Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

REFERAT

Student: Tatarusanu Mirela-Iuliana Grupa: CATB IV 2011

......... Răspândire..........9 7....................................................... Importanţă......... Cerinţele faţă de climă şi sol............................................................................................... Soiuri........................................................................................................... Toxicitatea uleiului de mentă........................................................................................................ Materia primă ..................................................................... Ecologie.......10 8..................................................................................11 9.................................................8 5................3 3. Utilizări.3 2............Uleiul de mentă Mentolul CUPRINS 1...4 4..........................13 2 .......... Particularităţi biologice............................11 Bibliografie........................................................................................................................... Condiţionarea............................................................ Biologie..........11 10....................................... Compoziţia chimică..................................................9 6............................................................................................................................................

iar la Bod a luat fiinţă o distilerie. Japonia este prima ţară din lume care a exportat mentol. Biologie. De la 3 . Din acest considerent i se mai spune şi mentă englezească. În Japonia s-a cultivat din vechime Menta arvensis var. în jurul Braşovului. Mai târziu. se cultivă pentru frunze (Menthae folium\ Menthae piperitae folium) sau partea aeriană. alimentară etc.Uleiul de mentă Mentolul 1. la Cluj. Mintă) cultivată este un hibrid steril între două specii de mentă.n. Menta (Izma bună. În "Papyrus Ebers" se arăta că menta a fost folosită în Egipt cu 1550 ani î. La noi în ţară. (menta japoneză). Importanţă. piperascens Mal. apoi în alte zone pe glob. unde au fost menţionate însuşirile sale terapeutice. menta s-a cultivat în scopuri industriale în Ţara Bârsei. Prima cultură experimentală de mentă a fost făcută de B. Menta s-a răspândit întâi în Anglia. de către un cultivator englez. în stare proaspătă (Menthae herba recens. Menta este una din cele mai răspândite plante medicinale şi aromatice. cultivându-se pe tot globul. în special în regiunea Mitcham (1750). cosmetică. Pater în anul 1908.e. frunze şi tulpini subţiri. care a apărut probabil spontan. Menta arvensis 2. menta a fost între primele plante aromatice şi medicinale luate în cultură. fiind folosite în industria farmaceutică. în anul 1675. Materia primă Mentha piperita L. Ecologie Menta este cunoscută din antichitate fiind amintită în scrierile greceşti şi în cele latineşti. fiind evidenţiat în Anglia. Menthae recens) sau uscată (Menthae herba) care conţin ulei volatil.

5 mm.4 % ulei volatil. iar la 42° latitudine nordică a ajuns Ia 83.2 ori mai mult ulei volatil. Astfel. la 34° 5' latitudine nordică. Tulpina cu cât este mai groasă cu atât este mai săracă în ulei volatil. 26 compuşi chimici.37 %).42 %) şi mentofuran (26. Conţinutul de mentol la mentă este determinat şi de latitudinea geografică. la 28° 5' latitudine.5 .73. uleiul de flori este mai sărac în mentol (36 .Uleiul de mentă Mentolul Mentha crispa L. Compoziţia chimică În uleiul volatil de mentă. 3. frunzele conţin între 0. iar cele uscate 1 . iar la cel din ţara noastră. cele mai tinere (frunzele superioare) conţin de 1 . Frunzele proaspete conţin circa 0.0. uleiul volatil a avut 57.4.5 %. 40 de compuşi.4 . în general.3 %. Produsul sitat (Menthae herba bruch) cuprinde fragmente de frunze ce trec prin sita de 1 . decât cele inferioare. urmat de mentonă (7. Componentul principal al uleiului volatil de mentă este mentolul. precum şi cantităţi mici de alţi compuşi: pinen.25%. S-a constatat că şi frunzele au conţinut diferit în ulei volatil.6 %.4 %) şi mentofuran (2 . provenienţa şi condiţiile de cultură. Herba are conţinutul de ulei volatil şi în funcţie de înălţimea de tăiere: la 10 cm de sus conţine 2. soi.75 % ulei volatil. în cantitate mare imprimă gust amărui). conţinutul de mentol a crescut la 75. În alte lucrări se arată că în stare uscată.25.6 % mentol. Florile sunt ceva mai bogate în ulei volatil decât frunzele.2 . se utilizează herba (Menthae crispae herba recens) sau frunzele (Menthae crispae folium). felandren. s-au identificat cca. 4 .4 % ulei volatil.37 %) şi mai bogat în mentonă (26 .81 %. Menta (izma bună) are conţinutul de ulei volatil în funcţie de varietate. iar la 30 cm de sus are 1. al cărui conţinut total (liber şi legat) este cuprins între 47 .1.

predomină mentolul. În herba predomină mentona în faza vegetativă. cineol. La plantele umbrite şi în anii ploioşi se reduce proporţia de mentol şi creşte cea de mentonă.Uleiul de mentă Mentolul limonen. mircen. aldehida izobutirică şi izovalerică. cadinen. iar în cea generativă. Mentofuran 5 . timol etc. acizii acetic şi izovalerianic.

