Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

REFERAT

Student: Tatarusanu Mirela-Iuliana Grupa: CATB IV 2011

........................13 2 .............8 5...........11 9...............................................................................................................................9 7..................................... Compoziţia chimică..................................................................................................................... Condiţionarea................ Răspândire..............10 8........ Ecologie.................................. Biologie.................. Materia primă .... Soiuri.............................................................................................................Uleiul de mentă Mentolul CUPRINS 1..............................................11 10.......................................................................... Importanţă..............................................................................11 Bibliografie.................................4 4.................................... Cerinţele faţă de climă şi sol.........................3 3.................................................................... Particularităţi biologice................ Toxicitatea uleiului de mentă........................9 6....................................................................................3 2................................. Utilizări..................................................................

Menta (Izma bună. se cultivă pentru frunze (Menthae folium\ Menthae piperitae folium) sau partea aeriană. Pater în anul 1908. de către un cultivator englez. fiind folosite în industria farmaceutică. iar la Bod a luat fiinţă o distilerie. La noi în ţară. În Japonia s-a cultivat din vechime Menta arvensis var. cosmetică. alimentară etc. Menthae recens) sau uscată (Menthae herba) care conţin ulei volatil.n. (menta japoneză). la Cluj. în special în regiunea Mitcham (1750). Ecologie Menta este cunoscută din antichitate fiind amintită în scrierile greceşti şi în cele latineşti. unde au fost menţionate însuşirile sale terapeutice. cultivându-se pe tot globul. în anul 1675. Japonia este prima ţară din lume care a exportat mentol. Menta s-a răspândit întâi în Anglia.Uleiul de mentă Mentolul 1. care a apărut probabil spontan. frunze şi tulpini subţiri.e. piperascens Mal. Menta este una din cele mai răspândite plante medicinale şi aromatice. De la 3 . Prima cultură experimentală de mentă a fost făcută de B. În "Papyrus Ebers" se arăta că menta a fost folosită în Egipt cu 1550 ani î. în jurul Braşovului. fiind evidenţiat în Anglia. Biologie. Materia primă Mentha piperita L. apoi în alte zone pe glob. Mai târziu. Mintă) cultivată este un hibrid steril între două specii de mentă. menta a fost între primele plante aromatice şi medicinale luate în cultură. menta s-a cultivat în scopuri industriale în Ţara Bârsei. în stare proaspătă (Menthae herba recens. Din acest considerent i se mai spune şi mentă englezească. Menta arvensis 2. Importanţă.

soi.6 %.2 ori mai mult ulei volatil. al cărui conţinut total (liber şi legat) este cuprins între 47 .4 % ulei volatil.1. S-a constatat că şi frunzele au conţinut diferit în ulei volatil. frunzele conţin între 0.25. uleiul de flori este mai sărac în mentol (36 . Frunzele proaspete conţin circa 0.4 %) şi mentofuran (2 . precum şi cantităţi mici de alţi compuşi: pinen. urmat de mentonă (7.4. în cantitate mare imprimă gust amărui). iar cele uscate 1 .5 %. la 34° 5' latitudine nordică. se utilizează herba (Menthae crispae herba recens) sau frunzele (Menthae crispae folium).37 %) şi mai bogat în mentonă (26 .25%. s-au identificat cca.73. decât cele inferioare. iar la cel din ţara noastră. Astfel.81 %. în general.75 % ulei volatil. conţinutul de mentol a crescut la 75.37 %). Produsul sitat (Menthae herba bruch) cuprinde fragmente de frunze ce trec prin sita de 1 .3 %. 3. 4 . Menta (izma bună) are conţinutul de ulei volatil în funcţie de varietate.6 % mentol.5 mm. cele mai tinere (frunzele superioare) conţin de 1 . la 28° 5' latitudine.4 .0.2 .5 . Herba are conţinutul de ulei volatil şi în funcţie de înălţimea de tăiere: la 10 cm de sus conţine 2. iar la 42° latitudine nordică a ajuns Ia 83.4 % ulei volatil. uleiul volatil a avut 57.Uleiul de mentă Mentolul Mentha crispa L. Tulpina cu cât este mai groasă cu atât este mai săracă în ulei volatil.42 %) şi mentofuran (26. Florile sunt ceva mai bogate în ulei volatil decât frunzele. Conţinutul de mentol la mentă este determinat şi de latitudinea geografică. provenienţa şi condiţiile de cultură. felandren. 26 compuşi chimici. 40 de compuşi. iar la 30 cm de sus are 1. Compoziţia chimică În uleiul volatil de mentă. În alte lucrări se arată că în stare uscată. Componentul principal al uleiului volatil de mentă este mentolul.

predomină mentolul. Mentofuran 5 . cadinen. În herba predomină mentona în faza vegetativă. aldehida izobutirică şi izovalerică. iar în cea generativă. acizii acetic şi izovalerianic.Uleiul de mentă Mentolul limonen. cineol. mircen. timol etc. La plantele umbrite şi în anii ploioşi se reduce proporţia de mentol şi creşte cea de mentonă.

provenienţă. în mentă este. K. Ou. Conţinutul maxim de ulei volatil. Mo. fiind lipsit de mentol. la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil şi neoizomentil. carminative cosmetică şi parfumerie. în primul rând sunt mono şi sesquiterpenice. liposolibilitate şi antrenabilitate cu vapori de apă având proprietăţi dezinfectante. Fe. d-neomentol şi dneoizomentol. stomahice. Carvona are un miros plăcut. numite şi uleiuri esenţiale sunt secretate de celule şi ţesuturi specifice plantei.a.Uleiul de mentă Mentolul Pinen Menta creaţă conţine cca 1 . Alături de mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă. Uleiurile volatile. varietate. energetice. Bi. Uleiul de mentă îndeplineşte în regnul animal rolul de substanţă de rezervă. Uleiul volatil este principalul principiu activ. Macro. Na. fiind folosită la producerea gumei de mestecat şi a unor paste de dinţi de calitate superioară. Mn. condiţii pedoclimatice L-mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului volatil. Conţinutul variază în funcţie de o serie de factori ca soi. d-izomentol. La Mentha piperita se folosesc frunzele de mentă sau herba de mentă (Herba . pe lângă valoarea lor aromatizantă în . Zn. iar cel în mentonă între 8 si 24%. Mentolul se găseşte liber şi parţial esterificat ca acetat şi izovaleri-anat de menţii.3 % ulei volatil. Conţinutul în mentol total variază intre 45 şi 70%. Pe lângă mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii lui. Unii compuşi sunt consideraţi însă principii active. Ca. în care compuşii principali sunt carvona (până la 70 % din ulei) şi linalool (până la 65 % din ulei). momentul recoltării. Conţinutul în carvona este foarte diferit între biotipuri. la ora 10 din zi. Ele se caracterizează prin volatilitate. Întotdeauna aceste substanţe reprezintă un amestec de substanţe diferite. Mg. în perioada de înflorire.Menthae) atunci când se utilizează la extracţia de ulei volatil. 6 ş.si microelementele sint prezente cu un conţinut de 10—12% şi sunt reprezentate de P.

carminativă. Majoritatea cercetătorilor sunt unanim de părere că azotul folosit singur sau în combinaţie cu alte elemente. hexanol. De asemenea a fost semnalată prezenţa unor alcooli. o cetonă terpenică nesaturată. 2-metilfuran. mentogenina. 1.Uleiul de mentă Mentolul Al treilea compus al uleiului volatil este un derivat furanic. datorită uleiului volatil şi componenţilor săi. Compuşii oxigenaţi sunt prezenţi în uleiul volatil cu reprezentanţi ca piperitonă.8-cineol. colina. uşor analgezică. iar cel în mentol scăzut. Ca şi la M. printre care α -terpineol. mento-furanul. trans-sabinen hidrat. în special 7ramnoglucozida luteolinei. Frunzele de mentă au o acţiune stomahică. camfor. flavonoide. 1. Alături de aceşti componenţi s-au mai găsit în uleiul volatil hidrocarburi terpenitice ca α. cripto-xantina. coleretică şi stimulentă. cu un conţinut cuprins între 45 şi 60%. acizi organici ca acidul piruvic. măreşte conţinutul în mentonă şi scade conţinutul în 7 . Are acţiune colagogă şi spasmolitică. vitamine ca acid ascorbic. iar mentolul există numai sub formă de urme. antispastică. enzime.şi β -carotină. a-cetoglutaric.şi βpinen. limonen şi alţii. p-cumaric. vitamina PP şi tocoferoli. camfen. cariofilen-alcool. al căror conţinut variază cu provenienţa. Analiza uleiului volatil obţinut de la plantele crescute în umbră arată că uleiul volatil are un conţinut în mentonă sporit. α -felandren. acizii ursolic şi oleanolic. vitamina D2. În cantitate mică acesta este necesar pentru un ulei volatil de bună calitate. Componentul principal al uleiului volatil este carvona. hidrocarburile terpenice sunt prezente în uleiul volatil cu un conţinut ce variază între 5 şi 20%. piperita. care se datorează prezenţei polifenolilor şi taninurilor. taninuri. scăzându-i calitatea şi conferindu-i un gust amărui. În uleiul volatil sau mai găsit esteri şi fenolii timol şi carvacrol. piperitozida. acizii cafeic. clorogenic. După unii autori sau găsit în frunze carotenoide ca α . citronelol.8cineolul este prezent. În cantitate mai mare degradează uleiul volatil. ferulic şi rosmarinic. α -terpinen. În materia vegetală s-au identificat glucide. pulegonă. Structura mentolului În frunze s-au mai găsit lipide β -sitosterol. mentozida.

