Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BICĂ MARIN
NOŢIUNI GENERALE DE
ELECTRICITATE
Bucureşti 2016
CUPRINS
1. Introducere................................................................................................................................ 4
2. Circuit electric........................................................................................................................... 8
2.1. Introducere........................................................................................................................ 8
3.3. Exemple........................................................................................................................... 18
4.1. Introducere...................................................................................................................... 21
5.3.2. Condensatorul.........................................................................................................31
2
6.2. Circuit cu inductan ț ă (L) în curent alternativ...................................................................37
7. Bibliografie.............................................................................................................................. 44
3
1. Introducere
Atom: cea mai mică componentă a unui element având proprietăţile chimice
ale acestuia.
Qq
F=
4 0 r r 2
4
r reprezintă permitivitatea relativă a mediului (raportul dintre permitivitatea
electrică mediului și permitivitatea electrică a vidului).
Intensitatea câmpului electrostatic E: este o mărime fizică vectorială egală
cu for ța care ac ționează asupra unită ții de sarcină q aflată în câmpul electrostatic
al sarcinii Q
Q
E=
4 0 r r 2
Qq 1 1
L=
4 0 r r1 r2
5
spre punctul cu sarcina pozitivă. Aceste puncte se numesc „poli”. Deci fluxul de
electroni este de la polul negativ la cel pozitiv. Direcţia curentului electric este
presupusă a fi de la polul pozitiv la cel negativ (opus fluxului de electroni).
Curentul continuu: curentul a cărui direcţie nu se schimbă. Curentul
continuu este reprezentat prin cc. Câteva exemple sunt prezentate mai jos.
Tot ceea ce curentul electric face să funcţioneze este reprezentat generic prin
termenul de sarcină (consumator - load). În figura de mai jos o sarcină este
conectată la bornele unei surse de curent continuu. În timpul funcţionării direcţia
curentului care trece prin sarcină nu se modifică.
6
Sursele de curent alternativ sunt surse de curent şi de tensiune. Simbolurile
lor sunt prezentate mai jos.
7
2. Circuit electric
2.1 Introducere
Se cunoaşte că energia electrică este o formă de energie.
„Circuitul electric” este necesar pentru a beneficia de energia electrică.
Principalele circuite de curent continuu şi curent alternativ sunt prezentate în figura
următoare.
Un circuit se poate afla în una din următoarele trei stări: circuit deschis, circuit
închis şi scurtcircuit.
Circuit deschis: este starea unui circuit gata de lucru.
8
Există curent electric în circuit. Becul folosit ca sarcină este aprins.
Scurtcircuit: este starea în care bornele sarcinii se ating din orice motiv.
Scurtcircuitul este o stare de eroare (defecţiune).
2.4.1 Generalități
9
În electonică şi electricitate rezistenţele se simbolizează prin litera “R”.
Unitatea de masură a rezistenţei se numeşte “Ohm”. Ohm-ul este reprezentat prin
litera greceasca “Ω” (Omega). Un ohm reprezintă rezistenţa opusă la trecerea
curentului de către un conductor prin care trece un curent de 1 amper atunci când la
capetele sale se aplică o tensiune de 1 volt.
10
2.4.2 Codul culorilor pentru rezistenţe
11
va fi afectată. Din acest motiv, în funcţie de circuit, este bine să se folosească
rezistenţe cu o putere corespunzătoare.
Rezistenţele se comportă la fel atât atunci când se folosesc în curent continuu
cât şi în curent alternativ, acesta fiind motivul pentru care rezistenţa se mai numeşte
şi “rezistenţă ohmică”.
12
Rezistenţa conductorilor în curent continuu nu este aşa de importantă, insa în
curent alternativ aceasta este importantă.
În curent alternativ rezistenţa totală este numită ‘rezistenţa efectivă’ sau
‘rezistenţa ca’. Rezistenţa efectivă este determinată de 4 factori:
1 - efectul invelişului: în curent continuu densitatea de electroni este
uniformă de-a lungul secţiunii transversale. În curent alternativ însă densitatea este
mai mică în centrul conductorului. Datorită acestui lucru, centrul conductorului este
slab folosit, făcând ca folosirea secţiunii transversale să fie scazută şi atunci când
secţiunea e mică să avem o rezistenţă mare.
2 - pierderea de curent cauzată de mişcarea electronilor: la trecerea
curentului alternativ câmpul magnetic din conductor induce curent în conductorii
alăturaţi. Acest curent se numeşte curent Foucault. Acesta reduce energia electrică
a conductorului. Această pierdere de energie este modelată de o altă ecuaţie, adică
rezistenţa conductorului creşte.
3 - pierderea în dielectric: schimbarea instantanee din curentul alternativ
afectează partea de izolaţie a conductorului şi duce la apariţia unei energii termice
în aceasta. Energia termică cauzează pierdere de energie electrică. Această
pierdere de energie este modelată de o altă ecuaţie, adică rezistenţa conductorului
creşte. Rezistenţa cauzată de dielectric este mică.
4 - pierderea prin histerezis: schimbarea de direcţie în curentul alternativ
cauzează o schimbare în direcţia câmpului magnetic. Aceasta face ca materialele
magnetice din jur să se comporte ca nişte magneţi. Polii acestor magneţi se schimbă
la fiecare alternare. Această schimbare rapidă de poli face ca milioane de electroni
şi molecule să işi schimbe direcţia.
Această mişcare de masă determină coliziunea şi frecarea electonilor şi
moleculelor între ele. Deci conductorul devine mai cald. Energia termică este
pierderea de energie efectivă. Această pierdere este modelată de o altă ecuaţie,
adică rezistenţa conductorului creşte. Pierderile prin histerezis pot fi reduse folosind
anumite materiale speciale cum ar fi siliciul.
Toate materialele prin care trece un curent electric, folosesc o parte din acea
energie electrică ca şi energie termică. Această energie termică este nefolositoare şi
reduce energia de la ieşirea sistemului. Cu cât timpul de folosire creşte cu atât
creşte şi energia disipată.
13
Dacă temperatura sistemului creşte, energia disipată deasemenea creşte.
Deci energia de la ieşirea sistemului poate fi crescută prin reducerea temperaturii
sistemului. Calculatoarele, sursele de putere, amplificatoarele de sunet au în interior
dispozitive pentru a reduce temperatura, adică aceste dispozitive de răcire cresc
energia de la ieşirea sistemului.
În general rezistenţa metalelor creşte cu creşterea temperaturii. Această
modificare poate fi formulată astfel:
Rt = R0 ( 1 + a t )
Conectarea rezistenţelor
a) Conectarea serie
R = R1 + R2 + + Rn
b) Conectarea paralelă
Dacă o rezistenţă nu are putere suficientă, problema se poate rezolva dacă
se foloseşte o conectare paralelă a rezistenţelor. În conectarea paralelă, fiecare
rezistenţă are un pin conectat la un nod de reţea iar celălalt pin la alt nod de reţea.
14
Valoarea relaţia rezistenţei totale a conexiunii paralele se determină cu
rela ția
1 1 1 1
= + ++
R R1 R2 Rn
15
U
I =
R
E
I=
R+r
Legea întâi a lui Kirchhoff analizează relaţiile dintre curenţii care se întâlnesc
într-un nod al unui circuit electric.
Se poate formula astfel: suma curenţilor care intră într-un nod (A sau B din
figură) este egală cu suma curenţilor care ies din acel nod (sau, suma algebrică a
curen ților care concură într-un nod este nulă).
16
În figura de mai sus, sarcina circuitului constă din 3 rezistenţe. În circuit,
curentul total care intră intr-un nod trebuie sa fie egal cu curentul care iese din nod.
Deci, în nodul (A):
I = I1 + I 2 + I 3
Pentru un circuit cu n noduri se pot scrie n-1 relaţii distincte prin utilizarea legii
întâi a lui Kirchhoff.
3.3 Exemple
Exemplul 1: într-un circuit, există două rezistenţe conectate în serie cu
valorile R1 = 30W şi R2 = 90W şi tensiunea în sursa de alimentare U=240V.
1) Să se găsească rezistenţa totală a circuitului.
2) Să se găsească valoarea curentului în circuit.
3) Să se găsească valoarea tensiunii pe fiecare rezistenţă.
17
Soluţie:
RT = R1 + R2
1) RT = 30 + 90
RT = 120W
E 240
2) I= = = 2A
RT 120
E1 = I �
R1
3) E1 = 2 �
30
E1 = 60V
E2 = I �
R2
E2 = 2 �
90
E2 = 180V
Soluţie:
1 1 1 1 1 2 1 3
= + = + = + =
RT R1 R2 30 60 60 60 60
1) 60
RT = = 20 R
3
R� R 30 �
60 1800
RT = 1 2 = = = 20 R
R1 + R2 30 + 60 90
18
2) E 240
I1 = = = 12 A
RT 20
E 240
I1 = = = 8A
3) R1 30
E 240
I2 = = = 4A
R2 60
Soluţie:
Prima dată se determină rezistenţa totală a conexiunii paralele ‘ R2 ’ şi ‘ R3 ’,
care se notează cu ‘ RA ’.
R2 �R3 15 �
30 450
RA = = = = 10W
R2 + R3 15 + 30 45
Circuitul devine:
19
E 270
I= = = 9A
RT 30
Căderile de tensiune pe rezistenţe sunt:
E1 = I �
R1 = 9 �
5 = 45V
E A = E2 = E3 = I �
RA = 9 �
10 = 90V
E4 = I �
R4 = 9 �
15 = 135V
4.1. Introducere
În figură, curentul electric trece prin circuit când înterupătorul este închis.
Curentul este reprezentat prin „I”, iar unitatea sa de masură este amperul (A).
(MA) Mega Amperi 1 MA = 1000000A
Multipli
(KA) Kilo Amperi 1 KA = 1000A
Unitatea de măsură (A) Amper
20
(mA) mili Amperi 1000 mA=1A
Submultipli
(µA) micro Amperi 1000000 µA = 1A
21
U2
P = UI = RI =2
W = Pt = UIt
W se măsoara în Joule (J).
Energia se mai măsoară și în wh (watt oră) și multiplii acestuia (kwh, Mwh,
Gwh).
Dacă se ține cont de legea lui Ohm se obțin și alte relații pentru energie:
U2
W = Pt = UIt = RI t =
2
t
R
unde:
x - este valoarea instantanee
X m - este valoarea maximă (amplitudinea)
X – valoarea efectivă
rad
w - pulsa ția (se măsoară în )
s
w = 2 f , unde f este frecven ța (se măsoară in Hz- hertzi)
22
1
f = , unde T este perioada (se măsoară in s – secunde)
T
j - faza ini țială.
x poate fi i, adică curentul, u, adică tensiunea, sau orice altă marime
alternativă.
4.2 Impedanța
Similarul rezistenței din curent continuu se numește impedanță (notat Z). Se
măsoară, ca și rezistența, în W .
Legea lui Ohm în curent alternativ este
U
I=
Z
Bobinele sunt elemente care opun rezistenţă în mod diferit în curent alternativ
şi în curent continuu. Ele sunt caracterizate atit de rezisten ță electrică cât şi de
inductanţă. Sunt folosite de obicei în circuitele de curent alternativ pentru a controla
curentul alternativ şi pentru a face diferenţa între curentul continuu şi cel alternativ.
Deasemenea, când curentul electric parcurge bobinele, ele formează un câmp
magnetic în jurul lor. Datorită acestui lucru, sunt folosite pe scară largă în maşinile
electrice (motoare, transformatoare etc.). Bobinele sunt deasemenea folosite în
dispozitivele electrice bazate pe electromagneţi cum ar fi relee, contactoare, etc.
Când trece curentul continuu prin bobine, bobina opune o rezistenţă mare la
început, în intervalul de timp în care curentul creşte de la valoarea zero la o valoare
maximă. După ce curentul atinge valoarea normală nu va mai fi nici o schimbare în
valoarea curentului în timpul funcţionării. Singura rezistenţă este rezistenţa
conductorilor.
Când curentul alternativ parcurge aceeaşi bobină, acesta induce o tensiune
electromotoare negativă (tem) pe bobină în timpul functionarii. Figura de mai jos
arată tem negativă de la începutul alternanţei până la punctul unde îşi atinge
maximul.
23
Tem negativă se manifestă ca o rezistenţă la curentul alternativ. Datorită
acesteia, rezistenţa bobinei este mai mare când se utilizează în curent alternativ
decât atunci când se utilizează în curent continuu.
După ce atinge punctul maxim (când curentul bobinei scade la zero), tem
negativă din bobină încearcă să menţină curentul la această valoare.
Figura următoare arată efectul tem negative.
24
joasă (pana la 20 Hz) şi în curent continuu, inductanţele bobinelor sunt mari.
Bobinele cu inductanţă mare au un număr mare de înfăşurări iar miezul are o
permeabilitate magnetică mare. Miezurile cresc inductanţa bobinelor direct
proporț ional cu permeabilitatea lor. Permeabilitatea se reprezintă prin litera µ (miu).
µ (miu) este în general mic.
Metalele au permeabilitatea magnetică mică. Materialele cu permeabilitate
mare sunt obţinute pe cale experimentală.
De exemplu: Fero-ferite ( Fe3O4 ), cupru-fero-ferite ( CuFe2O4 ) şi combinatiile de
fier au rezistivitatea în jur de 10 8 şi permeabilitatea între 100 şi 200 H/m. Feritele
sunt nemetale cu permeabilitate magnetică mare. Ele au o permeabilitate situată
între 10 şi 200 H/m.
Miezul în bobine trebuie să aibă un curent de inducţie mic, adică pierderi mici.
De exemplu, dacă fierul este folosit pe post de miez într-o bobină, în fier apare
curentul de inducţie şi aceasta duce la pierderi. Pierderile prin curent de inducţie
încălzesc miezul şi aceasta duce la pierdere de energie electrică. Pierderile prin
curent de inducţie pot fi reduse folosind o combinaţie de fier şi siliciu.
Conductivitatea miezului poate fi facută zero folosind izolatori, ceea ce reduce
pierderile prin curent de inducţie.
Bobine cu diferite tipuri de miez au simboluri de reprezentare diferite. Aceste
simboluri sunt prezentate în figura de mai jos.
Bobina din figura A este numita „trio coil” şi este folosită în circuitele de tip
sursă de tensiune de tip switch. Bobina din figura B este numită bobină de tip
transformator şi este folosită în transformatoare şi filtre.
Valorile inductanţei unei bobine pot fi codificate prin două metode. Ambele
metode folosesc ca unitate de măsură microHenry (µH).
25
În prima metodă, sunt folosite numere formate din trei cifre. Prima şi a doua
cifră reprezintă cele mai semnificative cifre ale valorii, a treia cifră fiind
multiplicatorul. De exemplu, dacă pe bobină este scris numărul 124, inductanţa
bobinei este:
L=120000µH= 120 mH
A doua metodă este la fel ca la rezistenţele ce folosesc codul culorilor cu 4
benzi de culoare. De exemplu culorile de pe o bobină sunt galben, violet, roşu şi
auriu. Atunci bobina are inductanţa:
L=4700µH cu toleranta de 5%.
Unele bobine au o inductanţă mare, de aproximativ 100H. Aceste inductanţe
sunt scrise direct cu unitatea de măsură precizată în clar.
Inductanţa se măsoară cu ajutorul multimetrului. Multimetrul generează un
curent mic de frecvenţă1kHz în bobină. Rezistenţa ohmică a bobinei este măsurată
cu un ohmmetru.
