Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

REFERAT

Student: Tatarusanu Mirela-Iuliana Grupa: CATB IV 2011

......................................10 8.........................3 2.....11 9............................................................................11 10............ Particularităţi biologice......................... Biologie............................................................................................................................................................ Compoziţia chimică................................9 7........................................ Cerinţele faţă de climă şi sol.................................... Toxicitatea uleiului de mentă..........................................................................4 4.......3 3.........................13 2 ................................................................................. Utilizări.......................................8 5.................................Uleiul de mentă Mentolul CUPRINS 1......... Condiţionarea.......................................... Importanţă.............................11 Bibliografie.................................................................................. Materia primă ................................................ Răspândire..... Ecologie..................9 6.. Soiuri................................................................................................................................................................................

frunze şi tulpini subţiri. Ecologie Menta este cunoscută din antichitate fiind amintită în scrierile greceşti şi în cele latineşti. Menta este una din cele mai răspândite plante medicinale şi aromatice. Menta arvensis 2. În Japonia s-a cultivat din vechime Menta arvensis var. fiind evidenţiat în Anglia. menta s-a cultivat în scopuri industriale în Ţara Bârsei. Materia primă Mentha piperita L. Prima cultură experimentală de mentă a fost făcută de B. în stare proaspătă (Menthae herba recens. De la 3 . fiind folosite în industria farmaceutică. Biologie.Uleiul de mentă Mentolul 1. iar la Bod a luat fiinţă o distilerie. de către un cultivator englez. la Cluj. se cultivă pentru frunze (Menthae folium\ Menthae piperitae folium) sau partea aeriană. apoi în alte zone pe glob. Pater în anul 1908.e. în anul 1675. cultivându-se pe tot globul. (menta japoneză). Mintă) cultivată este un hibrid steril între două specii de mentă. cosmetică. La noi în ţară. Din acest considerent i se mai spune şi mentă englezească. În "Papyrus Ebers" se arăta că menta a fost folosită în Egipt cu 1550 ani î. piperascens Mal. în jurul Braşovului. Menta s-a răspândit întâi în Anglia. Menthae recens) sau uscată (Menthae herba) care conţin ulei volatil. unde au fost menţionate însuşirile sale terapeutice. în special în regiunea Mitcham (1750). Menta (Izma bună. Japonia este prima ţară din lume care a exportat mentol. alimentară etc. Mai târziu.n. Importanţă. care a apărut probabil spontan. menta a fost între primele plante aromatice şi medicinale luate în cultură.

precum şi cantităţi mici de alţi compuşi: pinen.37 %) şi mai bogat în mentonă (26 .4 .2 . în cantitate mare imprimă gust amărui).5 %.75 % ulei volatil.81 %. iar la 42° latitudine nordică a ajuns Ia 83. 26 compuşi chimici. În alte lucrări se arată că în stare uscată.37 %). Astfel.Uleiul de mentă Mentolul Mentha crispa L.0.4. Produsul sitat (Menthae herba bruch) cuprinde fragmente de frunze ce trec prin sita de 1 .25%. Herba are conţinutul de ulei volatil şi în funcţie de înălţimea de tăiere: la 10 cm de sus conţine 2. s-au identificat cca.3 %. provenienţa şi condiţiile de cultură. conţinutul de mentol a crescut la 75. Componentul principal al uleiului volatil de mentă este mentolul. iar la cel din ţara noastră. uleiul de flori este mai sărac în mentol (36 . Frunzele proaspete conţin circa 0. 40 de compuşi.25. Menta (izma bună) are conţinutul de ulei volatil în funcţie de varietate. 3. Florile sunt ceva mai bogate în ulei volatil decât frunzele.2 ori mai mult ulei volatil.6 % mentol.4 % ulei volatil.6 %. al cărui conţinut total (liber şi legat) este cuprins între 47 . felandren. urmat de mentonă (7. la 34° 5' latitudine nordică. iar la 30 cm de sus are 1. se utilizează herba (Menthae crispae herba recens) sau frunzele (Menthae crispae folium).73.5 mm. în general. Compoziţia chimică În uleiul volatil de mentă. S-a constatat că şi frunzele au conţinut diferit în ulei volatil. Conţinutul de mentol la mentă este determinat şi de latitudinea geografică. Tulpina cu cât este mai groasă cu atât este mai săracă în ulei volatil. 4 .42 %) şi mentofuran (26. frunzele conţin între 0. uleiul volatil a avut 57.4 %) şi mentofuran (2 . soi. la 28° 5' latitudine.5 . decât cele inferioare. iar cele uscate 1 .4 % ulei volatil.1. cele mai tinere (frunzele superioare) conţin de 1 .

mircen. cineol. În herba predomină mentona în faza vegetativă. iar în cea generativă. acizii acetic şi izovalerianic. aldehida izobutirică şi izovalerică.Uleiul de mentă Mentolul limonen. timol etc. cadinen. predomină mentolul. Mentofuran 5 . La plantele umbrite şi în anii ploioşi se reduce proporţia de mentol şi creşte cea de mentonă.

K. Mn.Menthae) atunci când se utilizează la extracţia de ulei volatil. Alături de mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă. fiind folosită la producerea gumei de mestecat şi a unor paste de dinţi de calitate superioară. numite şi uleiuri esenţiale sunt secretate de celule şi ţesuturi specifice plantei. iar cel în mentonă între 8 si 24%. Uleiurile volatile. fiind lipsit de mentol. momentul recoltării. liposolibilitate şi antrenabilitate cu vapori de apă având proprietăţi dezinfectante.3 % ulei volatil. Fe. carminative cosmetică şi parfumerie. 6 ş.si microelementele sint prezente cu un conţinut de 10—12% şi sunt reprezentate de P. Pe lângă mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii lui. Na. varietate. La Mentha piperita se folosesc frunzele de mentă sau herba de mentă (Herba . Ca.a. energetice. Ou. stomahice. la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil şi neoizomentil. Conţinutul în carvona este foarte diferit între biotipuri. d-izomentol. Zn. Macro. Unii compuşi sunt consideraţi însă principii active. în care compuşii principali sunt carvona (până la 70 % din ulei) şi linalool (până la 65 % din ulei). provenienţă. Conţinutul în mentol total variază intre 45 şi 70%. Carvona are un miros plăcut. condiţii pedoclimatice L-mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului volatil. pe lângă valoarea lor aromatizantă în . Mo. în mentă este. Bi. Mentolul se găseşte liber şi parţial esterificat ca acetat şi izovaleri-anat de menţii. Ele se caracterizează prin volatilitate. Mg. d-neomentol şi dneoizomentol. Întotdeauna aceste substanţe reprezintă un amestec de substanţe diferite. la ora 10 din zi. în perioada de înflorire. Uleiul de mentă îndeplineşte în regnul animal rolul de substanţă de rezervă. în primul rând sunt mono şi sesquiterpenice. Conţinutul variază în funcţie de o serie de factori ca soi.Uleiul de mentă Mentolul Pinen Menta creaţă conţine cca 1 . Uleiul volatil este principalul principiu activ. Conţinutul maxim de ulei volatil.

o cetonă terpenică nesaturată. colina. citronelol. flavonoide. acizi organici ca acidul piruvic. coleretică şi stimulentă. α -terpinen. În uleiul volatil sau mai găsit esteri şi fenolii timol şi carvacrol. Frunzele de mentă au o acţiune stomahică. antispastică. cripto-xantina. pulegonă. În cantitate mai mare degradează uleiul volatil. p-cumaric. mentozida.8cineolul este prezent. datorită uleiului volatil şi componenţilor săi. piperitozida. taninuri. care se datorează prezenţei polifenolilor şi taninurilor. acizii cafeic. Alături de aceşti componenţi s-au mai găsit în uleiul volatil hidrocarburi terpenitice ca α. Structura mentolului În frunze s-au mai găsit lipide β -sitosterol.8-cineol. hidrocarburile terpenice sunt prezente în uleiul volatil cu un conţinut ce variază între 5 şi 20%. vitamine ca acid ascorbic. În materia vegetală s-au identificat glucide. enzime. După unii autori sau găsit în frunze carotenoide ca α . camfen. Ca şi la M. iar cel în mentol scăzut. în special 7ramnoglucozida luteolinei. printre care α -terpineol. 2-metilfuran. camfor. cariofilen-alcool. Analiza uleiului volatil obţinut de la plantele crescute în umbră arată că uleiul volatil are un conţinut în mentonă sporit. vitamina PP şi tocoferoli. măreşte conţinutul în mentonă şi scade conţinutul în 7 . mentogenina. Are acţiune colagogă şi spasmolitică. 1. carminativă. ferulic şi rosmarinic. iar mentolul există numai sub formă de urme. cu un conţinut cuprins între 45 şi 60%. mento-furanul. al căror conţinut variază cu provenienţa. scăzându-i calitatea şi conferindu-i un gust amărui. acizii ursolic şi oleanolic. vitamina D2.şi βpinen. uşor analgezică.şi β -carotină. Compuşii oxigenaţi sunt prezenţi în uleiul volatil cu reprezentanţi ca piperitonă. piperita. clorogenic. 1. De asemenea a fost semnalată prezenţa unor alcooli. limonen şi alţii. α -felandren. trans-sabinen hidrat. a-cetoglutaric.Uleiul de mentă Mentolul Al treilea compus al uleiului volatil este un derivat furanic. În cantitate mică acesta este necesar pentru un ulei volatil de bună calitate. Majoritatea cercetătorilor sunt unanim de părere că azotul folosit singur sau în combinaţie cu alte elemente. hexanol. Componentul principal al uleiului volatil este carvona.

Gastric. administrate extern. Natterman). 8 . Anticolitic. Frunzele de mentă. greaţă. apoi de căldură locală accentuată). hepatice sau hepato -sedative (Esberi-Nervin). încetinirea respiraţiei. are o acţiune excitantă asupra terminaţiilor nervoase senzitive termice din piele şi mucoase (la început dând senzaţia de rece. cardiotonică. Saliform etc. Hepatic. acestea au acţiune antidiaretică. în special pe specii de Brucella. greaţă. Dietetic. coleretică. în cantităţi mici. în frecţii. Cholagogum. manifestate prin dureri abdominale. extracte. diminuează sau înlătură contracţiile muşchilor netezi din organele interne (acţiune antispastică). spasme pilorice. vărsături. remedii gastrointestinale (Ulcerotrat. au acţiune anestezică.Uleiul de mentă Mentolul mentol. Uleiul volatil. tratamentul unor afecţiuni respiratorii (Inhalant. inhalaţii etc. ulei volatil sau componente ale acestuia intră în diferite preparate industriale. Metorin). asfixie şi moarte (A. cum sunt medicamente colagoge şi pentru căile biliare (Rowachol. rigiditate musculară câteva zile. Colebil. Se foloseşte şi corectiv pentru gustul unor medicamente. Preparatele de ulei de mentă au efect antibacterian (selectiv). Menta se foloseşte în diferite ceaiuri medicinale: Antiasmatic. antivomitivă. analgezică. Uleiul volatil şi mentolul. iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugină. 4. Utilizări Uleiul volatil de mentă şi celelalte componente din plantă au acţiune stomahică. 1984 etc). Iberogast. inflamaţii biliare şi gastrointestinale etc. Se utilizează în tulburări digestive funcţionale (dispepsii). De asemenea. Uleiul volatil de mentă intră în diferite produse farmaceutice romaneşti: Carbocif. E. Gastricard). fiind folosite în dermatologie şi otorinolaringologie. Boldocolin. Cantităţi mari de mentol pot produce intoxicaţii. Antidiareic. vărsături. Andronescu. Radu. Inhalant. carminativă. împotriva tulburărilor cardiace. Datorită conţinutului ridicat în materii tanante a frunzelor (până la 8 %).

Răspândire Speciile de mentă sunt răspândite în Europa. Ea este întâlnită frecvent şi în grădini. Rusia. antiseptice şi de corectare a gustului şi mirosului. În Farmacopeea Română figurează: Menthae folium (frunza de mentă) cu cel puţin 1 % (v/g) ulei volatil. deşeurile constituie un furaj valoros având peste 18 % proteină şi 49 % grăsimi brute. După extragerea uleiului volatil. Australia şi Noua Zeelandă. Bulgaria. Soiuri Genul Mentha cuprinde numeroase specii şi varietăţi. menta face parte din cele mai importante plante medicinale cultivate. după compostare cu gunoi de grajd. America de Nord. Africa de Nord. care se hibridează uşor între ele. Menta este cunoscută ca plantă meliferă. La noi în ţară. datorită proprietăţilor răcoritoare. Spania. Câmpia Banatului. Aetheroleum Menthae (ulei de mentă). Mentholum (mentol). răcoritor. făcând destul de greoaie sistematizarea.Uleiul de mentă Mentolul Mentolul este larg utilizat la prepararea unor paste de dinţi şi ape de gură. Aetheroleum Menthae intră în compusul Tincture anticholerina. Valea Oltului şi Mureşului. 6. la prepararea lichiorurilor. sau ca îngrăşământ organic. Asia. Grecia. iar în condiţii de irigare şi în Câmpia Româna. 9 . 5. cărora le imprimă un miros şi gust plăcut. bomboanelor. Principalii exportatori ai produselor sunt SUA. Pe suprafeţe mai mari se cultivă în zona Bârsei. Uleiul volatil de mentă se foloseşte pe scară largă în industria alimentară.

de cca 7 10 . Menta crispata(menta creaţă). iar cele mature au perii mai ales pe nervurile de pe faţa inferioară.100 cm. cu tulpini şi nervuri de culoare verde şi flori albe. Frunzele sunt dispuse opus.5 cm lăţime. Rădăcina în primul an de vegetaţie este formată dintr-un pivot brun . ascuţite la vârf. (menta. producţii mai mici. fiind cultivată mai ales în Franţa. scurt pediculate. faţa superioară netedă. Mentha piperita are tulpina şi nervurile frunzelor de culoare roşu . perenă. rădăcina principală este înlocuită de rădăcini adventive crescute din partea inferioară a tulpinii (rizomului). piperita 13 %. Mentha Camus ("white mint"). glabră sau cu peri scurţi pe muchii. arvensis. ceai inferioară cu nervuri evidente. Spre sfârşitul anului întâi de vegetaţie. scurt pedunculate. care formează la noduri rădăcini adventive.violet şi flori violacee. Florile sunt grupate în cime spiciforme la subsuoara frunzelor de la vârful tulpinii principale şi a ramificaţiilor. cu marginea serată.Uleiul de mentă Mentolul Mai importante din punct de vedere economic sunt: M. Tulpina aeriană este ascendentă sau erectă înaltă de 50 .8 cm lungime şi 1. M. de 3 . dar cu ulei de calitate mai bună. oval lanceolate. La baza tulpinii iau naştere stoloni aerieni. cu rizomi şi stoloni.5 . 7. mai rezistentă la boli şi dăunători. cu patru muchii. Particularităţi biologice Menta este o plantă ierboasă. Din producţia mondială de ulei volatil 58 % provine de la M.gălbui. iar partea aeriană puternic ramificată. mai productivă dar cu ulei de calitate mai slabă. de culoare verde sau cu nuanţe violacee. Florile sunt zigomorfe. piperita L. frunze mici şi lăstari. cu pretenţii mai ridicate. arvensis 29 % de la M.2. cu numeroase ramificaţii fibroase. izmă bună sau mintal). frunzele tinere mai păroase.

densitatea mai mare aflându-se pe partea dorsală a frunzelor. ovoide. în următoarele trei zile. În perioada creşterii intense. însă sunt şi unele unisexuat femele. din frunze se înlătură resturile de plante. Cerinţele faţă de climă şi sol Menta pretinde un climat mai răcoros. cu suprafaţa brună . Uleiul 11 . în cantitate de 30 . Florile sunt hermafrodite. Toxicitatea uleiului de mentă Uleiul de menta si preparatele de uz extern derivate din acesta nu se aplica în zona ochilor deoarece poate duce la fenomene iritative ale mucoasei oculare. 10. La soare uscarea durează 5-6. sunt dispuse în caliciul persistent. poduri. Menta înfloreşte din luna iunie până în septembrie. Fructele. prelate. 8. de cca. conţinutul de ulei volatil în frunze este mai mare decât la cea din toamnă (la ultima este însa mai mare procentul de mentol în ulei). buruienile sau alte plante). La plantele crescute la umbră. 1 mm lungime. Condiţionarea Uscarea frunzelor de mentă se face la umbră (şoproane. Frunzele se întorc de 2 – 3 ori în prima zi. Chiar şi la aceeaşi cultură. În zonele răcoroase. producţia de ulei este de asemenea scăzută. la recolta din vară. temperaturile ridicate dăunează producţiei de ulei. La umbră. Pe toate organele vegetative aeriene se găsesc glande oleifere. apoi zilnic o dată. rogojini. pătule) sau la soare.lucioasă. Ambalarea frunzelor se face în lăzi speciale (căptuşite cu hârtie de culoare închisă. iar uscarea durează 5-41 zile (în încăperi uscate şi bine aerisite). late de 0.Uleiul de mentă Mentolul mm. iar din iarbă. frunzele se aşează pe hârtie albă. pânză de sac. 9. tetranucule.40 kg).5 mm. conţinutul în ulei volatil este mai mic şi calitatea uleiului mai slabă (scade mentolul şi creşte procentul de mentonă). suficient de umed însă însorit.

Ceaiul de mentă nu este indicat în doze mari în ulcerul gastric sau duodenal. 12 . Ceaiul de mentă nu se va folosi permanent sau pe perioade îndelungate. vărsături sau alte fenomene toxice.Uleiul de mentă Mentolul volatil de menta se va folosi cu prudenţă. deoarece produce obişnuinţă. deoarece supradozarea poate duce la aparitia unor fenomene nedorite ca greaţă.

Bucuresti.  Evdochia Coiciu. Cluj Napoca 2007.  Emil Păun.Uleiul de mentă Mentolul Bibliografie  Sevastiţa Muste .  Leon Sorin Muuntean .Tratat de plante medicinale şi aromatice cultivate. Editura Academic Press.wikipedia.Gabriel Racz . Cluj Napoca 2004.  Ştefan Mocanu.Tehnologia materiilor prime vegetale.  www. Dumitru Raducanu . Aurel Mihalea . Editura Risoprint. Bucureşti 1985.Plante medicinale şi aromatice.tezaur natural în terapeutică.Plantele medicinale . Editura Academiei Republicii Populare Române. Volumul 1. Bucureşti 1986. Editura Militară.Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane.org 13 .1987. Editura Academiei Republicii Socialiste România.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful