P. 1
Uleiul de Menta - Mentolul

Uleiul de Menta - Mentolul

|Views: 1,459|Likes:
Published by Diana Tatarusanu

More info:

Published by: Diana Tatarusanu on May 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

REFERAT

Student: Tatarusanu Mirela-Iuliana Grupa: CATB IV 2011

......................... Particularităţi biologice............................................................................. Cerinţele faţă de climă şi sol...................................................................................................................................... Compoziţia chimică.....................................................................................................11 Bibliografie........................................................................................................................................................... Soiuri...................9 7......... Ecologie................... Biologie..................................................... Utilizări...............................13 2 .......... Răspândire....3 3............................................................. Condiţionarea.......11 9....10 8..... Importanţă.........8 5................................3 2..............................................................................................11 10........................................ Toxicitatea uleiului de mentă........................................................................................................................................................................................9 6..........Uleiul de mentă Mentolul CUPRINS 1............. Materia primă ............4 4.......

Menta arvensis 2. în stare proaspătă (Menthae herba recens. alimentară etc. Din acest considerent i se mai spune şi mentă englezească. Mai târziu.e. în jurul Braşovului. cultivându-se pe tot globul. se cultivă pentru frunze (Menthae folium\ Menthae piperitae folium) sau partea aeriană. fiind folosite în industria farmaceutică. unde au fost menţionate însuşirile sale terapeutice. Biologie. Prima cultură experimentală de mentă a fost făcută de B. care a apărut probabil spontan. apoi în alte zone pe glob. La noi în ţară. frunze şi tulpini subţiri. Importanţă. în anul 1675. fiind evidenţiat în Anglia. în special în regiunea Mitcham (1750). Ecologie Menta este cunoscută din antichitate fiind amintită în scrierile greceşti şi în cele latineşti. De la 3 . menta a fost între primele plante aromatice şi medicinale luate în cultură. (menta japoneză). iar la Bod a luat fiinţă o distilerie. Menta este una din cele mai răspândite plante medicinale şi aromatice. Menthae recens) sau uscată (Menthae herba) care conţin ulei volatil. menta s-a cultivat în scopuri industriale în Ţara Bârsei. Materia primă Mentha piperita L.n.Uleiul de mentă Mentolul 1. Menta s-a răspândit întâi în Anglia. de către un cultivator englez. În Japonia s-a cultivat din vechime Menta arvensis var. Mintă) cultivată este un hibrid steril între două specii de mentă. Japonia este prima ţară din lume care a exportat mentol. Pater în anul 1908. În "Papyrus Ebers" se arăta că menta a fost folosită în Egipt cu 1550 ani î. Menta (Izma bună. la Cluj. cosmetică. piperascens Mal.

al cărui conţinut total (liber şi legat) este cuprins între 47 .5 . Herba are conţinutul de ulei volatil şi în funcţie de înălţimea de tăiere: la 10 cm de sus conţine 2. provenienţa şi condiţiile de cultură.0.4 % ulei volatil. iar la cel din ţara noastră. conţinutul de mentol a crescut la 75.1. felandren. Menta (izma bună) are conţinutul de ulei volatil în funcţie de varietate. 4 . 26 compuşi chimici.25.4 % ulei volatil. Florile sunt ceva mai bogate în ulei volatil decât frunzele. iar la 30 cm de sus are 1. În alte lucrări se arată că în stare uscată. Conţinutul de mentol la mentă este determinat şi de latitudinea geografică.4 . Componentul principal al uleiului volatil de mentă este mentolul.6 % mentol. Astfel. Tulpina cu cât este mai groasă cu atât este mai săracă în ulei volatil. Frunzele proaspete conţin circa 0.4.5 %.42 %) şi mentofuran (26. în general. Compoziţia chimică În uleiul volatil de mentă. 3.3 %. decât cele inferioare. iar cele uscate 1 . precum şi cantităţi mici de alţi compuşi: pinen. iar la 42° latitudine nordică a ajuns Ia 83. urmat de mentonă (7. uleiul volatil a avut 57. S-a constatat că şi frunzele au conţinut diferit în ulei volatil.5 mm.Uleiul de mentă Mentolul Mentha crispa L.2 .75 % ulei volatil.4 %) şi mentofuran (2 . în cantitate mare imprimă gust amărui). soi. 40 de compuşi. la 34° 5' latitudine nordică. uleiul de flori este mai sărac în mentol (36 . cele mai tinere (frunzele superioare) conţin de 1 . Produsul sitat (Menthae herba bruch) cuprinde fragmente de frunze ce trec prin sita de 1 . frunzele conţin între 0. la 28° 5' latitudine.25%.6 %. s-au identificat cca.37 %) şi mai bogat în mentonă (26 .81 %.73.37 %).2 ori mai mult ulei volatil. se utilizează herba (Menthae crispae herba recens) sau frunzele (Menthae crispae folium).