împotriva tulburărilor cardiace. 1984 etc). coleretică. în cantităţi mici. cum sunt medicamente colagoge şi pentru căile biliare (Rowachol. De asemenea. Andronescu. antivomitivă. asfixie şi moarte (A. Boldocolin. analgezică. diminuează sau înlătură contracţiile muşchilor netezi din organele interne (acţiune antispastică). încetinirea respiraţiei. Gastric. E. carminativă. Preparatele de ulei de mentă au efect antibacterian (selectiv). are o acţiune excitantă asupra terminaţiilor nervoase senzitive termice din piele şi mucoase (la început dând senzaţia de rece. Natterman). inhalaţii etc.Uleiul de mentă Mentolul mentol. Menta se foloseşte în diferite ceaiuri medicinale: Antiasmatic. Uleiul volatil. Cholagogum. 4. Gastricard). administrate extern. Hepatic. manifestate prin dureri abdominale. Frunzele de mentă. remedii gastrointestinale (Ulcerotrat. Se utilizează în tulburări digestive funcţionale (dispepsii). vărsături. 8 . cardiotonică. în frecţii. inflamaţii biliare şi gastrointestinale etc. rigiditate musculară câteva zile. extracte. spasme pilorice. Radu. vărsături. în special pe specii de Brucella. Utilizări Uleiul volatil de mentă şi celelalte componente din plantă au acţiune stomahică. au acţiune anestezică. tratamentul unor afecţiuni respiratorii (Inhalant. Cantităţi mari de mentol pot produce intoxicaţii. Colebil. hepatice sau hepato -sedative (Esberi-Nervin). greaţă. Saliform etc. acestea au acţiune antidiaretică. fiind folosite în dermatologie şi otorinolaringologie. iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugină. Dietetic. apoi de căldură locală accentuată). Antidiareic. Anticolitic. Iberogast. Datorită conţinutului ridicat în materii tanante a frunzelor (până la 8 %). Metorin). Uleiul volatil de mentă intră în diferite produse farmaceutice romaneşti: Carbocif. ulei volatil sau componente ale acestuia intră în diferite preparate industriale. Inhalant. Se foloseşte şi corectiv pentru gustul unor medicamente. Uleiul volatil şi mentolul. greaţă.

5. Pe suprafeţe mai mari se cultivă în zona Bârsei. Soiuri Genul Mentha cuprinde numeroase specii şi varietăţi. antiseptice şi de corectare a gustului şi mirosului. Ea este întâlnită frecvent şi în grădini. Menta este cunoscută ca plantă meliferă. Africa de Nord. Australia şi Noua Zeelandă. Aetheroleum Menthae intră în compusul Tincture anticholerina. 6. după compostare cu gunoi de grajd. Rusia. La noi în ţară. Spania. cărora le imprimă un miros şi gust plăcut. Răspândire Speciile de mentă sunt răspândite în Europa. datorită proprietăţilor răcoritoare. America de Nord. la prepararea lichiorurilor. răcoritor. După extragerea uleiului volatil.Uleiul de mentă Mentolul Mentolul este larg utilizat la prepararea unor paste de dinţi şi ape de gură. Asia. Principalii exportatori ai produselor sunt SUA. Valea Oltului şi Mureşului. făcând destul de greoaie sistematizarea. bomboanelor. sau ca îngrăşământ organic. Uleiul volatil de mentă se foloseşte pe scară largă în industria alimentară. deşeurile constituie un furaj valoros având peste 18 % proteină şi 49 % grăsimi brute. Mentholum (mentol). Bulgaria. menta face parte din cele mai importante plante medicinale cultivate. iar în condiţii de irigare şi în Câmpia Româna. Câmpia Banatului. care se hibridează uşor între ele. Aetheroleum Menthae (ulei de mentă). În Farmacopeea Română figurează: Menthae folium (frunza de mentă) cu cel puţin 1 % (v/g) ulei volatil. 9 . Grecia.

