Protectia tranformatoarelor de putere

Protectia prin relee a transformatoarelor si autotransformatoarelor trebuie realizata cu

considerarea particularitatilor grupei si schemei de conexiuni a acestora din statia in care acestea
sunt instalate.

Pentru transformatoare si autotransformatoare se prevad protectii impotriva defectelor

(interne si externe) si regimurilor anormale de functionare.

Principalele defecte interne sunt: scurtcircuitele polifazate, scurtcircuitele monofazate in

cazul retelelor cu neutrul legat direct la pamant, puneri la pamant monofazate in cazul retelelor
cu neutrul izolat sau compensat.

Dintre defectele externe ce pot aparea in functionarea unui transformator putem enumera:
scurtcircuitele polifazate pe barele transformatorului sau pe linie, scurtcircuitele monofazate si
respectiv puneri la pamant.

Rolul tranformatoarelor de putere

Un transformator standard este format din două componente de bază. Pe coloane se

montează înfășurări din conductoare izolate din aluminiu sau cupru. Ele joacă rolul
circuitelor electrice ale dispozitivului. Înfășurările sunt de obicei separate galvanic, astfel
încât nu există nicio legătură electrică între ele. În transformatoare sunt utilizate diferite
tipuri de înfășurări - de obicei sub forma unei înfășurări cilindrice. Al doilea element este
miezul, care este circuitul magnetic al transformatorului. Este alcătuit din coloane cu
înfășurări înfășurate, precum și din elemente speciale care le conectează.

Un transformator este folosit în primul rând pentru a conduce fluxul magnetic, prin
urmare, pentru producerea lui, sunt utilizate foi subțiri, izolate, înfundate corespunzător.

Gama largă de puteri a unităților disponibile dovedește utilizarea diversificată a

transformatoarelor. Datorită acestei diversități, gama de parametri a transformatorului
poate fi adaptată la multe modele.
Protectia tranformatoarelor

Protecția transformatoarelor de putere cu relee este esențială pentru asigurarea funcționării sigure a
acestora. Releele monitorizează parametrii precum curentul, tensiunea și temperatura, declanșând
alarme sau întrerupând alimentarea în cazul unor condiții anormale pentru a preveni daunele sau
accidentele.

Protecția transformatoarelor cu relee se referă la sistemul de dispozitive electronice care detectează și

răspund la condițiile anormale sau periculoase dintr-un transformator de putere. Caracteristicile includ
monitorizarea curentului, tensiunii, temperaturii și declanșarea unor acțiuni corrective pentru a
preveni avarii sau accidente. Aceste relee asigură funcționarea eficientă și sigură a transformatoarelor,
contribuind la prevenirea deteriorării sau defectării acestora.

Tipuri comune de protecție a transformatorului

1. Protecție la supraîncălzire
2. Protecție la supracurent
3. Protecția diferențială a transformatorului
4. Protecție împotriva defecțiunilor la pământ (restricționată)
5. Releu Buchholz (Detectarea gazelor)
6. Protecție împotriva supra-fluxului

Protecție la supraîncălzire în transformatoare

Transformatoarele se supraîncălzesc din cauza supraîncărcărilor și a condițiilor de scurtcircuit.
Supraîncărcarea admisă și durata corespunzătoare depind de tipul transformatorului și de clasa de
izolație utilizată pentru transformator.

Încărcări mai mari pot fi menținute pentru o perioadă foarte scurtă de timp, dacă este pentru o
perioadă foarte lungă de timp, poate deteriora izolația din cauza creșterii temperaturii peste o
temperatură maximă presupusă. Temperatura transformatorului răcit cu ulei este considerată maximă
atunci când este de 95 * C, dincolo de care scade speranța de viață a transformatorului și are efecte
dăunătoare asupra izolației firului. De aceea, protecția împotriva supraîncălzirii devine esențială.
Transformatoarele mari au dispozitive de detectare a temperaturii uleiului sau a înfășurării, care
măsoară temperatura uleiului sau a înfășurării, de obicei există două moduri de măsurare, una este
denumită măsurarea punctului fierbinte și a doua este denumită măsurare a uleiului de sus, imaginea
de mai jos prezintă un tipic termometru cu o cutie de control al temperaturii de la reinhausen folosit
pentru măsurarea temperaturii unui transformator izolat de tip lichid, conservator.

Definitie releu
Releul este o componentă electronică, un dispozitiv, care produce anumite modificări (cum ar fi
închiderea și deschiderea unui circuit) pe baza unui parametru care variază (precum tensiunea
electrică aplicată), permițând controlarea unui curent de intensitate mare cu ajutorul unui curent de
intensitate mica

Partile componente ale unui releu

Un releu electric are mai multe părți componente esențiale, printre care se numără:

1. *Bobina:* Creează un câmp magnetic atunci când este alimentată.

2. *Contacte:* Sunt comutatoarele care se deschid sau se închid sub influența câmpului magnetic
generat de bobină.

3. *Armătura:* Este o piesă mobilă a releului care acționează contactele sub influența câmpului
magnetic.

4. *Nucleu magnetic:* Concentrează fluxul magnetic generat de bobină, influențând mișcarea armăturii.

5. *Arc de suprimare:* Prezente în contacte pentru a preveni formarea unui arc electric în momentul în
care acestea se deschid sau se închid.

Aceste componente lucrează împreună pentru a permite funcționarea corectă a releului și pentru a
efectua comutarea sau declanșarea în funcție de condițiile prestabilite.

Functiile

Releul are mai multe funcții esențiale într-un sistem electric:

1. *Protecție:* Detectează condițiile anormale precum supracurent, subtensiune, supratensiune și

supratemperatură, declanșând acțiuni de protecție pentru a preveni daunele.

2. *Comutare:* Realizează închiderea sau deschiderea circuitelor electrice, permițând controlul asupra
echipamentelor sau instalațiilor.

3. *Control:* Furnizează o interfață între diferite sisteme sau dispozitive, permitând automatizarea și
controlul la distanță.
4. *Monitorizare:* Urmărește parametrii cheie ai sistemului, oferind informații despre starea acestuia și
contribuind la diagnosticarea problemelor.

5. *Isolare:* Isolează electric un circuit de altul, contribuind la siguranța personalului și a

echipamentelor.

Aceste funcții fac din releu o componentă crucială în asigurarea funcționării eficiente și sigure a
sistemelor electrice.

Parametrii

Principali parametri ai unui releu electric includ:

1. *Setările de protecție:* Valori prestabilite pentru curent, tensiune sau temperatură, care
declanșează acțiuni de protecție.

2. *Timpul de declanșare (pickup time):* Intervalul de timp în care releul răspunde la condițiile
anormale și declanșează protecția.

3. *Timpul de închidere/deschidere (pickup/dropout time):* Timpul necesar pentru ca releul să

închidă sau să deschidă contactele după detectarea unei condiții anormale sau revenirea la condițiile
normale.

4. *Histeresis:* Diferența între valoarea de închidere și cea de deschidere a releului, asigurând

stabilitatea operațională și prevenind declanșările frecvente în cazul variațiilor mici ale parametrilor.

5. *Tipul de protecție:* Specifică tipul de protecție oferit de releu, cum ar fi protecția la supracurent,
subtensiune, supratensiune etc.

Acești parametri sunt esențiali pentru configurarea și ajustarea corectă a releului în funcție de
cerințele sistemului electric în care este utilizat.
Protecția maximă de curent

Protecția maximă de curent instantanee se referă la capacitatea unui releu electric de a detecta și de a
reacționa rapid la o creștere bruscă a curentului, protejând astfel echipamentele sau instalațiile
împotriva deteriorărilor sau avarierilor. Această protecție este esențială în situații de scurtcircuit sau
alte condiții anormale care pot genera valori de curent semnificativ mai mari decât cele normale de
funcționare.

Parametrii asociati protecției maxime de curent instantanee includ setările de curent de declanșare și
timpul de declanșare. Setările de curent definesc nivelul la care releul trebuie să declanșeze protecția,
iar timpul de declanșare indică cât de rapid trebuie să reacționeze releul la creșterea bruscă a
curentului.

Aceste protecții sunt esențiale pentru prevenirea daunelor cauzate de supracurent într-un sistem
electric și asigură funcționarea sigură a echipamentelor

Protecția maximă de curent instantanee împreună cu funcția de temporizare reprezintă un aspect

important al sistemelor de protecție electrică. Acestea includ:

1. *Protecție de Curent Instantanee:* Detectează rapid creșterile bruște de curent și declanșează

întreruperea sau izolarea circuitului pentru a preveni daunele sau avarierea echipamentelor.

2. *Funcție de Temporizare:* Introduce o componentă de timp în protecția de curent instantanee.

Aceasta poate fi configurată pentru a permite trecerea temporară a curentului peste valorile nominale
în timpul pornirii sau altor condiții temporare, fără declanșarea protecției. Temporizarea asigură că nu
apar declanșări nejustificate în situații normale și stabile.

Aceste caracteristici combinate contribuie la protecția eficientă a sistemelor electrice, asigurând că

releul declanșează în mod corespunzător în cazul unor evenimente anormale, dar permite și o anumită
flexibilitate pentru condiții temporare specifice. Configurarea adecvată a setărilor și temporizărilor
este crucială pentru adaptarea la cerințele specifice ale sistemului.
Protectia maxima

Caculul
Calculul reglajelor pentru protecții implică analiza detaliată a caracteristicilor sistemului electric și a
necesităților de protecție. Acest proces poate varia în funcție de tipul de protecție, dar în general,
următorii pași sunt implicați:

1. *Analiza sistemului:* Se evaluează configurația și caracteristicile sistemului electric, inclusiv tipul de

încărcări, impedanțele, capacitățile, și condițiile de operare normale și anormale.

2. *Selectarea tipului de protecție:* Se alege tipul de protecție potrivit pentru diferitele componente
ale sistemului (supracurent, subtensiune, supratemperatură etc.).

3. *Determinarea setărilor de protecție:* Se stabilește nivelul de protecție necesar pentru fiecare tip
de protecție în funcție de caracteristicile sistemului, pentru a evita declanșări inutile sau întârzieri
nedorite.

4. *Calcularea temporizărilor:* În cazul protecțiilor cu temporizare, se calculează timpul necesar

pentru a permite trecerea temporară a condițiilor anormale, dar și pentru a declanșa rapid în caz de
evenimente severe.

5. *Verificarea și ajustarea:* Reglajele calculate sunt verificate și ajustate în funcție de feedback-ul din
teren și de orice modificări ulterioare ale sistemului.

Este important să se lucreze îndeaproape cu specificațiile echipamentelor, standardele industriale

relevante și să se țină cont de particularitățile sistemului pentru a asigura o protecție eficientă și
sigură.

Formula

Calculul reglajelor pentru protecții implică utilizarea unor formule specifice pentru fiecare tip de
protecție. Formulele pot varia în funcție de modelul și producătorul echipamentului, dar în general,
pentru protecția la supracurent, formula ar putea fi:

Aceasta este o formulă simplificată, iar factorul de setare depinde de caracteristicile specifice ale
sistemului și de gradul de sensibilitate dorit al protecției. Pentru protecțiile cu temporizare, formulele
devin mai complexe, implicând parametri precum timpul de declanșare, timpul de stabilire etc.
Este crucial să consultați manualele și specificațiile echipamentelor pentru a utiliza formulele corecte
și pentru a asigura o protecție eficientă și adaptată la condițiile sistemului electric respectiv.

Determinarea Puterii Monofazate

Determinarea puterii trifazate

Determinarea factorului de putere
Îmbunătățirea factorului de putere
Îmbunătățirea factorului de putere la consumatori poate fi realizată prin diverse metode, inclusiv:

1. *Compensare reactivă:* Adăugarea de dispozitive de compensare reactivă, cum ar fi condensatoare,

pentru a contrabalansa componenta reactivă a încărcărilor și a aduce factorul de putere mai aproape
de 1.

2. *Corectarea la sursă:* Utilizarea de echipamente cu factor de putere ridicat și corectarea acestei

deficiențe direct la sursa de alimentare.

3. *Optimizarea încărcărilor:* Alegerea și utilizarea eficientă a echipamentelor cu factor de putere

ridicat pentru a minimiza componenta reactivă.

4. *Managementul energiei:* Implementarea unui sistem de management al energiei pentru a

monitoriza și ajusta consumul în timp real, optimizând astfel factorul de putere.

5. *Consultanță specializată:* Consultarea cu experți în eficiența energetică pentru a evalua și

îmbunătăți factorul de putere în funcție de nevoile specifice ale unui consumator.

Aceste strategii contribuie la reducerea pierderilor de energie, îmbunătățirea eficienței sistemului și, în
unele cazuri, la evitarea costurilor suplimentare asociate factorilor de putere scăzuți în facturarea de
energie

Claficirea Motarelor electrice

Motoarele electrice pot fi clasificate în mai multe tipuri, în funcție de principiul de funcționare. Iată
câteva dintre cele mai comune tipuri de motoare electrice:

1. *Motoare de Curent Continuu (CC):* Funcționează cu curent continuu și sunt utilizate în aplicații
precum dispozitive electrocasnice, unelte electrice și mașini de jucărie.

2. *Motoare de Curent Alternativ (CA):* Includ mai multe subtipuri:

- *Motoare Asincrone (Inducție):* Cele mai comune, utilizate în majoritatea aplicațiilor industriale.

- *Motoare Sincrone:* Sincronizează viteza rotorului cu frecvența tensiunii de alimentare și sunt

utilizate în aplicații care necesită o viteză constantă.
3. *Motoare Pas cu Pas:* Trec prin pași bine definiți și sunt utilizate în aplicații care necesită
poziționare precisă, cum ar fi imprimantele și roboții.

4. *Motoare Lineare:* Transformă mișcarea lineară direct în mișcare rotativă sau viceversa, fără
utilizarea unor componente mecanice intermediare.

Această clasificare se bazează pe principiul de funcționare și pe tipul de curent utilizat. Fiecare tip de
motor are avantaje și dezavantaje, iar alegerea depinde de cerințele specifice ale aplicației.

Caracteristicile și regimurile de funcționare si regimuri de functionare:

1. *Putere Nominală (PN):* Este puterea maximă pe care motorul o poate furniza în condiții normale de
funcționare. Se exprimă în wați (W) sau kilowați (kW).

2. *Viteza Nominală (nN):* Este viteza de funcționare nominală a motorului la puterea nominală. Se
exprimă în rotații pe minut (rpm) sau radiani pe secundă (rad/s).

3. *Eficiența (η):* Reprezintă raportul dintre puterea de ieșire și puterea de intrare. Cu cât eficiența este
mai mare, cu atât motorul este mai eficient energetic.

4. *Cuplu Nominal (TN):* Este cuplul maxim pe care motorul îl poate furniza la puterea nominală. Se
exprimă în Newton-metri (N·m).

5. *Factorul de Încărcare (FL):* Reprezintă raportul dintre puterea efectivă la un anumit moment și
puterea nominală. Un factor de încărcare de 1 indică funcționarea la puterea nominală.

6. *Regimuri de Funcționare:*

- *Funcționare Continuă:* Motorul funcționează fără întrerupere sub sarcină constantă.

- *Funcționare Intermitentă:* Motorul funcționează pentru perioade de timp definite, urmate de

perioade de repaus.

- *Funcționare Întreruptă:* Motorul funcționează doar pentru perioade scurte de timp, având
perioade mai lungi de repaus între ele.
Aceste caracteristici și regimuri oferă informații esențiale pentru proiectarea, selectarea și utilizarea
eficientă a motoarelor electrice în diferite aplicații.

Aparate de masurare

Aparatele electrice pentru măsurare și control sunt esențiale în monitorizarea și gestionarea eficientă a
energiei electrice în diverse aplicații. Câteva exemple includ:

1. *Ampermetre:* Măsoară curentul electric într-un circuit și sunt folosite pentru a monitoriza consumul
sau pentru protecția împotriva supracurentului.

2. *Voltmetre:* Măsoară tensiunea electrică într-un circuit și sunt utilizate pentru a verifica starea
alimentării cu energie.

3. *Wattmetre:* Măsoară puterea activă consumată într-un circuit și este utilă pentru evaluarea
eficienței energetice.

4. *Contoare de Energie:* Înregistrează și afișează cantitatea totală de energie electrică consumată

într-un interval de timp.

5. *Relay-uri de Protecție:* Detectează condiții anormale, cum ar fi supracurentul sau subtensiunea, și

declanșează acțiuni de protecție sau control.

6. *Controlere de Temperatură:* Monitorizează și reglează temperatura în diferite dispozitive și sisteme.

Voltmetre:* Măsoară tensiunea electrică într-un circuit și sunt utilizate pentru a verifica starea
alimentării cu energie.

3. *Wattmetre:* Măsoară puterea activă consumată într-un circuit și este utilă pentru evaluarea
eficienței energetice.
*Contoare de Energie:* Înregistrează și afișează cantitatea totală de energie electrică consumată într-un
interval de timp.

. *Relay-uri de Protecție:* Detectează condiții anormale, cum ar fi supracurentul sau subtensiunea, și

declanșează acțiuni de protecție sau control.

*Controlere de Temperatură:* Monitorizează și reglează temperatura în diferite dispozitive și sisteme.

Aceste aparate asigură funcționarea sigură și eficientă a echipamentelor electrice, precum și gestionarea
optimă a resurselor energetice.

ERORI DE MASURARE

Erorile de măsurare în aparatele electrice pot apărea din diverse motive și pot influența precisia
rezultatelor. Câteva cauze comune ale erorilor de măsurare includ:

1. *Eroarea instrumentală:* Provine din imperfecțiunile aparatului de măsură, cum ar fi derivația

calibrării sau neregularitățile în circuitul intern.

2. *Eroarea umană:* Implică greșeli în operațiunile de măsurare, precum citirea inexactă a

indicatoarelor sau setarea incorectă a aparatului.

3. *Eroarea de conexiune:* Probleme în conectarea corectă a aparatului la circuit pot duce la

măsurători inexacte.

4. *Eroarea de mediu:* Factori externi precum fluctuațiile de temperatură, interferențe

electromagnetice sau vibrații pot influența performanța aparatului.

5. *Derivația în timp:* Schimbările treptate în caracteristicile aparatului de măsură în timp pot duce la
erori în rezultatele măsurătorilor.

Pentru a minimiza erorile de măsurare, este important să se efectueze calibrări periodice, să se

respecte procedurile de utilizare a aparatelor și să se evite condițiile de mediu care pot afecta
performanța acestora. De asemenea, utilizarea unor aparate de măsură de calitate și bine întreținute
contribuie la reducerea erorilor.
Depanare aparate electrice

Depanarea aparatelor electrice implică identificarea și rezolvarea problemelor pentru a restabili

funcționarea normală. Iată câteva pași generici de depanare:

1. *Verificarea Alimentării:* Asigură-te că aparatul este conectat corect și că există alimentare electrică
adecvată. Verifică prizele, siguranțele și cablurile.

2. *Inspeție Vizuală:* Caută semne vizibile de daune, cum ar fi fire rupte, componente arse sau
conectori deteriorați.

3. *Măsurători Preliminare:* Utilizează instrumente de măsurare (voltmetre, ampermetre) pentru a

evalua tensiunea, curentul și alte parametri cheie în diferite părți ale aparatului.

4. *Verificarea Componentelor:* Examinează componente precum rezistoare, condensatoare și bobine

pentru a identifica eventuale defecte.

5. *Verificarea Circuitelor Electronice:* În cazul aparatelor electronice, inspectează și testează

circuitele pentru a depista eventuale defecte sau componente arse.

6. *Analiza Semnalelor:* Utilizează osciloscopul pentru a analiza semnalele din diverse părți ale
circuitului și a identifica abateri de la valorile normale.

7. *Testarea Senzorilor și a Elementelor de Control:* Verifică senzorii și elementele de control pentru a

asigura funcționarea corespunzătoare.

8. *Software și Firmware:* În cazul aparatelor cu funcționalități informatice, actualizează sau verifică

software-ul și firmware-ul pentru a elimina eventuale erori.

Este important să ai cunoștințe tehnice și, în cazul aparatelor sofisticate, să consulți manualele de
service. Dacă nu te simți confortabil să efectuezi depanarea singur, este recomandat să consulți un
specialist sau un tehnician calificat.

Trasabilitatea în domeniul măsurătorilor electrice

Trasabilitatea în domeniul măsurătorilor electrice se referă la capacitatea de a urmări măsurătorile
înapoi la standardele de referință, asigurând astfel acuratețea și încrederea în rezultatele
măsurătorilor. Iată cum se asigură trasabilitatea unităților de măsură în domeniul electric:

1. *Standarde de Referință:* Utilizarea standardelor de referință internaționale, cum ar fi cele stabilite

de laboratoarele metrologice naționale sau organizațiile internaționale precum Bureau International
des Poids et Mesures (BIPM).

2. *Calibrare:* Aparatele de măsură sunt calibrate periodic folosind standarde de referință. Acest
proces asigură că aparatul oferă măsurători precise.

3. *Certificare Metrologică:* Unitățile de măsură și aparatele care sunt parte a sistemului de

trasabilitate pot fi certificate metrologic, confirmând conformitatea cu standardele de referință.

4. *Laboratoare de Calibrare Acreditate:* Calibrarea se poate efectua în laboratoare de calibrare

acreditate care respectă standardele naționale sau internaționale.

5. *Proceduri Documentate:* Procedurile de măsurare trebuie să fie bine documentate și să urmeze

ghidurile metrologice, asigurând astfel consistența și acuratețea măsurătorilor.

6. *Urmărire la Standarde Internaționale:* Trasabilitatea se realizează prin urmărirea rezultatelor

măsurătorilor înapoi la standarde internaționale recunoscute, precum unitățile din Sistemul
Internațional (SI).

Trasabilitatea este esențială pentru asigurarea coerenței și comparabilității rezultatelor măsurătorilor,

în special în domeniile în care acuratețea este crucială, cum ar fi cel electric