Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

REFERAT

Student: Tatarusanu Mirela-Iuliana Grupa: CATB IV 2011

........................................................................................................ Răspândire.............. Particularităţi biologice....3 2........................................ Compoziţia chimică.................................Uleiul de mentă Mentolul CUPRINS 1..................................13 2 ....................................................................11 Bibliografie.................... Cerinţele faţă de climă şi sol.................................................................................... Ecologie.........................................4 4............................. Toxicitatea uleiului de mentă...............................................................................11 10...............................................................................3 3............................... Soiuri.............................. Utilizări.................................................................................................8 5.....9 7................. Materia primă ........................................................................................................9 6................. Importanţă............................................................ Biologie.....................................11 9...................................10 8................................ Condiţionarea.....................

Menta s-a răspândit întâi în Anglia. piperascens Mal. care a apărut probabil spontan. în special în regiunea Mitcham (1750). Mai târziu. unde au fost menţionate însuşirile sale terapeutice. Menta arvensis 2. de către un cultivator englez. iar la Bod a luat fiinţă o distilerie. în anul 1675. în stare proaspătă (Menthae herba recens.e. Biologie. fiind folosite în industria farmaceutică. Ecologie Menta este cunoscută din antichitate fiind amintită în scrierile greceşti şi în cele latineşti. fiind evidenţiat în Anglia. la Cluj. Mintă) cultivată este un hibrid steril între două specii de mentă. cosmetică. Japonia este prima ţară din lume care a exportat mentol. Materia primă Mentha piperita L. În "Papyrus Ebers" se arăta că menta a fost folosită în Egipt cu 1550 ani î. De la 3 . frunze şi tulpini subţiri. Din acest considerent i se mai spune şi mentă englezească. Menta (Izma bună. cultivându-se pe tot globul. alimentară etc. Menthae recens) sau uscată (Menthae herba) care conţin ulei volatil.Uleiul de mentă Mentolul 1.n. se cultivă pentru frunze (Menthae folium\ Menthae piperitae folium) sau partea aeriană. Importanţă. Pater în anul 1908. apoi în alte zone pe glob. În Japonia s-a cultivat din vechime Menta arvensis var. Menta este una din cele mai răspândite plante medicinale şi aromatice. (menta japoneză). Prima cultură experimentală de mentă a fost făcută de B. menta s-a cultivat în scopuri industriale în Ţara Bârsei. menta a fost între primele plante aromatice şi medicinale luate în cultură. în jurul Braşovului. La noi în ţară.

la 28° 5' latitudine. soi. S-a constatat că şi frunzele au conţinut diferit în ulei volatil.4 %) şi mentofuran (2 .5 %. 4 . se utilizează herba (Menthae crispae herba recens) sau frunzele (Menthae crispae folium). Produsul sitat (Menthae herba bruch) cuprinde fragmente de frunze ce trec prin sita de 1 .4. 3.1.6 %. felandren. al cărui conţinut total (liber şi legat) este cuprins între 47 .73. conţinutul de mentol a crescut la 75. În alte lucrări se arată că în stare uscată.4 .37 %).5 mm. Florile sunt ceva mai bogate în ulei volatil decât frunzele. uleiul de flori este mai sărac în mentol (36 . 40 de compuşi.4 % ulei volatil. în general. Astfel.2 .2 ori mai mult ulei volatil.Uleiul de mentă Mentolul Mentha crispa L.5 . la 34° 5' latitudine nordică. provenienţa şi condiţiile de cultură.75 % ulei volatil.37 %) şi mai bogat în mentonă (26 . iar la 42° latitudine nordică a ajuns Ia 83.6 % mentol. s-au identificat cca. iar la cel din ţara noastră.0. Tulpina cu cât este mai groasă cu atât este mai săracă în ulei volatil. urmat de mentonă (7. Componentul principal al uleiului volatil de mentă este mentolul. Conţinutul de mentol la mentă este determinat şi de latitudinea geografică. decât cele inferioare.42 %) şi mentofuran (26.25%. 26 compuşi chimici. iar la 30 cm de sus are 1. Frunzele proaspete conţin circa 0.4 % ulei volatil.3 %.81 %.25. precum şi cantităţi mici de alţi compuşi: pinen. în cantitate mare imprimă gust amărui). cele mai tinere (frunzele superioare) conţin de 1 . iar cele uscate 1 . frunzele conţin între 0. uleiul volatil a avut 57. Herba are conţinutul de ulei volatil şi în funcţie de înălţimea de tăiere: la 10 cm de sus conţine 2. Menta (izma bună) are conţinutul de ulei volatil în funcţie de varietate. Compoziţia chimică În uleiul volatil de mentă.