arvensis 29 % de la M. Menta crispata(menta creaţă). scurt pedunculate. rădăcina principală este înlocuită de rădăcini adventive crescute din partea inferioară a tulpinii (rizomului). frunzele tinere mai păroase. mai productivă dar cu ulei de calitate mai slabă. cu numeroase ramificaţii fibroase.5 cm lăţime. mai rezistentă la boli şi dăunători. 7. de culoare verde sau cu nuanţe violacee. Particularităţi biologice Menta este o plantă ierboasă. care formează la noduri rădăcini adventive. faţa superioară netedă. frunze mici şi lăstari. arvensis. iar partea aeriană puternic ramificată. ceai inferioară cu nervuri evidente. iar cele mature au perii mai ales pe nervurile de pe faţa inferioară. producţii mai mici. fiind cultivată mai ales în Franţa.Uleiul de mentă Mentolul Mai importante din punct de vedere economic sunt: M.2. scurt pediculate. Frunzele sunt dispuse opus. Spre sfârşitul anului întâi de vegetaţie. Florile sunt zigomorfe. cu tulpini şi nervuri de culoare verde şi flori albe. Mentha Camus ("white mint"). glabră sau cu peri scurţi pe muchii. cu rizomi şi stoloni. ascuţite la vârf.5 . piperita 13 %. oval lanceolate. izmă bună sau mintal).100 cm. piperita L. Rădăcina în primul an de vegetaţie este formată dintr-un pivot brun .8 cm lungime şi 1. Tulpina aeriană este ascendentă sau erectă înaltă de 50 . (menta. cu marginea serată. M.gălbui. La baza tulpinii iau naştere stoloni aerieni. Florile sunt grupate în cime spiciforme la subsuoara frunzelor de la vârful tulpinii principale şi a ramificaţiilor. dar cu ulei de calitate mai bună. Mentha piperita are tulpina şi nervurile frunzelor de culoare roşu . de 3 . cu patru muchii. cu pretenţii mai ridicate. Din producţia mondială de ulei volatil 58 % provine de la M.violet şi flori violacee. de cca 7 10 . perenă.

suficient de umed însă însorit. 9. Uleiul 11 .40 kg).Uleiul de mentă Mentolul mm. temperaturile ridicate dăunează producţiei de ulei. în cantitate de 30 . iar uscarea durează 5-41 zile (în încăperi uscate şi bine aerisite). La soare uscarea durează 5-6. ovoide. La umbră. conţinutul de ulei volatil în frunze este mai mare decât la cea din toamnă (la ultima este însa mai mare procentul de mentol în ulei). însă sunt şi unele unisexuat femele. frunzele se aşează pe hârtie albă. apoi zilnic o dată. densitatea mai mare aflându-se pe partea dorsală a frunzelor. late de 0. conţinutul în ulei volatil este mai mic şi calitatea uleiului mai slabă (scade mentolul şi creşte procentul de mentonă). pătule) sau la soare. La plantele crescute la umbră. 8. Menta înfloreşte din luna iunie până în septembrie.5 mm. sunt dispuse în caliciul persistent. Pe toate organele vegetative aeriene se găsesc glande oleifere. Ambalarea frunzelor se face în lăzi speciale (căptuşite cu hârtie de culoare închisă. la recolta din vară. Condiţionarea Uscarea frunzelor de mentă se face la umbră (şoproane. În perioada creşterii intense. Toxicitatea uleiului de mentă Uleiul de menta si preparatele de uz extern derivate din acesta nu se aplica în zona ochilor deoarece poate duce la fenomene iritative ale mucoasei oculare. 10. în următoarele trei zile. prelate. 1 mm lungime. În zonele răcoroase. Florile sunt hermafrodite. buruienile sau alte plante). Cerinţele faţă de climă şi sol Menta pretinde un climat mai răcoros. pânză de sac. Chiar şi la aceeaşi cultură. producţia de ulei este de asemenea scăzută. poduri. rogojini. cu suprafaţa brună . tetranucule. din frunze se înlătură resturile de plante. Frunzele se întorc de 2 – 3 ori în prima zi.lucioasă. de cca. iar din iarbă. Fructele.

vărsături sau alte fenomene toxice. deoarece produce obişnuinţă.Uleiul de mentă Mentolul volatil de menta se va folosi cu prudenţă. 12 . Ceaiul de mentă nu este indicat în doze mari în ulcerul gastric sau duodenal. Ceaiul de mentă nu se va folosi permanent sau pe perioade îndelungate. deoarece supradozarea poate duce la aparitia unor fenomene nedorite ca greaţă.

Editura Academic Press.Gabriel Racz .  Emil Păun. Aurel Mihalea .Uleiul de mentă Mentolul Bibliografie  Sevastiţa Muste .Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane. Bucureşti 1985.Plante medicinale şi aromatice.Bucuresti. Cluj Napoca 2004.  Ştefan Mocanu. Cluj Napoca 2007.Plantele medicinale .1987. Editura Militară.org 13 .wikipedia. Volumul 1. Bucureşti 1986.  Evdochia Coiciu.  Leon Sorin Muuntean . Editura Risoprint.Tratat de plante medicinale şi aromatice cultivate.Tehnologia materiilor prime vegetale.tezaur natural în terapeutică.  www. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Dumitru Raducanu . Editura Academiei Republicii Populare Române.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful