Indrumar Laborator Calitate Si Fiabilitate PDF

Calitatea produselor şi fiabilitate Îndrumar de laborator
CUPRINS
1. Metode de analiză a caracteristicilor tehnice ale produselor……….........…………….2

2. Analiza staibilităţii proceselor tehnologice de fabricaţie…………………………….19
3. Estimarea statistică a parametrilor unui echipament……………………………........29
4. Teste asupra ipotezelor statistice…………………………................………………..41
5. Fiabilitatea produselor …………………………………………………………..…...60
6. Anexe…………………………………………………………………………………67
7. Bibliografie…………………………………………………………………………..79
Facultatea de Inginerie Electrică 1

LUCRAREA CF -1
METODE DE ANALIZĂ A CARACTERISTICILOR TEHNICE ALE

PRODUSELOR
1. TEMATICA LUCRĂRII
Analiza caracteristicilor calităţii unei componente a unui produs, cu ajutorul statisticii descriptive.
2. SCOPUL LUCRĂRII
Aplicarea şi asimilarea metodelor de analiză a caracteristicilor tehnice.
3. MODUL DE LUCRU
3.1. Achiziţia de date

Primul pas în desfăşurarea acestui proces, este stabilirea caracteristicii de calitate a produsului
respectiv, ce urmează a fi cercetată. Schiţa piesei a cărei caracteristică o analizăm, se va întocmi în fişa de
lucru CF-1, la rubrica schiţa piesei, unde va fi indicată, de asemenea, şi caracteristica ce urmează a fi
analizată.
Măsurătorile se vor efectua asupra unui eşantion de volum n = 40 piese. Valorile obţinute în urma
măsurătorilor, vor fi consemnate în tabelul datelor primare (Tabel nr.1 – Fişa CF -1).
3.2. Ordonarea valorilor obţinute în urma măsurătorilor

Se vor ordona datele în ordine crescătoare.
În EXCEL, pentru sortarea ascendentă a datelor, se va folosi funcţia Sort A to Z (Fig.1.1.).
Figura.1.1. Funcţia Sort & Filter
Tabelul nr. 2 (Fişa CF -1), va fi completat cu datele existente în ordine crescătoare.

3.3. Gruparea valorilor

Gruparea valorilor constă în constituirea unor clase sau intervalele de grupare, pe baza acestora.
Pentru a putea constitui astfel de intervale, este necesar a se cunoaşte amplitudinea variaţiei naturale,
numărul intervalelor de grupare precum şi amplitudinea intervalului. Toate cele trei mărimi sunt explicate
în cele ce urmează:
Amplitudinea variaţiei naturale:
Numărul intervalelor de grupare:
w
Amplitudinea intervalului : .
m 1
Clasele de grupare au amplitudini egale.
unde: n reprezintă volumul eşantionului;
x n reprezintă cea mai mare valoare din setul de valori;
x 1 reprezintă cea mai mică valoare din setul de valori.
În EXCEL, funcţiile statistice se regăsesc în meniul Insert function – Statistical (Fig.1.2.).
Figura 1.2. Meniul Insert function - Statistical
Funcţia statistică, care returnează valoarea maximă a seriei de date, este funcţia MAX (Fig.1.3.).
Figura 1.3. Funcţia MAX
Valoarea minimă a seriei de date este returnată de funcţia MIN (Fig.1.4.).

Figura 1.4. Funcţia MIN
Intervalele de grupare sunt de forma [ ui ; ui 1 ) - închis la stânga, deschis la dreapta. Limita

inferioară a primului interval este:
u i x1
2
Limita superioară a ultimului interval este:
u i 1 xn
2
Valoarea centrală a intervalului de ordin “i”, notată cu xci , este:
ui ui 1
xci
2
În cadrul intervalelor constituite, se vor regăsi valorile măsurate. Numărul de apariţii ale acestor
valori în cadrul intervalelor respective, poartă numele de frecvenţe absolute simple şi sunt notate cu “ ai ”.
Aceste frecveţe se pot însuma, sub forma frecvenţei absolute cumulată.
i
Ai aj
j 1
Dacă raportăm frecvenţa simplă absolută la numărul valorilor măsurate, obţinem frecvenţa relativă
simplă, notată cu “ ”.
ai
fi
n
Mergând pe acelaşi principiu ca la frecvenţa absolută simplă, frecvenţa relativă cumulată se poate
exprima astfel:
i
Fi fj
j 1
3.4. Prelucrarea datelor

Această etapă a lucrării, se referă la calculul indicatorilor statistici. Există două modalităţi de
calcul a indicatorilor statistici, şi anume:
a) prin calcul direct, pe baza valorilor măsurate xi (Tabelul 1 sau 2).

b) prin calcul indirect, pe baza parametrilor intervalelor de grupare (Tabelul 3).
a) Metoda directă
Pe baza valorilor măsurate, se pot calcula 6 indicatori de localizare, 8 indicatori de variaţie şi 3
indicatori de asimetrie.
În categoria indicatorilor de localizare avem:
1) Media aritmetică:
n
1
x xi
n i 1
În EXCEL, media aritmetică este returnată de funcţia AVERAGE (Fig.1.5.).
Figura 1.5. Funcţia AVERAGE
2) Media geometrică:
n
MG n xi
i 1
Funcţia care returnează media geometrică a elementelor unei serii este funcţia GEOMEAN
(Fig.1.6.).
Figura 1.6. Funcţia GEOMEAN
3) Media armonică:
n
MH n
1
i 1 xi

Funcţia HARMEAN returnează media armonică a elementelor unei serii (Fig.1.7.).
Figura 1.7. Funcţia HARMEAN
4) Media pătratică:
n
1
MP xi2
n i 1
5) Mediana:
Pentru n = par:
x n
x n
1
2 2
Me
2
Pentru n = impar:
Me x n 1
2
În EXCEL, mediana este returnată de funcţia MEDIAN (Fig.1.8.).
Figura 1.8. Funcţia MEDIAN
6) Valoarea centrală:
x1 xn
xc
2
În urma calculului acestor indicatori de localizare, se poate verifica relaţia de ordonare:
MH MG X MP

În continuare se vor calcula indicatorii de variaţie:
1) Dispersia estimată
În EXCEL, există funcţia DEVSQ, care returnează suma pătratelor deviaţiilor punctelor faţă de
media eşantionului(Fig.1.9.).
Figura 1.9. Funcţia DEVSQ
2) Dispersia eşationară (dispersia corectată)
n
1 2
s2 xi x
n 1 i 1
3) Abaterea standard estimată
În EXCEL, funcţia STDEVP, returnează deviaţia standard a populaţiei elementelor unei serii
(Fig.1.10.).
Figura 1.10. Funcţia STDEVP
4) Abaterea standard eşantionară (abaterea standard corectată)
s s2
În EXCEL, funcţia STDEV, returnează deviaţia standard a eşantionului elementelor unei serii
(Fig.1.11.).

Figura 1.11. Funcţia STDEV
5) Cuartilele (pentru n par):
Cuartila de ordin 1:
x n
x n
1
4 4
Q1
2
x n
x n
1
2 2
Q2
2
x 3n
x 3n
1
4 4
Q3
2
În EXCEL, funcţia care returnează cuartila elementelor unei serii este funcţia QUARTILE
(Fig.1.12.). Aceasta are sintaxa QUARTILE(Array; Quart). Primul argument se referă la elementele seriei
de date, iar al doilea argument se referă la numărul cuartilei.
Figura 1.12. Funcţia QUARTILE
6) Intervalul intercuartilic:
Iq Q3 Q1
7) Coeficientul de variaţie intercuartilică:

Iq
q
Q2
8) Coeficientul de variaţie:

s
Cv
x
Indicatorii de asimetrie se calculează cu relaţiile:
1) Asimetrie absolută
as x Mo
2) Asimetrie relativă
as
s
s
3) Coeficientul de asimetrie intercuartilic

Q2 Q1
SQ 1 2
Q3 Q1
Pentru esmitarea asimetriei se compară media aritmetică cu modul. Dacă cele două mărimi sunt
egale înseamnă că distribuţia este simetrică, dacă media aritmetică este mai mare decât modul vor avea
asimetrie pozitivă(de stânga) şi dacă media aritmetică este mai mică decât modul vom avea asimetrie
negativă(de dreapta).
b) Metoda indirectă
Metoda indirectă se bazează pe parametrii intervalelor de grupare.

Indicatori de localizare sunt:
1) Media aritmetică :
m m
* 1
x ai xci fi xci
n i 1 i 1
2) Modul:
1
Mo L1
1 2
unde L1 este limita inferioară a intervalului modal (max ai)
1 max(ai ) ai 1
2 max(ai ) ai 1

Acestă variabilă exprimă valoarea cea mai des întâlnită din setul de valori.
În EXCEL, funcţia care returnează valoarea cea mai frecventă a seriei de date, este funcţia
MODE(Fig. 1.13.).
Figura 1.13 Funcţia MODE
Pentru indicatorii de variaţie avem următoarele relaţii:
1) Dispersia estimată
2) Dispersia eşantionară corectată

m
*2 1 * 2
s ai xci x
n 1 i 1
3) Abaterea standard eşantionară
4) Abaterea standard eşantionară corectată
s* s*2
5) Coeficientul de variaţie
s*
Cv* *
x
Se va calcula raportul Yule
x Mo
x Me
Raportul lui Yule, poate lua valori în intervalul [+1,-1],şi are rolul de a arăta tipul şi mărimea
asimetriei. Dacă valoarea acestuia este mai apropiată de 0 cu atât asimetria este mai redusă.

4. OBSERVAŢII
4.1. Se vor trasa diagramele repartiţiei empirice: histograma şi poligonul frecvenţelor simple
conform datelor obţinute( ai = f(xci), respectiv Ai =f(xci)).
4.2. Pe cele două diagrame, se vor indica indicatorii de localizare calculaţi.
4.3. Se vor interpreta diferenţele valorice dintre diferiţii indicatori de localizare sau de variaţie.
4.4. Se vor compara valorile aceloraşi indicatori calculaţi prin metoda directă şi indirectă şi se vor
explica diferenţele.
5. ÎNTREBĂRI
1) Care sunt indicatorii statistici de localizare?

2) Care sunt indicatorii statistici de variaţie?
3) Care sunt indicatorii de asimetrie?
4) Care este relaţia de ordonare a mediilor?
5) Ce funcţii se apelează în EXCEL, pentru calculul mediei aritmetice, geormetrice, armonice?
6) Care este legătura între precizia aparatului de măsură şi abaterea standard estimată?
7) Care este funcţia care returnează valoarea cea mai frecventă a unei serii de date, în EXCEL?

LABORATORUL: Calitate şi fiabilitate

NUMELE ŞI PRENUMELE.......................................
Grupa...........................................................................
Data efectuării lucrării.................................................
Data predării.................................................................
FIŞA DE LABORATOR CF-1

METODE DE ANALIZĂ A CARACTERISTICILOR TEHNICE ALE UNUI PRODUS
A. Denumirea piesei analizate.......................... C. Schiţa piesei, caracteristica X

B. Caracteristica investigată.............................
Tabel nr1. Date primare
Tabel nr.2. Valori ordonate
Tabel nr.3. Valori grupate

Nr. Interval de grupare Valoarea centrală Frecvenţa
int. [ u ;u )
i i 1
xci simplă cumulată
ai fi Ai Fi
1. Indicatorii statistici
a) Metoda directă (bazată pe date primare)
b) Metoda indirectă (bazată pe date grupate pe interval)
Indicatori de Indicatori de
Indicatori de Indicatori de
localizare variaţie
localizare variaţie
c) Indicatori de asimetrie
..........................
........................
.......................
Concluzii:
.............................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................... ......................................................................
.......................................................................................................................................................................................... ...................
............................................................................................................................................................................................................

LUCRAREA CF -2
ANALIZA STABILITĂŢII PROCESELOR TEHNOLOGICE DE FABRICAŢIE
Determinarea intervalelor de variaţie, stabilitatea statică a procesului tehnologic de fabricaţie şi
analiza reglajului şi preciziei în raport cu toleranţa.
2. SCOPUL LUCRĂRII
Analiza stabilităţii unui proces tehnologic de fabricaţie.
3. MODUL DE LUCRU
3.1. Achiziţionarea datelor
Pe un eşantion de volum n=40, se vor efectua măsurători, după ce în prealabil s-a stabilit
caracteristica care se doreşte a se investiga . Valorile obţinute în urma măsurătorilor, se vor ordona în
ordine crescătoare şi se vor nota în tabelul nr.1. al fişei de laborator CF-2.
3.2. Inegalitatea Bienaymé – Cebâşev şi regula celor 3σ

Probabilitatea abaterii variabilei aleatoare faţă de medie , în cazul în care repartiţia nu este
cunoscută, dar se cunosc cei doi parametrii statistici (media şi dispersia), se poate determina cu ajutorul
inegalităţii Bienaymé – Cebâşev:
unde
În ipoteza unei repartiţii normale, se vor calcula probabilităţile ca variabila x să aparţină
intervalelor respective ±σ, ±2σ, ±3σ, utilizându-se tabelul repatiţiei Laplace (Anexa 1). Calculul acestor
probabilităţi poartă numele de regula celor 3σ . Se numeşte regula celor 3σ, deoarece s-a constatat că
abaterile mai mari de 3σ, au probabilităţi de realizare foarte mici.
Intervalul de variaţie ±kσ, prezintă o importanţă deosebită în procesele de fabricaţie, deoarece ele
se pot corela cu toleranţele tehnologice.
Există şi noţiunea de interval de variaţie naturală, notat cu IVN, care se calculează astfel:
Acesta se va compara cu amplitudinea variaţiei determinată experimental:

3.3. Stabilitatea procesului tehnologic de fabricaţie

Controlul statistic este o acţiune de urmărire a proceselor de fabricaţie. Pentru ca acesta să se
poată efectua, este necesar ca procesul să fie stabil din punct de vedere al reglajului şi preciziei.
Stabilitatea proceselor tehnologice este esenţială, deoarece fără aceasta nu se poate realiza
reproductibilitatea în serie a unei caracteristici.
Valorile obţinute în urma măsurătorilor se vor grupa pe intervale de grupare. Pe baza intervalelor
constituite se vor determina frecvenţele relative simple, precum şi frecvenţa relativă cumulată. Dacă vom
reprezenta valorile frecvenţelor simple obţinute în funcţie de valorile centrale ale intervalelor de variaţie,
vom obţine probabilitatea repartizării valorilor în funcţie de media teoretică(clopotul lui Gauss). Dacă
vom reprezenta valorile frecvenţelor cumulate obţinute în funcţie de valorile centrale ale intervalelor, se
va obţine dreapta stabilităţii procesului tehnologic (dreapta Henry). Dacă punctele respective se înscriu de-
a lungul dreptei, atunci procesul tehnologic de fabricaţie se poate considera static stabil.
Dacă procesul este stabil din punct de vedere al preciziei şi reglajului, se poate trece la etapa de
analiză a reglajului şi preiciziei în raport cu toleranţa.
Dreapta Henry, reprezentată în fişa de calcul CF-2, poate fi utilizată pentru determinarea grafică a
mediei , şi a abaterii standard . Se precizează că dreapta Henry intersectează linia de probabilitrate
0,5 la valoarea şi linia de probabilitate 0,814 la valoarea . Se va obţine astfel, valoarea abaterii
standard şi a mediei , pe cale grafică.
3.4. Calculul probabilităţilor rebutului în cazul specificării toleranţei tehnologice

Toleranţa tehnologică, notată cu T, specificată în documentaţia tehnică are valoarea:
unde Li reprezintă limita inferioară a şirului de date

Ls este limita superioară a şirului de date
reprezintă abaterea.
În absenţa acestor date, se vor preciza, în cadrul lucrărilor de laborator, valorile limită admisibile
, respectiv .
Probabilitatea rebutului la partea inferioară,

Se calculează cuantila:

unde media aritmetică , se calculează cu funcţia AVERAGE, iar abaterea medie estimată , cu ajutorul
funcţiei STDEVP.
Din tabelul repartiţiei Laplace (anexa 1), se extrage probabilitatea ca o statistică să fie mai mică
decât z, notată cu .
Nivelul de semnificaţie , reprezintă riscul sau probabilitatea ca valoarea adevărată să cadă în
afara intervalului de încredere considerat.
Procentul estimat al rebutului la partea inferioară este:
Se reaminteşte proprietatea funcţiei Laplace:
Probabilitatea rebutului la partea superioară,

Se calculează cuantila:
căreia îi corespunde probabilitatea ca o statistică să fie mai mare decât z
Procentul estimat al rebutului la partea superioară este:
Probabilitatea totală a rebutului este:
Procentul estimat al rebutului total este:
3.5. Calculul toleranţelor tehnologice în cazul specificării riscurilor rebutului

După modul cum este plasat riscul în raport cu limitele intervalului de încredere, acesta poate fi:
interval de încredere cu risc bilateral simetric, interval de încredere cu risc bilateral asimetric, interval de
încrederea cu risc unilateral (stânga sau dreapta).
a) Riscuri bilaterale simetrice
Se adoptă valoarea totală a riscului:
În acest caz
Se extrage din tabelul repartiţiei Laplace (anexa 1) cuantila, .
Limitele toleranţei vor fi:

b) Riscuri bilaterale asimetrice

Se consideră că
unde este riscul total specificat anterior,

reprezintă riscul la partea inferioară,
este riscul specificat la partea superioară.
Având în vedere că suntem în cazul riscuri bilaterale asimetrice, riscul total specificat anterior va fi
împărţit asimetric, la partea inferioară şi superioară. După care se vor extrage din tabelul Laplace,
cuantilele corespunzătoare riscurilor specificate atât la partea inferioară , cât şi la partea superioară.
Limitele toleranţei tehnologice în acest caz vor fi:
c) Riscul unilateral stânga

Riscul specificat anterior se consideră plasat la limita inferioară a caracteristicii:
Se va extrage cuantila:
Limitele toleranţei vor fi:
d) Riscul unilateral dreapta

Riscul specificat anterior se consideră plasat la limita superioară a caracteristicii:
Se va extrage cuantila:
Rezultă limitele:
4. OBSERVAŢII
4.1. Se vor reprezenta grafic rebuturile, poziţionându-se la scară pe graficul repartiţiei.

4.2. Se vor compara valorile , , , .
4.3. Pe graficul curbei teoretice a repatiţiei (clopotul lui Gauss), trasat pe fişa, se vor poziţiona
intervalele x±σ, x±2σ, x±3σ.
4.4. Se va verifica corelarea dintre toleranţa T şi intervalul de variaţie naturală INV.
5. ÎNTREBĂRI
1) Cum se reprezintă funcţia densităţii de probabilitate a repartiţiei normale?

2) Cum se calculează intervalul de variaţie naturală?
3) Ce este inegalitatea Bienaymé – Cebâşev ?
4) Cum se calculează procentul rebutului?
5) Ce corelaţie trebuie să existe între intervalul de variaţie naturală şi toleranţă, pentru ca procesul
de fabricaţie să fie precis? Dar pentru un proces de precizie mare în raport cu documentaţia
6) Cum se interpreteză cazul când punctele de pe graficul Henry nu descriu o dreaptă?
7) Când se poate introduce controlul statistic?

LABORATORUL:Calitate şi fiabilitate
Grupa...........................................................................
Data predării.................................................................

ANALIZA STABILITATĂŢII PROCESELOR TEHNOLOGICE DE FABRICAŢIE
C. Denumirea piesei analizate.......................... D. Schiţa piesei, caracteristica X

D. Caracteristica investigată.............................
Tabel nr.1. Valori ordonate
Inegalitatea Bienaymé – Cebâşev şi regula celor 3σ

Probabilitatea
Repartiţie k=1 k=2 k=3
Normală
Necunoscută
Tabel nr.2. Valori grupate
Frecvenţa
Nr. Interval de Valoarea simplă cumulată
int. grupare centrală
[ u ;u ) xci ai fi Fi
i i 1
Indicatori calculaţi:
Concluzii:
Indicatori obţinuţi pe baza graficului Henry: .......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
.................................................................................

LUCRAREA CF -3
ESTIMAREA STATISTICĂ A PARAMETRILOR UNUI ECHIPAMENT
Utilizarea metodelor de estimare punctuală sau cu interval de încredere a indicatorilor
teoretici(media şi dispersia) în cazul caracteristicilor componentelor echipamentelor.
2. SCOPUL LUCRĂRII
Însuşirea cunoştinţelor de estimare statistică a parametrilor unui echipament electric.
3. MODUL DE LUCRU
Se determină caracteristica tehnică ai cărei indicatori tehnici urmează a fi cercetaţi. Această
carateristică va fi menţionată pe schiţa piesei întocmită în fişa de lucru CF-3.
Pentru a creşte precizia estimărilor, se vor folosi 3 eşantioane de volume : n 1=16, n2=16, n3=25.
Cele trei eşantioane se vor nota în tabelele 1, 2 şi 3 din fişa CF-3.
3.2. Estimarea punctuală a indicatorilor teoretici

Estimările indicatorilor pot fi:
Punctuale – atunci când estimarea se bazează direct pe valorile existente în eşantioanele
respective.
Cu intervale de încredere – atunci când avem la bază intervale construite, care acoperă
valoarea parametrului estimat.
Estimarea punctuală a mediei teoretice

Pe baza valorile măsurate pe cele trei eşantioane putem calcula media aritmetică a fiecărui
eşantion, precum şi media mediilor a setului de valori.
a) Media aritmetică(eşantionară)

În EXCEL, media aritmetică este returnată de funcţia AVERAGE (Fig.3.1.).
b) Media mediilor (media generală)
Media mediilor poate fi considerată ca fiind egală cu media adevărată a populaţiei.
Estimarea punctuală a dispersiei teoretice

Pe baza valorilor existente în cele trei eşantioane, putem calcula de asemenea, dispersiile celor trei
eşantioane, dispersia echivalentă respectiv dispersia generală a întregului set de valori.
a) Dispersia eşantionară
În EXCEL, există funcţia DEVSQ, care returnează suma pătratelor deviaţiilor punctelor faţă de
media eşantionului respectiv(Fig.3.2.).

Figura 4.2.2.1. Funcţia STDEVP
b) Dispersia eşantionară corectată
c) Dispersia echivalentă corectată a eşantioanelor
unde , , reprezintă numărul gradelor de libertate a fiecărui

eşantion.
d) Dispersia generală
Considerând întregul set de valori, de volum , dispersia generală va fi:
Dispersia generală se poate considera ca fiind valoarea adevarată a dispersiei populaţiei.
e) Dispersia generală corectată
3.3. Estimarea cu interval de încredere a indicatorilor teoretici

Din cele 3 eşantioane se va alege un eşantion, cu care se doreşte a se lucra în continuare. Se vor
construi intervale de încredere atât pentru media teoretică cât şi pentru dispersia teoretică.
Interval de încredere pentru media teoretică

Populaţie cu dispersia necunoscută
a) Interval de încredere cu risc bilateral simetric pentru media teoretică
Se consideră un nivel de semnificaţie .
Fiind populaţie cu dispersie necunoscută, se va folosi repartiţia Student (anexa 2). Din tabelul
acestei repartiţii, se extrage valoarea cuantilei , unde reprezintă numărului gradelor de
libertate Matematic funcţia de repartiţie Student reprezintă raportul dintre eroarea măsurătorii şi suma
erorilor măsurătorilor. Valorile calculate ale funcţiei de repartiţie se găsesc în anexa 2.
Intervalul de încredere pentru media teoretică, este dat de dubla inegalitate:
b) Interval de încredere cu risc bilateral asimetric pentru media teoretică

Cazul αi< αs
Pentru αi şi αs, adoptate arbitrar în contextul α= αi+ αs, din tabelul repatiţiei Student, se vor
extrage cuantilele respectiv , cu ajutorul cărora poate fi determinat intervalul de încredere pentru
media teoretică.
Cazul αi> αs
Din repartiţia Student se vor extrage cele două cuantile, corespunzătoare nivelelor se semnificaţie
alese. Intervalul de încredere va fi dat de dubla inegalitate:

Populaţie cu dispersie cunoscută

Dacă în documentaţia tehnică, este specificată toleranţa caracteristicii respective, atunci populaţia
va fi o populaţie cu dispersie cunoscută. Repartiţia folosită în cazul populaţiei cu dispersie cunoscută este
repartiţia Laplace.
Se vor considera în continuare acelaşi nivel de semnificaţie, .
a) Interval de încredere cu risc bilateral simetric pentru media teoretică

Considerând riscul bilateral , din tabelul repartiţiei Laplace se va extrage cuantila . Intervalul
de încredere pentru media teoretică va fi:
b) Interval de încredere cu risc bilateral asimetric pentru media teoretică

Cazul αi< αs
Cu valorile adoptate anterior pentru αi şi αs, în contextul α= αi+ αs, din tabelul repartiţiei Laplace
se vor extrage cuantilele , respectiv , cu ajutorul cărora poate fi exprimat intervalul de încredere
pentru media teoretică, în acest caz.
Cazul αi> αs
Extrăgând cuantilele , respectiv , din tabelul repartiţiei Laplace, în contextul αi > αs,
intervalul de încredere pentru media teoretică va fi:
c) Interval de încredere cu risc unilateral pentru media teoretică

Riscul la limita superioară
Considerând (riscul , fiind cel adoptat anterior), din tabelul repartiţiei Laplace se va
extrage cuantila . Ţinând cont şi de regula celor 3σ, pentru intervalul de încredere pentru media
teoretică, se vor obţine limitele:
Riscul la limita inferioară

Considerând de această dată, (riscul , fiind cel adoptat anterior), din tabelul repartiţiei
Laplace se va extrage cuantila . Intervalul de încredere pentru media teoretică, în acest caz va fi:
Interval de încredere pentru dispersia teoretică

Pentru construirea intervalelor de încredere pentru dispersia teoretică, se va folosi repartiţia .
a) Interval de încredere cu risc bilateral simetric
Se adoptă nivelul de semnificaţie . Din tabelul repatiţiei , se extrag cuantilele
, respectiv unde , reprezintă numărul gradelor de libertate. Intervalul de încredere
pentru media teoretică va fi :
b) Interval de încredere cu risc unilateral pentru dispersia teoretică

Riscul la limita superioară
Se va adopta valoarea (riscul , fiind cel considerat anterior). Din tabelul repatiţiei ,
se va extrage cuantila . Intervalul de încredere cu risc unilateral la limita superioară pentru
dispersia teoretică, este definit prin inegalitatea:
Riscul la limita inferioară

Se va adopta riscul . Extrăgând din tabelul repatiţiei cuantila , se poate exprima
intervalul de încredere cu risc unilateral la limita inferioară pentru dispersia teoretică, astfel:

4. OBSERVAŢII
4.1. Se vor consemna toate valorile obţinute în fişa de calcul CF-3.

4.2. Se vor reprezenta grafic riscurile respective pentru fiecare caz investigat în fişa CF-3.
4.3. Se vor consemna comparaţiile şi interpretările diferitelor valori estimate ale aceluiaşi
indicator.
5. ÎNTREBĂRI
1) Ce este populaţia statistică?

2) Ce este o ipoteză statistică?
3) De câte feluri pot fi estimaţiile?
4) Ce este intervalul de încredere?
5) Ce este nivelul de semnificaţie?
6) Ce repatiţie se foloseşte în cazul estimărilor privind populaţiile cu dispersii cunoscute? Dar în
cazul populaţiilor cu dispersii necunoscute?

Grupa...........................................................................
Data predării.................................................................

ESTIMAREA STATISTICĂ A PARAMETRILOR UNUI ECHIPAMENT
A. Denumirea piesei analizate.......................... B. Schiţa piesei, caracteristica X

C. Caracteristica investigată.............................
1. Date experimentale
Eşantionul 1
Eşantionul 2
Eşantionul 3
2. Estimaţii punctuale ale indicatorilor teoretici şi

Estimatori punctuali
Eşantionul Media aritmetică Dispersii şi abateri statistice
1
2
3
Cumulat s=
3. Estimaţii cu intervale de încredere pentru media teroretică μ
Eşantionul de referinţă j=...
Populaţie cu dispersie necunoscută Populaţie cu dispersie
Nivel de semnificaţie cunoscută
Cazul
=
α=
Cazul
=
4. Estimaţii cu intervale de încredere pentru disperisia teoretică

Eşantionul de referinţă j=...
Nivel de semnificaţie Interval de încredere Concluzii:…………………………………………………………
……………………………………………………………………
α=
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
………………………………………………………………….

LUCRAREA CF -4
TESTE ASUPRA IPOTEZELOR STATISTICE
Aplicarea testelor asupra ipotezelor statistice referitoare la valorile indicatorilor unor carasteristici
tehnice.
2. SCOPUL LUCRĂRII
Fundamentarea raţională adoptării deciziilor de acceptare sau de respingere a unui lot în cazul
incertitudinii referitoare la indicatorii specificaţi.
3. MODUL DE LUCRU
Pentru a se efectua teste de ipoteză asupra indicatorilor statistici ai unei caracteristici, este necesar ca
măsurătorile să se efectueze pe două eşantioane, extrase din două populaţii, cu aceleaşi aparate de măsură
şi în condiţii identice(de către aceeaşi persoană). Se menţionează că în documentaţia tehnică este
specificată valoarea medie precum şi abaterea standard .
3.2. Testul ipotezei simple

Pentru testul ipotezei simple, se extrage dintr-o populaţie, un eşantion de volum .
3.2.1. Testul de egalitate cu dispersia

Teste statistice sunt metode matematice de verificare a ipotezelor statistice. Conform documentaţiei
tehnice, populaţia din care se extrage eşantionul are abaterea standard cunoscută. Se doreşte a se
verifica dacă valoarea specificată în documentaţie a abaterii standard este valoarea adevărată sau nu a
acesteia.
Prin urmare, ipoteza H0 presupune că valoarea dispersiei , specificată de documentaţia tehnică a
piesei este cea adevărată, iar ipoteza H1 presupune că valoarea dispersiei , specificată de documentaţia
tehnică nu este valoarea adevărată.

Cu datele primului eşantion ales, de volum , se calculează media aritmetică şi dispersia

eşantionară , a acestuia.
Se admite nivelul de semnificaţie , cu risc bilateral simetric .
Din tabelul repartiţiei (anexa 5), se extrag cuantilele , respectiv unde ,
reprezintă numărul gradelor de libertate. Intervalul de acceptare a ipotezei H0, va fi:
Dacă dubla inegalitate se verifică, atunci se acceptă ipoteza H0 şi se respinge ipoteza H1. În acest
caz diferă nesemnificativ de .
3.2.2. Testul de egalitate cu media

Conform documentaţiei tehnice, populaţia din care se extrage eşantionul are media cunoscută şi
este o populaţie cu repatiţie normală. Se doreşte a se verifica dacă valoarea specificată în documentaţie a
mediei este valoarea adevărată. Menţionăm că dispersia poate fi cunoscută sau necunoscută.
Populaţie cu dispersie cunoscută
Se va considera că dispersia are valoarea precizată anterior (în documentaţia tehnică) şi anume
.
Se va construi ipoteza H0, care presupune că valoarea mediei specificată de documentaţia
tehnică a piesei este cea adevărată, respectiv ipoteza H1 care presupune că valoarea mediei , specificată
de documentaţia tehnică nu este valoarea adevărată.
Cu un nivel de semnificaţie , cu risc bilateral simetric , din tabelul repartiţiei
normale se va extrage cuantila Cu datele eşantionului 1, se calculează media aritmetică .

Intervalul de acceptare a ipotezei H0, este:
Dacă dubla inegalitate se verifică, atunci se acceptă ipoteza H0 şi se respinge ipoteza H1. În acest
caz diferă nesemnificativ de .
Populaţie cu dispersie necunoscută

Se testează ipoteza:
Se calculează media aritmetică şi abaterea standard eşantionară . Abaterea standard

eşantionară se calculeză cu ajutorul funcţiei:
Figura 4.2. Funcţia STDEV
Riscul este , cu specificaţie bilateral. Din tabelul repartiţiei Student, se va extrage

cuantila . Se va construi intervalul de acceptare a ipotezei H0.
Dacă se verifică relaţia, înseamnă că diferă nesemnificativ de , acceptându-se astfel ipoteza H0. În
caz contrar, cele două valori diferă semnificativ, acceptându-se astfel ipoteza H1.

3.3. Testul ipotezei duble

În acest caz ipoteza se referă la valorile cunoscute a două populaţii. Pe lângă eşantionul extras
anterior, se mai extrage un eşantion (eşantionul 2 de volum n2=16) dintr-o altă populaţie.
3.3.1. Testul de egalitate a dispersiilor a două populaţii (Testul F)

Compararea mediilor populaţiilor ia în considerare împrăştierea datelor populaţiilor. De aceea este
necesar să se cunoască dacă dispersiile celor două populaţii pot fi considerate egale sau nu.
Se consideră că cele două eşantioane provin de la două populaţii cu dispersiile , şi respectiv .
Se va testa ipoteza:
Cu alternativa:
Următorul pas este să se calculeze atât pentru eşantionul 1 cât şi pentru eşantionul 2, media( , ),
respectiv dispersia eşantionară (
Raportul dispersiilor eşantionare şi , reprezintă statistica Fisher.
Din tabelul repartiţiei F(anexa 3 şi anexa 4), se extrage cuantila unde

reprezintă numărul gradelor de libertate, iar nivelul de semnificaţie este cu
specificaţie unilaterală.
Dacă se acceptă H0 şi se respinge H1. În acest caz şi diferă nesemnificativ,
populaţiile având aceeaşi dispersie.
În EXCEL, testele ipotezei duble se realizează prin proceduri apelate prin dialogul Data - Data
Analyses.
Figura 4.3. Dialogul Data- Data Analyses
Procedura apelată este F-Test Two- Sample for Variances.

Figura 4.4. Procedura F-Test Two- Sample for Variances
Dialogul iniţiat de alegerea acestei opţiuni este prezentat în cele ce urmează.
Figura 4.5. Fereastra opţiunii F-Test Two- Sample for Variances
Input
Variable 1 Range – Se vor preciza datele primului eşantion
Variable 2 Range – Se vor preciza datele celui de al doilea eşantion
Labels – Se va marca, dacă domeniile eşantioanelor conţin în prima celulă denumirea variabilei.
Alpha – Reprezintă valoarea nivelului de semnificaţie ales. Se observă că valoarea implicită a acestuia
este 0,05.
Output
Output Range – Se va preciza poziţia colţului din stânga sus a tabelului, care va fi afişat pe aceeaşi foaie
de lucru.
New Worksheet Ply – Se va bifa acestă opţiune atunci când se doreşte afişarea rezultatelor pe altă foaie de
lucru. De asemenea, se poate specifica numele acestei foi de lucru.
New Workbook – Se bifează acestă opţiune atunci când se doreşte afişarea rezultatelor într-un nou
document format xlx.
În figura următoare este prezentat un exemplu de aplicare a procedurii F-Test Two- Sample for
Variances.

Figura 4.6. Structura rezultatelor F-Test
Mean – Reprezintă mediile eşantioanelor

Variance – Dispersiile eşantioanelor
Observations – Volumele eşantioanelor
df – Reprezintă gradele de libertate
F- statistica testului F
– reprezintă probabilitatea critică unilaterală, adică probabilitatea ca o variabilă f
repartizată Fisher, să depăşească valoarea calculată. Ipoteza nulă a egalităţii dispersiilor poate fi respinsă
dacă valoarea raportată este mai mică sau egală cu nivelul de semnificaţie ales.
– reprezintă valoarea critică a testului. Dacă valoarea lui F este mai mare sau egală cu
valoarea critică, se poate respinge ipoteza egalităţii dispersiilor(la pragul fixat).
3.3.2. Testul de egalitate a mediilor a două populaţii
Dispersii cunoscute
Se consideră că cele două populaţii, din care au fost extrase eşantioanele 1 şi 2 au dispersii şi
cunoscute (se adoptă valorile stabilite anterior).
Se testează ipoteza iniţială:
Cu alternativa:
Se adoptă un nivel de semnificaţie , cu risc bilateral simetric .
Din tabelul repartiţiei normale se extrage cuantila .

Se calculează următorul discriminant, după ce s-a calculat, în prealabil mediile celor două populaţii
, respectiv .
Dacă , se acceptă H0 şi se respinge H1. Rezultă că cele două populaţii au aceeaşi valoare
medie.
În EXCEL, procedura care serveşte pentru compararea mediilor a două populaţii cu dispersii
cunoscute este z –Test Two Sample for Mean.
Figura 4.7. z – Test Two Sample for Mean
Input
Variable 1 Range – Reprezintă datele primului eşantion
Variable 2 Range – Se referă la datele eşantionului doi
Hzpothesiyed Mean Difference – Reprezintă valoarea diferenţei mediilor. De exemplu, dacă se verifică
ipoteza egalităţii mediilor atunci valoarea va fi zero.
Variable 1 Variance(known) – Valoarea dispersiei populaţiei unu
Variable 2 Variance(know) – Valoarea dispersiei populaţiei doi
Labels – Se bifează dacă dacă domeniile eşantioanelor conţin în prima celulă denumirea variabilei.
Alpha – Reprezintă valoarea nivelului de semnificaţie ales. Se observă că valoarea implicită a acestuia
este 0,05.
Output
Output Range – Se va preciza poziţia colţului din stânga sus a tabelului în care vor fi afişate rezultatele

New Worksheet Ply – Se va bifa acestă opţiune atunci când se doreşte afişarea rezultatelor pe altă foaie de
lucru. De asemenea, se specifică numele acestei foi de lucru.
New Workbook – Se bifează acestă opţiune atunci când se doreşte afişarea rezultatelor într-un nou
document format xlx.
În figura următoare este prezentată structura tabelului în care sunt afişate rezultatele, în urma
aplicării testului z – Test Two Sample for Mean.
Figura 4.8. Structura tabelului de rezultate a procedurii z – Test Two Sample for Mean
Primele patru mărimi care apar în table au fost explicate mai sus.
z – Reprezintă valoarea calculată a statisticii testului
P(Z<=z) one-tail – Reprezintă probabilitatea critică unilaterală, adică probabilitatea ca o variabilă
repartizată normal, să depăşească valoarea calculată. Ipoteza egalităţii mediilor poate fi respinsă dacă
valoarea raportată este mai mică decât nivelul de semnificaţie fixat.
z Critical one-tail – Dacă valoarea z calculată este mai mare decât acestă valoare critică, atunci se
respinge ipoteza egalităţii mediilor.
P(Z<=z) two-tail – Reprezintă probabilitatea ca diferenţa dintre mediile populaţiilor să fie mai depărtată
de zero decât diferenţa observată. Dacă acestă valoare este mai mică decât nivelul de semnificaţie fixat,
atunci se poate respinge ipoteza egalităţii mediilor celor două populaţii.
z Critical two-tail – Dacă valoarea z calculată este mai mare decât acestă valoare critică, atunci se
respinge ipoteza egalităţii mediilor.
Dispersii necunoscute (Testul t)

Acest test se mai numeşte şi Testul t, deoarece dispersiile fiind necunoscute se utilizează statistica
t. Acest test poate fi întâlnit sub cele două forme: cu dispersii necunoscute dar egale sau cu dispersii
necunoscute dar nu obligatoriu egale. Se aplică mai întâi testul F şi se consideră cazul respectiv (dispersii
egale sau inegale).
a) Dispersii necunoscute dar egale ( )

Cu indicatorii calculaţi anterior se determină parametrul următor:
Unde:
Din tabelul repartiţiei Student se extrage cuantila unde , iar .
Dacă atunci se acceptă H0 şi se respinge H1.
b) Dispersii necunoscute şi nu obligatoriu egale

Se calculează termenul
Din tabelul repartiţiei Student se va extrage cuantila , unde numărul de grade de libertate
echivalent este dat de relaţia:
Unde:
Pentru nivelul de semnificaţie se poate considera valoarea , cu risc bilateral simetric

( ).
Din tabelul repartiţiei Student se extrage cuantila .
Dacă se acceptă ipoteza H0 şi se respinge H1. Rezultă că valorile celor două eşantioane
diferă nesemnificativ.

Testul t se poate efectua folosind instrumentele EXCEL, prin dialogul Data - Data Analyses. Sunt
disponibile trei teste bazate pe distribuţia Student şi anume: testul t pentru eşantioane corelate, testul t
pentru populaţii cu dispersii necunoscute egale şi testul t pentru populaţii cu dispersii necunoscute şi nu
obligatoriu egale.
Testul t pentru populaţii cu dispersii necunoscute şi egale
Testul t pentru populaţii cu dispersii necunoscute şi egale se aplică atunci când dorim sa verificăm
dacă mediile a două populaţii sunt egale sau nu, după ce s-a demostrat anterior că ipoteza egalităţii
dispersiilor în testul F a fost acceptată.
Figura 4.9. t – Test: Two Sample Assuming Equal Variances
În urma aplicării procedurii t Test, rezultatele sunt afişate într-un tabel de forma:
Figura 4.10. Tabelul rezultatelor testului t Two Sample Assuming Equal Variances
Testul t pentru populaţii cu dispersii necunoscute şi nu obligatoriu egale
Testul t pentru populaţii cu dispersii necunoscute şi nu obligatoriu egale, se aplică atunci când
dorim sa testăm egalitatea mediilor a două populaţii, după ce s-a demostrat anterior că ipoteza egalităţii
dispersiilor în testul F a fost respinsă.

Figura 4.3.2.5. t – Test: Two Sample Assuming Unequal Variances
În urma aplicării acestui test, tabelul cu rezultate arată astfel:
Figura 4.3.2.6. Tabelul rezultatelor testului t Two Sample Assuming Unequal Variances
4. OBSERVAŢII
4.1. Toate valorile calculate se vor trece în fişa CF-4.

4.2. Concluziile care reies în urma efectuării testelor vor fi trecute în fişa CF-4, la rubrica
observaţii.
5. ÎNTREBĂRI
1) Ce reprezintă un test statistic?

2) Ce este o ipoteză statistică?
3) Care este utilitatea testelor de ipoteză?
4) Concluziile testelor se referă la eşantioanele respective sau la populaţii?
5) Care este principiul teoretic al testului F?

6) Folosind instrumentele EXCEL, cum se poate efectua testul F?

7) Care este principiul teoretic al testului de egalitate a două medii?
8) Ce repartiţii se utilizează la testarea egalităţii a două medii?
9) Cu ajutorul căror funcţii se poate efectua testul de egalitate a mediilor a două populaţii,
folosind instrumentele EXCEL?

Anul, grupa..................................................................
Data predării.................................................................

TESTE ASUPRA IPOTEZELOR STATISTICE
A. Denumirea piesei analizate.......................... C. Schiţa piesei, caracteristica X
B. Caracteristica investigată.............................
Date experimentale n1=16 n2=16

Eşantionul X
Eşantionul Y
Testul ipotezei simple

Testul de egalitate Se acceptă H0
cu dispersia
DA NU
Populaţie cu dispersie cunoscută Se acceptă H0
Testul de egalitate DA NU
cu media Populaţie cu dispersie necunoscută Se acceptă H0
DA NU
Testul ipotezei duble

Testul de egalitate a Se acceptă H0
dispersiilor a două populaţii
Testul Fisher DA NU
Se acceptă H0
a) Dispersii cunoscute
Testul de egalitate a DA NU
mediilor a două populaţii Se acceptă H0
b) Dispersii necunoscute (Testul t)
dar egale DA NU
c) Dispersii necunoscute (Testul t) Se acceptă H0
şi nu obligatoriu egale
DA NU
Concluzii:........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................

LUCRAREA CF -5
FIABILITATEA PRODUSELOR
Analiza încercărilor de fiabilitate pentru un echipament electric.
2. SCOPUL LUCRĂRII
Determinarea indicatorilor de fiabilitate ai unui echipament industrial.
3. MODUL DE LUCRU
Aşa cum s-a mentionat şi în tematica lucrării, datele pentru acestă lucrare sunt obţinute din
instalaţiile industriale de încercări de fiabilitate, ale echipamentelor electrice (contactoare, întrerupătoare,
relee, etc) deoarece asemenea încercări necesită o durată mare de timp. Datele obţinute în urma
încercărilor vor fi de fapt timpii de defectare ai produselor respective sau altfel spus duratele individuale
de funcţionare până la prima defectare. Eşantionul cu care se lucrează este de volum n=20. Se va preciza
unitatea de măsură, ore sau număr de cicluri, manevre, conectări.
Datele eşantionului se vor ordona şi vor fi trecute în fişa CF-5.
3.2. Încercări de fiabilitate

Încercările de fiabilitate pot fi cu eşantion epuizat, cenzurat sau trunchiat.
a) Încercări cu eşantion epuizat - reprezintă încercări conduse până la căderea tuturor produselor.
Durata cumulată a încercărilor cu eşantion epuizat va fi:
b) Încercări cu eşantion cenzurat – reprezintă încercările conduse până la apariţia unui număr de
căderi, notat rc, dinainte stabilit. Prin urmare, toate produsele până la apariţia numărul numărului de căderi
prestabilit sunt considerate defecte la momentele respective de timp, restul fiind considerate în stare de
funcţionare. Durata cumulată a încercărilor cu eşantion cenzurat va fi egală cu:

c) Încercările cu eşantion trunchiat – reprezintă încercările conduse până la un moment t=tt dinainte
stabilit, indiferent de numărul de căderi ce se produc. Astfel, pe durata tt se vor produce rt căderi. Restul
produselor din eşantion rămân în stare de funcţionare. Durata cumulată a încercărilor cu eşantion trunchiat
este:
3.3. Estimarea parametrilor fiabilităţii

Când repartiţia căderilor este necunoscută, parametrii fiabilităţii pot fi estimaţi punctual sau cu
interval de încredere.
3.3.1. Estimarea punctuală a parametrilor

a) Încercări cu eşantion epuizat
Valorile se vor grupa pe un număr m de intervale. Valoarea centrală a intervalului de ordin i se
notează cu tci.
Fiabilitatea la momentul tci este:
unde reprezintă numărul de produse aflate în funcţionare la momentul tci

iar reprezintă numărul total de produse
Rata defectărilor la tci este:
unde şi reprezintă amplitudinea intervalului;
reprezintă numărul de căderi în intervalul de ordin i;

reprezintă numărul de căderi anterior intervalului de ordin i
Valoarea punctuală a mediei timpului de bună funcţionare:
Abaterea standard de va calcula astfel:

b) Încercări cenzurate
Valoarea punctuală a ratei defectărilor:
c) Încercări trunchiate
Valoarea punctuală a ratei defectărilor:
3.3.2. Estimarea cu interval de încredere a parametrilor
Se va considera nivelul de semnificaţie cu specificaţia simetrică bilaterală .
a) Încercări cenzurate
Cu ajutorul cuantilelor extrase din repartiţia (Anexa 4), se va obţine intervalul de încredere pentru
MTTF:
b) Încercări trunchiate
Cu acelaşi nivel de semnificaţie considerat, cu specificatie simetrică bilaterală şi cu ajutorul
cuantilelor extrase din repartiţia , se va obţine intervalul de încredere pentru MTTF, în cazul
încercărilor trunchiate:
4. OBSERVAŢII
4.1. Se vor reprezenta grafic diagramele căderilor în fişa de lucru CF-5.

4.2. Se vor reprezenta grafic funcţiile şi .

4.3. Se vor compara rezultatele obţinute în diferitele ipoteze adoptate şi se vor interpreta
diferenţele.
4.4. Concluziile vor fi trecute în fişa CF-4, la rubrica observaţii.
5. ÎNTREBĂRI
1) Care este definiţia fiabilităţii?

2) Ce reprezintă rata defectărilor?
3) De câte tipuri sunt încercările de fiabilitate?
4) Cum se calculează durata cumulată a încercărilor în cele trei ipoteze: încercări cu eşantion
epuizat, cenzurat şi trunchiat?
5) Care este formula de calcul la mediei timpului de bună funcţionare până la prima defectare,
în cele trei cazuri?

Anul, grupa..................................................................
Data predării.................................................................

FIABILITATEA PRODUSELOR
Produsul încercat :.............................................................................................................................................................................

Parametrii încercărilor : n0 = ..................rc=.....................tt=............................................................................................................
Unitatea de măsură pentru t: .............................................................................................................................................................
Date eşantionare ordonate
Diagramele căderilor
Eşantion epuizat Eşantion cenzurat Eşantion trunchiat

Se=.................. r c =........... tc =......... r t =........... tt =.........
MTTF =.......... Sc =......................... St =........................
MTTF =................. MTTF =................
Metoda neparametrică (încercări cu eşantion epuizat)
Intervale de Valoarea Numărul de căderi in Numărul cumulat de defectări Numărul produselor Fiabilitatea Funcţia de
grupare centrală tci intervalul de ordin i, care funcţionează defectare
F =1-R
Intervale de încredere pentru MTTF, α = 20 %

Eşantion cenzurat:.............................< MTTF < ……………….
Eşantion trunchiat:............................< MTTF < ……………….
Observaţii:................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
.................................................................................

Repartiţia Laplace Anexa 1
În acest tabel sunt calculate probabilităţile ca o

statistică să fie mai mică decât z.
Z 0.00 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09
0.0 0.5000 0.5040 0.5080 0.5120 0.5160 0.5199 0.5239 0.5279 0.5319 0.5359
0.1 0.5398 0.5438 0.5478 0.5517 0.5557 0.5596 0.5636 0.5675 0.5714 0.5753
0.2 0.5793 0.5832 0.5871 0.5910 0.5948 0.5987 0.6026 0.6064 0.6103 0.6141
0.3 0.6179 0.6217 0.6255 0.6293 0.6331 0.6368 0.6406 0.6443 0.6480 0.6517
0.4 0.6554 0.6591 0.6628 0.6664 0.6700 0.6736 0.6772 0.6808 0.6844 0.6879
0.5 0.6915 0.6950 0.6985 0.7019 0.7054 0.7088 0.7123 0.7157 0.7190 0.7224
0.6 0.7257 0.7291 0.7324 0.7357 0.7389 0.7422 0.7454 0.7486 0.7517 0.7549
0.7 0.7580 0.7611 0.7642 0.7673 0.7704 0.7734 0.7764 0.7794 0.7823 0.7852
0.8 0.7881 0.7910 0.7939 0.7967 0.7995 0.8023 0.8051 0.8078 0.8106 0.8133
0.9 0.8159 0.8186 0.8212 0.8238 0.8264 0.8289 0.8315 0.8340 0.8365 0.8389
1.0 0.8413 0.8438 0.8461 0.8485 0.8508 0.8531 0.8554 0.8577 0.8599 0.8621
1.1 0.8643 0.8665 0.8686 0.8708 0.8729 0.8749 0.8770 0.8790 0.8810 0.8830
1.2 0.8849 0.8869 0.8888 0.8907 0.8925 0.8944 0.8962 0.8980 0.8997 0.9015
1.3 0.9032 0.9049 0.9066 0.9082 0.9099 0.9115 0.9131 0.9147 0.9162 0.9177
1.4 0.9192 0.9207 0.9222 0.9236 0.9251 0.9265 0.9279 0.9292 0.9306 0.9319
1.5 0.9332 0.9345 0.9357 0.9370 0.9382 0.9394 0.9406 0.9418 0.9429 0.9441
1.6 0.9452 0.9463 0.9474 0.9484 0.9495 0.9505 0.9515 0.9525 0.9535 0.9545
1.7 0.9554 0.9564 0.9573 0.9582 0.9591 0.9599 0.9608 0.9616 0.9625 0.9633
1.8 0.9641 0.9649 0.9656 0.9664 0.9671 0.9678 0.9686 0.9693 0.9699 0.9706
1.9 0.9713 0.9719 0.9726 0.9732 0.9738 0.9744 0.9750 0.9756 0.9761 0.9767
2.0 0.9772 0.9778 0.9783 0.9788 0.9793 0.9798 0.9803 0.9808 0.9812 0.9817
2.1 0.9821 0.9826 0.9830 0.9834 0.9838 0.9842 0.9846 0.9850 0.9854 0.9857
2.2 0.9861 0.9864 0.9868 0.9871 0.9875 0.9878 0.9881 0.9884 0.9887 0.9890
2.3 0.9893 0.9896 0.9898 0.9901 0.9904 0.9906 0.9909 0.9911 0.9913 0.9916
2.4 0.9918 0.9920 0.9922 0.9925 0.9927 0.9929 0.9931 0.9932 0.9934 0.9936
2.5 0.9938 0.9940 0.9941 0.9943 0.9945 0.9946 0.9948 0.9949 0.9951 0.9952
2.6 0.9953 0.9955 0.9956 0.9957 0.9959 0.9960 0.9961 0.9962 0.9963 0.9964
2.7 0.9965 0.9966 0.9967 0.9968 0.9969 0.9970 0.9971 0.9972 0.9973 0.9974
2.8 0.9974 0.9975 0.9976 0.9977 0.9977 0.9978 0.9979 0.9979 0.9980 0.9981
2.9 0.9981 0.9982 0.9982 0.9983 0.9984 0.9984 0.9985 0.9985 0.9986 0.9986
3.0 0.9987 0.9987 0.9987 0.9988 0.9988 0.9989 0.9989 0.9989 0.9990 0.9990
3.1 0.9990 0.9991 0.9991 0.9991 0.9992 0.9992 0.9992 0.9992 0.9993 0.9993
3.2 0.9993 0.9993 0.9994 0.9994 0.9994 0.9994 0.9994 0.9995 0.9995 0.9995
3.3 0.9995 0.9995 0.9995 0.9996 0.9996 0.9996 0.9996 0.9996 0.9996 0.9997
3.4 0.9997 0.9997 0.9997 0.9997 0.9997 0.9997 0.9997 0.9997 0.9997 0.9998

Repartiţia Student Anexa 2
Nivel de semnificaţie cu risc bilateral simetric

α
50% 40% 30% 20% 10% 5% 2% 1% 0,5% 0,2% 0,1%
t
1 1.000 1.376 1.963 3.078 6.314 12.71 31.82 63.66 127.3 318.3 636.6
2 0.816 1.061 1.386 1.886 2.920 4.303 6.965 9.925 14.09 22.33 31.60
3 0.765 0.978 1.250 1.638 2.353 3.182 4.541 5.841 7.453 10.21 12.92
4 0.741 0.941 1.190 1.533 2.132 2.776 3.747 4.604 5.598 7.173 8.610
5 0.727 0.920 1.156 1.476 2.015 2.571 3.365 4.032 4.773 5.893 6.869
6 0.718 0.906 1.134 1.440 1.943 2.447 3.143 3.707 4.317 5.208 5.959
7 0.711 0.896 1.119 1.415 1.895 2.365 2.998 3.499 4.029 4.785 5.408
8 0.706 0.889 1.108 1.397 1.860 2.306 2.896 3.355 3.833 4.501 5.041
9 0.703 0.883 1.100 1.383 1.833 2.262 2.821 3.250 3.690 4.297 4.781
10 0.700 0.879 1.093 1.372 1.812 2.228 2.764 3.169 3.581 4.144 4.587
11 0.697 0.876 1.088 1.363 1.796 2.201 2.718 3.106 3.497 4.025 4.437
12 0.695 0.873 1.083 1.356 1.782 2.179 2.681 3.055 3.428 3.930 4.318
13 0.694 0.870 1.079 1.350 1.771 2.160 2.650 3.012 3.372 3.852 4.221
14 0.692 0.868 1.076 1.345 1.761 2.145 2.624 2.977 3.326 3.787 4.140
15 0.691 0.866 1.074 1.341 1.753 2.131 2.602 2.947 3.286 3.733 4.073
16 0.690 0.865 1.071 1.337 1.746 2.120 2.583 2.921 3.252 3.686 4.015
17 0.689 0.863 1.069 1.333 1.740 2.110 2.567 2.898 3.222 3.646 3.965
18 0.688 0.862 1.067 1.330 1.734 2.101 2.552 2.878 3.197 3.610 3.922
19 0.688 0.861 1.066 1.328 1.729 2.093 2.539 2.861 3.174 3.579 3.883
20 0.687 0.860 1.064 1.325 1.725 2.086 2.528 2.845 3.153 3.552 3.850
21 0.686 0.859 1.063 1.323 1.721 2.080 2.518 2.831 3.135 3.527 3.819
22 0.686 0.858 1.061 1.321 1.717 2.074 2.508 2.819 3.119 3.505 3.792
23 0.685 0.858 1.060 1.319 1.714 2.069 2.500 2.807 3.104 3.485 3.767
24 0.685 0.857 1.059 1.318 1.711 2.064 2.492 2.797 3.091 3.467 3.745
25 0.684 0.856 1.058 1.316 1.708 2.060 2.485 2.787 3.078 3.450 3.725
26 0.684 0.856 1.058 1.315 1.706 2.056 2.479 2.779 3.067 3.435 3.707
27 0.684 0.855 1.057 1.314 1.703 2.052 2.473 2.771 3.057 3.421 3.690
28 0.683 0.855 1.056 1.313 1.701 2.048 2.467 2.763 3.047 3.408 3.674
29 0.683 0.854 1.055 1.311 1.699 2.045 2.462 2.756 3.038 3.396 3.659
30 0.683 0.854 1.055 1.310 1.697 2.042 2.457 2.750 3.030 3.385 3.646
40 0.681 0.851 1.050 1.303 1.684 2.021 2.423 2.704 2.971 3.307 3.551
50 0.679 0.849 1.047 1.299 1.676 2.009 2.403 2.678 2.937 3.261 3.496
60 0.679 0.848 1.045 1.296 1.671 2.000 2.390 2.660 2.915 3.232 3.460
80 0.678 0.846 1.043 1.292 1.664 1.990 2.374 2.639 2.887 3.195 3.416
100 0.677 0.845 1.042 1.290 1.660 1.984 2.364 2.626 2.871 3.174 3.390
120 0.677 0.845 1.041 1.289 1.658 1.980 2.358 2.617 2.860 3.160 3.373
0.674 0.842 1.036 1.282 1.645 1.960 2.326 2.576 2.807 3.090 3.291
α
25% 20% 15% 10% 5% 2,5% 1% 0,5% 0,25% 0,1% 0,05%
t
Nivel de semnificaţie cu risc unilateral

Repartiţia F Anexa
3
Cu probabilitatea 0,1 de a fi depăşită
Numărul de grade de libertate al numărătorului ( )
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 15 20 24 30 40 60 120 ∞
1 39.8634 49.5000 53.5932 55.8329 57.2400 58.2044 58.9059 59.4389 59.8575 60.1949 60.7052 61.2203 61.7402 62.0020 62.2649 62.5290 62.7942 63.0606 63.3281
2 8.52632 9.00000 9.16179 9.24342 9.29263 9.32553 9.34908 9.36677 9.38054 9.39157 9.40813 9.42471 9.44131 9.44962 9.45793 9.46624 9.47456 9.4828 9.49122
3 5.53832 5.46238 5.39077 5.34264 5.30916 5.28473 5.26619 5.25167 5.24000 5.23041 5.21562 5.20031 5.18448 5.17636 5.16811 5.15972 5.15119 5.14251 5.13370
4 4.54477 4.32456 4.19086 4.10725 4.05058 4.00975 3.97897 3.95494 3.93567 3.91988 3.89553 3.87036 3.84434 3.83099 3.81742 3.80361 3.78957 3.77527 3.76073
5 4.06042 3.77972 3.61948 3.52020 3.45298 3.40451 3.36790 3.33928 3.31628 3.29740 3.26824 3.23801 3.20665 3.19052 3.17408 3.15732 3.14023 3.12279 3.10500
)
Numărul de grade de libertate al numitorului (
6 3.77595 3.46330 3.28876 3.18076 3.10751 3.05455 3.01446 2.98304 2.95774 2.93693 2.90472 2.87122 2.83634 2.81834 2.79996 2.78117 2.76195 2.74229 2.72216
7 3.58943 3.25744 3.07407 2.96053 2.88334 2.82739 2.78493 2.75158 2.72468 2.70251 2.66811 2.63223 2.59473 2.57533 2.55546 2.53510 2.51422 2.49279 2.47079
8 3.45792 3.11312 2.92380 2.80643 2.72645 2.66833 2.62413 2.58935 2.56124 2.53804 2.50196 2.46422 2.42464 2.40410 2.38302 2.36136 2.33910 2.31618 2.29257
9 3.36030 3.00645 2.81286 2.69268 2.61061 2.55086 2.50531 2.46941 2.44034 2.41632 2.37888 2.33962 2.29832 2.27683 2.25472 2.23196 2.20849 2.18427 2.15923
10 3.28502 2.92447 2.72767 2.60534 2.52164 2.46058 2.41397 2.37715 2.34731 2.32260 2.28405 2.24351 2.20074 2.17843 2.15543 2.13169 2.10716 2.08176 2.05542
11 3.22520 2.85951 2.66023 2.53619 2.45118 2.38907 2.34157 2.30400 2.27350 2.24823 2.20873 2.16709 2.12305 2.10001 2.07621 2.05161 2.02612 1.99965 1.97211
12 3.17655 2.80680 2.60552 2.48010 2.39402 2.33102 2.28278 2.24457 2.21352 2.18776 2.14744 2.10485 2.05968 2.03599 2.01149 1.98610 1.95973 1.93228 1.90361
13 3.13621 2.76317 2.56027 2.43371 2.34672 2.28298 2.23410 2.19535 2.16382 2.13763 2.09659 2.05316 2.00698 1.98272 1.95757 1.93147 1.90429 1.87591 1.84620
14 3.10221 2.72647 2.52222 2.39469 2.30694 2.24256 2.19313 2.15390 2.12195 2.09540 2.05371 2.00953 1.96245 1.93766 1.91193 1.88516 1.85723 1.82800 1.79728
15 3.07319 2.69517 2.48979 2.36143 2.27302 2.20808 2.15818 2.11853 2.08621 2.05932 2.01707 1.97222 1.92431 1.89904 1.87277 1.84539 1.81676 1.78672 1.75505
16 3.04811 2.66817 2.46181 2.33274 2.24376 2.17833 2.12800 2.08798 2.05533 2.02815 1.98539 1.93992 1.89127 1.86556 1.83879 1.81084 1.78156 1.75075 1.71817
17 3.02623 2.64464 2.43743 2.30775 2.21825 2.15239 2.10169 2.06134 2.02839 2.00094 1.95772 1.91169 1.86236 1.83624 1.80901 1.78053 1.75063 1.71909 1.68564
18 3.00698 2.62395 2.41601 2.28577 2.19583 2.12958 2.07854 2.03789 2.00467 1.97698 1.93334 1.88681 1.83685 1.81035 1.78269 1.75371 1.72322 1.69099 1.65671
19 2.98990 2.60561 2.39702 2.26630 2.17596 2.10936 2.05802 2.01710 1.98364 1.95573 1.91170 1.86471 1.81416 1.78731 1.75924 1.72979 1.69876 1.66587 1.63077

20 2.97465 2.58925 2.38009 2.24893 2.15823 2.09132 2.03970 1.99853 1.96485 1.93674 1.89236 1.84494 1.79384 1.76667 1.73822 1.70833 1.67678 1.64326 1.60738
21 2.96096 2.57457 2.36489 2.23334 2.14231 2.07512 2.02325 1.98186 1.94797 1.91967 1.8749 1.8271 1.77555 1.74807 1.7192 1.68896 1.65691 1.62278 1.58615
22 2.94858 2.56131 2.35117 2.21927 2.12794 2.06050 2.00840 1.96680 1.93273 1.90425 1.8592 1.8110 1.75899 1.73122 1.7020 1.67138 1.63885 1.60415 1.56678
23 2.93736 2.54929 2.33873 2.20651 2.11491 2.04723 1.99492 1.95312 1.91888 1.89025 1.8449 1.7964 1.74392 1.71588 1.6864 1.65535 1.62237 1.58711 1.54903
24 2.92712 2.53833 2.32739 2.19488 2.10303 2.03513 1.98263 1.94066 1.90625 1.87748 1.8319 1.7830 1.73015 1.70185 1.6721 1.64067 1.60726 1.57146 1.53270
25 2.91774 2.52831 2.31702 2.18424 2.09216 2.02406 1.97138 1.92925 1.89469 1.86578 1.8200 1.7708 1.71752 1.68898 1.6589 1.62718 1.59335 1.55703 1.51760
26 2.90913 2.51910 2.30749 2.17447 2.08218 2.01389 1.96104 1.91876 1.88407 1.85503 1.8090 1.7595 1.70589 1.67712 1.6468 1.61472 1.58050 1.54368 1.50360
27 2.90119 2.51061 2.29871 2.16546 2.07298 2.00452 1.95151 1.90909 1.87427 1.84511 1.7988 1.7491 1.69514 1.66616 1.6356 1.60320 1.56859 1.53129 1.49057
28 2.89385 2.50276 2.29060 2.15714 2.06447 1.99585 1.94270 1.90014 1.86520 1.83593 1.7895 1.7395 1.68519 1.65600 1.6251 1.59250 1.55753 1.51976 1.47841
29 2.88703 2.49548 2.28307 2.14941 2.05658 1.98781 1.93452 1.89184 1.85679 1.82741 1.7808 1.7306 1.67593 1.64655 1.6155 1.58253 1.54721 1.50899 1.46704
30 2.88069 2.48872 2.27607 2.14223 2.04925 1.98033 1.92692 1.88412 1.84896 1.81949 1.7727 1.7222 1.66731 1.63774 1.6064 1.57323 1.53757 1.49891 1.45636
40 2.83535 2.44037 2.22609 2.09095 1.99682 1.92688 1.87252 1.82886 1.79290 1.76269 1.71456 1.66241 1.60515 1.57411 1.54108 1.50562 1.46716 1.42476 1.37691
60 2.79107 2.39325 2.17741 2.04099 1.94571 1.87472 1.81939 1.77483 1.73802 1.70701 1.65743 1.60337 1.54349 1.51072 1.47554 1.43734 1.39520 1.34757 1.29146
120 2.74781 2.34734 2.12999 1.99230 1.89587 1.82381 1.76748 1.72196 1.68425 1.65238 1.60120 1.54500 1.48207 1.44723 1.40938 1.36760 1.32034 1.26457 1.19256
∞ 2.70554 2.30259 2.08380 1.94486 1.84727 1.77411 1.71672 1.67020 1.63152 1.59872 1.54578 1.48714 1.42060 1.38318 1.34187 1.29513 1.23995 1.16860 1.00000

Repartiţia F
Anexa 4
Cu probabilitatea 0,05 de a fi depăşită
Numărul de grade de libertate al numărătorului ( )
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 15 20 24 30 40 60 120 ∞
1 161.447 199.500 215.707 224.583 230.161 233.986 236.768 238.882 240.543 241.881 243.906 245.949 248.013 249.051 250.095 251.143 252.195 253.252 254.3144
2 18.5128 19.0000 19.1643 19.2468 19.2964 19.3295 19.3532 19.3710 19.3848 19.3959 19.4125 19.4291 19.4458 19.4541 19.4624 19.4707 19.4791 19.4874 19.4957
3 10.1280 9.5521 9.2766 9.1172 9.0135 8.9406 8.8867 8.8452 8.8123 8.7855 8.7446 8.7029 8.6602 8.6385 8.6166 8.5944 8.5720 8.5494 8.5264
4 7.7086 6.9443 6.5914 6.3882 6.2561 6.1631 6.0942 6.0410 5.9988 5.9644 5.9117 5.8578 5.8025 5.7744 5.7459 5.7170 5.6877 5.6581 5.6281
5 6.6079 5.7861 5.4095 5.1922 5.0503 4.9503 4.8759 4.8183 4.7725 4.7351 4.6777 4.6188 4.5581 4.5272 4.4957 4.4638 4.4314 4.3985 4.3650
)
5.9874 5.1433 4.7571 4.5337 4.3874 4.2839 4.2067 4.1468 4.0990 4.0600 3.9999 3.9381 3.8742 3.8415 3.8082 3.7743 3.7398 3.7047 3.6689
Numărul de grade de libertate al numitorului (
7 5.5914 4.7374 4.3468 4.1203 3.9715 3.8660 3.7870 3.7257 3.6767 3.6365 3.5747 3.5107 3.4445 3.4105 3.3758 3.3404 3.3043 3.2674 3.2298
8 5.3177 4.4590 4.0662 3.8379 3.6875 3.5806 3.5005 3.4381 3.3881 3.3472 3.2839 3.2184 3.1503 3.1152 3.0794 3.0428 3.0053 2.9669 2.9276
9 5.1174 4.2565 3.8625 3.6331 3.4817 3.3738 3.2927 3.2296 3.1789 3.1373 3.0729 3.0061 2.9365 2.9005 2.8637 2.8259 2.7872 2.7475 2.7067
10 4.9646 4.1028 3.7083 3.4780 3.3258 3.2172 3.1355 3.0717 3.0204 2.9782 2.9130 2.8450 2.7740 2.7372 2.6996 2.6609 2.6211 2.5801 2.5379
11 4.8443 3.9823 3.5874 3.3567 3.2039 3.0946 3.0123 2.9480 2.8962 2.8536 2.7876 2.7186 2.6464 2.6090 2.5705 2.5309 2.4901 2.4480 2.4045
12 4.7472 3.8853 3.4903 3.2592 3.1059 2.9961 2.9134 2.8486 2.7964 2.7534 2.6866 2.6169 2.5436 2.5055 2.4663 2.4259 2.3842 2.3410 2.2962
13 4.6672 3.8056 3.4105 3.1791 3.0254 2.9153 2.8321 2.7669 2.7144 2.6710 2.6037 2.5331 2.4589 2.4202 2.3803 2.3392 2.2966 2.2524 2.2064
14 4.6001 3.7389 3.3439 3.1122 2.9582 2.8477 2.7642 2.6987 2.6458 2.6022 2.5342 2.4630 2.3879 2.3487 2.3082 2.2664 2.2229 2.1778 2.1307
15 4.5431 3.6823 3.2874 3.0556 2.9013 2.7905 2.7066 2.6408 2.5876 2.5437 2.4753 2.4034 2.3275 2.2878 2.2468 2.2043 2.1601 2.1141 2.0658
16 4.4940 3.6337 3.2389 3.0069 2.8524 2.7413 2.6572 2.5911 2.5377 2.4935 2.4247 2.3522 2.2756 2.2354 2.1938 2.1507 2.1058 2.0589 2.0096
17 4.4513 3.5915 3.1968 2.9647 2.8100 2.6987 2.6143 2.5480 2.4943 2.4499 2.3807 2.3077 2.2304 2.1898 2.1477 2.1040 2.0584 2.0107 1.9604
18 4.4139 3.5546 3.1599 2.9277 2.7729 2.6613 2.5767 2.5102 2.4563 2.4117 2.3421 2.2686 2.1906 2.1497 2.1071 2.0629 2.0166 1.9681 1.9168
19 4.3807 3.5219 3.1274 2.8951 2.7401 2.6283 2.5435 2.4768 2.4227 2.3779 2.3080 2.2341 2.1555 2.1141 2.0712 2.0264 1.9795 1.9302 1.8780

20 4.3512 3.4928 3.0984 2.8661 2.7109 2.5990 2.5140 2.4471 2.3928 2.3479 2.2776 2.2033 2.1242 2.0825 2.0391 1.9938 1.9464 1.8963 1.8432
21 4.3248 3.4668 3.0725 2.8401 2.6848 2.5727 2.4876 2.4205 2.3660 2.3210 2.2504 2.1757 2.0960 2.0540 2.0102 1.9645 1.9165 1.8657 1.8117
22 4.3009 3.4434 3.0491 2.8167 2.6613 2.5491 2.4638 2.3965 2.3419 2.2967 2.2258 2.1508 2.0707 2.0283 1.9842 1.9380 1.8894 1.8380 1.7831
23 4.2793 3.4221 3.0280 2.7955 2.6400 2.5277 2.4422 2.3748 2.3201 2.2747 2.2036 2.1282 2.0476 2.0050 1.9605 1.9139 1.8648 1.8128 1.7570
24 4.2597 3.4028 3.0088 2.7763 2.6207 2.5082 2.4226 2.3551 2.3002 2.2547 2.1834 2.1077 2.0267 1.9838 1.9390 1.8920 1.8424 1.7896 1.7330
25 4.2417 3.3852 2.9912 2.7587 2.6030 2.4904 2.4047 2.3371 2.2821 2.2365 2.1649 2.0889 2.0075 1.9643 1.9192 1.8718 1.8217 1.7684 1.7110
26 4.2252 3.3690 2.9752 2.7426 2.5868 2.4741 2.3883 2.3205 2.2655 2.2197 2.1479 2.0716 1.9898 1.9464 1.9010 1.8533 1.8027 1.7488 1.6906
27 4.2100 3.3541 2.9604 2.7278 2.5719 2.4591 2.3732 2.3053 2.2501 2.2043 2.1323 2.0558 1.9736 1.9299 1.8842 1.8361 1.7851 1.7306 1.6717
28 4.1960 3.3404 2.9467 2.7141 2.5581 2.4453 2.3593 2.2913 2.2360 2.1900 2.1179 2.0411 1.9586 1.9147 1.8687 1.8203 1.7689 1.7138 1.6541
29 4.1830 3.3277 2.9340 2.7014 2.5454 2.4324 2.3463 2.2783 2.2229 2.1768 2.1045 2.0275 1.9446 1.9005 1.8543 1.8055 1.7537 1.6981 1.6376
30 4.1709 3.3158 2.9223 2.6896 2.5336 2.4205 2.3343 2.2662 2.2107 2.1646 2.0921 2.0148 1.9317 1.8874 1.8409 1.7918 1.7396 1.6835 1.6223
40 4.0847 3.2317 2.8387 2.6060 2.4495 2.3359 2.2490 2.1802 2.1240 2.0772 2.0035 1.9245 1.8389 1.7929 1.7444 1.6928 1.6373 1.5766 1.5089
60 4.0012 3.1504 2.7581 2.5252 2.3683 2.2541 2.1665 2.0970 2.0401 1.9926 1.9174 1.8364 1.7480 1.7001 1.6491 1.5943 1.5343 1.4673 1.3893
120 3.9201 3.0718 2.6802 2.4472 2.2899 2.1750 2.0868 2.0164 1.9588 1.9105 1.8337 1.7505 1.6587 1.6084 1.5543 1.4952 1.4290 1.3519 1.2539
∞ 3.8415 2.9957 2.6049 2.3719 2.2141 2.0986 2.0096 1.9384 1.8799 1.8307 1.7522 1.6664 1.5705 1.5173 1.4591 1.3940 1.3180 1.2214 1.0000

Repartiţia (HI-pătrat) Anexa 5


Indrumar Laborator Calitate Si Fiabilitate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar Laborator Calitate Si Fiabilitate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calitatea produselor şi fiabilitate Îndrumar de laborator

1. Metode de analiză a caracteristicilor tehnice ale produselor……….........…………….2

Facultatea de Inginerie Electrică 1

METODE DE ANALIZĂ A CARACTERISTICILOR TEHNICE ALE

3.1. Achiziţia de date

3.2. Ordonarea valorilor obţinute în urma măsurătorilor

Figura.1.1. Funcţia Sort & Filter

Tabelul nr. 2 (Fişa CF -1), va fi completat cu datele existente în ordine crescătoare.

Facultatea de Inginerie Electrică 2

3.3. Gruparea valorilor

x 1 reprezintă cea mai mică valoare din setul de valori.

În EXCEL, funcţiile statistice se regăsesc în meniul Insert function – Statistical (Fig.1.2.).

Figura 1.2. Meniul Insert function - Statistical

Figura 1.3. Funcţia MAX

Valoarea minimă a seriei de date este returnată de funcţia MIN (Fig.1.4.).

Facultatea de Inginerie Electrică 3

Figura 1.4. Funcţia MIN

Intervalele de grupare sunt de forma [ ui ; ui 1 ) - închis la stânga, deschis la dreapta. Limita

3.4. Prelucrarea datelor

Facultatea de Inginerie Electrică 4

b) prin calcul indirect, pe baza parametrilor intervalelor de grupare (Tabelul 3).

În EXCEL, media aritmetică este returnată de funcţia AVERAGE (Fig.1.5.).

Figura 1.5. Funcţia AVERAGE

Figura 1.6. Funcţia GEOMEAN

Facultatea de Inginerie Electrică 5

Funcţia HARMEAN returnează media armonică a elementelor unei serii (Fig.1.7.).

Figura 1.7. Funcţia HARMEAN

În EXCEL, mediana este returnată de funcţia MEDIAN (Fig.1.8.).

Figura 1.8. Funcţia MEDIAN

În urma calculului acestor indicatori de localizare, se poate verifica relaţia de ordonare:

Facultatea de Inginerie Electrică 6

În continuare se vor calcula indicatorii de variaţie:

Figura 1.9. Funcţia DEVSQ

2) Dispersia eşationară (dispersia corectată)

3) Abaterea standard estimată

Figura 1.10. Funcţia STDEVP

4) Abaterea standard eşantionară (abaterea standard corectată)

Facultatea de Inginerie Electrică 7

Figura 1.11. Funcţia STDEV

5) Cuartilele (pentru n par):

Figura 1.12. Funcţia QUARTILE

7) Coeficientul de variaţie intercuartilică:

Facultatea de Inginerie Electrică 8

Indicatorii de asimetrie se calculează cu relaţiile:

3) Coeficientul de asimetrie intercuartilic

Metoda indirectă se bazează pe parametrii intervalelor de grupare.

unde L1 este limita inferioară a intervalului modal (max ai)

Facultatea de Inginerie Electrică 9

Figura 1.13 Funcţia MODE

Pentru indicatorii de variaţie avem următoarele relaţii:

2) Dispersia eşantionară corectată

3) Abaterea standard eşantionară

4) Abaterea standard eşantionară corectată

Facultatea de Inginerie Electrică 10

1) Care sunt indicatorii statistici de localizare?

Facultatea de Inginerie Electrică 11

LABORATORUL: Calitate şi fiabilitate

FIŞA DE LABORATOR CF-1

A. Denumirea piesei analizate.......................... C. Schiţa piesei, caracteristica X

Tabel nr1. Date primare

Tabel nr.2. Valori ordonate

Tabel nr.3. Valori grupate

Facultatea de Inginerie Electrică 12