a unei prese hidraulice presupune cunoasterea si respectarea
unor norme referitoare la siguranta.

Prese hidraulice – reguli generale de siguranta

De regula, furnizorii de prese hidraulice se disculpa pentru eventuale defectiuni
sau accidente care se pot produce ca urmare a modificarii unui echipament sau
realizarii lucrarilor de intretinere de catre personal necalificat.

6
Utilizarea unei prese hidraulice trebuie sa se realizeze in realizarea sarcinilor de
prelucrarea fara riscuri daca se iau toate masurile de utilizare in conditii de
siguranta.
Utilizatorul unei prese hidraulice trebuie sa cunoasca si sa respecte urmatoarele
recomandari privind siguranta:
•Sa utilizeze presa hidraulica in scopul in care a fost construita.
•Sa utilizeze presa in conditii de lucru si de siguranta si sa le verifice
periodic.
•Sa nu indeparteze si sa pastreze curate si lizibile etichetele in de pe presa.
•Sa realizeze toate operatiunile de intretinere in mod regulat.
•Sa utilizeze doar piese de schimb originale.
•Sa nu indeparteze sigiliile de pe valvele de directie.
Aceste recomandari vizeaza atat siguranta personalului, precum si integritatea
echipamentului.

PRESE HIDRAULICE – REGULI SPECIFICE DE SIGURANTA

Utilizarea sigura a unei prese hidraulice presupune acordarea unei atentii
ridicate si recomandarilor referitoare la siguranta specifice acestor echipamente
de prelucrare la rece.

7
Inainte de a incepe exploatarea echipamentului acesta trebuie inspectat cu
atentie.
Trebuie inlocuita imediat orice piesa defecta sau uzata.
Toate piesele si accesoriile trebuie pastrate in conditii bune de depozitare.
Piulitele si suruburile trebuie stranse cu fermitate pentru a mentine
echipamentul in conditii sigure de utilizare.
In timpul functionarii unei prese hidraulice, este interzis ca operatorul sa-si
pozitioneze mainile in zona de lucru atunci cand pistonul este in miscare.
Mainile sau alte parti ale corpului pot fi zdrobite de piston. Zona de pericol este
marcata in partea laterala a presei cu urmatorul simbol.

8
O presa hidraulica nu trebuie oprita niciodata  atunci cand este aplicata forta pe
o piesa de prelucrat.
Forta de rezistenta care va aparea la repornire poate avaria masina sau rani
operatorul.
Din acest motiv se recomanda sa se elibereze intotdeauna piesa de prelucrat si
sa se ridice pistonul inainte de a opri presa.
Se recomanda sa se poarte intotdeauna ochelari de protectie si haine mulate
pentru a evita riscul aparitiei de accidente.

Se interzice utilizarea uni prese hidraulice in urmatoarele conditii:

•Zone cu risc de explozie;
•In spatii deschise;
•Cu temperaturi extreme +5oC<>+50o
De regula, presiunea maxima de presare poate fi exercitata pentru o scurta
perioada de timp.
Se recomanda sa nu se utilizeze presa hidraulica pentru a aplica presiunea
maxima atunci cand pistonul este iesit mai mult de ¾ din lungimea sa deoarece
acest lucru poate avaria pistonul.

9
Inainte de utilizarea unei prese hidraulice, aceasta trebuie sa fie fixata de podea
deoarece aceasta se poate rasturna daca sunt pozitionate pe masa piese grele.
Se interzice realizarea oricarei operatiuni de sudare pe masa de presare
deoarece poate conduce la defectarea presei sau accidentarea operatorului.
Este recomanda sa nu se procedeze la exploatarea unei prese hidraulice daca:

10
Operatorul nu a citit si inteles intrebul manual de utilizare.
•Intretinerea nu este realizata de personal calificat.
•Presa nu este completa sau nu sau utilizat piese originale.
•Sunt vizibile piese uzate.
•Sursa de alimentare cu energie electrica nu corespunde cu specificatiile
de pe placuta de identificare a motorului.
•Sunt prezente persoane expuse riscurilor de accidentare.
Cunoasterea si respectarea normelor de siguranta va asigura o exploatare
corecta si sigura a unei prese hidraulice garantand integritatea fizica a
personalului si a echipamentului.

11
4 utilizari ale presei hidraulice
Multi operatori cauta sa achizitioneze o presa cu versatilitate sporita si mai ales
cu precizie si un grad mare de rentabilitate. Presele hidraulice Bernardo ofera
posibilitati nelimitate si performante de neegalat. Datorita flexibilitatii lor,
acestea sunt ideale pentru operatii precum: turnare prin comprimare, formare la
cald, stantare, impingere si de indoire.
Motive pentru a alege o presa hidraulica in locul celei
mecanice:
• O presa hidraulica poate genera o forta de presare completa, spre deosebire 
de cea mecanica, care poate doar sa dezvolte o forta completa numai in partea
de jos a cursei. Acest lucru ii va permite utilizatorului sa controleze mai multi
parametri de lucru, inclusiv distanta de deplasare, presiunea si pozitia de
revenire. In concluzie, aceasta flexibilitate de programare ofera un mare
avantaj presei hidraulice.

12
• Customizarea acesteia. Multumita programabilitatii sistemului hidraulic, presa
poate satisface cerintele specifice ale operatorului, indiferent daca acestea
sunt simple sau complexe. Cu o masina unealta hidraulica pentru presare
posibilitatile sunt nesfarsite.
• Flexibilitatea acestui utilaj poate fi proiectata pentru functionarea traditionala
in pozitie inferioara, actionand in sus, si actionand lateral. Sistemele de
alimentare pot fi amplasate deasupra, dedesubt sau in apropierea presei.
Presele mari pentru paturi pot fi proiectate pentru aplicatii de tonaj redus, iar
presele mici pentru pat pot fi proiectate pentru cerinte de tonaj mari.
• Intretinerea preselor este foarte simpla si se face destul de usor deoarece,
sistemul hidraulic este simplu si mai rentabil fata de cel mecanic.
Componentele preselor mecanice, cum ar fi arborii cotiti, in general sunt
costisitoare de inlocuit si necesita deseori fabricare personalizata.
O presa hidraulica este foarte versatila si poate fi utilizata in toate tipurile de
aplicatii, in randurile de mai jos veti gasi 5 dintre aceste aplicatii.

1. Productia de electrocasnice
De cele mai multe ori presele hidraulice sunt folosite frecvent atunci cand vine
vorba de fabricarea electrocasnicelor. Exemple de electrocasnice fabricate cu
ajutorul acestei masini unelte avem: frigidere si masinile de spalat vase, acestea
necesita prese hidraulice pentru modelarea panourilor.

2. Productia de piese electrice

O presa hidraulica este adesea utilizata in fabricarea echipamentelor electrice
utilizate in instalatiile electrice majore. Carcasele si comutatoarele gasite in
statiile de comutare si in alte parti sunt asamblate folosind o presa hidraulica.
Termostatele care ne ajuta sa pastram casele si afacerile la temperatura corecta
sunt adesea fabricate folosind un proces de presare.

3. Fabricarea pieselor auto

Multe dintre partile automobilelor sunt modelate folosind prese hidraulice.
Presele se folosesc atat la imbinari cat si la ansambluri de angrenaje. Aceste
utilaje te vor ajuta sa faci posibila realizarea celor mai importante componente
ale masinii, mai ales la piese mai simple, cum sunt lamele stergatoarelor de
parbriz, aceastea sunt fabricate folosind prese hidraulice. De asemenea presele
hidraulice pot fi utilizate chiar si in aplicatii mai precise, cum ar fi senzorii de
injectie ai combustibilului si la optimizarea multor tipuri de operatiuni de
formare si de stantare.

13
4. Alte aplicatii
Aceste masini unelte se folosesc in aproape orice alta industrie la scara larga, de
la producerea de celuloza si hartie, fabricarea de turbine eoliene pana la
sistemele marine deoarece intregul proces se bazeaza pe puterea preselor
hidraulice. Aceste utilaje nu sunt limitatea doar la industria de mari dimensiuni,
multi mecanici si oameni din profesii similare detin prese hidraulice. In aproape
orice industrie in care se desfasoara procese de fabricatie, se gasesc prese cu c-
cadru sau prese de h-cadru.

Cum funcţionează frânele hidraulice?

Frâ nele hidraulice au transformat ciclismul montan încă de la introducerea lor.
Ele ne permit să mergem mai repede, asta pentru că ne putem opri mai repede.
Haideţi să vedem ce e atâ t de deosebit la frâ nele hidraulice, astfel încâ t ele
constituie alegerea riderilor profesionişti dar şi a cicliştilor mai puţin profi. Să o
luă m cu începutul...

Principiul din spatele orică rui sistem hidraulic este simplu: forţele care sunt
aplicate la un punct sunt transmise că tre un alt punct prin intermediul unui fluid
incompresibil. La frâ ne, acest lichid incompresibil este lichidul de frâ nă , dar
despre el vom vorbi mai pe larg ceva mai tâ rziu.

În mod comun în hidraulică , forţa iniţială , adică cea care se aplică pentru a opera
sistemul, se multiplică pe parcurs. Valoarea de multiplicare poate fi aflată prin
compararea dimensiunilor pistoanelor de la fiecare capă t al circuitului. La
sistemele de frâ nare, de exemplu, pistonul de împingere a lichidului (cel din
manetă ) este mai mic decâ t pistoanele care acţionează plă cuţele de frâ nă , şi prin
urmare forţa aplicată în manetă se multiplică , ajutâ ndu-vă să frâ naţi mai uşor şi
mai eficient.

O altă caracteristică a hidraulicii este că vasele/conductele ce conţin fluide pot

avea orice dimensiune, lungime sau formă , astfel încâ t principiul permite
conducte care pot fi amplasate aproape oriunde. Ele pot fi de asemenea separate,
astfel încâ t pot permite unui cilindru principal (master cilinder) să acţioneze doi
sau mai mulţi cilindrii secundari.

Acum, că v-aţi fă cut o idee despre hidraulică , propun să aruncă m o privire la

diferitele pă rţi ce alcă tuiesc frâ na hidraulică .

14
Întregul sistem de frâ nare poate fi radiografiat în urmă toarele componente
principale:
•Cilindru principal (în manetă )
•Conductă
•Lichid de frâ nă
•Cilindrii secundari (în etrier)
•Plă cuţe de frâ nă
•Disc / Rotor

15
Cilindrul principal, montat pe ghidon, în combinaţie cu maneta de frâ nă , produce
forţa de intrare necesară pentru a împinge lichidul de frâ nă la cilindru secundar
(etrier), şi astfel forţează plă cuţele de frâ nă să strâ ngă rotorul.

Cursa manetei poate fi împă rţită în 3 categorii:

1. Cursa moartă (Dead-stroke) - Aceasta este partea incipientă a cursei

manetei, atunci câ nd dispozitivul primar de etanşare impinge lichidul de frâ nă
spre rezervor, însă înainte de a împinge lichid spre etrier prin intermediul
conductelor de frâ nă .
2. Cursa intermediară - Aceasta are loc între momentul în care pistoanele
etrierului încep să iasă din locaşul lor şi momentul în care plă cuţele de frâ nă iau

16
contact cu discul. Sau mai simplu explicat: este cursa manetei ce decurge în
timpul în care spaţiul liber dintre rotor şi plă cute este umplut.
3. Contactul şi Modulaţia - Plă cuţele de frâ nă fac acum contact cu rotorul şi
dacă apă să m maneta în continuare va fi generată putere de frâ nare
suplimentară . Modulaţia este controlată de rider şi nu e neapă rat o caracteristică
a sistemului de frâ nare, însă este adevă rat că unele frâ ne pot permite riderului o
modulaţie mai bună sau un control mai bun al forţelor de frâ nare.

Deschis sau închis?

Sistemele cilindrilor principali pot fi clasificate în două grupuri - deschise şi

închise.

Un sistem deschis include un rezervor şi un vas de expansiune ce permit ca

lichidul de frâ nă să fie introdus sau eliminat automat din sistemul de frâ nare în
timpul utiliză rii. Atunci câ nd frâ nă m, lichidul de frâ nă se extinde datorită
că ldurii generate de frecare, iar aici intervine rezervorul, ce are ca rol principal
preluarea unei pă rți din acest lichid de frâ nă expandat. Vasul de expansiune are
posibilitatea de a se contracta sau a se dilata, astfel încâ t atunci câ nd lichidul se
extinde, acesta compensează acest inconvenient. Un alt rol al rezervorului este
acela de a furniza lichid de frâ nă atunci câ nd plă cuțele se tocesc şi, ca urmare,
pistoanele trebuie să parcurgă o cursă mai mare pâ nă la disc.
Un sistem închis foloseşte de asemenea un rezervor pentru lichid, însă nu are vas
de expansiune, iar asta înseamnă că orice modificare asupra cantită ții de lichid
din sistem trebuie fă cută manual.

Conductele sau furtunele de frâ nă au rolul de a conecta cele două componente

principale ale frâ nei, adică cilindrul principal de cei secundari. După cum am
menţionat mai sus, conductele pot fi direcţionate aproape pe oriunde, aşa că
haideţi să aruncă m o privire mai în detaliu.

17
Conductele de frâ nă sunt formate din mai multe straturi, de regulă minim 3,
după cum urmează :

1. Furtunul interior - are rolul de a pă stra lichidul în interior. De regulă este

confecţionat din teflon, pentru că acesta nu reacționează sau corodează cu
lichidul de frâ nă .
2. Stratul de Aramid (fibre sintetice) - oferă structura şi puterea conductei.
Acest strat ţesut este flexibil şi preia eficient din presiunea hidraulică din
interiorul conductei, în sensul că nu se extinde. Aceste fibre sintetice sunt si
foarte uşoare, iar în plus pot fi tă iate uşor şi reasamblate folosind fitinguri
clasice.

18
3. Stratul exterior - are rolul de a proteja celelalte straturi, dar şi cadrul
bicicletei de abraziune.

Sistemele hidraulice de frâ nare utilizează de obicei unul dintre urmă toarele două
tipuri de lichid de frâ nă : DOT sau ulei mineral. Fac o scurtă paranteză : din
articolul postat de Maxi aici observaţi că la nevoie putem folosi şi altceva. Însă
doar la nevoie! Să revenim la lichidele noastre...
Un lucru important de reţinut înainte de a vorbi despre proprietă țile fiecă rui tip
este faptul că cele două fluide nu trebuiesc amestecate niciodată . Ele sunt
fabricate din substanțe chimice diferite, iar garniturile din interiorul sistemelor
de frâ nare sunt concepute doar pentru un anume lichid, nu pentru ambele.
Pe de altă parte, amestecarea de lichid din aceeași familie este permisă , dar în
general nu se recomandă . De exemplu, puteţi amesteca lichid DOT 4 cu DOT 5.1,
fă ră a afecta sistemul de frâ nare.

Lichidul de frână DOT

Acest lichid este aprobat şi controlat de către "Department of Transportation"

(Ministerul de Transport din SUA). Lichidul trebuie să îndeplinească anumite
criterii de performanţă pentru a putea fi utilizat în cadrul sistemelor de frâ nare, şi
este clasificat în funcţie de proprietă ţile sale de performanţă - în special de punctele
sale de fierbere.
Lichidele DOT 3, 4 şi 5.1 sunt bazate pe glicol şi sunt alcă tuite din diverşi solvenţi şi
substanţe chimice. Toate lichidele bazate pe glicol sunt higroscopice, adică absorb
apa din mediul înconjură tor chiar şi la presiune atmosferică normală . Rata tipică de
absorbție este de aproximativ 3% pe an. Acest conţinut de apă din cadrul lichidului
de frâ nă va afecta performanța lichidului, prin reducerea punctul de fierbere, de
aceea este recomandat să schimbaţi lichidul de frâ nă la fiecare cel mult 1-2 ani.
Lichidul de frâ nă DOT este utilizat în frâ nele Avid, Hayes, Formula, Hope.

Etrierii reacţionează la forţa generată de utilizator prin intermediul manetei de

frâ nă. Forţa de intrare din manetă este transformată în forţă de strâ ngere prin
intermediul pistoanelor ce împing plăcuţele de frâ nă pentru a face contact cu discul.
Etrierele pot fi fixate pe cadru prin intermediul unei monturi rigide sau pot fi
flotante.

19
Din punct de vedere al construcţiei, etrierele pot fi monobloc sau constituite din
două pă rţi. Diferenţa dintre ele este dată de pod, podul fiind partea superioară a
etrierului (deasupra pistoanelor) care leagă cele două jumă tăţi ale etrierului şi care
oferă capacitatea de a rezista forţelor de strâ ngere generate de pistoane.

Etrierele monobloc sunt produse dintr-o singură bucată de material. Acest aspect

poate oferi un design unic şi, de obicei, un avantaj pe partea de greutate pentru ca
nu mai este nevoie de şuruburi din oţel care să asambleze cele 2 pă rţi (cum e cazul
la celălalt tip de etrier)
Datorită faptului că este construit dintr-o singură bucată, un alt avantaj derivă , şi
anume o posibilitate mai mică de scurgeri de lichid la îmbinarea celor două
jumă tăţi. Pe lâ ngă avantajele de mai sus avem binenţeles şi dezavantaje, principalul
fiind servisarea mai dificilă .

20
Etrierele din două bucăţi ("2 Piece") sunt construite din două jumă tă ţi diferite,
unite apoi prin intermediul unor şuruburi. De aici rezultă faptul că servisarea şi
asamblarea sunt mai facile, însp trebuie luat în calcul faptul că şuruburile şi
garniturile suplimentare de la îmbină ri introduc greutate suplimentară şi pot da
bă tăi de cap în timpul servisă rii.

21
Pistoanele sunt componente cilindrice adă postite în corpul etrierului. La
acţionarea manetei de frâ nă , forţa este transferată asupra pistoanelor, acestea
ieşind şi împingâ nd plă cuţele de frâ nă că tre disc. Numă rul de pistoane dintr-un
etrier poate fi diferit de la o frâ nă la alta. Multe frâ ne hidraulice pt MTB au 2
pistoane, altele pot avea 4 pistoane. Este important de ştiut că puterea de frâ nare
nu este determinată de numă rul pistoanelor, ci de suprafaţa de contact a
pistoanelor. De exemplu, 4 pistoane mai mici pot fi la fel de puternice ca 2
pistoane mai mari.

Pistoanele pot fi amplasate pe o singură latură sau pot fi opuse. În cazul

pistoanelor opuse, atunci câ nd se acţionează maneta de frâ nă , ies ambele
pistoane şi împing plă cuţele de frâ nă uniform, discul fiind practic prins din
ambele pă rţi. În schimb, la pistoanele pe o singură faţă discul este împins dintr-o
parte că tre cealaltă .

Plăcuţele de frâ nă pot face de multe ori diferenţa între o frâ nare eficientă şi una
dezastruoasă . Se regă sesc în mai multe tipuri de compoziţii, pe care le vom detalia
în cele ce urmează .

22
 NORME DE PROTECȚIA MUNCII ȘI A MEDIULUI

6.1. Norme de protecţia muncii în atelierele de montaj

În atelierele de montaj şi întreţinere, se iau o serie de mă suri, în scopul protecţiei împotriva

accidentă rilor şi pentru evitarea deterioră rii organelor de maşini.

Printre aceste mă suri, putem enumera:

- temperatura în interiorul atelierului trebuie să fie optimă pentru desfă şurarea

activită ţii (temperatura ridicată micşorează atenţia şi percepţia, iar cea scă zută
micşorează mobilitatea lucră torilor);

- mă suri de mecanizare şi automatizare, în special a operaţiilor grele şi cu risc crescut

de accidentă ri;

- cură ţarea aerului de gaze, praf, aburi prin ventilaţie;

- atelierele de reparaţii şi întreţinere trebuie să fie bine iluminate, atat ziua, cat şi
noaptea;

- protejarea instalaţiilor electrice împotriva electrocută rii şi legarea aparatelor şi

instalaţiilor la pă mant;

- verifcarea înainte de utilizare a instalaţiilor de ridicat (cabluri, lanţuri, scripeţi);

- ancorarea maşinilor şi a instalaţiilor în timpul transportului;

- evitarea staţionă rii muncitorilor în raza de acţiune a macaralelor;

- mecanismele de ridicat şi transportat să fie manevrate numai de personalul calificat în

acest scop;

- respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevrează substanţele

necesare spă lă rii pieselor(mă nuşi, mă şti de gaze, interzicerea folosirii flă că rii
deschise,depă rtarea de locurile de sudare);

- verificarea stă rii utilajelor şi dispozitivelor folosite;

- îndepă rtarea aşchiilor de pe maşini;

23
 - respectarea regulilor de depozitare a pieselor.

Echipamentul individual de protecţie reprezintă mijloacele cu care este dotat fiecare

participant în procesul de muncă şi constituie un element foarte important în protejarea
impotriva factorilor de risc.

Echipamentul se acordă obligatoriu şi gratuit tuturor salariaţilor, precum şi altor categorii

participante la procesul muncii, în conformitate cu normativul-cadru de acordare şi utilizare a
echipamentului individual de protecţie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidarită ţii Sociale şi
Familiei şi aprobat prin Ordinul nr. 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat să
întocmească lista internă de dotare cu EIP (Echipament Individual de Protecţie) adecvat
execută rii sarcinilor de muncă în condiţii de securitate. Alegerea echipamentului individual de
protecţie se face în funcţie de riscuri, alegandu-se tipul, aplicandu-se anumite standarde şi
folosind anumite marcaje.

Prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se face prin introducerea pe piaţă şi

prin utilizarea doar a acelor echipamente individuale de protecţie care menţin să nă tatea şi
care asigură securitatea utilizatorilor, fă ră a aduce atingere să nă tă ţii sau securită ţii altor
persoane, animale domestice ori bunuri, atunci cand sunt întreţinute adecvat şi utilizate
conform scopului prevă zut.

Utilizarea EIP este permisă dacă :

₋ este conform reglementă rilor tehnice aplicabile;

₋ este corespunză tor riscurilor pe care le previne, fă ră a induce el însuşi un risc

suplimentar;

₋ ră spunde condiţiilor existente la locul de muncă ;

₋ ţine seama de cerinţele ergonomice şi de să nă tate ale angajatului;

₋ este adaptat conformaţiei purtă torului.

În cazul dereglă rii sau degradă rii normale a acestuia, respectiv al pierderii calită ţii de
protecţie, se acordă obligatoriu un nou echipament.

Degradarea sau pierderea lui, înainte de termenul de utilizare prevă zut, din vina purtă torului,
atrage ră spunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii (art. 13, Legea nr.

24
90/1996, republicată ).

6. 2. Reguli generale de protecţia muncii şi PSI pentru muncitori, în activităţile din

ateliere

1. Hainele folosite în timpul lucră rilor practice să fie simple, să nu aibă elemente volante care
să poată încurca efectuarea lucră rii. în timpul lucră rilor practice efectuate cu mana este de
dorit să nu se poarte inel proeminent. Pă rul lung trebuie să fi e legat. Purtarea halatului alb în
timpul lucră rilor practice este obligatorie.

2. În atelier nu se admite decat comportamentul civilizat, atenţia să fi e îndreptată asupra

lucră rii efectuate. Să nu se lucreze decat cu aparate a că ror funcţionare este bine cunoscută . Să
nu se umble la instalaţii ce nu aparţin lucră rilor practice din aceeaşi zi. Să se ceară jutorul
supraveghetorului în toate cazurile în care prevederile lucră rii practice o cer sau atunci cand
apar orice fel de complicaţii în timpul lucră rii.

3. Să se pă streze ordinea la punctul de lucru. După fi ecare etapă de experiment trebuie să se

facă ordine. Să se acorde atenţie, în timpul folosirii, instrumentelor ascuţite, obiectelor de
sticlă etc.

4. În timpul lucră rilor practice, se folosesc rareori substanţe corozive. În cazul cand acestea
ajung pe piele sau pe mucoase, trebuie imediat şterse cu o carpă moale şi apoi spă late cu apă
din abundenţă .

5. Robinetele de gaz vor fi manipulate strict de ă tre supraveghetor.

6. Uşile de ieşire şi că ile de acces dintre mesele de atelier nu trebuie să fi e blocate, deoarece,
în cazul unui incendiu, s-ar îngreuna evacuarea.În atelier trebuie adus numai echipamentul
necesar. Nu trebuie depozitate genţi pe mese, pentru că îngreunează munca şi pot fi distruse.

7. Trebuie ştiut că regulile de protecţia muncii obligă anunţarea imediată a supraveghetorului

în legă tură cu orice accident din timpul lucră rii de atelier.

8. În cazul unui încendiu, trebuie anunţat imediat supraveghetorul.

9. Primul ajutor poate fi acordat de că tre asistentul medical, respectiv de că tre medicul untă ții.

6. 3. Acte normative

Actele normative care reglementează activitatea de Protecţie a Muncii şi P.S.I. Sunt:

25
 - Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996;

- Norme Generale de Protecţia Muncii - ediţia 2002;

- Norme Specifi ce de Protecţia Muncii.

Aceste legi conţin norme cu caracter general, aplicabile în toate sferele de activitate. Din Legea
securită ţii şi să nă tă ţii în muncă nr. 319/2006, publicată în M. Of. din 14.07.2006, reproducem
în cele ce urmează cateva articole, deosebit de importante în activită ţile practice desfă şurate
de că tre personal în atelier.

Capitolul I - Dispoziţii generale

Art. 1

(1) Protecţia muncii constituie un ansamblu de activită ţi instituţionalizate, avand ca scop

asigurarea celor mai bune condiţii în desfă şurarea procesului de muncă , apă rarea vieţii,
integrită ţii corporale şi a să nă tă ţii salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul de
muncă .

(2) Normele de protecţia muncii stabilite prin prezenta lege reprezintă un sistem unitar de
mă suri şi reguli aplicabile tuturor participanţilor la procesul de muncă .

(3) Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor ergonomice pentru

îmbună tă ţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fi zic, precum şi mă suri
adecvate pentru munca femeilor şi a tinerilor.

Art. 3

Normele de protecţie a muncii se aplică salariaţilor,membrilor cooperatori, persoanelor

angajate cu convenţii civile, cu excepţia celor care au drept obiect activită ţi casnice, precum şi
ucenicilor, elevilor şi studenţilor în perioada efectuării practicii profesionale.

Art. 13

(1) În sensul prezentei legi, echipamentul individual de protecţie reprezintă mijloacele cu care
este dotat fi ecare participant în procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de
risc.

(2) Echipamentul individual de protecţie se acordă , obligatoriu şi gratuit, salariaţilor, precum

şi altor categorii de persoane care desfă şoară activită ţi la persoanele juridice sau fi zice
prevă zute la art. 2, potrivit criteriilor stabilite în Normativul-cadru de acordare şi utilizare a

26
echipamentului individual de protecţie, elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

(3) În cazul degradă rii echipamentului individual de protecţie, respectiv al pierderii calită ţilor
de protecţie, se acordă obligatoriu un nou echipament.

(4) Degradarea sau pierderea echipamentului individualde protecţie înainte de termenul de

utilizare prevă zut, din vina purtă torului, atrage ră spunderea acestuia pentru prejudiciul
cauzat, potrivit legii

Art. 14

(1) În sensul prezentei legi, echipamentul individual de lucru reprezintă mijloacele pe care
persoanele juridice şi fizice le acordă unui salariat în vederea utiliză rii lor în timpul procesului
de muncă pentru a le proteja îmbră că mintea şi încă lţă mintea.

(2) Echipamentul individual de lucru se acordă de că tre persoanele juridice în condiţiile

negociate prin contractele colective de muncă .

(3) Cheltuielile necesare pentru achiziţionareaechipamentului individual de lucru sunt

suportate în proporţie de 50% de la capitolul “Alte cheltuieli de exploatare” ale persoanelor
juridice sau din sumele prevă zute cu această destinaţie în buget pentru unită ţile fi nanţate de
la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale, iar diferenţa se suportă de că tre beneficiari.

Capitolul VI – Ră spunderea juridică

Art. 34

Încă lcarea dispoziţiilor legale privitoare la protecţia muncii atrage ră spunderea disciplinară ,
administrativă , materială , civilă sau penală , după caz, potrivit legii.

Art. 39

Neluarea vreuneia dintre mă surile prevă zute de dispoziţiile legale referitoare la protecţia
muncii, de că tre persoana care are îndatorirea de a lua aceste mă suri la locul de muncă , dacă
prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de
îmbolnăvire profesională , constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2
ani sau cu amendă .

27
https://emasiniunelte.ro/blog/prese-hidraulice-exploatare-in-siguranta/
https://www.ebernardo.ro/blog/4-utilizari-ale-presei-hidraulice/
https://www.sculepneumatice.ro/echipamente-hidraulice-si-pneumatico-hidraulice/prese-hidraulice
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_ac%C8%9Bionare_hidraulic%C4%83
https://ro.thpanorama.com/blog/ciencia/prensa-hidrulica-caractersticas-tipos-usos.html
https://www.dirtbike.ro/mag/cum-functioneaza-franele-hidraulice

28