REGIMUL DEFORMANT PRODUS DE REDRESOARE

În unele reŃele electrice curbele tensiunilor şi curenŃilor se abat de la forma sinusoidală.

Aceste curbe ale curenŃilor şi tensiunilor conŃin pe lângă oscilaŃia fundamentală, având frecvenŃa
f1 (de exemplu 50 Hz), o serie de oscilaŃii parazite, cu frecvenŃa f:
f = ν ⋅ f 1 (ν = 2, 3, 4, ...) (3.1)
Regimul energetic, ale cărui unde de tensiune şi de curent sunt periodice şi cel puŃin una
din ele este nesinusoidală, se numeşte regim deformant.

a) Ordinul armonicilor superioare de curent şi tensiune induse în S.E.N. se calculează cu

relaŃia:
ν = k ⋅ p ±1 (3.9)
unde: k=1, 2, 3, 4,... pentru scheme cu p≥2; (p - pulsuri);
k=1, 3, 5, 7, ... pentru scheme cu p=1.
Teoretic, un mutator este cu atât mai puŃin perturbator faŃă de reŃea, cu cât numărul
pulsurilor p este mai mare. Practic, la mutatoare cu p>12 (de exemplu p=24), datorită
impreciziilor constructive apar armonici necaracteristice, corespunzătoare unor mutatoare cu
număr inferior de pulsuri. La mutatoarele comandate, s-a constatat şi prezenŃa subarmonicilor.
b) Dacă se neglijează comutaŃia (cazul teoretic), amplitudinea armonicilor de curent se
calculează cu legea Müler-Lübeck:
I1
Iυ = (3.10)
ν
unde: I1 - amplitudinea fundamentalei curentului de reŃea.
Luând în considerare comutaŃia (cazul practic), pe măsură ce unghiul de comutaŃie
creşte, forma treptelor curentului de reŃea se schimbă din rectangulară în trapezoidală, din ce în ce
mai rotunjită, iar compoziŃia spectrală a acestui curent se îmbunătăŃeşte.
În (fig. 3.2). se redă variaŃia conŃinutului de armonici al curentului de reŃea, în raport cu
unghiul de comutaŃie, pentru schemele de redresoare cu p=2; 3; 6; 12; 24 funcŃionând în regim
normal (curent continuu bine filtrat).
Concluziile cele mai defavorabile în legătură cu aportul deformant al mutatoarelor
rezultă în tratarea ideală (cu neglijarea efectului comutaŃiei). Plecând de la această ipoteză, se pot
calcula valorile relative ale armonicilor din curentul de reŃea, pentru mutatoare cu 2; 3; 6 şi 12
pulsuri, la comandă completă (α=0; α - unghi de comandă) în regim normal.

Figura 3.2. VariaŃia conŃinutului de armonici al curentului de reŃea în raport cu unghiul

de comutaŃie

Figura 4.1. Schema de simulare a sistemului de acŃionare redresor – motor de c.c.

 4.2. ComparaŃia armonicilor de curent în funcŃie de unghiul de
comandă al redresorului.

Figura 4.12. Simularea armonicilor de curent pentru un redresor în punte trifazată – unghi de
comandă α=00
Figura 4.13. Simularea armonicilor de curent pentru un redresor în punte trifazată –
unghi de comandă α=300
Figura 4.14. Simularea armonicilor de curent pentru un redresor în punte trifazată –
unghi de comandă α=600
Figura 4.15. Simularea armonicilor de curent pentru un redresor în punte trifazată –
unghi de comandă α=900
Figura 4.16. Simularea armonicilor de curent pentru un redresor în punte trifazată –
unghi de comandă α=1350
 4.3. ComparaŃia armonicilor de curent în funcŃie de tipul de redresor.

Figura 4.17. Simularea armonicilor de curent pentru sistemul de acŃionare redresor

semicomandat – motor de c.c.
Figura 4.18. Simularea armonicilor de curent pentru sistemul de acŃionare redresor
trifazat în punte – motor de c.c.
Figura 4.19. Simularea armonicilor de curent pentru sistemul de acŃionare redresor
duodecafazat – motor de c.c.
Figura 4.20. Simularea armonicilor de curent pentru sistemul de acŃionare redresor cu
comandă PWM – motor de c.c.