Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
în alimentare a acestuia. Din punct de vedere practic sunt folosite următoarele con-
figuraţii principale [13.2]:
− reţea electrică radială (fig. 13.1);
− reţea electrică alimentată de la ambele capete (fig. 13.2);
− reţea electrică buclată (fig. 13.3).
Bara staţiei de 20 kV
20 kV
I1 I2
B1 B2
B1 B2
I1A I2B IA
I2A K
CA CB
IB
a) B
b)
Fig. 13.2 − Schema unei linii electrice cu dublă alimentare a) şi o reţea electrică
inelară b).
110/20 kV
20 kV
20 kV 20 kV 20 kV
0,4 kV 0,4 kV
20 kV
20 kV
110/20 kV
110/20 kV
Blocuri de locuinţe
20 kV 20 kV
Transformator 20/0,4 kV
a)
A
B
C
Linie electrică
aeriană – 20 kV
b)
Linie de 20 kV
S3
I
S4
0,4 kV
Receptoare 0,4 kV
P P
Vârf de sarcină
Pv PM
t
Pmed
Pg Pm
Gol de sarcină
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t[ore]
Fig 13.6 − Grafic de sarcină zilnică, teoretic a) şi determinat pe baza înregistrărilor de energie b).
Puterea maximă PM este cea mai mare putere medie care poate să apară într-un
interval de timp specificat; în funcţie de intervalul de timp luat în consideraţie se
defineşte sarcina maxim de durată, determinată pe 15, 30 sau 60 minute şi sarcina
maximă de vârf (de scurtă durată), determinată pe intervale de timp de 1 10 s [13.1].
Puterea maximă a graficului de sarcină are un rol important în dimensionarea
instalaţiilor de alimentare a consumatorului.
Puterea medie Pmed poate fi determinată orar, zilnic, lunar, anual etc. Pentru
graficul de sarcină zilnic se calculează cu relaţia
T
t M
1
Pmed =
T
P dt Pk .
T k =1
(13.2)
0
În relaţia (13.2) s-a notat cu T intervalul de timp pe care se calculează puterea
medie (oră, zi, lună etc.), P − puterea absorbită de consumator, t − intervalul de
timp (de obicei sfert de oră) pe care se determină puterea, Pk − puterea corespunză-
toare fiecărui interval de timp t, M − numărul intervalelor t cuprins în intervalul
de timp T.
Puterea instalată activă Pi se defineşte ca suma aritmetică a puterilor nomina-
le active ale receptoarelor consumatorului. O atenţie specială trebuie acordată mo-
toarelor electrice la care este indicată puterea mecanică la arbore, puterea electrică
fiind mai mare, având în vedere randamentul motorului.
Puterea aprobată (contractată) reprezintă valoarea maximă a puterii active/apa-
rente pe care utilizatorul o poate absorbi prin instalaţia de racordare la reţeaua
electrică şi pentru care se emite avizul tehnic de racordare [13.1]. Valoarea se con-
semnează în avizul tehnic de racordare şi este luată în considerare la dimensionarea
instalaţiei de racordare a utilizatorului respectiv şi la rezervarea de capacitate în re-
ţeaua electrică;
Puterea maximă contractată reprezintă cea mai mare putere medie, cu înre-
gistrare la interval de 60 minute consecutive, prevăzută în contractul de furnizare a
energiei electrice, pe care consumatorul are dreptul să o absoarbă în perioada de
consum, pentru un anumit loc de consum sau cale de alimentare.
Factorul de formă kf al graficului de sarcină se defineşte ca fiind raportul
dintre puterea medie pătratică şi puterea medie, pe acelaşi interval de timp T
T M
(Ea,k − Ea,k −1 )2
1
T
P 2 dt M
(13.3)
0 k =1
kf =
Pmed ET
în care Ea,k-1 este energia activă înregistrată de contor la începutul intervalului k
dintre cele M intervale de timp t în care se imparte durata de calcul T, Ea,k − ,
energia activă înregistrată de contor la sfârşitul intervalului k, ET − energia
înregistrată de contorul de energie activă pe intervalul de timp T.
Factorul de formă poate fi definit şi pentru puterea aparentă a consumatorului.
Pentru un consumator cu un grafic de sarcină constant, factorul de formă are
valoare unitară. Un consumator cu un grafic de sarcină, practic constant pe
parcursul zilei, determină cele mai reduse solicitări pentru producătorii de energie
electrică, precum şi pentru operatorii de transport, distribuţie şi furnizare.
512 Consumatori de energie electrică
Tabelul 13.1
Valori orientative ale factorului de utilizare
Nr. Consumator ku
Industria siderurgică cu cuptoare cu
1 0,2 0,5
arc electric
2 Staţii de pompare 0,7 0,8
3 Industria constructoare de maşini 0,2 0,6
4 Industria chimică 0,6 0,7
5 Fabrici de ciment 0,55 0,6
6 Laminoare 0,3 0,4
7 Fabrici de mobilă 0,3 0,35
P
kn = m . (13.7)
PM
Factorul de neuniformitate este inversul factorului de vârf kv al graficului de
sarcină.
Pe baza graficelor de sarcină zilnice, pentru fiecare consumator de energie
electrică poate fi determinat graficul de sarcină anual (fig. 13.7).
P
Pmax
P
Pmin
0 tm 8760 t [ore]
P(t ) dt (13.8)
tm = 0 .
Pmax
Durata de utilizare a puterii active maxime tm este mărimea de bază pentru
determinarea pierderilor active anuale pe circuitele sistemului electroenergetic
industrial.
P P
200 200
100 100
H0 G0
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
P P
400 200
200 100
G1 G2
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
P P
200 200
100 100
G3
G4
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
P P
200 200
100 100
G5 G6
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
P P
200 200
100 100
G7 L0
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
P P
200 200
100 100
L1 L2
0 6 12 18 24 t [ore] 0 6 12 18 24 t [ore]
Tabelul 13.2
Profile de sarcină
Tip Consumatori tipici
H0 Utilizatori casnici
G0 Întreprinderi mici în general
G1 Întreprinderi mici cu program 8 … 18
G2 Întreprinderi mici cu consum preponderent seara
G3 Întreprinderi mici cu program continuu
G4 Magazine, centre de servire
G5 Întreprinderi mici de panificaţie
G6 Consumatori cu activitate la sfârşit de săptămână (biserici)
G7 Societăţi cu consum constant (emiţătoare radio)
L0 Întreprinderi rurale
L1 Crescătorii, producţie de lapte
L2 Alte întreprinderi rurale
kc4 kc3 M
kc5
20 kV; 50 Hz
kc2
Tabelul 13.3
Valori orientative ale factorului de nesimultaneitate
Nr. Consumator ks
1 Şcoală, grădiniţă 0,6 0,9
2 Hotel 0,2 0,6
3 Clădire mică de birouri 0,5 0,7
4 Clădire mare de birouri 0,4 0,8
5 Magazin comercial, supermarket 0,7 0,9
6 Industrie prelucrătoare 0,2 0,3
7 Întreprinde de automobile 0,2 0,3
8 Iluminat exterior 1
9 Şantiere de construcţii 0,2 0,4
Post de Tablou de
transformare distribuţie
Putere Putere Factor de Putere
Factor de absorbită Factor de absorbită utilizare instalată
nesimultaneitate nesimultaneitate
ks = 0,6 ks = 0,65
78,64 kW 28 kW 0,7 M
57,74 40 kW
6 kW 3
kW
18 kW 0,9 Cuptor cu
8 kW 20 kW
3,6 kW rezistoare
Factor de 24 kW 0,8
0,9 0,8 1,0 Convertor
utilizare 30 kW
de sudare
Iluminat Factor de nesimulta-
electric 8,64 kW neitate ks = 0,6
Aer con- 6 kW Putere
3,6 3,2 2,0 5,6
diţionat Putere absorbită
kW kW kW kW
10 kW instalată
Sisteme Factor de
0,6 0,8 0,5 0,7
IT utilizare
4 kW Maşini unelte
Putere
6 kW 4 kW 4 kW 8 kW
instalată
Exemplul prezentat în figura 13.10 indică faptul că, pentru o putere instalată
totală în cadrul întreprinderii de 132 kW, transformatorul de alimentare este parcurs
518 Consumatori de energie electrică
Tabelul 13.4
Tensiuni nominale standardizate
Joasă tensiune [V] 400
Medie tensiune [kV] 6*, 10*, 20
Înaltă tensiune [kV] 110
Foarte înaltă tensiune [kV] 220**, 400**, 750**
* Numai în reţelele industriale pentru alimentarea motoarelor
de medie tensiune sau în întreprinderile cu grupuri proprii cu
aceste valori ale tensiunii la borne.