iar în cea generativă. predomină mentolul. aldehida izobutirică şi izovalerică. Mentofuran 5 . cadinen. În herba predomină mentona în faza vegetativă.Uleiul de mentă Mentolul limonen. La plantele umbrite şi în anii ploioşi se reduce proporţia de mentol şi creşte cea de mentonă. mircen. cineol. timol etc. acizii acetic şi izovalerianic.

Conţinutul variază în funcţie de o serie de factori ca soi. Uleiul volatil este principalul principiu activ. în primul rând sunt mono şi sesquiterpenice. stomahice. la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil şi neoizomentil. carminative cosmetică şi parfumerie. Uleiurile volatile. în care compuşii principali sunt carvona (până la 70 % din ulei) şi linalool (până la 65 % din ulei). condiţii pedoclimatice L-mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului volatil. d-izomentol.si microelementele sint prezente cu un conţinut de 10—12% şi sunt reprezentate de P. Ca. K. Mentolul se găseşte liber şi parţial esterificat ca acetat şi izovaleri-anat de menţii. energetice. provenienţă. varietate. fiind lipsit de mentol. Uleiul de mentă îndeplineşte în regnul animal rolul de substanţă de rezervă. Macro. d-neomentol şi dneoizomentol. Ele se caracterizează prin volatilitate. pe lângă valoarea lor aromatizantă în . Mg. Pe lângă mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii lui. Alături de mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă. Conţinutul maxim de ulei volatil. Conţinutul în mentol total variază intre 45 şi 70%. Na. Carvona are un miros plăcut. Bi. în perioada de înflorire. fiind folosită la producerea gumei de mestecat şi a unor paste de dinţi de calitate superioară. liposolibilitate şi antrenabilitate cu vapori de apă având proprietăţi dezinfectante. Conţinutul în carvona este foarte diferit între biotipuri.Uleiul de mentă Mentolul Pinen Menta creaţă conţine cca 1 . iar cel în mentonă între 8 si 24%. La Mentha piperita se folosesc frunzele de mentă sau herba de mentă (Herba . Zn. Unii compuşi sunt consideraţi însă principii active.a. Mo. momentul recoltării. Fe. Întotdeauna aceste substanţe reprezintă un amestec de substanţe diferite. 6 ş. Ou. în mentă este.3 % ulei volatil. la ora 10 din zi. numite şi uleiuri esenţiale sunt secretate de celule şi ţesuturi specifice plantei.Menthae) atunci când se utilizează la extracţia de ulei volatil. Mn.

camfor. iar cel în mentol scăzut. hidrocarburile terpenice sunt prezente în uleiul volatil cu un conţinut ce variază între 5 şi 20%. camfen. De asemenea a fost semnalată prezenţa unor alcooli. Frunzele de mentă au o acţiune stomahică. Are acţiune colagogă şi spasmolitică. ferulic şi rosmarinic. Alături de aceşti componenţi s-au mai găsit în uleiul volatil hidrocarburi terpenitice ca α. α -terpinen. Structura mentolului În frunze s-au mai găsit lipide β -sitosterol. clorogenic. care se datorează prezenţei polifenolilor şi taninurilor. trans-sabinen hidrat. vitamina D2. piperitozida. Compuşii oxigenaţi sunt prezenţi în uleiul volatil cu reprezentanţi ca piperitonă. Ca şi la M. flavonoide. pulegonă. taninuri. al căror conţinut variază cu provenienţa. măreşte conţinutul în mentonă şi scade conţinutul în 7 . În cantitate mică acesta este necesar pentru un ulei volatil de bună calitate. acizii ursolic şi oleanolic. În cantitate mai mare degradează uleiul volatil. piperita.8-cineol. cripto-xantina. colina. În materia vegetală s-au identificat glucide. mentozida. Analiza uleiului volatil obţinut de la plantele crescute în umbră arată că uleiul volatil are un conţinut în mentonă sporit.şi β -carotină. coleretică şi stimulentă. α -felandren. carminativă. vitamina PP şi tocoferoli. acizi organici ca acidul piruvic. vitamine ca acid ascorbic. hexanol. 1. 2-metilfuran. p-cumaric. o cetonă terpenică nesaturată. acizii cafeic. În uleiul volatil sau mai găsit esteri şi fenolii timol şi carvacrol. 1. mento-furanul. a-cetoglutaric. datorită uleiului volatil şi componenţilor săi. cu un conţinut cuprins între 45 şi 60%. mentogenina. cariofilen-alcool. antispastică.Uleiul de mentă Mentolul Al treilea compus al uleiului volatil este un derivat furanic. limonen şi alţii. După unii autori sau găsit în frunze carotenoide ca α . printre care α -terpineol. Componentul principal al uleiului volatil este carvona. citronelol. scăzându-i calitatea şi conferindu-i un gust amărui.8cineolul este prezent.şi βpinen. enzime. în special 7ramnoglucozida luteolinei. uşor analgezică. Majoritatea cercetătorilor sunt unanim de părere că azotul folosit singur sau în combinaţie cu alte elemente. iar mentolul există numai sub formă de urme.

iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugină. rigiditate musculară câteva zile. Preparatele de ulei de mentă au efect antibacterian (selectiv). Andronescu. De asemenea. Antidiareic. vărsături. ulei volatil sau componente ale acestuia intră în diferite preparate industriale. cardiotonică. Se foloseşte şi corectiv pentru gustul unor medicamente. Hepatic. Metorin). manifestate prin dureri abdominale. spasme pilorice. carminativă. în frecţii. încetinirea respiraţiei. coleretică. inflamaţii biliare şi gastrointestinale etc. analgezică. Utilizări Uleiul volatil de mentă şi celelalte componente din plantă au acţiune stomahică. Se utilizează în tulburări digestive funcţionale (dispepsii). împotriva tulburărilor cardiace. Cantităţi mari de mentol pot produce intoxicaţii. Dietetic. Natterman). Frunzele de mentă. Inhalant. hepatice sau hepato -sedative (Esberi-Nervin). inhalaţii etc. Iberogast. Gastric. E. apoi de căldură locală accentuată). tratamentul unor afecţiuni respiratorii (Inhalant. 1984 etc). Datorită conţinutului ridicat în materii tanante a frunzelor (până la 8 %). au acţiune anestezică.Uleiul de mentă Mentolul mentol. administrate extern. Boldocolin. remedii gastrointestinale (Ulcerotrat. Uleiul volatil. Radu. în cantităţi mici. Uleiul volatil şi mentolul. fiind folosite în dermatologie şi otorinolaringologie. Gastricard). 4. antivomitivă. diminuează sau înlătură contracţiile muşchilor netezi din organele interne (acţiune antispastică). în special pe specii de Brucella. greaţă. Colebil. cum sunt medicamente colagoge şi pentru căile biliare (Rowachol. asfixie şi moarte (A. acestea au acţiune antidiaretică. vărsături. extracte. Saliform etc. Uleiul volatil de mentă intră în diferite produse farmaceutice romaneşti: Carbocif. are o acţiune excitantă asupra terminaţiilor nervoase senzitive termice din piele şi mucoase (la început dând senzaţia de rece. Cholagogum. Anticolitic. Menta se foloseşte în diferite ceaiuri medicinale: Antiasmatic. 8 . greaţă.

Menta este cunoscută ca plantă meliferă. Uleiul volatil de mentă se foloseşte pe scară largă în industria alimentară. 6. la prepararea lichiorurilor. Rusia. Australia şi Noua Zeelandă. răcoritor. La noi în ţară. În Farmacopeea Română figurează: Menthae folium (frunza de mentă) cu cel puţin 1 % (v/g) ulei volatil. Aetheroleum Menthae (ulei de mentă). făcând destul de greoaie sistematizarea. care se hibridează uşor între ele. După extragerea uleiului volatil. deşeurile constituie un furaj valoros având peste 18 % proteină şi 49 % grăsimi brute. Soiuri Genul Mentha cuprinde numeroase specii şi varietăţi. Asia. Grecia. cărora le imprimă un miros şi gust plăcut. după compostare cu gunoi de grajd. Aetheroleum Menthae intră în compusul Tincture anticholerina. Răspândire Speciile de mentă sunt răspândite în Europa. Câmpia Banatului. datorită proprietăţilor răcoritoare. Valea Oltului şi Mureşului. Mentholum (mentol). 5. iar în condiţii de irigare şi în Câmpia Româna. Spania. Principalii exportatori ai produselor sunt SUA. Pe suprafeţe mai mari se cultivă în zona Bârsei. bomboanelor. Africa de Nord. Ea este întâlnită frecvent şi în grădini. antiseptice şi de corectare a gustului şi mirosului. Bulgaria. menta face parte din cele mai importante plante medicinale cultivate. America de Nord.Uleiul de mentă Mentolul Mentolul este larg utilizat la prepararea unor paste de dinţi şi ape de gură. sau ca îngrăşământ organic. 9 .

mai productivă dar cu ulei de calitate mai slabă. arvensis. izmă bună sau mintal). cu tulpini şi nervuri de culoare verde şi flori albe. mai rezistentă la boli şi dăunători. Spre sfârşitul anului întâi de vegetaţie. iar cele mature au perii mai ales pe nervurile de pe faţa inferioară. Florile sunt grupate în cime spiciforme la subsuoara frunzelor de la vârful tulpinii principale şi a ramificaţiilor. ceai inferioară cu nervuri evidente. arvensis 29 % de la M. Rădăcina în primul an de vegetaţie este formată dintr-un pivot brun . Mentha Camus ("white mint"). producţii mai mici. Particularităţi biologice Menta este o plantă ierboasă.violet şi flori violacee. Din producţia mondială de ulei volatil 58 % provine de la M. glabră sau cu peri scurţi pe muchii. Florile sunt zigomorfe. fiind cultivată mai ales în Franţa. faţa superioară netedă. cu pretenţii mai ridicate.gălbui. de culoare verde sau cu nuanţe violacee.8 cm lungime şi 1. piperita 13 %. frunze mici şi lăstari. cu patru muchii. piperita L. M. rădăcina principală este înlocuită de rădăcini adventive crescute din partea inferioară a tulpinii (rizomului). de cca 7 10 . iar partea aeriană puternic ramificată.5 . Mentha piperita are tulpina şi nervurile frunzelor de culoare roşu .Uleiul de mentă Mentolul Mai importante din punct de vedere economic sunt: M. Menta crispata(menta creaţă). cu rizomi şi stoloni. 7. oval lanceolate. (menta. ascuţite la vârf. care formează la noduri rădăcini adventive. frunzele tinere mai păroase. cu numeroase ramificaţii fibroase.5 cm lăţime. scurt pediculate.100 cm. perenă. dar cu ulei de calitate mai bună. Frunzele sunt dispuse opus. cu marginea serată. scurt pedunculate. Tulpina aeriană este ascendentă sau erectă înaltă de 50 . La baza tulpinii iau naştere stoloni aerieni.2. de 3 .

în următoarele trei zile. 10. conţinutul în ulei volatil este mai mic şi calitatea uleiului mai slabă (scade mentolul şi creşte procentul de mentonă). pătule) sau la soare. 9. în cantitate de 30 . sunt dispuse în caliciul persistent. Uleiul 11 . La umbră. pânză de sac. În zonele răcoroase. însă sunt şi unele unisexuat femele. Frunzele se întorc de 2 – 3 ori în prima zi. suficient de umed însă însorit. rogojini. iar uscarea durează 5-41 zile (în încăperi uscate şi bine aerisite). Toxicitatea uleiului de mentă Uleiul de menta si preparatele de uz extern derivate din acesta nu se aplica în zona ochilor deoarece poate duce la fenomene iritative ale mucoasei oculare. 1 mm lungime. Condiţionarea Uscarea frunzelor de mentă se face la umbră (şoproane. conţinutul de ulei volatil în frunze este mai mare decât la cea din toamnă (la ultima este însa mai mare procentul de mentol în ulei).5 mm. late de 0. din frunze se înlătură resturile de plante. tetranucule. frunzele se aşează pe hârtie albă. La soare uscarea durează 5-6. Florile sunt hermafrodite. Pe toate organele vegetative aeriene se găsesc glande oleifere. apoi zilnic o dată. Chiar şi la aceeaşi cultură. La plantele crescute la umbră. de cca. Menta înfloreşte din luna iunie până în septembrie. iar din iarbă. În perioada creşterii intense.lucioasă. la recolta din vară. temperaturile ridicate dăunează producţiei de ulei. Cerinţele faţă de climă şi sol Menta pretinde un climat mai răcoros.40 kg).Uleiul de mentă Mentolul mm. producţia de ulei este de asemenea scăzută. poduri. ovoide. Fructele. cu suprafaţa brună . 8. prelate. buruienile sau alte plante). Ambalarea frunzelor se face în lăzi speciale (căptuşite cu hârtie de culoare închisă. densitatea mai mare aflându-se pe partea dorsală a frunzelor.

vărsături sau alte fenomene toxice. deoarece produce obişnuinţă. deoarece supradozarea poate duce la aparitia unor fenomene nedorite ca greaţă. 12 .Uleiul de mentă Mentolul volatil de menta se va folosi cu prudenţă. Ceaiul de mentă nu este indicat în doze mari în ulcerul gastric sau duodenal. Ceaiul de mentă nu se va folosi permanent sau pe perioade îndelungate.

Volumul 1. Editura Risoprint. Bucureşti 1985. Editura Academiei Republicii Populare Române.  Evdochia Coiciu. Cluj Napoca 2004. Editura Academiei Republicii Socialiste România.Tehnologia materiilor prime vegetale.  Emil Păun.wikipedia.tezaur natural în terapeutică.  www. Dumitru Raducanu .  Ştefan Mocanu.org 13 .Uleiul de mentă Mentolul Bibliografie  Sevastiţa Muste . Cluj Napoca 2007. Bucureşti 1986.Gabriel Racz .1987. Editura Militară. Editura Academic Press.Tratat de plante medicinale şi aromatice cultivate.Plante medicinale şi aromatice.Plantele medicinale .Bucuresti. Aurel Mihalea .  Leon Sorin Muuntean .Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->