În afară de inductanţă, pentru bobine mai sunt importante curentul şi
frecvenţa la care lucrează. În circuitele electrice, de obicei curentul este mare şi
frecvenţa este joasă. Conductorii bobinei trebuie să fie suficient de subţiri pentru
curenţii de frecvenţă mare. În circuitele electronice, curentul de obicei este scăzut şi
frecvenţa este mare. În aceste circuite, miezul trebuie sa fie ales în concordanţă cu
aceste frecvenţe.
Reactanţa inductivă
�f �
XL = 2� L
unde: X L = reactanţa inductivă (Ohm)
f = frecvenţa (Hertz)
L = inductanţa bobinei (Henry)
π = constantă (3,14)
Exemplu:
O bobină cu o inductanţa de 1500 mH este conectată la o sursă de curent
alternativ de 220V şi 50Hz. Să se calculeze reactanţa inductivă şi curentul din
circuit.
Solutie:
f�
X L = 2 �� L
X L = 2�
3,14 � 1,5 = 471W
50 �
26
E 220
I= = = 0, 46 A
X L 471
Impedanţa bobinei este suma vectorială a reactanţei inductive şi a rezistenţei
ohmice a bobinei.
Z = R 2 + X L2
Conectarea inductanţelor
L=L +L +L1 2 3
XL =w � f�
L = 2 �� L
În conexiunea serie reactanţa inductivă totală este suma tuturor reactanţelor
inductive.
XL = XL + XL + XL
1 2 3
27
În conectarea paralelă, inductanţa echivalentă este calculată cu ecuaţia de
mai jos. Inductanţa echivalentă e mai mică decât inductanţa bobinei cu cea mai mică
inductanţă.
1 1 1 1
= + +
L L1 L2 L3
În circuitele conectate paralel, reactanţa totală este calculată folosind
următoarea ecuatie:
1 1 1 1
= + +
X X1 X 2 X 3
Exemple de calcul
Exemplul 1
Doua bobine ideale, una cu o inductanţă de 2H şi un curent maxim de 2A, şi
cealaltă cu o inductanţă de 3H şi un curent maxim de 0,5A sunt legate în serie la o
sursă de energie electrică de 220V şi 50Hz.
L = 2 + 3 = 5H
B) f�
X 1 = 2 �� L1
X1 = 2 �3.14 �50 �
2
X 1 = 628W
f�
X 2 = 2 �� L2
X2 = 2� 3.14 �
50 �3
X 2 = 942W
28
X = X1 + X 2
X = 698 + 942
X = 1570W
E 220
C) I= = = 0,14 A
X 1570
D) E1 = I �
X1
E1 = 0.14 �
628
E1 = 87,9V
E2 = I �
X2
E2 = 0.14 �
942
E2 = 131,9V
Tensiunea circuitului este de 220V. Diferenţa care apare este datorată erorilor
de calcul.
E) Deoarece curentul maxim este egal cu curentul prin bobina cu cel mai mic
curent:
I = 0,5 A
Exemplul 2
Două bobine, una cu o inductanţă de 3H şi un curent maxim de 2A şi alta cu o
inductanţă de 6H şi un curent de 5A, sunt conectate în paralel la o sursă de curent
alternativ cu o tensiune de 220V şi frecvenţa 50Hz.
A - Să se calculeze inductanţa totală a circuitului.
B - Să se calculeze reactanţa inductivă echivalentă a circuitului.
C - Să se calculeze curentul prin circuit.
D - Să se calculeze curentul prin fiecare bobină.
E - Să se calculeze curentul maxim care poate trece prin circuit.
Soluţie:
29
1 1 1
A) = +
L L1 L2
1 1 1
= +
L 3 6
1 3
=
L 6
6
L=
3
L = 2H
B) f�
X 1 = 2 �� L1
X 1 = 6, 28 �
50 �
3
X 1 = 942W
f�
X 2 = 2 �� L2
X 1 = 6, 28 �
50 �
6
X 1 = 1884W
1 1 1
= +
X X1 X2
1 1 1
= +
X 942 1884
1 3
=
X 1884
X 1 = 628W
E 220
C) I= = = 0,35 A
X 628
E 220
D) I1 = = = 0, 23 A
X 1 924
E 220
I2 = = = 0,12 A
X 2 1884
E) I max = 2 + 5 = 7 A
30
5.3.2 Condensatorul
Introducere
31
În figura de mai sus la un condensator încarcat este legată o rezistenţă.
Electronii care vin de la armătura cu exces de electroni trec prin rezistenţă către
armătura cu un număr scăzut de electroni. Fluxul de electroni va continua pâna când
armăturile au aceeaşi sarcină electrică. Acest fenomen poartă numele de descărcare
a condensatorului. Un condensator descărcat are o sarcină electrică nulă.
Electronii materialului dielectric al unui condensator descărcat au o orbita
circulară normală.
În figura de mai sus este prezentat modul în care sunt încărcate armăturile
unui condensator precum şi structura unui atom din dielectric.
Capacitatea de stocare a energiei electrice a unui condensator este direct
proporţională cu suprafaţa armăturilor şi invers proporţională cu distanţa dintre
armaturi. De asemenea tipul de dielectric folosit influenţează capacitatea de stocare.
În circuitele de curent continuu condensatoarele sunt folosite ca dispozitive de
stocare a energiei pe când în convertoarele curent alternativ/curent continuu sunt
folosite cu rol de filtre.
În circuitele de curent alternativ condensatoarele se comportă ca nişte
conductoare. Datorită acestei proprietăţi în curent alternativ condensatoarele sunt
de obicei folosite pentru a realiza legături (conductor) şi comutare (scurtcircuit).
Conductanţa unui condensator este direct proporţională cu frecvenţa circuitului de
curent alternativ.
Reactanţa capacitivă
32
1
XC =
f�
2 �� C
unde: X C = reactanţa capacitivă (Ohm)
f = frecvenţa (Hertz)
C = capacitatea condensatorului (Farad)
π = constantă (3,14)
Conectarea condensatoarelor
Conectarea serie
X C = X C1 + X C2 + X C3
33
4.4 Energia și puterea în curent alternativ
Introducere
34
Valoarile maxime ale puterii pe care wattmetrul şi varmetrul le pot măsura
sunt scrise pe dispozitive. Măsurarea unei valori mai mari decât cea inscrisă pe
aparat nu este recomadată.
Atunci când nu avem la dispoziţie varmetre şi wattmetre se poate măsura
puterea activă cu ajutorul voltmerului, ampermetrului şi cosfimetrului. Cosfimetrele
se conectează în circuit ca şi wattmetrele. Cu această metodă se efectuează calcule
matematice folosind valorile indicate de aceste trei dispozitive.
Folosind metodele prezentate mai sus, măsurările nu pot fi făcute corect în
curent alternativ atunci când frecvenţa acestuia este peste 500 Hz. În special peste
frecvenţa de 100 KHz, măsurarea corectă a puterii este foarte dificil de realizat.
În curent alternativ trifazt sunt definite tot trei puteri: activă, reactivă și
aparentă. Legaturile dintre ele sunt aceleași ca și în cazul monofazat.
S = 3U L I L = 3U f I f
Unde indicele L semnifică linie iar f semnifica fază.
35
6. Circuite de curent alternativ
Z=R
36
6.2. Circuit cu inductanță (L) în curent alternativ
Când tensiunea este aplicată inductan ței (bobină ideală, adică o bobină a
cărei rezisten ță de curent continuu este zero) curentul creşte gradual şi atinge
valoarea normală. Analizând diagramele de variaţie în timp ale curentului prin
inductan ț ă şi ale tensiunii la bornele acesteia se observă că curentul este decalat
în urma tensiunii cu 90º.
u = U m sin wt = 2 U sin wt
i = I m sin(wt ) = 2 Isin(wt )
2 2
37
După un sfert de perioadă în timp ce tensiunea scade şi ajunge la zero,
curentul instantaneu creşte şi atinge valoarea maximă pozitivă.
Pe următorul sfert de perioadă în timp ce tensiunea instantanee creşte spre
valori negative până la valoarea negativă maximă, curentul instantaneu descreşte
spre zero. Când tensiunea este la nivel negativ maxim curentul este zero.
Între t = T / 2 şi t = 3T / 4 tensiunea instantanee creşte spre zero, curentul
instantaneu creşte spre valoarea maximă în directia negativă. La t = 3T / 4
tensiunea este zero şi curentul este la maximul negativ.
Între t = 3T / 4 şi t = T în timp ce tensiunea instantanee creşte în direcţie
pozitivă, curentul instantaneu scade spre zero.
Curentul de determină, ca și în curent continuu, cu legea lui Ohm.
U
I =
Z
Impedan ța unui circuit de curent alternativ cu inductan ță este egală cu
reactan ța inductivă
�f �
Z = XL = 2� L
Dacă tensiunea este defazată inaintea curentului atunci circuitul este numit
circuit inductiv. Ca exemplu avem: motoarele electrice, transformatoarele şi
electromagneţii.
38
Bobina (circuitul RL) introduce un defazaj între tensiunea la bornele sale și
curentul care o parcurge. Curentul este defazat în urma tensiunii cu un un unghi
cuprins între 0 (zero) și π/2.
u = U m sin wt = 2 U sin wt
i = I m sin(wt j ) = 2 Isin(wt j )
Curentul de determină, ca și în curent continuu, cu legea lui Ohm.
U
I =
Z
Impedan ța unui circuit de curent alternativ cu rezisten ță este:
Z = R 2 + X L2 ,
�f �
unde R este rezisten ța bobinei și X L = 2 � L reactan ța acesteia.
Defazajul j dintre curentul din circuit și tensiunea la bornele bobinei se
determină din rela ția:
UR RI R
cos j = = =
U X LI X L
39
6.4. Circuit cu condensator (C) în curent
alternativ
1 1
Z = XC = = .
w�
C f�
2 �� C
40
Tensiunile la bornele celor trei elemente de circuit sunt:
1
U R = RI , U L = X L I , U C = X C I , unde X L = wL , X C = .
wC
U L UC X L X C
tgj = =
UR R
R2 + ( X L X C )
2
Z=
La rezonan ță:
Z=R=minim
U
I = =maxim
R
tgj 0 = 0
41
Putereare activă Pr = (U L U C ) I = ( X L X C ) I 2 (se măsoară în var= volt amper
reactiv).
P R
cos j = =
S Z
U U U
IR = , IL = , IC =
R XL XC
IC I L 1 1
tgj = = R
IR XC XL
42
- Circuit cu caracter capacitiv. Apare atunci când X L > X C . Curentul prin
inductan ță este mai mic decât curentul prin condensator.
Rezonanţa curenţilor
1
Se ob ține atunci când X L = X C , adică pulsa ția de rezonan ță w 0 = ,
LC
1
frecven ța de rezonan ță 0 = .
2 LC
I L = IC
XL = XC
Z=R=maxim
U
I = =minim.
R
7. Bibliografie
43
7.1. Yild irim Elektronik- Başic Electricity Electronics Training Set
1. http://www.google.ro/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=20&ved=0ahUKEwiM4arC8-
rOAhWLVhoKHWd0D0w4ChAWCFkwCQ&url=http%3A%2F
%2Fwww.phys.utcluj.ro%2FPersonalFile%2FCursuri%2FCuleaCurs
%2FCurs%25207.pdf&usg=AFQjCNEf9OTRbkzPsO9EvVhlHfEMFCoY-
Q, Cap. VII Electrostatică
2. https://udristioiuflorina.wordpress.com/2013/06/09/132/, Circuite de
curent electric serie si paralel
3. http://msabau.xhost.ro/?Fizic%E3:Curentul_alternativ:Circuit_R-L-
C_serie
4. http://msabau.xhost.ro/?Fizic%E3:Curentul_alternativ:Circuit_R-L-
C_paralel
44