Ou. carminative cosmetică şi parfumerie. Mo. momentul recoltării. condiţii pedoclimatice L-mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului volatil. d-neomentol şi dneoizomentol. Zn. Pe lângă mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii lui. fiind folosită la producerea gumei de mestecat şi a unor paste de dinţi de calitate superioară. La Mentha piperita se folosesc frunzele de mentă sau herba de mentă (Herba . Mg. K. Mn. Alături de mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă. Conţinutul variază în funcţie de o serie de factori ca soi. în mentă este. Ele se caracterizează prin volatilitate.Uleiul de mentă Mentolul Pinen Menta creaţă conţine cca 1 . liposolibilitate şi antrenabilitate cu vapori de apă având proprietăţi dezinfectante.Menthae) atunci când se utilizează la extracţia de ulei volatil. Fe. stomahice. Carvona are un miros plăcut. Uleiul volatil este principalul principiu activ. numite şi uleiuri esenţiale sunt secretate de celule şi ţesuturi specifice plantei.3 % ulei volatil.a. Bi. la ora 10 din zi. Macro. varietate. Na. fiind lipsit de mentol. provenienţă. 6 ş. Uleiul de mentă îndeplineşte în regnul animal rolul de substanţă de rezervă. Uleiurile volatile. Unii compuşi sunt consideraţi însă principii active. în care compuşii principali sunt carvona (până la 70 % din ulei) şi linalool (până la 65 % din ulei). în primul rând sunt mono şi sesquiterpenice. iar cel în mentonă între 8 si 24%. Întotdeauna aceste substanţe reprezintă un amestec de substanţe diferite. la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil şi neoizomentil. Conţinutul maxim de ulei volatil. Conţinutul în mentol total variază intre 45 şi 70%.si microelementele sint prezente cu un conţinut de 10—12% şi sunt reprezentate de P. pe lângă valoarea lor aromatizantă în . Conţinutul în carvona este foarte diferit între biotipuri. Mentolul se găseşte liber şi parţial esterificat ca acetat şi izovaleri-anat de menţii. d-izomentol. Ca. în perioada de înflorire. energetice.

cripto-xantina. datorită uleiului volatil şi componenţilor săi. Frunzele de mentă au o acţiune stomahică. antispastică. De asemenea a fost semnalată prezenţa unor alcooli. uşor analgezică. clorogenic. acizii ursolic şi oleanolic. piperitozida.8cineolul este prezent. în special 7ramnoglucozida luteolinei. enzime. După unii autori sau găsit în frunze carotenoide ca α . scăzându-i calitatea şi conferindu-i un gust amărui. vitamine ca acid ascorbic. flavonoide. cariofilen-alcool. o cetonă terpenică nesaturată. În cantitate mică acesta este necesar pentru un ulei volatil de bună calitate. coleretică şi stimulentă. acizi organici ca acidul piruvic. α -terpinen. 1. al căror conţinut variază cu provenienţa.8-cineol. măreşte conţinutul în mentonă şi scade conţinutul în 7 . hidrocarburile terpenice sunt prezente în uleiul volatil cu un conţinut ce variază între 5 şi 20%. camfen.şi β -carotină. α -felandren. mentozida. iar mentolul există numai sub formă de urme. Ca şi la M. pulegonă. Compuşii oxigenaţi sunt prezenţi în uleiul volatil cu reprezentanţi ca piperitonă. citronelol.Uleiul de mentă Mentolul Al treilea compus al uleiului volatil este un derivat furanic. În cantitate mai mare degradează uleiul volatil. colina. iar cel în mentol scăzut. mento-furanul. Alături de aceşti componenţi s-au mai găsit în uleiul volatil hidrocarburi terpenitice ca α. camfor. cu un conţinut cuprins între 45 şi 60%. acizii cafeic. taninuri. vitamina PP şi tocoferoli. trans-sabinen hidrat.şi βpinen. Componentul principal al uleiului volatil este carvona. carminativă. vitamina D2. a-cetoglutaric. În uleiul volatil sau mai găsit esteri şi fenolii timol şi carvacrol. 2-metilfuran. mentogenina. piperita. Are acţiune colagogă şi spasmolitică. Structura mentolului În frunze s-au mai găsit lipide β -sitosterol. În materia vegetală s-au identificat glucide. hexanol. Analiza uleiului volatil obţinut de la plantele crescute în umbră arată că uleiul volatil are un conţinut în mentonă sporit. care se datorează prezenţei polifenolilor şi taninurilor. p-cumaric. printre care α -terpineol. Majoritatea cercetătorilor sunt unanim de părere că azotul folosit singur sau în combinaţie cu alte elemente. ferulic şi rosmarinic. 1. limonen şi alţii.

Saliform etc. în special pe specii de Brucella. Gastricard). în frecţii. Boldocolin. cum sunt medicamente colagoge şi pentru căile biliare (Rowachol. împotriva tulburărilor cardiace. Menta se foloseşte în diferite ceaiuri medicinale: Antiasmatic. acestea au acţiune antidiaretică. Anticolitic. remedii gastrointestinale (Ulcerotrat. Frunzele de mentă. greaţă. 8 . Gastric. Hepatic. vărsături. Cantităţi mari de mentol pot produce intoxicaţii. Natterman). în cantităţi mici. are o acţiune excitantă asupra terminaţiilor nervoase senzitive termice din piele şi mucoase (la început dând senzaţia de rece. Colebil. extracte. rigiditate musculară câteva zile. ulei volatil sau componente ale acestuia intră în diferite preparate industriale. Uleiul volatil şi mentolul. De asemenea. fiind folosite în dermatologie şi otorinolaringologie. Radu. Uleiul volatil de mentă intră în diferite produse farmaceutice romaneşti: Carbocif. încetinirea respiraţiei. spasme pilorice. hepatice sau hepato -sedative (Esberi-Nervin). Andronescu. 4. Se utilizează în tulburări digestive funcţionale (dispepsii). Dietetic.Uleiul de mentă Mentolul mentol. inflamaţii biliare şi gastrointestinale etc. Inhalant. Metorin). coleretică. antivomitivă. vărsături. tratamentul unor afecţiuni respiratorii (Inhalant. asfixie şi moarte (A. E. diminuează sau înlătură contracţiile muşchilor netezi din organele interne (acţiune antispastică). Datorită conţinutului ridicat în materii tanante a frunzelor (până la 8 %). apoi de căldură locală accentuată). 1984 etc). Se foloseşte şi corectiv pentru gustul unor medicamente. inhalaţii etc. greaţă. manifestate prin dureri abdominale. administrate extern. analgezică. Preparatele de ulei de mentă au efect antibacterian (selectiv). carminativă. Uleiul volatil. au acţiune anestezică. iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugină. Antidiareic. cardiotonică. Utilizări Uleiul volatil de mentă şi celelalte componente din plantă au acţiune stomahică. Cholagogum. Iberogast.

sau ca îngrăşământ organic. Ea este întâlnită frecvent şi în grădini. După extragerea uleiului volatil. la prepararea lichiorurilor. Câmpia Banatului. menta face parte din cele mai importante plante medicinale cultivate. Valea Oltului şi Mureşului. Africa de Nord. antiseptice şi de corectare a gustului şi mirosului. Spania. Bulgaria. deşeurile constituie un furaj valoros având peste 18 % proteină şi 49 % grăsimi brute. bomboanelor. datorită proprietăţilor răcoritoare. după compostare cu gunoi de grajd. Australia şi Noua Zeelandă. Pe suprafeţe mai mari se cultivă în zona Bârsei. Soiuri Genul Mentha cuprinde numeroase specii şi varietăţi. Principalii exportatori ai produselor sunt SUA. Grecia. cărora le imprimă un miros şi gust plăcut. Uleiul volatil de mentă se foloseşte pe scară largă în industria alimentară. răcoritor. Rusia. Aetheroleum Menthae (ulei de mentă). Menta este cunoscută ca plantă meliferă. America de Nord. Asia. făcând destul de greoaie sistematizarea.Uleiul de mentă Mentolul Mentolul este larg utilizat la prepararea unor paste de dinţi şi ape de gură. care se hibridează uşor între ele. iar în condiţii de irigare şi în Câmpia Româna. În Farmacopeea Română figurează: Menthae folium (frunza de mentă) cu cel puţin 1 % (v/g) ulei volatil. 5. 9 . 6. Aetheroleum Menthae intră în compusul Tincture anticholerina. Răspândire Speciile de mentă sunt răspândite în Europa. Mentholum (mentol). La noi în ţară.

arvensis 29 % de la M. de culoare verde sau cu nuanţe violacee.2. rădăcina principală este înlocuită de rădăcini adventive crescute din partea inferioară a tulpinii (rizomului). Spre sfârşitul anului întâi de vegetaţie.5 .100 cm. Tulpina aeriană este ascendentă sau erectă înaltă de 50 . Mentha Camus ("white mint"). producţii mai mici. scurt pediculate. frunze mici şi lăstari. cu numeroase ramificaţii fibroase. piperita L. oval lanceolate. Particularităţi biologice Menta este o plantă ierboasă. de 3 . 7. Frunzele sunt dispuse opus. piperita 13 %.5 cm lăţime. Florile sunt grupate în cime spiciforme la subsuoara frunzelor de la vârful tulpinii principale şi a ramificaţiilor. iar partea aeriană puternic ramificată. Rădăcina în primul an de vegetaţie este formată dintr-un pivot brun . mai productivă dar cu ulei de calitate mai slabă. (menta. arvensis. fiind cultivată mai ales în Franţa. cu rizomi şi stoloni. cu patru muchii. ceai inferioară cu nervuri evidente.Uleiul de mentă Mentolul Mai importante din punct de vedere economic sunt: M. Din producţia mondială de ulei volatil 58 % provine de la M. Florile sunt zigomorfe. cu marginea serată.gălbui. cu pretenţii mai ridicate. ascuţite la vârf. mai rezistentă la boli şi dăunători. de cca 7 10 . Mentha piperita are tulpina şi nervurile frunzelor de culoare roşu . cu tulpini şi nervuri de culoare verde şi flori albe. Menta crispata(menta creaţă). faţa superioară netedă. dar cu ulei de calitate mai bună. perenă.8 cm lungime şi 1. scurt pedunculate. izmă bună sau mintal). La baza tulpinii iau naştere stoloni aerieni. M. glabră sau cu peri scurţi pe muchii. care formează la noduri rădăcini adventive. frunzele tinere mai păroase. iar cele mature au perii mai ales pe nervurile de pe faţa inferioară.violet şi flori violacee.

suficient de umed însă însorit. Chiar şi la aceeaşi cultură. temperaturile ridicate dăunează producţiei de ulei. 10. Frunzele se întorc de 2 – 3 ori în prima zi. iar uscarea durează 5-41 zile (în încăperi uscate şi bine aerisite). apoi zilnic o dată.Uleiul de mentă Mentolul mm. frunzele se aşează pe hârtie albă. Toxicitatea uleiului de mentă Uleiul de menta si preparatele de uz extern derivate din acesta nu se aplica în zona ochilor deoarece poate duce la fenomene iritative ale mucoasei oculare. în următoarele trei zile. cu suprafaţa brună . pătule) sau la soare. iar din iarbă. Fructele. La umbră. buruienile sau alte plante). la recolta din vară. rogojini. de cca. însă sunt şi unele unisexuat femele. 1 mm lungime.5 mm.40 kg). în cantitate de 30 . 9. sunt dispuse în caliciul persistent. pânză de sac. Pe toate organele vegetative aeriene se găsesc glande oleifere. conţinutul în ulei volatil este mai mic şi calitatea uleiului mai slabă (scade mentolul şi creşte procentul de mentonă). prelate. La plantele crescute la umbră. tetranucule. La soare uscarea durează 5-6. conţinutul de ulei volatil în frunze este mai mare decât la cea din toamnă (la ultima este însa mai mare procentul de mentol în ulei).lucioasă. Menta înfloreşte din luna iunie până în septembrie. În zonele răcoroase. Florile sunt hermafrodite. Ambalarea frunzelor se face în lăzi speciale (căptuşite cu hârtie de culoare închisă. din frunze se înlătură resturile de plante. În perioada creşterii intense. densitatea mai mare aflându-se pe partea dorsală a frunzelor. Uleiul 11 . 8. ovoide. late de 0. Condiţionarea Uscarea frunzelor de mentă se face la umbră (şoproane. producţia de ulei este de asemenea scăzută. poduri. Cerinţele faţă de climă şi sol Menta pretinde un climat mai răcoros.

vărsături sau alte fenomene toxice. Ceaiul de mentă nu se va folosi permanent sau pe perioade îndelungate. deoarece supradozarea poate duce la aparitia unor fenomene nedorite ca greaţă. deoarece produce obişnuinţă. Ceaiul de mentă nu este indicat în doze mari în ulcerul gastric sau duodenal. 12 .Uleiul de mentă Mentolul volatil de menta se va folosi cu prudenţă.

org 13 .Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane. Dumitru Raducanu .  Ştefan Mocanu. Cluj Napoca 2007.  Emil Păun.Uleiul de mentă Mentolul Bibliografie  Sevastiţa Muste .1987.Bucuresti. Aurel Mihalea .  www.tezaur natural în terapeutică. Bucureşti 1986.Tehnologia materiilor prime vegetale. Editura Risoprint.Gabriel Racz .wikipedia.Plante medicinale şi aromatice.  Evdochia Coiciu. Cluj Napoca 2004.Tratat de plante medicinale şi aromatice cultivate. Editura Academiei Republicii Populare Române. Editura Academiei Republicii Socialiste România.Plantele medicinale . Bucureşti 1985. Editura Militară.  Leon Sorin Muuntean . Editura Academic Press. Volumul 1.