Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

REFERAT

Student: Tatarusanu Mirela-Iuliana Grupa: CATB IV 2011

........................... Toxicitatea uleiului de mentă.............. Importanţă....8 5... Cerinţele faţă de climă şi sol........................... Biologie..................................................3 3..................................10 8.................................................................................................................................................................................................................................. Utilizări........................ Materia primă ...... Ecologie.......................................3 2..................................................................................4 4............................9 7.......................11 10...........................................................................................................................................13 2 ...................11 9.......... Răspândire..................................................................................... Particularităţi biologice................................................. Soiuri..Uleiul de mentă Mentolul CUPRINS 1.............................................................................................................................. Condiţionarea........................... Compoziţia chimică.....................11 Bibliografie.............................................9 6.....

Menta arvensis 2.e. unde au fost menţionate însuşirile sale terapeutice. în jurul Braşovului.Uleiul de mentă Mentolul 1. Importanţă. care a apărut probabil spontan. apoi în alte zone pe glob. Din acest considerent i se mai spune şi mentă englezească. de către un cultivator englez. se cultivă pentru frunze (Menthae folium\ Menthae piperitae folium) sau partea aeriană. fiind evidenţiat în Anglia. Menta este una din cele mai răspândite plante medicinale şi aromatice. piperascens Mal. la Cluj.n. în stare proaspătă (Menthae herba recens. Mintă) cultivată este un hibrid steril între două specii de mentă. În "Papyrus Ebers" se arăta că menta a fost folosită în Egipt cu 1550 ani î. Menthae recens) sau uscată (Menthae herba) care conţin ulei volatil. Menta s-a răspândit întâi în Anglia. De la 3 . Japonia este prima ţară din lume care a exportat mentol. fiind folosite în industria farmaceutică. cultivându-se pe tot globul. Prima cultură experimentală de mentă a fost făcută de B. În Japonia s-a cultivat din vechime Menta arvensis var. Ecologie Menta este cunoscută din antichitate fiind amintită în scrierile greceşti şi în cele latineşti. frunze şi tulpini subţiri. Pater în anul 1908. (menta japoneză). menta s-a cultivat în scopuri industriale în Ţara Bârsei. Materia primă Mentha piperita L. în special în regiunea Mitcham (1750). Biologie. menta a fost între primele plante aromatice şi medicinale luate în cultură. cosmetică. iar la Bod a luat fiinţă o distilerie. Menta (Izma bună. La noi în ţară. în anul 1675. Mai târziu. alimentară etc.

4 .1. 3. Conţinutul de mentol la mentă este determinat şi de latitudinea geografică. iar la cel din ţara noastră.5 mm. felandren. uleiul volatil a avut 57. decât cele inferioare.6 % mentol.0. se utilizează herba (Menthae crispae herba recens) sau frunzele (Menthae crispae folium). Componentul principal al uleiului volatil de mentă este mentolul. Astfel.81 %. soi. Frunzele proaspete conţin circa 0. conţinutul de mentol a crescut la 75. Florile sunt ceva mai bogate în ulei volatil decât frunzele.42 %) şi mentofuran (26.Uleiul de mentă Mentolul Mentha crispa L. s-au identificat cca. cele mai tinere (frunzele superioare) conţin de 1 .5 %.25%. Herba are conţinutul de ulei volatil şi în funcţie de înălţimea de tăiere: la 10 cm de sus conţine 2. iar la 42° latitudine nordică a ajuns Ia 83. 26 compuşi chimici. uleiul de flori este mai sărac în mentol (36 . la 28° 5' latitudine.5 .4 %) şi mentofuran (2 .3 %. Produsul sitat (Menthae herba bruch) cuprinde fragmente de frunze ce trec prin sita de 1 . provenienţa şi condiţiile de cultură.4 % ulei volatil.4. Menta (izma bună) are conţinutul de ulei volatil în funcţie de varietate. în cantitate mare imprimă gust amărui). Compoziţia chimică În uleiul volatil de mentă. iar cele uscate 1 . 40 de compuşi. urmat de mentonă (7.37 %) şi mai bogat în mentonă (26 .25. precum şi cantităţi mici de alţi compuşi: pinen.4 % ulei volatil. Tulpina cu cât este mai groasă cu atât este mai săracă în ulei volatil.73.2 . În alte lucrări se arată că în stare uscată.75 % ulei volatil. iar la 30 cm de sus are 1. la 34° 5' latitudine nordică.2 ori mai mult ulei volatil. S-a constatat că şi frunzele au conţinut diferit în ulei volatil. frunzele conţin între 0. al cărui conţinut total (liber şi legat) este cuprins între 47 .4 .6 %.37 %). în general.

În herba predomină mentona în faza vegetativă. timol etc.Uleiul de mentă Mentolul limonen. cadinen. aldehida izobutirică şi izovalerică. predomină mentolul. La plantele umbrite şi în anii ploioşi se reduce proporţia de mentol şi creşte cea de mentonă. mircen. acizii acetic şi izovalerianic. cineol. iar în cea generativă. Mentofuran 5 .

a. Bi. Mo. Conţinutul variază în funcţie de o serie de factori ca soi. la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil şi neoizomentil. pe lângă valoarea lor aromatizantă în . carminative cosmetică şi parfumerie. în perioada de înflorire. Unii compuşi sunt consideraţi însă principii active.3 % ulei volatil. Conţinutul în carvona este foarte diferit între biotipuri.Menthae) atunci când se utilizează la extracţia de ulei volatil. La Mentha piperita se folosesc frunzele de mentă sau herba de mentă (Herba . Mentolul se găseşte liber şi parţial esterificat ca acetat şi izovaleri-anat de menţii. momentul recoltării. Fe. Na. energetice. stomahice. Conţinutul în mentol total variază intre 45 şi 70%.Uleiul de mentă Mentolul Pinen Menta creaţă conţine cca 1 . Ou. K. Pe lângă mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii lui. liposolibilitate şi antrenabilitate cu vapori de apă având proprietăţi dezinfectante. la ora 10 din zi. în primul rând sunt mono şi sesquiterpenice. Macro. Conţinutul maxim de ulei volatil. Întotdeauna aceste substanţe reprezintă un amestec de substanţe diferite. în mentă este. Uleiul de mentă îndeplineşte în regnul animal rolul de substanţă de rezervă. iar cel în mentonă între 8 si 24%. fiind folosită la producerea gumei de mestecat şi a unor paste de dinţi de calitate superioară. d-neomentol şi dneoizomentol. Alături de mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă. fiind lipsit de mentol.si microelementele sint prezente cu un conţinut de 10—12% şi sunt reprezentate de P. numite şi uleiuri esenţiale sunt secretate de celule şi ţesuturi specifice plantei. Carvona are un miros plăcut. Mn. condiţii pedoclimatice L-mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului volatil. Uleiul volatil este principalul principiu activ. 6 ş. varietate. în care compuşii principali sunt carvona (până la 70 % din ulei) şi linalool (până la 65 % din ulei). Ele se caracterizează prin volatilitate. Uleiurile volatile. d-izomentol. Ca. Zn. Mg. provenienţă.

piperitozida. pulegonă. a-cetoglutaric. al căror conţinut variază cu provenienţa. acizi organici ca acidul piruvic. care se datorează prezenţei polifenolilor şi taninurilor. α -terpinen. datorită uleiului volatil şi componenţilor săi. ferulic şi rosmarinic. carminativă. acizii cafeic. p-cumaric.8cineolul este prezent. De asemenea a fost semnalată prezenţa unor alcooli. Alături de aceşti componenţi s-au mai găsit în uleiul volatil hidrocarburi terpenitice ca α. 2-metilfuran. flavonoide. taninuri. acizii ursolic şi oleanolic. vitamina D2. o cetonă terpenică nesaturată. printre care α -terpineol. mento-furanul. în special 7ramnoglucozida luteolinei. iar cel în mentol scăzut. În materia vegetală s-au identificat glucide. enzime. mentozida. În cantitate mai mare degradează uleiul volatil. piperita. Are acţiune colagogă şi spasmolitică. hexanol. vitamina PP şi tocoferoli. măreşte conţinutul în mentonă şi scade conţinutul în 7 . Analiza uleiului volatil obţinut de la plantele crescute în umbră arată că uleiul volatil are un conţinut în mentonă sporit. Structura mentolului În frunze s-au mai găsit lipide β -sitosterol. Ca şi la M. vitamine ca acid ascorbic. coleretică şi stimulentă. După unii autori sau găsit în frunze carotenoide ca α . antispastică. scăzându-i calitatea şi conferindu-i un gust amărui. cariofilen-alcool. clorogenic. uşor analgezică. Frunzele de mentă au o acţiune stomahică. mentogenina. citronelol. cu un conţinut cuprins între 45 şi 60%. trans-sabinen hidrat. Majoritatea cercetătorilor sunt unanim de părere că azotul folosit singur sau în combinaţie cu alte elemente.Uleiul de mentă Mentolul Al treilea compus al uleiului volatil este un derivat furanic.şi β -carotină. În uleiul volatil sau mai găsit esteri şi fenolii timol şi carvacrol. hidrocarburile terpenice sunt prezente în uleiul volatil cu un conţinut ce variază între 5 şi 20%.şi βpinen. 1. cripto-xantina. 1. În cantitate mică acesta este necesar pentru un ulei volatil de bună calitate. colina. Componentul principal al uleiului volatil este carvona.8-cineol. α -felandren. camfen. camfor. iar mentolul există numai sub formă de urme. Compuşii oxigenaţi sunt prezenţi în uleiul volatil cu reprezentanţi ca piperitonă. limonen şi alţii.

8 . împotriva tulburărilor cardiace. Se foloseşte şi corectiv pentru gustul unor medicamente. vărsături. are o acţiune excitantă asupra terminaţiilor nervoase senzitive termice din piele şi mucoase (la început dând senzaţia de rece. în frecţii. în special pe specii de Brucella. Boldocolin. carminativă. extracte. greaţă. Preparatele de ulei de mentă au efect antibacterian (selectiv). Frunzele de mentă. cardiotonică. iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugină. 4. apoi de căldură locală accentuată). coleretică. Uleiul volatil de mentă intră în diferite produse farmaceutice romaneşti: Carbocif. Natterman). Cholagogum. Uleiul volatil şi mentolul. Andronescu.Uleiul de mentă Mentolul mentol. Metorin). ulei volatil sau componente ale acestuia intră în diferite preparate industriale. 1984 etc). au acţiune anestezică. Colebil. Anticolitic. remedii gastrointestinale (Ulcerotrat. Inhalant. Gastricard). asfixie şi moarte (A. vărsături. Hepatic. Menta se foloseşte în diferite ceaiuri medicinale: Antiasmatic. în cantităţi mici. Cantităţi mari de mentol pot produce intoxicaţii. fiind folosite în dermatologie şi otorinolaringologie. inhalaţii etc. greaţă. Se utilizează în tulburări digestive funcţionale (dispepsii). Antidiareic. încetinirea respiraţiei. Utilizări Uleiul volatil de mentă şi celelalte componente din plantă au acţiune stomahică. diminuează sau înlătură contracţiile muşchilor netezi din organele interne (acţiune antispastică). Datorită conţinutului ridicat în materii tanante a frunzelor (până la 8 %). acestea au acţiune antidiaretică. antivomitivă. E. Radu. inflamaţii biliare şi gastrointestinale etc. Iberogast. Uleiul volatil. analgezică. cum sunt medicamente colagoge şi pentru căile biliare (Rowachol. Saliform etc. Gastric. tratamentul unor afecţiuni respiratorii (Inhalant. spasme pilorice. administrate extern. hepatice sau hepato -sedative (Esberi-Nervin). rigiditate musculară câteva zile. Dietetic. manifestate prin dureri abdominale. De asemenea.

antiseptice şi de corectare a gustului şi mirosului. sau ca îngrăşământ organic. Asia. La noi în ţară.Uleiul de mentă Mentolul Mentolul este larg utilizat la prepararea unor paste de dinţi şi ape de gură. făcând destul de greoaie sistematizarea. răcoritor. 9 . America de Nord. datorită proprietăţilor răcoritoare. la prepararea lichiorurilor. 5. Soiuri Genul Mentha cuprinde numeroase specii şi varietăţi. După extragerea uleiului volatil. Rusia. cărora le imprimă un miros şi gust plăcut. menta face parte din cele mai importante plante medicinale cultivate. Principalii exportatori ai produselor sunt SUA. Mentholum (mentol). Grecia. Aetheroleum Menthae (ulei de mentă). Bulgaria. Câmpia Banatului. În Farmacopeea Română figurează: Menthae folium (frunza de mentă) cu cel puţin 1 % (v/g) ulei volatil. Uleiul volatil de mentă se foloseşte pe scară largă în industria alimentară. iar în condiţii de irigare şi în Câmpia Româna. bomboanelor. Aetheroleum Menthae intră în compusul Tincture anticholerina. Pe suprafeţe mai mari se cultivă în zona Bârsei. deşeurile constituie un furaj valoros având peste 18 % proteină şi 49 % grăsimi brute. Răspândire Speciile de mentă sunt răspândite în Europa. 6. după compostare cu gunoi de grajd. care se hibridează uşor între ele. Spania. Australia şi Noua Zeelandă. Africa de Nord. Ea este întâlnită frecvent şi în grădini. Menta este cunoscută ca plantă meliferă. Valea Oltului şi Mureşului.

perenă. faţa superioară netedă. Mentha piperita are tulpina şi nervurile frunzelor de culoare roşu . scurt pedunculate. producţii mai mici.Uleiul de mentă Mentolul Mai importante din punct de vedere economic sunt: M. rădăcina principală este înlocuită de rădăcini adventive crescute din partea inferioară a tulpinii (rizomului).gălbui. care formează la noduri rădăcini adventive. piperita L. 7.100 cm. Din producţia mondială de ulei volatil 58 % provine de la M. Frunzele sunt dispuse opus. cu tulpini şi nervuri de culoare verde şi flori albe. mai rezistentă la boli şi dăunători. (menta. Florile sunt grupate în cime spiciforme la subsuoara frunzelor de la vârful tulpinii principale şi a ramificaţiilor. iar partea aeriană puternic ramificată.8 cm lungime şi 1. fiind cultivată mai ales în Franţa. Mentha Camus ("white mint"). izmă bună sau mintal). M. ceai inferioară cu nervuri evidente. cu numeroase ramificaţii fibroase. iar cele mature au perii mai ales pe nervurile de pe faţa inferioară. scurt pediculate. arvensis 29 % de la M. cu marginea serată. Spre sfârşitul anului întâi de vegetaţie. Particularităţi biologice Menta este o plantă ierboasă. de 3 . piperita 13 %. glabră sau cu peri scurţi pe muchii.violet şi flori violacee. cu pretenţii mai ridicate. mai productivă dar cu ulei de calitate mai slabă. de culoare verde sau cu nuanţe violacee.2. ascuţite la vârf. dar cu ulei de calitate mai bună. frunzele tinere mai păroase. La baza tulpinii iau naştere stoloni aerieni.5 . Menta crispata(menta creaţă). Tulpina aeriană este ascendentă sau erectă înaltă de 50 . Florile sunt zigomorfe.5 cm lăţime. Rădăcina în primul an de vegetaţie este formată dintr-un pivot brun . frunze mici şi lăstari. oval lanceolate. cu patru muchii. cu rizomi şi stoloni. de cca 7 10 . arvensis.

în următoarele trei zile. Condiţionarea Uscarea frunzelor de mentă se face la umbră (şoproane. suficient de umed însă însorit. Florile sunt hermafrodite. 10. din frunze se înlătură resturile de plante. late de 0. apoi zilnic o dată. Menta înfloreşte din luna iunie până în septembrie.40 kg). 9. poduri. iar uscarea durează 5-41 zile (în încăperi uscate şi bine aerisite). Toxicitatea uleiului de mentă Uleiul de menta si preparatele de uz extern derivate din acesta nu se aplica în zona ochilor deoarece poate duce la fenomene iritative ale mucoasei oculare. temperaturile ridicate dăunează producţiei de ulei. sunt dispuse în caliciul persistent. 1 mm lungime. Pe toate organele vegetative aeriene se găsesc glande oleifere. de cca. La plantele crescute la umbră. ovoide. tetranucule. iar din iarbă. Cerinţele faţă de climă şi sol Menta pretinde un climat mai răcoros. pătule) sau la soare. La umbră. În zonele răcoroase. producţia de ulei este de asemenea scăzută. 8.Uleiul de mentă Mentolul mm. pânză de sac. Frunzele se întorc de 2 – 3 ori în prima zi. Ambalarea frunzelor se face în lăzi speciale (căptuşite cu hârtie de culoare închisă. În perioada creşterii intense. la recolta din vară. buruienile sau alte plante). conţinutul de ulei volatil în frunze este mai mare decât la cea din toamnă (la ultima este însa mai mare procentul de mentol în ulei).lucioasă. în cantitate de 30 . prelate. conţinutul în ulei volatil este mai mic şi calitatea uleiului mai slabă (scade mentolul şi creşte procentul de mentonă).5 mm. Chiar şi la aceeaşi cultură. La soare uscarea durează 5-6. densitatea mai mare aflându-se pe partea dorsală a frunzelor. Uleiul 11 . Fructele. însă sunt şi unele unisexuat femele. frunzele se aşează pe hârtie albă. cu suprafaţa brună . rogojini.

deoarece produce obişnuinţă. 12 . vărsături sau alte fenomene toxice.Uleiul de mentă Mentolul volatil de menta se va folosi cu prudenţă. deoarece supradozarea poate duce la aparitia unor fenomene nedorite ca greaţă. Ceaiul de mentă nu se va folosi permanent sau pe perioade îndelungate. Ceaiul de mentă nu este indicat în doze mari în ulcerul gastric sau duodenal.

Bucureşti 1986. Editura Academic Press.Tehnologia materiilor prime vegetale.Uleiul de mentă Mentolul Bibliografie  Sevastiţa Muste .Plante medicinale şi aromatice.  Leon Sorin Muuntean .1987. Editura Militară.tezaur natural în terapeutică. Dumitru Raducanu . Cluj Napoca 2004.Bucuresti.org 13 .Tratat de plante medicinale şi aromatice cultivate.Gabriel Racz .  Evdochia Coiciu. Editura Risoprint.  Emil Păun. Bucureşti 1985. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Volumul 1.  Ştefan Mocanu. Cluj Napoca 2007.wikipedia.Plantele medicinale .  www. Editura Academiei Republicii Populare Române.Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane. Aurel Mihalea .