** Tensiunile nominale de 220 kV, 400 kV şi de 750 kV sunt
utilizate pentru transportul energiei electrice.
Tablou de
distribuţie
Putere de calcul Factor
Factor de
de cerere
nesimultaneitate Putere instalată
ks = 0,65 40 kW; 15 kVAr
50 kVA 1,0 M
3 40 kW; 15 kVAr; cos1=0,94; =0,87
20 kW; 0 kVAr
67,08 kW; 22,2 kVA 1,0 Cuptor cu 20 kW; 0 kVAr; cos1=0,98; =0,9
21 kVAr;
30 kW; 10 kVAr rezistoare
cos1=0,96;
1,0
=0,85; 35,3 kVA Convertor 30 kW; 10 kVAr; cos1=0,95; =0,85
kc= 0,598 de sudare
13,2kW;7,2kVAr Factor de nesimultaneitate
15,76 kVA 0,6
ks = 0,6
Putere 6 kW;4 kVAr 4kW;2kVAr 4 kW;2kVAr 8 kW; 4 kVAr
de calcul 7,5 kVA 4,7 kVA 4,7 kVA 9,4 kVA
Factor de 1,0 1,0 1,0 1,0
cerere
Maşini unelte
Putere 6 kW; 4kVAr 4 kW; 2 kVAr 4 kW; 2 kVAr 8 kW; 4 kVAr
instalată cos 1 = 0,84; cos1=0,9; cos1=0,9; cos1=0,9;
=0,8 =0,85 =0,85 =0,85
L1 L2
AAR
20 kV
B1
B1
AAR AAR
20 kV AAR
P1 P3
P2
20 kV.
TT 110 kV TT 110 kV
TC 110 kV TC 110 kV
TRP1 TRP11
110/20 kV 110/20 kV
TC 20 kV TC 20 kV
TT 20 kV TT 20 kV
Receptoare Receptoare
standard Receptoare prioritare Receptoare prioritare standard
Servicii
generale
Materii prime
Cuptor
GE ~ GE ~
Fig. 13.13 − Schema electrică de
principu pentru alimentare cu 1 2
Baia lichidă
enegie electrică. Încălzire cuptor
Consumatori de energie electrică
prin intermediul unor transformatoare 20/0,4 kV, la secţiunile centrale ale barei de
tate de la surse neîntreruptibile UPS (Uninterruptible Power Supply), conectate
Tunel metalic
Utilizatori şi sarcini 525
D = a (U − U r ) + b (U − U r )2 , (13.16)
în care coeficienţii a şi b sunt specifici fiecărui proces tehnologic.
Este evident faptul că relaţia (13.16) poate fi aplicată numai pentru un
domeniu relativ restrâns al variaţiei tensiunii de alimentare. Reducerea tensiunii de
alimentare sub o valoare critică Ucr1 precum şi creşterea peste o valoare Ucr2 pot
conduce la daune deosebit de importante.
În tabelul 13.5 sunt indicate, pentru câteva receptoare, legile de variaţie a
puterilor absorbite la variaţia tensiunii de alimentare. De asemenea, sunt calculate
şi puterile absorbite la o reducere cu 10% a tensiunii de alimentare.
Datele din tabelul 13.5 [13.11] indică faptul că, la modificarea tensiunii,
puterile absorbite nu variază linear, modificând astfel caracteristicile consumato-
rului în ansamblu.
Scăderea tensiunii de alimentare în raport cu tensiunea normată a receptoa-
relor conduce, de cele mai multe ori, la reducerea puterii absorbite şi, în consecinţă,
la reducerea productivităţii maşinilor de lucru şi la reducerea calităţii produselor
realizate.
Tabelul 13.5
Variaţia puterilor absorbite în funcţie de tensiunea aplicată
Puterile la o
Tipul Relaţia de calcul abatere de 10% a
receptorului tensiunii [%]
Q = 2 π f C U 2 , (13.17)
în care C este capacitatea bateriei de condensatoare, iar U − tensiunea la borne.
Din relaţia (13.17) se poate constata faptul că variaţia frecvenţei tensiunii de
alimentare poate influenţa valoarea factorului de putere realizat la barele de ali-
mentare prin modificarea aportului puterii reactivă datorat bateriilor de condensa-
toare. Pentru domeniul admis de variaţie a frecvenţei, în cele mai multe cazuri,
influenţa asupra factorului de putere nu este importantă. Efectele modificării frec-
venţei sunt resimţite, în mod deosebit, în cazul în care bateriile de condensatoare
intră în componenţa filtrelor de armonice.
În regim normal de funcţionare (pentru frecvenţa egală cu cea nominală), pa-
rametrii Lh şi Ch ai circuitului rezonant sunt acordaţi pe armonica de rang h, astfel
încât impedanţa circuitului este practic nulă pentru această armonică
1
2 π f h Lh − 0, (13.18)
2 π f h Ch
La funcţionarea la o frecvenţă diferită de cea nominală, filtrul prezintă o impe-
danţă diferită de zero, ceea ce indică un anumit grad de dezacordare faţă de armo-
nica de rang h care corespunde noii frecvenţe de lucru.
La scăderea frecvenţei tensiunii de alimentare, impedanţa de intrare a circuite-
lor rezonante devine capacitivă, ceea ce poate determina supraîncărcarea circuitului
de rang h datorită armonicelor de rang inferior care nu sunt integral filtrate [13.13].
De remarcat faptul că în anumite procese tehnologice (de exemplu, filaturi),
variaţia frecvenţei poate conduce la rebuturi ale producţiei.
Tabelul 13.6
Costul întreruperilor anunţate şi neanunţate
Tipul consumatorului Întreruperi anunţate Întreruperi neanunţate
€/kWh €/kWh
Industrial 5,61 8,05
Comercial şi servicii 8,20 12,07
Agricol 1,22 1,83
Rezidenţial 0,85 0,98
Sectorul public 1,22 1,59
Industrie alimentară 1,34 1,59
D
D
d6 4
d5
3
d4
B
d3 2 C
d2
dA A
d1 1
0 t1 tA t2 tB t3 tC t
Analiza datelor din tabelul 13.7 pune în evidenţă faptul că daunele specifice
(€/kWh) pot să difere mult în funcţie de durata întreruperii.
Efectele asociate întreruperilor, în multe dintre cazuri, pot fi cuantificate va-
loric, însă, în unele cazuri, acest lucru este dificil de realizat. Amplitudinea acestor
efecte depinde, în mare măsură, de caracteristicile consumatorilor (tipul consuma-
torului, gradul de dependenţa de energia electrică, tipul operaţiei afectate, densi-
tatea sarcinii − GWh/km2 − etc.) şi de parametrii întreruperii (durată, frecvenţă de
apariţie, momentul apariţiei, durata repornirii procesului etc.).
Determinarea costurilor aferente întreruperilor accidentale ale consumatorilor
impune o analiză de detaliu a fiecărui tip de consumator, a duratei întreruperii pre-
cum şi a condiţiilor specifice în care a avut loc întreruperea. În figura 13.16 [13.14],
sunt prezentate valori orientative, stabilite pe baza unor anchete, în cadrul diferi-
telor tipuri de consumatori în funcţie de durata întreruperii.
Analiza curbelor din figura 13.16 pune în evidenţă faptul că daunele cele mai
importante apar, în general, la consumatorii industriali, în domeniul duratelor
relativ reduse, dar în domeniul duratelor mari de întrerupere (o zi), costurile devin
comparabile în sectorul industrial şi sectorul comercial.
Având în vedere nelinearitatea daunelor în raport cu durata întreruperii, eva-
luarea acestora pe baza energiei nelivrate ENS (Energy not Supplied) nu conduce la
informaţii suficient de corecte în toate situaţiile. Indicatorul costul puterii active
întrerupte P pe durata de întrerupere (prezentat în figura 13.15) oferă date mai rele-
vante pentru evaluarea daunelor.
C
[$/kW]
10
1
2
0,1
1 10 100 1000 t [min]
Tabelul 13.8
Efectul golurilor de tensiune asupra echipamentelor electrice
Caracteristici ale golului
Tensiunea Durata [s], Efectul asupra echipamentelor electrice
remanentă
Perturbarea funcţionării echipamentelor de control
pentru durate foarte scurte,
< 0,9Uc şi reglare la convertoare, echipamente electronice
0,2 ... 0,3 s
etc.
pentru durate foarte scurte, Deconectarea contactoarelor de joasă tensiune din
(0,7 ... 0,8)Uc
0,2 … 0,3 s circuitele secundare
(0,4 … 0,5)Uc 0,5 … 1,5 s Instabilitatea motoarelor trifazate
(0 … 0,3)Uc peste 0,5 s Deconectarea motoarelor trifazate
Uc este tensiunea contractată la barele de alimentare a consumatorului
Tabel 13.9
Echivalarea golurilor cu întreruperi
Factor de
Evenimentul analizat
echivalare
Întrerupere 1
Tensiunea reziduală sub 50% 0,8
Tensiunea reziduală între 50% şi 70% 0,4
Tensiunea reziduală între 70% şi 90% 0,1
Tabelul 13.10
Determinarea întreruperilor de calcul
Factor de Număr eveni- Număr echivalent
Eveniment
echivalare mente pe an de întreruperi
Întrerupere 1 5 5
Tensiunea reziduală sub
0,8 3 2,4
50%
Tensiunea reziduală
0,4 15 6
între 50% şi 70%
Tensiunea reziduală
0,1 35 3,5
între 70% şi 90%
Total 16,9
Utilizatori şi sarcini 533
Analiza datelor din tabelul 13.10 pune în evidenţă faptul că prin luarea în
consideraţie a golurilor care conduc la întreruperi se obţine practic o triplare a
numărului de întreruperi de calcul.
Fiecare receptor poate fi caracterizat prin valori admise ale duratei golului în
funcţie de amplitudinea acestuia. Curbele ITIC (fig. 13.17) pot să ofere primele
indicaţii privind valorile admise ale golurilor de tensiune. Informaţiile prezentate în
figura 13.17 corespund unor condiţii medii, fiecare tip de receptor fiind însă carac-
terizat de o curbă proprie.
În figura 13.17 sunt indicate şi valorile admise ale supratensiunilor în funcţie
de durata acestora, precum şi valorile admise ale întreruperilor de scurtă durată.
Toate perechile de valori tensiune−durată din afara zonei haşurate pot determina
daune în echipamentele consumatorului.
Datele cuprinse în figura 13.17 se referă la goluri trifazate. În realitate pot să
apară goluri mono sau bifazate, care trebuie luate în considerare în analiza com-
portării receptoarelor la abateri ale indicatorilor de calitate a energiei electrice.
În analiza daunelor determinate de golurile de tensiune, ca şi în cazul altor
tipuri de perturbaţii, este necesar să se evalueze şi modul în care se propagă această
perturbaţie în reţea. Studiile privind aria de vulnerabilitate (zona din jurul nodului
în care apare perturbaţia şi în care nivelul acesteia depăşeşte valorile admise)
pentru o anumită perturbaţie permit cunoaşterea zonei de extindere a perturbaţiei şi
a modului în care are loc atenuarea acesteia [13.10].
U/Ur
3
Domeniul admisibil al
tensiunilor
2
1,4
1,2
1
0,7
0
0,0001T 0,001T 0,01T 0,1T T 10T 100T 1000T
1 s 1 ms 3 ms 20 ms 0,5 s 10 s
Fig. 13.17 − Curba ITIC (Information Technology Industry Council) privind domeniul
acceptat al tensiunilor (perioada T are 1/60 s).
534 Consumatori de energie electrică
Tabelul 13.11
Costuri pentru limitarea armonicelor în reţeaua electrică
Consum de Costuri pentru limitarea armonicelor
PIB energie Populaţie Costuri
Ţara
[miliarde €] electrică [milioane] Măsuri adoptate [miliarde €]
[TWh]
Incorporarea de filtre
active în staţiile IT/MT
Franţa 1500 450 60 şi întărirea 22
conductorului neutru
în reţelele de JT
Întărirea instalaţiilor în
Germania 2300 500 85 întreg sistemul 20
electroenergetic
Spania 500 180 40 Măsurile indicate mai 6
sus
Datele din tabelul 13.11 pun în evidenţă faptul că operatorul de reţea ar trebui
să acopere costuri de circa 1% din PIB pentru controlul armonicelor din reţeaua
electrică, dacă acestea nu ar fi limitate la nivelul consumatorilor perturbatori. Se
consideră că această valoare corespunde, cu mici variaţii, tuturor sistemelor
moderne de alimentare cu energie electrică. Apare, evident, necesară folosirea unor
mijloace eficiente pentru controlul încadrării consumatorilor perturbatori în limitele
alocate (admise)
În cazurile practice se pot lua în consideraţie următoarele date [13.10]:
− pentru un factor de distorsiune pe curba de tensiune THDU < 5% pot să
apară probleme reduse şi relativ rar;
− pentru 5% < THDU < 7% încep să apară probleme în mod obişnuit;
Utilizatori şi sarcini 535
− pentru 7% < THDU < 10% creşte probabilitatea apariţiei unor probleme
serioase;
− pentru THDU > 10% rezultă o probabilitate ridicată de apariţie a unor
probleme serioase.
y [m]
400
4 P=200 kW,
= 0,9
300 2 5 P=500 kW,
= 0,8
P=500 kW, 3 P=300 kW,
200 = 0,8 = 0,85
100
1 P=100 kW,
= 0,85
0
0 100 200 300 400 x [m]
100 150 + 500 100 + 300 180 + 200 180 + 500 330
x0 = = 200 m ;
100 + 500 + 300 + 200 + 500
100 20 + 500 160 + 300 140 + 200 300 + 500 140
y0 = = 158,75 m .
100 + 500 + 300 + 200 + 500
Din motive practice, staţia de transformare este plasată în acelaşi loc cu postul
de transformare din hala cu numărul 3 (x0f = 180 m; y0f = 140 m).
P dt (13.20)
tm = 0 .
Pmax
În funcţie de valoarea calculată a duratei de utilizare a puterii maxime şi a
intervalului de timp când apare puterea maximă (pe durata iernii, transformatoarele
pot fi încărcate mai mult având în vedere o răcire mai bună), se alege factorul k ,
supraunitar, şi se determină valoarea de calcul St, calcul a puterii transformatorului
folosind relaţia
S
St ,calcul = max . (13.21)
k
La alegerea puterii nominale a transformatorului, pe baza valorii calculate
St,calcul trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
− Randamentul maxim al transformatorului se obţine pentru o încărcare de
60 ... 80% din puterea sa nominală.
− Puterea Smax trebuie determinată pe baza relaţiei Pmax/ (în care este
factorul de putere şi nu pe baza înregistrărilor de putere activă şi de putere reactivă,
deoarece pot să apară diferenţe mari între cele două moduri de calcul, având în
vedere faptul că, în aplicaţiile industriale, există practic întotdeauna, regimuri
perturbate (nesinusoidale) care determină o încălzire suplimentară a transforma-
torului.
− Supraîncărcarea transformatoarelor, în cazul unor regimuri perturbate, poate
fi făcută numai în limitele indicate de fabricant.
− În cazul unui consumator având caracteristică puternic neliniară (spectru
important de armonice) este necesar a asigura denominarea transformatorului
(reducerea capacităţii de încărcare datorată încălzirii suplimentare determinată de
armonicele de curent electric).
− Utilizarea, dacă este posibil, a unui singur tip de transformator în cadrul
întreprinderii, atât pentru reducerea cheltuielor de mentenanţă, cât şi de eventuala
înlocuire a unui transformator defect cu altul disponibil.
540 Consumatori de energie electrică
Bibliografie
[13.1] *** Regulamentul de furnizare a energie electrice.
[13.2] Eremia M., Electric Power Systems, Electric Networks, Editura Academiei Române, Bucureşti,
2006.
[13.3] Leca A., Muşatescu V., Managementul energiei, Editura AGIR, Bucureşti, 2006.
[13.4] Albert Hermina, Florea I., Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor industriale,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1987.
[13.5] *** Metering, Load Profiles and Settlement in Deregulated Markets, EURELECTRIC 2000,
Ref:2000-220-0004.
[13.6] Hellwig M., Entwicklung und Anwendung parametrisierter Standard-Lastprofile, Teză de
doctorat TH München, 2003.
[13.7] *** Electrical Installation Guide, Schneider-Electric, 2005, http://theguide.merlin-gerin.com
[13.8] *** Voltage characteristics of electricity supplied by public distribution systems,
EN 50160/2006.
[13.9] *** Improving reliability with standby power supplies, http://www.lpqi.com
[13.10] Golovanov N., Postolache., Toader C., Eficienţa şi calitatea energiei electrice, Editura AGIR,
Bucureşti, 2007.
[13.11] Grigsby L.L., Electric power engineering Handbook, CRC press IEEE 1998, New York.
[13.12] Borisov B.P. ş.a., Povâşenie efectivnosti ispolzovania elektroenergii, Kiev, Naukova Dumka,
1990.
[13.13] Golovanov N., Şora I. ş.a., Electrotermie, Bucureşti, Editura Tehnică, 1997.
[13.14] Dialynas E.N., Megaloconomos S.M., Dali V.C., Interruption cost analysis for the electrical
power customers in Greece, CIGRE/PES Montreal 2003.
[13.15] McGranaghan M., Roettger B., Economic Evaluation of Power Quality, IEEE Power
Engineering Review, February 2002, pg. 8-12
[13.16] *** Technico-economic analysis of methods to reduce damage due to voltage dips,
Katholieke Universiteit Leuven, 2003, ISBN 90-5682-463-5.
[13.17] Golovanov Carmen, Albu Mihaela, Probleme moderne de măsurare în electroenergetică,
Editura Tehnică, Bucureşti, 2001.
[13.18] Cicco G., Postolache P., Toader C., Analysis of Three-Phase Systems with Neutral under
Distorted and Unbalanced Conditions in the Symmetrical Component-Based Framework, IEEE
Transaction on Power Delivery, vol. 22, no.1, January 2007, pg. 674-683.