În herba predomină mentona în faza vegetativă. acizii acetic şi izovalerianic. iar în cea generativă. timol etc. Mentofuran 5 .Uleiul de mentă Mentolul limonen. La plantele umbrite şi în anii ploioşi se reduce proporţia de mentol şi creşte cea de mentonă. cadinen. aldehida izobutirică şi izovalerică. predomină mentolul. cineol. mircen.

Ele se caracterizează prin volatilitate. carminative cosmetică şi parfumerie. la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil şi neoizomentil. energetice. varietate. Conţinutul variază în funcţie de o serie de factori ca soi. provenienţă.Uleiul de mentă Mentolul Pinen Menta creaţă conţine cca 1 . d-neomentol şi dneoizomentol. Mn. fiind lipsit de mentol. Unii compuşi sunt consideraţi însă principii active. fiind folosită la producerea gumei de mestecat şi a unor paste de dinţi de calitate superioară.3 % ulei volatil. stomahice.Menthae) atunci când se utilizează la extracţia de ulei volatil. în primul rând sunt mono şi sesquiterpenice. în care compuşii principali sunt carvona (până la 70 % din ulei) şi linalool (până la 65 % din ulei). Carvona are un miros plăcut. Pe lângă mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii lui. Mentolul se găseşte liber şi parţial esterificat ca acetat şi izovaleri-anat de menţii. La Mentha piperita se folosesc frunzele de mentă sau herba de mentă (Herba . momentul recoltării. Conţinutul maxim de ulei volatil. 6 ş. în mentă este. în perioada de înflorire. la ora 10 din zi. pe lângă valoarea lor aromatizantă în . Întotdeauna aceste substanţe reprezintă un amestec de substanţe diferite. liposolibilitate şi antrenabilitate cu vapori de apă având proprietăţi dezinfectante. Zn. numite şi uleiuri esenţiale sunt secretate de celule şi ţesuturi specifice plantei. Ca. d-izomentol. Mg. Na. Uleiurile volatile. Conţinutul în carvona este foarte diferit între biotipuri. K. Alături de mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă. Ou. Bi. Uleiul volatil este principalul principiu activ. Mo. Macro. iar cel în mentonă între 8 si 24%.si microelementele sint prezente cu un conţinut de 10—12% şi sunt reprezentate de P. Fe. Uleiul de mentă îndeplineşte în regnul animal rolul de substanţă de rezervă.a. Conţinutul în mentol total variază intre 45 şi 70%. condiţii pedoclimatice L-mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului volatil.

scăzându-i calitatea şi conferindu-i un gust amărui. cripto-xantina. hidrocarburile terpenice sunt prezente în uleiul volatil cu un conţinut ce variază între 5 şi 20%. datorită uleiului volatil şi componenţilor săi.8cineolul este prezent. taninuri. Structura mentolului În frunze s-au mai găsit lipide β -sitosterol. hexanol. vitamina D2. camfor. vitamine ca acid ascorbic. mentogenina. În cantitate mai mare degradează uleiul volatil. al căror conţinut variază cu provenienţa. camfen. trans-sabinen hidrat. 2-metilfuran. a-cetoglutaric. Analiza uleiului volatil obţinut de la plantele crescute în umbră arată că uleiul volatil are un conţinut în mentonă sporit. limonen şi alţii. mentozida. În materia vegetală s-au identificat glucide. mento-furanul. o cetonă terpenică nesaturată. De asemenea a fost semnalată prezenţa unor alcooli. cariofilen-alcool. p-cumaric. acizi organici ca acidul piruvic. vitamina PP şi tocoferoli. carminativă. 1. printre care α -terpineol. ferulic şi rosmarinic. α -felandren.şi β -carotină. colina. iar cel în mentol scăzut. cu un conţinut cuprins între 45 şi 60%. α -terpinen. iar mentolul există numai sub formă de urme. coleretică şi stimulentă. acizii ursolic şi oleanolic. Alături de aceşti componenţi s-au mai găsit în uleiul volatil hidrocarburi terpenitice ca α. măreşte conţinutul în mentonă şi scade conţinutul în 7 .Uleiul de mentă Mentolul Al treilea compus al uleiului volatil este un derivat furanic. clorogenic. în special 7ramnoglucozida luteolinei. Are acţiune colagogă şi spasmolitică. antispastică. În cantitate mică acesta este necesar pentru un ulei volatil de bună calitate. care se datorează prezenţei polifenolilor şi taninurilor. În uleiul volatil sau mai găsit esteri şi fenolii timol şi carvacrol. piperita. După unii autori sau găsit în frunze carotenoide ca α . Ca şi la M. flavonoide. Frunzele de mentă au o acţiune stomahică. uşor analgezică. enzime.8-cineol. pulegonă. piperitozida. Componentul principal al uleiului volatil este carvona. 1. Compuşii oxigenaţi sunt prezenţi în uleiul volatil cu reprezentanţi ca piperitonă.şi βpinen. Majoritatea cercetătorilor sunt unanim de părere că azotul folosit singur sau în combinaţie cu alte elemente. citronelol. acizii cafeic.

spasme pilorice. Iberogast. Hepatic. inhalaţii etc. încetinirea respiraţiei. remedii gastrointestinale (Ulcerotrat. analgezică. Cholagogum. diminuează sau înlătură contracţiile muşchilor netezi din organele interne (acţiune antispastică). Anticolitic. E. cum sunt medicamente colagoge şi pentru căile biliare (Rowachol. Antidiareic. acestea au acţiune antidiaretică. Uleiul volatil şi mentolul. au acţiune anestezică. apoi de căldură locală accentuată). Gastric. asfixie şi moarte (A. cardiotonică. greaţă. De asemenea. rigiditate musculară câteva zile. Uleiul volatil. Boldocolin. Andronescu. iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugină. vărsături. are o acţiune excitantă asupra terminaţiilor nervoase senzitive termice din piele şi mucoase (la început dând senzaţia de rece. antivomitivă. Metorin). Dietetic. Se foloseşte şi corectiv pentru gustul unor medicamente. greaţă. Gastricard). vărsături.Uleiul de mentă Mentolul mentol. în frecţii. manifestate prin dureri abdominale. fiind folosite în dermatologie şi otorinolaringologie. Radu. Utilizări Uleiul volatil de mentă şi celelalte componente din plantă au acţiune stomahică. Inhalant. Menta se foloseşte în diferite ceaiuri medicinale: Antiasmatic. 1984 etc). Colebil. Natterman). tratamentul unor afecţiuni respiratorii (Inhalant. hepatice sau hepato -sedative (Esberi-Nervin). 8 . Uleiul volatil de mentă intră în diferite produse farmaceutice romaneşti: Carbocif. Frunzele de mentă. Preparatele de ulei de mentă au efect antibacterian (selectiv). Saliform etc. împotriva tulburărilor cardiace. extracte. Se utilizează în tulburări digestive funcţionale (dispepsii). Datorită conţinutului ridicat în materii tanante a frunzelor (până la 8 %). în special pe specii de Brucella. carminativă. Cantităţi mari de mentol pot produce intoxicaţii. ulei volatil sau componente ale acestuia intră în diferite preparate industriale. în cantităţi mici. inflamaţii biliare şi gastrointestinale etc. coleretică. 4. administrate extern.

care se hibridează uşor între ele. după compostare cu gunoi de grajd. bomboanelor. Africa de Nord. datorită proprietăţilor răcoritoare. Aetheroleum Menthae (ulei de mentă). Pe suprafeţe mai mari se cultivă în zona Bârsei. Principalii exportatori ai produselor sunt SUA. iar în condiţii de irigare şi în Câmpia Româna. menta face parte din cele mai importante plante medicinale cultivate. 6. răcoritor. Grecia. 9 . cărora le imprimă un miros şi gust plăcut. Menta este cunoscută ca plantă meliferă. Câmpia Banatului. Mentholum (mentol). Ea este întâlnită frecvent şi în grădini. Soiuri Genul Mentha cuprinde numeroase specii şi varietăţi. sau ca îngrăşământ organic. Spania. În Farmacopeea Română figurează: Menthae folium (frunza de mentă) cu cel puţin 1 % (v/g) ulei volatil. antiseptice şi de corectare a gustului şi mirosului. deşeurile constituie un furaj valoros având peste 18 % proteină şi 49 % grăsimi brute. După extragerea uleiului volatil. Bulgaria. 5.Uleiul de mentă Mentolul Mentolul este larg utilizat la prepararea unor paste de dinţi şi ape de gură. Asia. la prepararea lichiorurilor. făcând destul de greoaie sistematizarea. Aetheroleum Menthae intră în compusul Tincture anticholerina. Răspândire Speciile de mentă sunt răspândite în Europa. Valea Oltului şi Mureşului. America de Nord. Australia şi Noua Zeelandă. Rusia. La noi în ţară. Uleiul volatil de mentă se foloseşte pe scară largă în industria alimentară.

100 cm. glabră sau cu peri scurţi pe muchii. fiind cultivată mai ales în Franţa. mai productivă dar cu ulei de calitate mai slabă. dar cu ulei de calitate mai bună. cu marginea serată. piperita L. frunze mici şi lăstari. scurt pediculate. de cca 7 10 . mai rezistentă la boli şi dăunători. 7. de culoare verde sau cu nuanţe violacee. perenă. Frunzele sunt dispuse opus. iar cele mature au perii mai ales pe nervurile de pe faţa inferioară. cu tulpini şi nervuri de culoare verde şi flori albe. cu patru muchii.8 cm lungime şi 1. izmă bună sau mintal). piperita 13 %. (menta. cu numeroase ramificaţii fibroase. care formează la noduri rădăcini adventive. Florile sunt zigomorfe. producţii mai mici. Spre sfârşitul anului întâi de vegetaţie. faţa superioară netedă. ascuţite la vârf.gălbui. arvensis. frunzele tinere mai păroase. M.Uleiul de mentă Mentolul Mai importante din punct de vedere economic sunt: M.violet şi flori violacee. Tulpina aeriană este ascendentă sau erectă înaltă de 50 . cu pretenţii mai ridicate. Mentha Camus ("white mint"). Rădăcina în primul an de vegetaţie este formată dintr-un pivot brun . arvensis 29 % de la M. cu rizomi şi stoloni. Din producţia mondială de ulei volatil 58 % provine de la M. Florile sunt grupate în cime spiciforme la subsuoara frunzelor de la vârful tulpinii principale şi a ramificaţiilor.5 cm lăţime. Particularităţi biologice Menta este o plantă ierboasă. iar partea aeriană puternic ramificată. de 3 . Mentha piperita are tulpina şi nervurile frunzelor de culoare roşu . ceai inferioară cu nervuri evidente.5 .2. rădăcina principală este înlocuită de rădăcini adventive crescute din partea inferioară a tulpinii (rizomului). scurt pedunculate. Menta crispata(menta creaţă). La baza tulpinii iau naştere stoloni aerieni. oval lanceolate.

La plantele crescute la umbră. poduri. Frunzele se întorc de 2 – 3 ori în prima zi. Pe toate organele vegetative aeriene se găsesc glande oleifere. Florile sunt hermafrodite.Uleiul de mentă Mentolul mm. 1 mm lungime. din frunze se înlătură resturile de plante. pânză de sac. Condiţionarea Uscarea frunzelor de mentă se face la umbră (şoproane. Toxicitatea uleiului de mentă Uleiul de menta si preparatele de uz extern derivate din acesta nu se aplica în zona ochilor deoarece poate duce la fenomene iritative ale mucoasei oculare. tetranucule. 10. La soare uscarea durează 5-6. ovoide. apoi zilnic o dată. în următoarele trei zile. În zonele răcoroase. În perioada creşterii intense. temperaturile ridicate dăunează producţiei de ulei. de cca.5 mm.lucioasă. Menta înfloreşte din luna iunie până în septembrie. 8. Uleiul 11 . Chiar şi la aceeaşi cultură. la recolta din vară. Cerinţele faţă de climă şi sol Menta pretinde un climat mai răcoros. 9. Fructele. iar din iarbă. conţinutul de ulei volatil în frunze este mai mare decât la cea din toamnă (la ultima este însa mai mare procentul de mentol în ulei). sunt dispuse în caliciul persistent.40 kg). densitatea mai mare aflându-se pe partea dorsală a frunzelor. producţia de ulei este de asemenea scăzută. late de 0. frunzele se aşează pe hârtie albă. buruienile sau alte plante). pătule) sau la soare. prelate. La umbră. cu suprafaţa brună . iar uscarea durează 5-41 zile (în încăperi uscate şi bine aerisite). însă sunt şi unele unisexuat femele. conţinutul în ulei volatil este mai mic şi calitatea uleiului mai slabă (scade mentolul şi creşte procentul de mentonă). suficient de umed însă însorit. în cantitate de 30 . Ambalarea frunzelor se face în lăzi speciale (căptuşite cu hârtie de culoare închisă. rogojini.

Ceaiul de mentă nu se va folosi permanent sau pe perioade îndelungate. deoarece produce obişnuinţă.Uleiul de mentă Mentolul volatil de menta se va folosi cu prudenţă. 12 . Ceaiul de mentă nu este indicat în doze mari în ulcerul gastric sau duodenal. deoarece supradozarea poate duce la aparitia unor fenomene nedorite ca greaţă. vărsături sau alte fenomene toxice.

Editura Academiei Republicii Socialiste România.Plante medicinale şi aromatice.Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane. Volumul 1.  Evdochia Coiciu. Aurel Mihalea .Tratat de plante medicinale şi aromatice cultivate.wikipedia. Cluj Napoca 2007.  Ştefan Mocanu. Dumitru Raducanu .org 13 . Editura Academiei Republicii Populare Române.tezaur natural în terapeutică.  www. Editura Academic Press.Plantele medicinale .1987. Bucureşti 1986. Editura Militară.  Emil Păun. Cluj Napoca 2004. Bucureşti 1985.Gabriel Racz .Uleiul de mentă Mentolul Bibliografie  Sevastiţa Muste .  Leon Sorin Muuntean .Bucuresti.Tehnologia materiilor prime vegetale. Editura Risoprint.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful