Redresor monofazat bialternanta necomandat

Dupa cum am discutat primele 4 saptamani, ne intereseaza sa construim dintr-o tensiune

alternativa sinusoidala periodica o tensiune pulsatorie ca in cele din urma sa fie tensiune continua.
Spre deosebire de lucrarile anterioare (Redresor monofazat monoalternanta necomandat si
Redresor monofazat monoalternanta comandat) in aceasta scurta descriere se prezinta functionarea
unui redresor bialternanta plecand de la schema de principiu.

Fig. 1 Schema electrica principiala – redresor monofazat bialternanta necomandat

Dupa cum se vede si in Fig 1, redresorul nostru bialternanta se alimenteaza tot monofazat iar
in componenta s-a se regasesc si cele 2 rezistente R1 si R2 (rezistene de masura) pe care le-am mai
intalnit si pana acum. Spre deosebire de cele studiate anterior, aceasta constructie are nevoie de
patru diode.

Functionare:
Intelegerea principiului de functionare al acestui circuit are la baza determinarea caii
curentului. In figura 2 este prezentata tensiunea de intrare in redresor.

Fig. 2 Tensiune de alimentare monofazata

0 0
De la 0 la 180 tensiune de alimentare este la fel ca si in Fig. 3. Sa presupunem ca suntem in punctul
rosu in Fig. 2.
 Fig.3. Calea curentului (curentul de intrare, curentul de iesire) – 00 − 1800
Dioada 1 (D1) este polarizata direct si intra in conductie, D2 si D3 fiind polarizate invers. Cu ajutorul
lui R1 masuram curentul de intrare care este de la stanga la dreapta. Dupa dioda D1 curentul nu se
poate duce prin D2 deoarece este polarizata invers si trece prin sarcina (Z) dupa care se intoarce prin
D4 la sursa. Cu ajutorul lui R2 masuram curetul de iesire!
Intrebare: De ce curentul nu trece prin D3?
Deoarece D3 este polarizat invers iar D4 este polarizat direct si intra in conductie. Lasa curentul sa
treaca prin ea!
!! Atentie: Sensul curentului de intrare este de la stanga la dreapta iar sensul curentului de iesire
este de sus in jos prin sarcina!

De la 1800 la 3600 tensiune de alimentare este la fel ca si in Fig. 4. Sa presupunem ca suntem in

punctul albastru in Fig. 2

Fig.4. Calea curentului (curentul de intrare, curentul de iesire) – 1800 − 3600

In aceasta situatie D1 este blocata. In schimb D2 este polarizata direct. Curentul trece prin D2 dupa
care trece prin R2 si apoi strabate sarcina TOT de sus in jos. In aceasta situatie, curentul nu se poate
intoarce inapoi in sursa prin D4 deoarece este blocata, si se duce prin D3, care se afla in conductie.
!! Atentie: Sensul curentului de intrare este de la dreapta la stanga (invers ca si in cazul primei
alternante) iar sensul curentului de iesire este de sus in jos prin sarcina (la fel ca si la prima
alternanta)!

Cu acest tip de redresor reusim sa transmitem putere pe ambele alternante ale unei perioade
(comparativ cu redresoarele pe care le-am studiat pana in acest moment) iar sensul curentului (Iout)
care strabate sarcina este intotdeauna acelasi!!!
 Schema de montaj pe care noi am lucrat pana acum este prezentata in Fig.5. Aceasta este
schmea de la standul mare. Ca si exercitiu, va rog incercati sa parcurgeti vizual schema de la
alimentare, respectiv de la „faza”,prin R1, prin redresor, prin sarcina, prin R2 si inapoi la sarcina la
”nul”. In aceasta situatie puteti lua in considerare si aparatele de masura.

Fig. 5 Schema electrica stand mare - Redresor monofazat bialternanta necomandat

Pentru realizarea formeleor de unda s-a folosit mediul de programare Matlab&Simulink. Graficele
sunt facut in Simulink cu obiecte din biblioteca Simscape/Power System. Schema in Simulink este
prezentata in Fig. 6.

Fig. 6 Redresor monofazat bialternanta necomandat –reprezentare Simulink

 In figurile urmatoare sunt prezentate formele de unda ale acestui redresor atat pentru o
sarcina rezistiva cat si pentru o sarcina rezistiv-inductiva. Tensiunea de aliementare are Vpeak=100V.
Rezistenta de sarcina are o valoare de 3Ω , iar inductanta este de 5mH . Cu ajutorul blocurilor Iin si
Iout se masoara curentii prin circuit, iar cu ajutorul blocurilor Vin si Vout se masoara tensiunile.

Fig. 7. Uin, Uout, Iin, Iout sarcina R

In graficele anterioare, curentul urmareste exact forma tensiunii, fiind doar o sarcina
Rezistiva. Curentul nu este defazat fata de tensiune.

Fig. 8. Uin, Uout, Iin, Iout sarcina RL

In aceasta situatie se poate observa cum in momentul 0 cand bobina nu este incarcata
curentul porneste mai greu. Ca si efect al bobinei in circuit, se poate observa ca varful curentului nu
se mai suprapune cu varful tensiunii. Spre deosebire de redresoarele studiate anterior, in aceasta
situatie curentul prin sarcina nu mai ajunge la 0, deoarece si pe alternanta negativa avem tensiune pe
sarcina.