Arhimede 1-2.2004

ARHIMEDE ~~:!
;~
februarie
revistă cultură matematică
"'
f-~ articole· • note matematice ·

• testare natională
•
• bacalaureat i ·
• olimpiade • admitere la
facultate • probleme propuse
probleme rezolvate !
·· • divertisment matematic • 1 ·
'[_,~-
.,.--,
Aplicaţii ale
. matematicii în:
• informatică
• fi Zi Că ,
•• chimie
astronomie
•· biologie
•• medicină
econonne
I)
•••• ştiinţe sociale
arte
I t u r a
Olt U,
ralela AS
ARfflMEDE Â Nr. l-2/2004 ianuarie-februarie
CONTENTS
• On a problem proposed to „V. Vâlcovici" mathematical contest,

D.M Bătineţu-Giurgiu ........................................................................................ 2
• An extention ofa theorem belonging to Lagrange,
Pantelimon George Popescu ............................................................................... 5
• Statements ofthe problems and solutions ofthe problems proposed to the
National Contest ofthe Arhimede Review........................................................... 9
• The mathematical contest „Grigore C. Moisil",
Alexandru Blaga şi Ovidiu Pop ......................................................................... 25
• On the last ,,n" digits ofthe product oftwo numbers,
Romanţa Ghiţă şi Ioan Ghiţă ............................................................................ 31
• On some algebric and trigonometrica} identities, Diana Alexandrescu ............ 34
• Irish Mathematical Ol)'IDpiad ............................................................................ 36
• Sofia Kovalevskaia (1850- 1891),
Nicoleta Francisca Goşoniu şi Niculaie Marin Goşoniu .................................. 39
• Solved problems ................................................................................................ 44
• Proposed problems ....... :······"················..····"················· ................................... 52
• Preparing the mathematical olympiads ............................................................. 58
• The problem-solvers' column ............................................................................ 59
COLABORATORI Al REVISTEI ARHIMEDE

prof. Romulus Borţoş (Alba-Iulia), prof. Ion Burcă (Slatina), prof. Daniela Chiteş
(Bucureşti), prof. Virgilius Dan (Sibiu), prof. Vasilica Dilimoţ-Niţă (Bucureşti), prof.
Ovidiu-Gabriel Dinu (Bălceşti), prof. Nicoleta Duţă (Bucureşti), prof. Luminiţa
Enache (Bucureşti), prof. Maria Filip (Bucureşti), prof. Comei Gănescu (Bucureşti),
prof. Florian Ghiţă (Bucureşti), prof. Marian Ghiţă (Constanţa), prof. Gheorghe
Giurgiu (Dej), prof. Iulian Gogoaşă (Giurgiu), prof. Ion Ioniţă (Bucureşti), înv.
Nicolae Iordănescu (Găeşti), prof. Viorica Ivan (Bucureşti), prof. LV. Maftei
(Bucureşti), prof. Claudia Marchitan (Suceava), prof. Ion Marin (Bucureşti), prof.
Adriana Mariş (Lugoj), prof. Adişor Nistor (Bucureşti), prof. Liviu Oprişescu
(Bucureşti), prof. Alexandru Pavel (Mangalia), prof. Petre L Petre (Bucureşti), prof.
Anca Popa (Bucureşti), prof. Nicoleta Popa (Bucureşti), prof. Marin Popescu (Bucu
reşti), prof. Aida Preda (Bucureşti), prof. Ioana Speranţa Sevcenco (Bucureşti), prof.
Mariana Sideriaş (Bucureşti), prof. Radu Stănici (Giurgiu), prof. Cerasela Teslean
(Bucureşti), prof. Viorel Zlate (Bucureşti).
◄
ARHIMEDE Â Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
AsUPRA UNEI PROBLEME DE CONCURS*

D.M. BATINEŢU-GIURGIU
Abstract
The purpose of this note is to give a generaliza- În această notă se generalizează o problemă de
tion of a problem proposed to "Victor Vâlcovici" concurs.
mathematical contest. Se ştie că dacă şirul de numere pozitive are pro-
prietatea că 2Xn+1 s Xn + Xn+2, V n ~ 1, atunci
şirul (Xn+1 - Xn)n:!1 este convergent şi în cazul de
convergenţă lim Xn = lim (Xn+1 - Xn).

ll-loO n ll-loO
La Concursul Interjudeţean de matematică „Victor Vâlcovici", Brăila 16 mai

1998, Nicu Boboc a propus problema:
Se consideră un şir (xn)n::!t de numere reale astfel încât xn+t :s;; xn +xn+l pen-
2
tru orice n ~ 1. Să se arate că şirul (xn) este convergent, dacă şi numai d~că
n n::!1
şirul (xn+t -xn)n::!l este convergent şi în cazul convergenţei lim xn = li.m.(xn+I -xn).
n ➔m n n ➔m
în cele ce urmează vom arăta că dacă (xn)n::!I este un şir de numere reale
nenule cu proprietatea că: 2 · xn+t ~ xn + xn+l , ('V) n e N*, ( 1)
sau 2xn+t ~ xn + xn+l , ('V) n e N*, (2), atunci şirul ( xn ) are limită şi în plus
n n::!I
li.m. xn
n➔m n
=li.m.(xn+I -xn), (3).
n ➔m
Fără a restrânge generalitatea vom presupune că şirul (xn)n::!I verifică numai

relaţiile (1), (pentru cazul când sunt verificate numairelaţiile (2), se procedează
analog).
(~).Presupunem că şirul (xn+t -xn)n::!I • are limită finită sau infinită. Aplicând
teorema Cesaro-Stolz obţinem:
• La a 70-a aniversare de Ia naşterea lui Nicu Boboc
-►
ARHIMEDE .A Nr.· 1-2/2004 ianuarie-februarie
. Xn -- }'1Ill Xn+I -Xn -- lim(Xn+I - Xn ) , (4) .

1un
n➔m n n ➔m(n+l)-n n ➔ m
(⇒ ). Presupunem că şirul (xn) are limită, finită sau infinită. Condiţia (1)
n n~I
este echivalentă cu xn+I - xn S xn+l - xn+i , ('v') n e N*, ( 5), ceea ce ne arată că şirul
(xn+i-Xn)n~• este crescător şi deci există lim(xn+i-xn)=aeR. Conform
n ➔m
enunţului, există lim xn = b e R . Sunt îndeplinite condiţiile de aplicare a teoremei

n ➔m n
Cesaro-Stolz şi atunci: b = lim xn = lim Xn+I -xn = lim(xn+I -xn) = a, (6).

·_ , n➔ m n n ➔ m (n + 1) - n n ➔m
Din relaţiile (5) şi (6) deducem imediat cerinţele problemei lui Nicu Boboc.
Observaţie: Condiţiile ( l) sunt condiţii care ne asigură de faptul că reciproca
teoremei Cesaro-Stolz, funcţionează. Prin urmare şirul (xn) are limită, dacă şi
n n~I
numai dacă şirul (xn+i -xn>n~I este monoton şi are limită.
în continuare notăm S(R) = {(xn>n~ilxn e R, ('v') n e N*}şi considerăm ope-
ratorul I:!:,. : S(R) ➔ S(R) definit astfel:
Dacă x=(xn>n~,,y=(Yn>n~I e S(R) atunci âX = y <=> Yn =âXn =Xn+l -xn,
('v') n e N*.
Pentru orice k e N*, definim l:!:,.(k) =â(l:!:,.(k-t)) cu 1:!:,.0 = operatorul identitate al
lui S(R) adică I:!:,.<0>x = x, ('v') x e S(R).
Prin urmare y = l:!:,.(klx <=> Yn = l:!:,.(klxn, ('v') n e.N* şi 1:!:,.<0>xn =xn, ('v') ne N*.
Propoziţia 1. Dacă y =l:!:,.<klx,k e N*, atunci:

Yn =lklxn =Xn+k-Cl •xn+k-1 +Cf •xn+k-2 - ... +(-1)' -C~ ·Xn+k-1 + ... +(-1}1-C! •xn =
k
=L(-1)' ·Ci ·Xn+k-1 • (7).
f=O
Demonstraţie: Vom demonstra propoziţia prin metoda inducţiei matematice.
Pentru k = 1 avem Yn =l:!:,.xn = Xn+I -xn =c, • Xn+I
0
-c: ·
xn, ('v') n e N*, ceea
ce arată că egalitatea (7) este adevărată pentru k = 1.
Să presupunem că relaţia (7) este adevărată pentru k· e N* şi să .demonstrăm
că ea este adevărată şi pentru k + 1. într-adevăr,
1 1
.
l:!:,.(k+llxn =â(l:!:,.(klxn)=!::.(:t(-1) -~n+k-1)~ :t(-1) ·C~ ·âXn+k-1 =:t(~l)' -C~ •
1=0 , ..o ,.. o
◄
ARHIMEDE A Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
k k
• (xk+k+I-{ - Xn+k-{) = L (-1)' . C! . Xn+k+l-1 + L (-Ii+! . C! . Xn+k-{ = ct • Xn+k+I +
i=0 i=0
k k~
+ L (-1)' . C! . Xn+k+l-1 + L (-1r• . C! . Xn+k-1 + (-1)1+1 . c; . xn = c2+1 . Xn+k+I +
i=I l=0
k k
+ L (-1)' . C! . Xn+k+l-1 + L (-1)1 . 1
c t • Xn+k+I-J + (-1)1+! . c::: - xn = cf+1 . Xn+k+I +
l=I /=I
k k
+ L(-1)' ·(C! +ctl)·Xn+k+l-i +(-1)1+1.c::11 •Xn =C2+1 ·Xn+k+I + L(-1)' -ct•.
M . M
k+I
• xn+k+l-t + (- l)k+I · c::: • Xn = L (-1)' · C!+i · xn+k+l-t ~ adică relaţia (7) este
1=0
adevărată şi pentru k + 1, deci ea este adevărată pentru orice k e N*.
Observaţie: în demonstraţia propoziţiei 1 am reprodus de fapt demonstraţia

formulei binomului lui Newton sau demonstraţia formulei derivatei de ordinul n e
e N* a problf?mei a două funcţii derivabile de n ori (Formula lui Leibniz).
Teoremă: Fie (xn)n:i:i un şir de numere reale cu proprietatea că şirul
(t?>xn)n:i:i, k e N* este monoton. Atunci şirul (x:) are limită, dacă şi numai
n n:1:1
dacă şirul (ACklxn)n:i:I are limită şi în plus lim Â(klxn = kl• lim X: , (8).
n ➔m n ➔ mn
Demonstraţie:
( <=). Aplicăm de k ori teorema Cesaro-Stolz şi obţinem:
A(k-1) • A(k-l)xn
Daca- . - 1·im uA(k)xn ⇒ există
există
• - 1· Ll Xn
im----"- ⇒
• -
există
lim Ll ⇒ ... ⇒
• n➔m n➔m n n➔m n2
⇒ există
. - 1·i ml.lxn
~
• -
⇒ există
lim -r
xn p .
. nn urmare,
n➔m n n ➔ mn
A- 1 A- 1 A(2)
• Xn }'Im--=
IIm-= LM.n 1•Im-""""'--,----'-.,..=
Xn+I - Xn
I.Dl-"-'"--_.._=-• lim --=-•
}' Xn+I -Xn LM.n 1•Im--=
Ll Xn
n➔m nk n➔m Ânk n➔m (n + 1)1 - nk n➔m k. nk-l k n➔m nk-l k n➔m Ânk-l
1 . A< 2>xn 1 A< 2>x
=-•li.m-----"-- ---•lim--n =
k n➔m (k-1) •nk-l k(k-1) n➔m nk-l
►
(⇒). Există lim x� eR. Deoarece (�<k>xn t, este monoton (îară a restrânge
n➔m n
generalitatea presµpunem că (�<k> xJn �i este crescător). Rezultă atunci că �xistă

lim �<k>xn = a eR şi atunci procedând ca mai sus, obţinem că:
n➔m
lim �(k)Xn = k!-lim .5'_.

k
n➔m n➔mn
Cu aceasta teorema este demonstrată.
Observaţie: Pentru k = 1 obţinem rezultatul de la începutul notei din care de
ducem imediat problema lui Nicu Boboc.
Bibliografie
[1] Bătineţu, M.D., Şiruri, Editura Albatros, Bucureşti, 1979.
0 EXflNDERE A TEOREMEI LUI LAGRANGE

PANTELIMON GEORGE POPESCU, elev,
Colegiul naţional „Sf. Sava", Bucureşti
Abstract
The purpose of this note is to give an extension În cele ce urmează propunem o extindere a teo
of the classical theorem of Lagrange from remei lui Lagrange. Ilustrăm utilitatea acestei
mathematical analysis and to give some applica extinderi propunând o metodă pentru imbună
tions to inequalities. tă�rea şi generalizarea clasei inegalită�lor ce se
pot demonstra prin teorema lui Lagrange.
Teorema I
Fie n un număr natural nenul şif. [a, b] ➔Ro funcţie oarecare care verifică
următoarele proprietăţi:
1./continuă pe intervalul închis [a, b];
2./derivabilă pe intervalul deschis (a, b); (a, b eR, a< b).
Atunci există o mulţime de puncte {c, I c1 e (a,b),undei = l, ... ,n} astfel încât:
�f'(c,)
f(b)- f(a) =
b-a n
Demonstraţie: Vom împărţi intervalul [a , b] în n intervale de lungimi egale şi vom
nota cu a,xi ,x2, ••• ,xn _,,b capetele intervalelor astfel obţinute:
◄
al1-_ __.~_1_ x~ ... ~~1

..... I
Este uşor de observat că lungimea fiecăruia dintre intervalele de mai sus este
-b-a ~ x -a= x - x =... =xn-t - xn-l =b - xn-t =-

- , adi ca: b-a- , (1) . V om ap1·1ca
1 2 1
n n
teorema lui Lagrange funcţiei/ separat pe intervalele [a,x1],[x1,x2 ], ••• ,[xn-t•b] şi,
ţinând cont de egalităţile (1), vom obţine:
(3) c1 e (a,x1) astfel încât f(x{: [(a) /'(c1)
n
(3) c2 e (x1, x 2 ) astfel încât / (x2b-a
) - /(xi) - /' (c )
- 2 (2)
(3) cn e (x n-1' b) astfel încât f(b)- f(xn-i)

b-a
= f'(c n )
n
Însumând relaţiile (2), obţinem rezultatul căutat.
Corolarul 1
Pentru n = 1, Teorema 1 coincide cu teorema lui Lagrange.
în cele ce urmează, vom prezenta o metodă prin care vom îmbunătăţi şi gene-
raliza inegalităţile ce se pot demonstra prin teorema lui Lagrange.
Să ne reamintim, din demonstraţia de mai sus, cwn am împărţit intervalul

[a, b] în n intervale de lungimi egale cu b - a . Acwn vom detennina efectiv c~pe-
n
tele acestor intervale în funcţie de a şi b, adică:
b-a b-a b-a
Xi =a+--;x2 =a+2•--; ... ;xn-t =a+(n-1)•--;
n n n
·· d I . b b .c. na+O(b-a) . b na+n(b-a)
Scmn numere e a ş1 su 1orma a=--.;......-'-, respectiv =---------,
n n
avem:
►
ARHIMEDE .Â. Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
na+O(b-a) na+(b-a)
---'---'-<C1<---'--..._
n n
na+(b-a) na+2(b-a)
--'------<ei<---'---'-
n n (3).
na+(n-l)(b-a) na+n(b-a)
--"------------<cn<--"""--'-
n n
în continuare, vom aplica rezultatele obţinute mai sus unor funcţii particulare,
ilustrând astfel îmbunătăţirea şi generalizarea inegalităţilor.
Fie funcţia f: [a, b] ➔ R, f(x)=lnx,O<a<b. Conform teoremei lui
. urmatoarea
Lagrange se obţme _ . a1·1tate: -
meg a < ln -b < -
b -- a (Inega1·1tatea I)
b--
b a a
n l
I-
conform Teoremei 1: 1n!a =(b- a)· 1 1
=
n
c, ,c, e (a,b),i =l,n, (•)
Propoziţie 2:
b-a
--s~-aj- [ nl b
] <ln-<~-aj• 1 ] sb-a
-- [n-l
b ttna+i(b-a) a ~na+i(b-a) a
(Inegalitatea II)
Demonstraţie:
Ridicând inegalităţile (3) la puterea -1 obţinem:
n l n
----<-<----
na+(b-a) c1 na+O(b-a)
n 1 n
----<-<----
na+ 2(b - a) c2 na+ (b - a) , de unde, prin însumare, rezultă:
n 1 n
----<-<------
na+n(b-a) cn na+(n-l)(b-a)
n·[:t . 1
l=t na+i(b-a)
] <:t.!.<n·[I _
l=t c1 l=O
1
na+i(b-a)
]. înmulţind cu b-a
n
şi
·ţinând cont de (•), avem:
n l ] b 1
~-aj•I----<ln-<~-aj-I----
[
]
· [n-l
l=I na+i(b-a) a l=O na+i(b-a)
◄
Pentru a obţine din inegalitatea II de mai sus, ne mai rămâne doar să demonstrăm
minorarea (4) pentru membrul ei stâng şi majorarea (5) pentru membrul ei drept:
1 n 1
-<I:--
b - i=t na+i(b-a)
n-1
1 1
I:---<-
= na+i(b-a) a
i O
1 1
Pentru minorarea (4) începem prin a-l scrie pe ca �
.L.J-• ad"1ca-
b t=Inb
-1 = � 1 · _ . . _ __ _
.LJ----; rezu1tă ca mat trebwe sa aratăm ca:
b 1„1 (n-i)b+ib
n n
1 1
� (n-i)b+ib S � (n-i)a+ib;
dar (n-i)a+ib S (n-i)b+ib <=>a<b, (\t) i=l,n, de unde rezultă (4).
. (5) 1 . l � l " ă
Pentru maJorarea , mcepem pnn a- scne pe - ca .L.J-, ad1c :
A '
a i=O na
1 � 1
- = .LJ----; rezultă- ca- mai. trebu1e
. sa- ara-tăm ca:
-
a i=O (n-i)a+ia
n-1 n-1
l 1
� (n-i)a+ib S � (n-i)a+ia;
dar (n-i)a+ia S (n-i)a+ib <=>a<b, (\t) i = 0,n-l , de unde rezultă (5).
Corolarul 2:
Pentru n = 1 (Inegalitatea I) coincide cu (Inegalitatea II).
Observaţie:
Astfel am reuşit să demonstrăm că (Inegalitatea II) este mai tare decât (Inega
litatea I) şi că extinderea propusă pentru teorema lui Lagrange oferă o metodă ele
gantă şi foarte directă de demonstrare a inegalităplor de acest tip. Sigur pornind de
la extinderea teoremei lui Lagrange se pot propµne o mulţime de probleme.
►
CONCURSUL NAŢIONAL AL REVISTEI nARHIMEDE",

EDIŢIA I, BUCUREŞTI, 13 - 14 DECEMBRIE 2003
ENUNŢURI ŞI SOLUŢII
CLASA A V-A
L 1. Puneţi paranteze în expresia E = 6 • 18 + 24 : 6 + 2 astfel încât rezultatul să

fie un număr natural cât mai mic.
Silviu Dăne/, rev. Arhimede
2. Calculaţi: 20023 -20022 • 2001 - 2002 • 2000- 1999.
Marius Ghergu, rev. Arhimede
Soluţie: 1. (6 • 18 + 24): 6 + 2 = 24.
2~ 20022(2002 - 2001) - 2002 · 2000 - 1999 = 20022 - 2002 · 2000 - 1999 =
= 2002(2002 - 2000) - 1999 = 4004 - 1999 = 2005. .
Il. Dacă împărţim un număr natural la 72 obţinem restul 68. Care este restul
împărţirii acelui număr la 24?
Petruş Alexandrescu, rev. Arhimede
este numărul, atunci a = 72 • q + 68 = 3 • 24q + 68 = 3 · 24q +
Soluţie: Dacă a
+ 2 • 24 + 20 = 24(3q + 2) + 20. Deci restul împărţirii lui a la 24 este 20.
m Determinaţi ultimele opt cifre ale numărului A = 1 • 2 • 3 • 4 • ... · 34 · 35.
Ion Velicescu, Sorina Videanu, rev. Arhimede
Soluţie: Printre factorii lui A se află şapte multiplii ai lui 5. Dar 25 = 52, rezultă
atunci că A = 58 • p unde p este un număr natural. Printre factorii lui A se află cel
puţin opt multiplii ai lui 2.
Deci A= 58 • 28 • q, unde q e N. Rezultă A= 108q şi ultimele opt cifre ale lui A
sunt zerouri.
IV. Calculaţi suma cifrelor numărului B = 4 2002 • 54007 + 280.
***
Soluţie: B = 24004 • 54007 + 280 = 24004 • 54004 • 53 + 280 = 104004 • 125 + 280. Re-
zultă că B = 12500...0 280 şi atunci suma cifrelor numărului B este 18.
4001 zerouri
CLASA A VI-A
L 1. Determinaţi numărul natural n din egalitatea:
~+ 55 + 555):~-!!.!:(.!..+_1 +-·l_)]n
[( 7 77 777 7 500 5 50 500
=512.
***
◄
2. Dacă x, y, z sunt cifre nenule în baza 10, detenninaţi numărul

---
A = xyz + yzx + zxy ştiind că A se divide cu 17.
Gheorghe Crăciun şi Ioana Crăciun
Soluţie: 1. 55(11 =~- .555(111 =~ ⇒ (~+~+ 555):~= (3·~):~ =

77 7 ' 777 7 7 77 777 7 7 7
⇒
100 10
=~·2.=3 · >1 + >1 +-1- = 111 .!..!.!.: (.!..+..!.+_1_) = 111 :.!..!.!.=1
7 5 ' 5 50 500 500 500 5 50 500 500 500
⇒ (3- lt=512 ⇒ 2n=512 ⇒ 2n=29 ⇒ n= 9.
2. Este evident că A= 11 l(x + y + z) = 3 • 37 • (x + y + z) deoarece 17 I A rezultă
17 Ix+ y + z adică există k e N* astfel încât x + y + z = 17 • k. Deoarece x, y, z sunt
cifre în baza 10 rezultă x, y, z ~ 9 adică x + y+ z S 27. Deci x + y + z = 17 · k S 27,
k e N*. Singurul k e N* care verifică egalitatea este k = 1. Deci A = 3 • 37 • 17 =
= 1887.
Il. Se consideră mulţirneaM= {l, 2, 3, ... , 2002, 2003}.
a) Comparaţi suma elementelor pare din mulţimea M cu suma elementelor im-
pare din mulţimea M.
b) Se poate elimina un element din mulţimea M astfel încât suma elementelor
pare rămase să fie egală cu suma elementelor impare rămase?
Traian Preda
Soluţie: Notăm cu S 1 suma elementelor pare din M şi cu S2 suma elementelor
impare din M.
a) S1 = 1001 · 1002 şi S2 = 10022• Deci S1 < S2• •
b) Deoarece S1 < S2 ⇒ x trebuie să fie impar ⇒ 1001 • 1002 = 10022 - x ⇒ x =

= 10022 -1001 • 1002 ⇒ x = 1002(1002 - 1001) ⇒ x = 1002. Dar x este par ⇒ nu
se poate scoate x.
m. Pe o dreaptă d se iau punctele A, B, C şi D astfel încât AB = a, BD = c, AC =
= b, BC = a + b, CD = a + b - c. Stabiliţi ordinea punctelor A, B, C, D pe dreapta d.
rev. Arhimede
Soluţie: Deoarece AB = a, AC = b, BC = a + b ⇒ punctele se găsesc în ordinea
~. A, C. Din faptul că BD = c şi CD =a+ b - c ⇒ BD + CD = a + b ⇒ BD+ DC =
= BC ⇒ D se află între B şi C. Avem două posibilităţi:
1. Dacă c <a ⇒ avem ordinea B, D, A, C.
a bA
.....
'' \
B
f l V
C D
I
A
I
C
2. Dacă c > a ⇒ avem ordinea B, A, D, C.

ARHIMEDE Â. Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
a
....,
r
13-----.C. . D C
IV. A veţi la dispoziţie unghiuri cu măsura de 17°. Descrieţi un procedeu de a pune

în evidenţă un unghi cu măsura de 3 °. .
Mircea Fianu
Soluţie:Deoarece 360 : 17 = 21 (rest 3) vom
desena în jurul punctului O unghiurile AiOA2,
A20A3, ... , A 200A21, având fiecare câte 17°. Va re- ,.,-----....,
,,' .
zulta atunci că măsura unghiului AiOA2i va fi egală I
cu 360° - (17° . 21) = 3°. i
I'
'I
'\
'·, ... ,. ______ ,-
CLASA A VII-A
L D ac ă a e Q ş1'b e Q asue
~IAmeat
A -a-b-1
- - - = -1 , ca1cu1aţi. va1oarea raportu-
Sb - 4a - S S ·
. ·3a-2b
IU l - - - .
Sa-4b
•••
a-b-1 1
Soluţie: - - - ⇒ S(a-b-l)=Sb-4a-S ⇒ 9a= lOb ⇒
Sa-4b-S S
10b
3a-2b 3 ·9-2b _ (30-18)b 12 6
⇒-- ---"-----...;...._......;._=-=-
Sa-4b 5 _10b_ 4b (50-36)b 14 7
9
n Fie ai, ·a2, a 3, ... , a9 o scriere a numerelor naturale l, 2, 3, ... , 9 într-o altă ordi-
ne. Arătaţi că numărul A= (ai - l)(a2 - 2) ...(a 9 - 9) este par.
I. Chebici, rev. Arhimede
Soluţie:Presupunem că numărul A = (ai - l)(a2 - 2) ... (a 9 - 9) ar fi impar.
Atunci fiecare factor este un număr impar, iar suma S = (ai - 1) + (a2 - 2) + ... +
+ (a9 - 9) este un număr impar (fiind egală cu suma a 9 numere impare).
· Dar S = a 1 + a2 + ... + a9 - (1 + 2 + ... + 9) = O contradicţie.
Rezultă că A este un număr par.
m Fie M un punct în interiorul paralelogramului ABCD. Arătaţi că se poate con-

strui un patrulater convex cu aria egală cu jumătate din cea a paralelogramului
ABCD şi ale cărui laturi au lungimile respectiv egale cu cele ale segmentului MA,
◄
MB,MC,MD.
M. Dincă şi T. Preda
Soluţie: Prin A ducem segmentul AM' pa-
ralel şi congruent cu DM ⇒ AM'MD paralelo-
gram ⇒ MM' paralel şi congruent cu AD. Dar
AD este paralel şi congruent cu BC. Rezultă
atunci că l'v1M' este paralel şi congruent cu BC A .......,.,..,,,.'7'7"'7"'>...,,...F"7''7"2~
⇒ l'v1M'BC este paralelogram ⇒ DM = AM' şi
MC = M'B ⇒ patrulaterul AM'BM respectă M' ·
cerinţele problemei. ·
1
A,1MAB + Al!MDc = -AABcD• Dar MM'B = WMC (cazul L.L.L.) ⇒
2
1 1
⇒ AMM'B + A4MAB = -AABco ⇒ AAMBM' = -AABco-
2 2
IV. a) Arătaţi că într-un triunghi mediana corespunzătoare oricărei laturi este mai
mică decât semisurna lungimilor celorlalte două laturi.
***
b) În MBC, (AD este bisectoarea unghiului A (unde D e (BC)). Paralela prin
B la AD intersectează dreapta ·AC în E. Fie AM .l EB (M e (EB)). Arătaţi că
MC ~- .!..pMBC· (P,1ABc este perimetrul MBC).
2
Viorel Cornea şi Dan Ştefan Marinescu
Soluţie:
a) Fie A' simetricul punctului A, faţă de A
mijlocul M al laturii BC ⇒ ABA'C este paralelogram
⇒ A'C=AB.
în MCA' avem relaţia: AA' < AC + A'C <=>
<=> 2 · AM <AC+ AB.
b) -(AEB = ~CAD (~ corespondente) şi -t:ABE = E

= ~AD (~ alterne interne) ⇒ -(AEB = -t:ABE ⇒ MEB
este isoscel.
Dar AM este înălţime în triunghiul AEB ⇒ AM este
mediană. PMBc =AC+ AB + BC =AC+ AE + BC ⇒
⇒ P MBc = EC + BC. în âECB, CM este mediană ⇒
⇒ CM< EC+BC (dinpunctula)) ⇒ CM< PA.ABC.
2 2
D C
AR"IMEDE Â Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
CLASA A VIII-A
I. Fie a e R \ Q şi b e R \ Q astfel încât a + b e Q.

Arătaţi că oricare ar fix e Q şi y e Q, cu x -:;a y, avem ax+ by e R \ Q.
Claudia Marchitan
Soluţie: ax+ by= ax+ bx + by-bx=x(a + b) + b(y-x).
Deoarecey-x e Q* şi b e R \ Q ⇒ b(y-x) e R \ Q (1)
iar din faptul că a + b e Q şi x e Q ⇒ x(a + b) e Q (2)
Din (1) şi (2) ⇒ ax+ by e R \ Q.
II. a) Arătaţi că dacă a, b şi c sunt numere reale, atunci a 2 + b2 + c2 ;;:: ab +ac+ bc.
b) Dacă x, y, z sunt numere reale pozitive astfel încât x2 + y2 + z2 = 2, determi-
naţi cea mai mică valoare a expresiei E = xy + yz + zx .
Z X y
Rev. Arhimede
Soluţie: a) a 2 + b2 + c 2 ~ ab + ac + he <=> 2a2 + 2b2 + 2c2 - 2ab - 2ac - 2bc ~ O
<=> (a- b)2 + (b- c)2 + (a- c)2 ~ O, relaţie evident adevărată.
b) E2 = (X:)2+ (:)2+ (; )2 + + y2 + z2).

2(x
2
Dar din punctul a) ⇒ (X:)2+(:)2+ (; )2 2

~x + y2+z2.
Deci E2 ~ 3(x
2
+ y2 + z2) = 6 ⇒ E ~ ✓6 cu egalitate pentru x ~ y =z = ✓
3
6.
Deci cea inai mică valoare a expresiei E este ✓6.
m Cubul ABCDA'B'C'D' are muchia de lungime a. Punctul M aparţine muchiei
A'B' astfel încât distanţa de la C' la dreapta MB este egală cu a../30

5
. Calculaţi MB'.
Soluţie:
C'B' .l(ABB'A') } T.3.l

. Ducem B'T.lMB ⇒ ·C'T.lMB ⇒ d(C', MB)= C'T. ,
MB c (ABB'A') . A·~-....;:.;;,:'----=,r
. T.Pitagora a 's
ÎDâC'B'T (dr. înB') ⇒
B'T= _,P
__
5
T.Pilagora 2 '5
în âB'TB (dr. în T) ⇒ TB = _a_-v_;, .
s
A
◄
T.CAtctci 's T.Pilllgora a

în LIB'BM (dr. în B') ⇒ MB =-a•o_. în LIB'BM (dr. în B') ⇒ B'M = - .
2 2
IV. ABCD este un tetraedru în care AB .l BD şi AC .l CD. E şi F sunt mijloacele
segmentelor AD şi BC. Arătaţi că dacă EF .l (BCD) atunci BD .l CD.
Traian Preda
Soluţie: Vom demonstra echivalenţa: A
EF .l (BCD) ~ BD .l DC adică EF .l (BCD) ~
~ m(-d3DC) = 90°.
MCD este dreptunghic în C şi EC mediană ⇒ EC =
AD AD ·
= - . Analog BE = - ⇒ BE = EC ⇒ LIBEC este
2 2 B
isoscel. Dar EF mediană ⇒ EF înălţime ⇒
⇒ EF .LBC (1)
Din (1) avem EF .l (BCD) ~ EF .l FD ~
m(-(EFD) = 90° ~ DE2 = EF 2 + DF2 (2)
2 2 2 2
DarDE2= AD . EF2=EC2-CF2=EC2- BC = AD -BC
4 ' 4 4
. AD2 AD2-Bc2 _, Bel . .:)_
Dec1(2)~DE2 -EF2 =DF 2 ~ - - - - - - Dr-~ --=Dr-~
4 4 4
~ DF = BC
2
~ LIBDC dreptunghic în D (deoarece DF este mediană .în LIBDC).
CLASA A IX-A
L Fie a, h, e trei numere reale. Să se demonstreze inegalităţile:

.1. a3 + h3 + c3 ~ 3ahe dacă a+ h + c ~ O;
2. (a2 -he)3 + (h 2-ac}2 + (c2 -ah)3 ~ 3(a2 -he)(h2 - ac)(e2 -ah);
3. a4 + h4 + e4 ~ ahe(a + h + c).
• ••
Soluţie: 1. Are loc următoarea identitate:
a 3 + h3 + e3 -3ahc = (a+ h + e)(a2 + h2 + e2 -ah-ac-he).
Din faptul că a2 + h2 + e2 ~ ah + ac + he şi folosind ipoteza a + h + e -~ O ⇒
⇒ (a+ h + c)(a2 + h2 + e2 - ah- ac- he)~ O ⇒ a3 + h3 + c3 - 3ahc :2: O ⇒ ·
⇒ a3 + h3 + e3 ~ 3ahe.
2. Deoarece (a2-he) + (h 2 -ae) + (c2 - ah)~ O putem aplica inegalitatea de la
puntul I pentru numerele a2 - he, h2 - ac, c2 - ah ⇒ (a2 - hc)3 + (h2 - ac}3 + (c2 -
. - ah) 3 :2: 3(a2 - hc)(h2 - ae)(c2 - ah).
3. a4 + h4 + c4 ~ ahe(a + h + e) ~ a4 + h4 + c4 ~ a2he + ah2e + ahe2•
ARHIMEDE .& Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
2 2 2 2
.Deoarece a bc $ a2 · lhl · Ici; ab c $ lal · b · Ici; abc $ lal · lbl · c este suficient să
2
demonstrăm inegalitatea pentru a, b, c numere reale. pozitive. Utilizând inegalitatea
+
Cauchy-Schwarz vom avea: a2bc b2ac + c2ab $ ~(a4+b4+c4 )(p2c2 +cl-c2 +cl-b2) (1)
şi a2b2 + b2c 2 + c2a 2 $ ✓(a 4 + b4 + c 4 )(b 4 + c 4 + a 4) ⇒ a2b2 + b2c2 + c2a 2 $ a4 +
4 4
+ b + c • Atunci (1) devine a2bc + b2ac + c2ab $ ✓(a 4 +b 4 +c4 )(a4 +b4 +c 4) ⇒
⇒ abc(a + b + c) $ a4 + b4 + c4 •
II. Dacă xi, x 2, x 3, x 4 sunt numere reale pozitive, atunci:
X1 +-X--=2'--+-X.::... 3 -+ X4 ~ x 1 + x 2 + x3 + X4
~+~ ~+~ ~+~ ~+~ ~+~ ~+~ ~+~ ~+~
Sorin Rădulescu şi Marius Rădulescu
Soluţie: Vom folosi următoarea:
Lemă: Dacă a, b > Oatunci - 4

- $ .!. + .!. .
a+b a b
Dem. lemă: - -$.!.+.!.<=>4ab$b(a+b)+a(a+b)<=>0$(a+b) 2 -4ab<=>
4
a+b a b
<=> O!S: ( a - b) 2 , adevărat. Dacă la inegalitate~ clin enunţ adunăm:
X3 + X4 + x, + x 2 , aceasta va fi echivalentă cu inegalitatea:
X2 +x3 X3 +X4 X4 +x, x, +X2
Xi +X:3 + Xi +X4 + X:J +Xi+ X4 +Xi ~4<=>
Xi.+ X:J X:J + X4 X4 + Xi Xi + Xi
<=> (l)(x, +x3)(

~+~
1 + 1
~+~
)+(X2 +x4)( 1
~+~
+ 1
~+~
)~4.
1 1 4 . 1 1>
Folosind lema a v e m : - - - + - - ~ - - - - - ş1 - - + - - _
X 2 + x3 X4 + X1 Xi + X2 + X3 + X4 X:J + X4 Xi + Xi
~ . 4 ⇒ c.xi +X:J)(-1-+_1_)+c.x:i +x4)(-1-+_1_)~

.xi+Xi+X:J+~ Xi+X:J ~+~ X:J+~ Xi+Xi
~ 4(x1 +x3) + 4(x2 +x4) =4(x,+x2 +~+x4)= 4 ,
~+~+~+~ ~+~+~+~ ~+~+X:J+~
adică inegalitatea (1).
*
DL Să se determine valorile parametrului real m -1, astfel încât ecuaţia:
(m + 1)x2 +X+ (m - 1) = o să admită cel puţin o rădăcină întreagă.
Ana Maria Petriceanu
Solutie: A ~I - 4(m
1
- ~
I) :a: O=> 5 - 4m' O<e> m e [- ~, ~l
1-x-x2 1-k-k2
Dar m = e R, ('v') x e R. P~ntru x = k e Z ⇒ m = ,k e Z
2
x +1 k 2 +1
. ✓5
C ondi ţia - - ~
1- k - k2 ✓5 se ven
~-
. "fi ~ . k Z
ca pentru once e .
2 k 2 +1 2
IV. În triunghiul ABC, fie co centrul cercului lui Euler şi 00 =µ. Să se calculeze
în funcţie de µ următoarele sume:
1. OA+ OB + oe ; 2. HA+HB+HC; 3. coA+coB+ coC.
Revista Arhimede
Soluţie: Are loc următoarea relaţie cunoscută: GA + GB + OC = O ⇒ pentru
orice X punct din plan avem:
GA+cm+oc = (xo+GA)+(xo+cm)+(xo+oc)=
(oA +cm+ oe)= 3xo ⇒
= 3XG +
1.
_,. ____,.
OA+OB+OC=3OO =3µ
- __. -
2. - -- -
HA+HB+HC=3HO
3. coA + coB + coC = 3coG
Dar se ştie că punctele H, co, O, O se găsesc în această ordine pe aceeaşi
dreaptă numită dreapta lui Euler şi Hco = coO, HO= 200. Deci HO=-2OO şi
- -
- OG
coO=--
- ⇒
_,. - - _,. - - - --. 2----. 3-
HA+ HB + HC = -600 = -6µ · coA + coB + coC = --00 = --µ.
2 ' 3 2
CLASAAX-A
n
L Fie zk = (2k + 1)2 + 2i, k e N•. Să se calculeze Z:argzk , n e N• (unde arg z e
k=l
e [O, 21t) este argumentul numărului complex z).
C. Chiteş, D. Petriceanu
Soluţie: arg zk = arctg 2
2
. Folosind identitatea arctg
2
2
(2k+l) (2k+l)
n n 2
= arctg (2k + 2)- arctg 2k ⇒ Iargzk =Iarctg 2
k=I k=I (2k + 1)
►
n
= L [arctg(2k + 2) - arctg 2k] = arctg(2n + 2) - arctg 2 .
.l:=1 .
Il. Se consideră funcpile: J, g : R ➔ R, f{_x) = 2x + ✓x 2 + 1 , g(x) = 4x +
+ 2✓x 2 + I + ✓Sx 2 + 4 ~ + 2 . Să se de~onstreze că/ şi g sunt bijective.

Sorin Rădulescu
Soluţie: Pentru a demonstra că/ este bijectivă este suficient să arătăm că pen-
tru oricey e Recuaţia/(x) = y are soluţie unică;/(x) = y <=> 2x + ✓x 2 +1 = y <=>

<=> ✓x 2 +I= y- 2x <=> x2 + 1 = (y-2x)2 şiy-2x ~ 1 <=> 3x2 - 4xy + l- 1 = O şi
2+~ 2-~
y - 2x ~ 1; 3x2 - 4xy + y2 - 1 = O <=> xi = y Vy- + J şi x2 = y Vy- + J ;
3 3
y - 2x1 ~ 1 <=> -(y + 3) ~. 2.Jy 2 + 3 . Pentru y ~ -3 inecuaţia nu are soluţii; pe.ntru
y <-3 inecuaţia este echivalentă cu 3(y- 1)2 ~ O care nu are solupi; y- 2x2 ~ 1 <=>
~
<=> 2.Jy 2 + 3 y + 3 <=> 3(y - 1)2 O ~ ~devărată
pentru orice y e R. Deci pentru
orice y e R ecuaţia/(x) = y are soluţia unică x = 2y-0J

3 .
⇒feste
.
bijectivă.
.
2
f(f(x))= J(2x+~)=2(2x+~)+ (2x+.Jx +Ir +1 =
= 4x+2✓x 2 +1 + ✓sx 2 + 4 ~ +2 =g(x), ('v')x e R ⇒ g=f 0 J.

Demonstrăm că:(1) g este injectivă. Dacă g(x1) = g(x2) ⇒ f(f(xi)) = f(f(x2))
⇒ (deoarece/injectivă)/(x 1 ) = /(x2) ⇒ x 1= x 2 deoarece/injectivă ⇒ g injectivă.
(2) g este surjectivă. Fie z e R. Deoarece feste surjectivă ⇒ (3) y e R astfel
încât/(y) = z şi x e R astfel încât/ (x) = y ⇒ f(f(x)) =f (y) = z ⇒ g(x) = z.
Din (1) şi (2) ⇒ g este bijectivă.
IIl. Fie zi, z2 două numere complexe. Să se demonstreze că:
I
11-zf ·11-zil ~ ~l-z1z2l-lz1 -z2lf.
Marius Rădulescu şi Sorin Rădulescu
Soluţie: 1<1- zt)(l - Zi)I = 1(1 -z1)(l + z1)I · 1(1 -z2)(l + z2)I = 1(1 -z1)(1 + z2)I ·
· 1(1 + z1) · (1 - z2)I = 1(1 - z1z2) - (z1 - z2)I · 1(1 - z1z2) + (z1 - z2)I, Folosind
◄
ARHIMEDE .Â Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
inegalităţile: 1(1 -z1z2) - (z1 - z2)I ~ lll-z1z2l-lz1 -z2II şi 1(1 - z1z2) + (z, - z2)I ~
~ lll-z1z2l-lz1 -z2II ⇒ jO-zf)(l-zi)I ~ lll-z,z2l-lz1 -z2ll2.
y
IV. Determinaţi x, y numere reale ştiind că 2.r + 22 + 2 2-z-y = 4 .
Dan Nedeianu, revista Arhimede
Soluţie: Aplicând inegalitatea mediilor avem:
~--- 2Y y
2.r +2 2-.r-y ~ 2.J2.r -2 2-z-y ⇒ 2.r +2 2-.r-y ~ 2 2 ⇒ 2.r +2 2-.r-y +2 2 ~
2.1. z. I 2.1. z.
2 + 2 2 ~ 2'\J 2 2 . 2 2
~2 =4 . Inegalitatea are loc dacă şi numai dacă x = 2 - x- y
ş1
y y adi~
·2 --=- cay= 2· O
ş1x= .
2 2
CLASA A XI-A
L Fie A, B, C e .,,lt(R). Atunci următoarele afirmaţii sunt adevărate:
1. Dacă A2 = 0 2, atunci tr(ACA) = O
2. Dacă C3 = 0 2, atunci C2 = 0 2
3. Dacă A 2 = B2 = AB = 0 2, atunci BA= Oz.
Am notat cu tr A urma matricei A, adică suma elementelor de pe diagonala
principală a matricei A.
Sorin Rădulescu şi Petruş Alexandrescu
Soluţie:
1. Folosind relaţia tr(XY) = tr(YX) pentru X = AC şi Y = A ⇒ tr(ACA) =
= tr(AAC) = tr(A2C) = tr(O2) = O.
2. Pentru orice X e vlt(R) are loc următoarea afirmaţie uşor de verificat:
X = (tr X) · X- (det X) · 12 ⇒ X 3 = (tr X) · X 2 - ( det X) · X.
2
Din C3 = 0 2 ⇒ det C = O ⇒ 0 2 = (tr C) · C2 - O · C ⇒ (tr C) · C2 = 02 ⇒ C2 =

= 0 2 sau tr C =o.Dacă trC = O, din relaţia C2 = (tr C) • C-(det C)li ⇒ C2 =O• C-
-o • 12 ⇒ 2 = 02.
c
3. Ca la punctul 2 din A 2 = 0 2 ⇒ (tr A)· A= 0 2 şi din B2 = 0 2 ⇒ (tr B) · B =
= 0 2. Dacă A= 0 2 sau B = 0 2 ⇒ BA = 0 2. Rămâne de demonstrat atunci când A-::;:. .
* * şi şi
02, B .02 deci tr A = O tr B = O A =(al ⇒ bi, ) şi
B =(
02
bi ) ;
CJ. - a1 c2 - a2
A· B =(a1a2 + bi,c2 a1b2 -bi.ai) ⇒ a1a2 + hJ.c2 =O a2c1 - a1c2 =O
⇒
a2c1 - a1c2 c1b2 + a1a2 a1b2 -bi,a2 = O c1b2 + a1a2 = O
II. Fie x 0 e (O, 1) şi (xn)n.!O un şir de numere reale care satisface următoarea relaţie
tli
d e recuren...,.: Xn+l = Xn - Xn2 + Xn3 -Xn4 + Xn5 - Xn6 , n >_ O . A . urmatoare
tunet - Ie
afirmaţii sunt adevărate:
1. Xn e (O, 1) pentru orice n ~ O;
2. Iun nxn =1.
n ➔ ct:J
Marius Rădulescu, Costel Chiteş

Soluţie:
1. Vom demonstra prin inducţie matematică faptul că Xn e (O, 1), ('v') n e N.
într-adevăr, pentru ·n = O avem x 0 e (O, 1), conform enunţului. Să presupunem că
pentru n e N avem x3 e (O, 1) şi să demonstrăm că şi pentru n + l avem Xn+t e (O, 1).
Relaţia de recurenţă se mai scrie: Xn+l = xn(l - xn(l - xn(l - xn(l -xn(l- Xn ))))).
Deoarece Xn e (O, 1) ⇒ Xn(l -xn) e (O, 1) ⇒ 1 -xn(l -Xn) e (O, 1) ⇒
⇒ xn(l-xn(l-xn))e (O, 1) ... ⇒ xn+1 e (O, 1).
Deci pentru orice n e N, Xn e (O, 1) şi deci (xn)n.!O este mărginit. (1)
2. Şinil din enunţ este strict descrescător. într-adevăr, relaţia din enunţ se
• •
ma1 poate scne Xn+l - Xn
·
=-Xn2 lll - Xn + Xn2 - 3
·
4) 2 I+ x~-
Xn + Xn = -Xn - - <O, deoarece
l+xn
Xn e (O, 1) ⇒ Xn+t < Xn ('v') n e N ⇒ şirul (xn)n.!O este strict descrescător. (2)
Din (1) şi (2) ⇒ şirul (xn)n.!O este convergent ⇒ (3) lim Xn = x. Trecând la
n ➔ ct:J •
2 4
limită în relaţia de recurenţă ⇒ x = x -i2 + x 3 - x 4 + x 5 - x 6 ⇒ x (x - x 3 + ;,!- -
- x + 1) = O ⇒ x = O este singura rădăcină reală.
Deoarece şirul 1
(--) este strict pozitiv, strict crescător şi nemărginit
pu-
Xn n~O
tem ap. 1·1ca teorema StoIz-Cesaro ⇒ 1·Im nxn = 1·tm-n1- = 1·Im n + l- n =

n ➔m n ➔m n ➔m 1 1
1
XnXn+I
lim --....,........~~--,--~ = 1•I mXn+I
- - · 1·t.m-------
n➔m x2n -x3n +x4n -xsn +x6n n➔m xn n➔mI-xn +x2n -x3n +x4n
=l·l=l.
◄
m Să se rezolve în mulţimea numerelor complexe sistemul:

XI + x2 + x3 + x4 = O
2 2 2 2
XI +x2 +x3 +x4 = 0
3 3 3 3 ·
xI +x2 +x3 +x4 = O
4 4 4
XI +x2 +x3. +x4 = 0
4
Radu Micu/eseu
XI x2 x3 x4
x2 x2 x2 x2
Soluţie: Considerăm următorul detenninant: d = ~ 2
x3
3
x3
4
3 ·
XI 2 3 X4
x4 x4 x4 x4
I 2 3 4
Adunând coloanele 2, 3 şi 4 la coloana l, obţinem:
xi +x2 +x3 +x4 x2 x3 x4
2 2 2 2 2 2
xi2 +x2 +x3 +x4 x2 x3 x4
d-
- x3 +x3 +x3 +x3 x3 x3 X43
=O deoarece coloana 1 este nulă. Pe de altă
I 2 3 4 2 3
4 4 4 4 4 4 4
xl +x2 +x3 +X4 X2 X3 X4
1 1 1 1
x2 x3
x2 x2
2 3
x3 x3
2 3
· (x3 - x 1)(x2 - x 1) (ultimul detenninant este un detenninant de tip Vandermonde).
Deoarece d =O ⇒ (3) i e { l, 2, 3, 4} astfel încât xi= O sau (3) k -:1:- j; k,j e {l, 2, 3,
4} astfel încât xk = x1.
1. Dacă (3) i astfel încât x 1 = O putem presupune x 1 = O. Considerăm detenni-
x2 x3 x4
nantul d'= x? Xi xl .Analog d' = O şi există dintre {x 2, x3, X4}. un număr egal
x3 x3 x3
2 3 4
. cu zero sau două egale.
2. Dacă (3) j, k astfel încât x1 = xk. Putem presupune x 1 = x2• Considerăm de-
ARIIIMEDE Â Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
2~ ~ ~ ~ ~ ~
tenninantul a; = 2xi x; x: ⇒ a; = 2 xi x; x! .
2x23 -~
~ x43 x33 x33 x43
Vom avea aceeaşi concluzie ca la 1. Continuând ca mai sus obţinem în final că
dintre numerele xi, x 2, x 3, x4 cele nenule dacă ex.i!;tă sunt egale, iar din relaţia x 1 +
+ X2 + X3 + X4 = O se obţinex1 =x2 =x3 =x4 = O.
Sistemul se poate generaliza uşor la n necunoscute.
IV. a) Să se demonstreze că există o infinitate de numere naturale k care verifică
inegalitatea I sin k I < ✓3 .

2
n
b) Fie xn = I1 sink . Să se arate că şirul (xn)neN• nu este monoton, dar există lim x n .
k=I n ➔m
Daniel Petriceanu
Soluţie: a) I sin k I < ✓3 <=> k e (2~1t- 7t ,2mc + 7t) = In. Deoarece In are
2 3 3 ·
lungimea
2
7t > 2, pentru orice n e N, există cel puţin un număr natural în in-
3
tervalul In. Deoarece intervalele {/n}neN sunt disjuncte, există o infinitate de valori
k e N astfel încât I sin k I < ✓

2
3.
b) Deoarece 1, 2, 3 e (O, 1t) ⇒ sin 1, sin 2, sin 3 e (O, 1) iar din 4, 5 e (7t, 21t)
⇒ sin 4, sin 5 e (-1, O) ⇒ x 1> x2 > x 3 > X4 iar X4 < x 5, deoarece X4 este negativ şi xs
este pozitiv. Deci {xn}neN• nu este monoton.
lx,I ~ f!:,1 sink I < ( f r·, unde k, reprezintă numind numerelor naturale mai
· "decat
IDICI A
n, cu propnetatea ca-1 sm
• · kl < ✓3 . D eoarece (k)n n este un şir. in:fini"t ŞI.
2
strict cr~scător ⇒ lim kn = co
n➔ao
şi deoarece ✓23 < 1⇒ lim(✓23)k. =O ⇒
n➔m
⇒ lim IXn I= O ⇒ lim Xn = O.

n ➔ao n➔ao
CLASA A XII-A
L Să se calculeze următoarele integrale:
a) Jtgxtg2xtg3xdx ,x e (O,:); b)
xex -ex -1
J(ex+x+l) 2
·
dx, x e [-1, co).
. a)/= J tgxtg2xtg3xdx= Jsinx

Soluţie: --·- sin2x
- · -sin3x
-dx'
cos x cos 2x cos 3x
sin3x = sin(2x+x) = sin2xcosx +sinxcos2x =
~ 2sinxcos 2 x+ sinx(cos 2x-sin 2 x) = sinx(4cos 2 x-1)
cos3x = cos(2x+x) = cos2xcosx-sin2xsinx = (cos 2x-sin 2 x)cosx =
= (cos 2x-sin 2 x)cosx -2sin 2xcosx = cosx(4cos 2x-3).
2
= Jsinx . 2sinxcosx . sinx(4cos x-1) dx =
1
cosx cos2 x - sin2x cosx(4cos2 x - 3)
2 2 2 2
_ 2 Jsin xsinx __ 1_(4cos x-1Jdx- 2 J (1-cos x)sinx(4cos x-1) dx
- 2cos 2 x-1 cosx 4cos 2 x-3 - (2cos 2 x-l)cosx(4cos 2 x-3)
Facem schimbarea de variabilă cos x = t ⇒ -sin x dx = dt.
I= 2J-(l-t2) _1(4t2 -1) dt = 2f ,2 -1 .!(4t2 -l)dt
(2t 2 -1) t(4t 2 -3) 2t 2 -1 t 4t 2 -3
2 2
I- J2t -2 1(4t -3+ 2)d1
- 2, 2 -1·1 4, 2 -3
rf\ .
1 )1(1 2 )d1
=Jl-2, 2 -1"i +4, 2 -3
2
I= n!_!,_l 2 _)(1+ 2 )ctt = J!dt-J l dt+2J l dt-
Jlt t 2t -1 4t -3 ~ t t(2t 2 -l) t(4t 2 -3)
l 1 1
J
-2 "i' 2,2. 4,2 _3dt
!
t(2t -1)
=~+;, + ✓
t 2t -1
2,C ⇒ A(2t 2
2t + 1
-l)+Bt(✓2t+l)+Ct(✓2t-l)=l ⇒
⇒ 2A+ ✓2(B+C)=O ⇒ B-C=O ⇒ -A=l ⇒ A =-l ⇒
⇒ B+C= ✓2} ⇒ B=C= ..fi.
B=C 2
~ =.1_+ B/j + C/j ⇒ A1(4t 2 -3)+B1 t(2t+ ✓3)+C1 t(2t- ✓3) =

t(4t - 3) t 2t - 3 2t + 3
=1 ⇒ 4A1 +2(B1·+C1)=0; ✓3(B1 -C1)=0; -3A1 =1.
ARHIMEDE .Â Nr. l-2/2004 ianuarie-februarie
Deci Ai = _.!_ şi B1 = Ci =.!. . Co~tinuând calculele, obţinem:

3 3
2 1 · 1
I = lnl cosx l- In l4cos x-3 I+ ln I2cos 2 x-11 +C ⇒
2
3 3 2
2 1 cos3x 1
⇒ I =-ln(cosx) - - l n - - +-ln cos 2x + C ⇒
3 3 cosx 2
1 1
⇒ I= lncosx+-lncos2x--lncos3x+ C.
2 3
Altfel: Se utilizează identitatea: tg x • tg 2x • tg 3x = tg 3x - tg x - tg 2x.
b)J=
xex -ex -1
f (ex +x+l) 2 .Notăm/(x)=ez+x+l;
· (-x)' =-/
-
+xf'
2
=
f f
'
-ez -x-I+xez +x xez -ez-1 ( x) x x
=-------=---- ⇒ J=f - - dx=-+C ⇒ J=---+C.
(ez +x+1) 2
(ez +x+l) 2
f f ez +x+l
Il. Fie/: [O, 21t) ➔ R,.f(x) = arcsinlsinxl, Să se determine primitivele funcţiei/.

***
1t-x, xe(2:
2, 1r]
Soluţie: Avem că / (x) = ⇒ (3) Ci, C2, C3, C4 astfel în-
3
x-1t , xe(1t, 21t]
21t-x,xe(3; ,21t]
cât primitiva Fa lui/ este: F(x) =

ARHIMEDE .A. Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
2
x
-+Cxe0-
[ 1t]
2 ' '2
x2 1t2 XE (1t
'ltX--+C-- - 1t
]
2 4' 2'
⇒ F(x)=
2 2
x 31t xe ( 1t-
--7tX+C+- 31t]
2 4 ' '2
2 2
x 31t xe (31t
27tX--+C-- - 21t]
2 2 ' 2'
.m Fie cr, ·) un grup. Pentru orice a E r definimf.,: r ➔ f,f.,(x) = axa-1• Să se

arate căf., este morfism bijectiv (automorfism al grupului r) ..
Să se arate că {fa I a e r} formează grup în raport cu operaţia de compunere a
morfismelor. Să se deducă din cele de mai sus că orice grup care are un singur
automorfism este comutativ.
Soluţie: (la O Ji,)(x) = fa(/i,(x)) =la(bxb-1) = a(bxb-1) = abxb-1a-1 = abx(abr1 =

=la"(x) ⇒ la li,= fa".
O
Demonstrăm că la este morfism de grupuri.

fa(xy)= axya-1 = axeya-1 = axa-1aya-1 =f.,(x) •fa(y) ⇒ la morfism.
Demonstrăm căf., este surjectivă. Fie y e r. Luăm x = a-1ya ⇒ f{x) = a(a-1ya) •
• a- = (aa- 1)y(aa-1) =y ⇒ f surjectivă.
1
la este injectivă.
Fie x, y e r astfel încâtf.,(x) =fa(y) ⇒ axa- 1 = aya-1 ⇒ a-1axa-1a = a-1aya-1a
⇒ x =y ⇒ /injectivă.
Deci/este bijectivă şi deci/este un automorfism al grupului r.
►
ARIIIMEDE .Â. Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
Arătăm că ({fa I a e r },o) este grup.

1. evident compunerea este asociativă. .
2. elementul neutru este fe(x) = exe-1 = x unde e este elementul neutru al lui r.
3. orice morfismfo are simetric pefo- 1 deoarece.la O 1a-• =la-a-1 =fe.
Din l,2şi3 ⇒ ({fa laer},0 ) este grup.
Dacă r are un singur automorfism vom arăta că r este grup comutativ.
Fie a, b e r. Deoarece r are un singur automorfism ⇒ la =le ⇒ fo(x) =fe(x),
(\t) x e r ⇒ axa-1 =x ⇒ ax= xa, (\t) x e r şi pentru x = b ⇒ ab = ba. Deci (\t) a,
b e r ⇒ ab =ba ⇒ r este grup comutativ.
IV. Fie a e R şi/: R ➔ Ro funcţie derivabilă cu derivata continuă. Dacă Feste o
primitivă a funcţiei/, astfel încât (F • f)' = aF să se demonstreze că F nu poate fi
bijectivă.
Sorin Rădulescu
Soluţie: Să presupunem că F : R ➔ R este bijectivă. Rezultă F strict monoto-
nă şi prin urmare F ~ O sau F ~ O. înmulţim relaţia din enunţ cu 2FF ' şi obţinem:
(2FF ')(FF ')' = 2aFF' sau încă: [(FF ')2] '= 2aF"F '. Deoarece 2aF"F' ~ O sau
2aFF' ~ O rezultă (FF 1)2 funcţie monotonă şi pozitivă. F bijectivă implică faptul
că (3) x0 e R astfel încât F(x0) = O ceea ce înseamnă (FF ')2(x0) = O. Prin urmare
F·F' = O pe(--«>, x 0) sau F · F' = O pe (x 0, CX>) sau (F)' = O pe (-4>, x 0) sau (F)' = O
pe (x0 , CXl). Deci F = constantă pe (--«>, x 0) sau pe (x0 , CXl). Contradicţie cu observaţia
că Feste strict monotonă.
A XVIII-A EDIŢIE A CONCURSULUI INTERJUDEŢEAN

DE MATEMATICĂ PENTRU ELEVI „GRIGORE C. MOISIL
11
,
SATU MARE, 28-30 MARTIE 2003

prezentare de ALEXANDRU BLAGA şi OVIDIU POP
în perioada 28-30 martie, la Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu" din Satu

Mare s-au desfăşurat lucrările celei de a XVIII-a ediţii a Concursului Interjudeţean
de Matematică, pentru elevi, concurs ce poartă numele marelui matematician ro-
mân Grigore C. Moisil.
La această ediţie au participat un număr de 148 elevi din judeţele: Bihor,
Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare.
Sarcina elaborării subiectelor de concurs a revenit (ca în fiecare an) unei Co-
misii de concurs.
La actuala ediţie, comisia de concurs, coordonată de dl. prof. univ. dr. Dorei
Duca - prodecan al Facultăţii de Matematică-Informatică a Universităţii Babeş-
◄
Bolyai din Cluj-Napoca (U.B-B) a fost fonnată din: prof.univ.dr. Dorin Andrica,
U.B-B; prof. Dwnitru Bătineţu-Giurgiu, Colegiul Naţional .,Matei Basarab" din
Bucureşti; prof.univ.dr. Vasile Berinde, Universitatea de Nord din Baia Mare; lec-
tor univ.dr. Dorel Miheţ, Universitatea de Vest din Timişoara; conf.univ.dr. Adrian
Petruşel, U.B-B; lector univ. Daniel Văcăreţu, U.B-B.
Prezentăm în continuare enunţurile problemelor propuse concurenţilor de co-
misia prezentată mai sus.
CLASAAV-A
1. Să se afle x e N pentru care 1 1r-i + 2 = lbbb .

prof Gabriela Petruşel
2. Există numere -prime p astfel încât p 2003
+ 7 să fie prim?
3. a) Să se arate că:
2003
1 + (1 + 2) + (1 + 2 + 4) + (1 + 2 + 4 + 8) + ... + (1 + 2 + 4 + 8 + ... + 2 ) =
=2004 · 1 +2003·2+2002-2 2 +2001-2 3 + ... +1-2 2003 •
b) Să se demonstreze că:
2° •2004+i1 •2003+ ... +2 2003 •1 = 2 2005 -2006.
prof Dorei Miheţ
4. în fiecare din pătrăţelele unui tabel dreptunghiular cu 4 linii şi 5 coloane scri-
em câte un număr natural astfel încât suma numerelor de pe fiecare linie să fie
aceeaşi iar suma numerelor de pe fiecare coloană să fie, de asemenea, aceeaşi (nu
neapărat egală cu cea de pe linie). Fie S suma numerelor din tabel.
a) Putem avea S = 30? Justificaţi răspunsul.
b) Daţi două exemple de tabele cu S = 20.
c) Câte tabele există cu S < 20?
prof Dorei Miheţ
CLASAAVI-A
1. Să se arate că dacă numerele cb, ba, ac sunt direct proporţionale cu numerele

4, 2 şi respectiv 5, atunci abc este pătrat perfect.
prof Ioan Bogdan
2• Sa- se afle numere1e natura1e a, b ,c cu propnetatea

. _ a 2b a+c
ca: - - = - - = - - .
a+l b+2 c+3
prof Dorei Miheţ
3. Există numere naturale N de 8 cifre distincte astfel încât N se divide cu fiecare
cifră a sa?
Olimpiadă, Rusia
►
4. Se consideră triunghiul ABC cu proprietatea că m( dl) = 2m(-(C) şi există M e

e (AB) astfel încât MB = BC .
a) Fie B 1 simetricul lui B faţă de AC. Să se demonstreze că MC = BB1 •
b) Să se afle măsurile unghiurilor triunghiului ABC dacă AB = MC .
prof Dorei Miheţ
CLASA A VII-A
1. în trapezul ABCD (AB li CD), AB=9,BC=8,AD=5,Me(AD)astfel încât
DM =~, MNIIAB,Ne(BC) şi ACnMN={P}.SăsearatecăpuncteleB,Pşi

MA 3
D nu sunt coliniare.
IoanDuicu
2. a) Să se arate că dacă m şi n sunt numere naturale cu m > n, atunci:
1 1 I 1
----· <----.
m m+l n n+l
- d _ 1 1 I 1 I 1 2
b) Sa se emonstreze ca: - - - +- - -+ ... + - - - - - < - .
2 3 4 5 2002 2003 5
Olimpiadă, Republica Moldova
3.. în figura următoare triunghiul ABC este dreptunghic C
înC,iarAD=AE=AC. ~
a) Să se arate că triunghiul BCD este asemenea cu
triunghiul BEC.
b) Să se deducă din a) teorema lui Pitagora.
*** B D A E
4. Care este numărul maxim de elemente ale mulţimii {I, 2, 3, .. _., 2003} astfel
încât suma oricăror două elemente să nu fie divizibilă cu 3?
prof Liviu Vlaicu
CLASA A VIII-A
1. Fie paralelipipedul ABCDA 'B'C'D' în care notăm AB = a, BB'= b, BC = c şi
A'C=d.
a) Să se arate că dacă a e N*, b e N*, a şi b de parităţi diferite, atunci există
c e N* astfel încât d e N*.
b) în cazul a = 3, b =4, d e N* să se calculeze distanţa de la B la planul
(AA'C).
prof Eugen Jecan
·◄
ARHIMEDE • Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
2. Să se arate că dacă x e R, x > O, atunci:
✓x 2 +x+✓x 2 +x+.Jx +x+ ... +✓x 2 +x+'.Jx +x+ 1 <

2 2
x + 1, unde numărul ra-
dicalilor este 2003.
prof. D.M Bătine/u-Giurgiu
3. Fie AI , B I , C1 respectiv mijloacele laturilor (BC), ( CA), (AB) ale triunghiului

"ABC, bază a tetraedrului ABCD.
a) Demonstraţi că AI Dl.BI C I dacă şi numai dacă DC= DB.
b) Deduceţi că dacă tetraedrul DAI B I C1 au loc relaţiile DAI l.BI CI şi
DBI .UI C I , atunci DCI .UI B I , iar proiecţia lui D pe- planul ( AI B I C1 ) este ortocen-,
trul acestui triungi.
•••
4. Fie n ~ 2 un număr natural şi 1j,r2 , ••• ,rn resturile împărţirii lui n la numerele
l, 2, ... , n. Să se determine n ştiind că suma resturilor distincte obţinute este n.
Olimpiadă, Rusia
CLASA A IX-A
1. Fie ABC un triunghi oarecare, M şi N două puncte fixate în planul său. Notăm
cu G,G,4,G8 ,Gc centrele de greutate ale triunghiurilor ABC, MBC, MCA, respectiv
MAB. Fie A', B', C' simetricele punctului Nfaţă de G,4,G8 ,Gc. Să se demonstreze
că dreptele AA ', BB' şi CC' sunt concurente într-un punct notat cu P şi că are loc
relaţia: S·GP+3·GN = 2·GM.

prof. Daniel Văcăreţu
2. Să se determine}: R ➔ R cu proprietatea că: f(x)+2J([x])+ 2/( {x}) =3x 2 ,

('v') x e R, unde [x] reprezintă partea întreagă a numărului x iar {x} reprezintă par-
tea fracţionară a numărului x.
prof. D.M Bătineţu-Giurgiu
3. Să se arate că pentru orice numere pozitive a şi b are loc inegalitatea:
t+t~l 2•(a+b){: +¼).

Olimpiadă Cehia şi Slovacia
4. Fie}: N ➔ N definită prin /(O)= O şi f(n +1) = 2(n +1+f(n)), ('v') n ~ O.
a) Să se demonstreze că f(n) <2n+i, ('v') n e N.
b) Să se determine n pentru care f(n) ·este putere (cu exponent întreg) a lui 2.
prof. Dorei Miheţ
►-
CLASAAX-A
1. Să se rezolve inecuaţia: 3.r +4.r +9 •5.r ~15.r +5.r •2~.

prof V. Berinde
2. Fie z e C cu I.zi = 1.
i) Să se arate că ('v') n e N*, are loc:
j1-z2j+j1 +z3j+ ... +jl~z2nl+ll+ z2n+11~ n·ll+ zi.
ii) Să se arate că ('v') a e R are loc inegalitatea:
!sin 2aj + !cos 3aj + ... + jsin 2n al+ !cos(2n + I)al ~ n · !cos al .
prof Dan Ştefan Marinescu
3. Să se demonstreze identitatea:
n n
2 · l)!(n -k)!= (n + 1) · L (k- I)!·(n -k)!, ('v') n e N*.
k=l k=I
prof V. Berinde
4. Se consideră funcţia/: Z ➔ Z astfel încât /(/(/(x))) = ('v') x e Z. Să se x,
determine funcţia g: Z ➔ N cu proprietatea că există o funcţie h: Z ➔ Z astfel în-
cât g(x) = h(x)-2 · h(/(x)) + h(f(f (x))), ('v') x e Z.
prof D.M. Bătineţu-Giurgiu
CLASA A XI-A
1. Fie şirul de pătrate (9..)neN, unde pătratul ~ are vârfurile Ao(O,O),B0(1,0),

C0 (1,1) şi D0 (0,l), iar pătratul 9,. are vârfurile An,Bn,Cn,Dn definite recursiv ast-
fel: An =Bn_1,B„ este mijlocul lui [Bn_ 1Cn_ 1],Cn este centrul pătratului 92ln--1 iar
Dn este mijlocul lui [An_,Bn-i1. Să se determine lim Xc şi Jim Yc , unde Xc şi
n ➔ co n n➔m " n
Yc
. sunt coordonatele punctului Cn..
prof Daniel Văcăreţu
2. Fie Jlt c .A'/n(C), (n număr natural, n ~ 2) mulţimea matricelor cu proprietatea

că X+ Y =I n +X• Y, ('v') X, Y e .A't. Să se demonstreze că:
A·B+B·C+C·D+D·A=2(A·B·C·D+Jn), ('v') A,B,C,D e .A't.
prof D.M. Bătineţu-Giurgiu
3. Fie A, B e .A'ti(C) şi k ~ 2 un număr natural.
a) Să se arate că dacă (ABt = 0 2, atunci ·(BA)k = 0 2 •
b) Să se arate că dacă (A. B)k =12: ~tunci (B. A)k = 12.
c) Dacă A •B -:;, B •A , să se afle toate matricele C e .A't2(C) cu proprietatea că
(A· B)k =C implică (BA/ =C .

prof Dorei Miheţ
4. Să se studieze convergenţa şirului (xn)n:i:o care satisface următoarele proprietăţi:
1) xn > 1 pentru n = O, 1, 2, ....
2) l (xn+J l )-xn+l;n-0,1,2, ....

2 Xn+I Xn -1
prof Titu Andreescu şi Dorin Andrica
CLASA A XII-A
1. Fie k e (1, oo) şi G ={-oo, k k-l]

2
u[ 2
1
k k+ ,oo). Se consideră operaţia:
x * y = k·x• y-k 2 •(x+ y)+k 3 +k, ('V') x, y e G.
i) Să se arate că.,*" este lege de compoziţie pe G.
ii) Să se studieze existenţa elementului neutru şi a elementelor simetrizabile.
prof Adrian Petro.şei
·2. Fie/: [O, l] ➔ [O, oo] o funcţie continuă. Să se arate că:
1 1
r /(x) •ln(l + x)dx S Jor /(x)dx- m,
Jo 2
unde m =min{f(x) Ix e[O,l]}.
prof Dorei Duca
3. a) Fie n = 2 p, unde p ~ 3 este un număr prim. Să se arate că polinomul/ e
e Zn[X], / = xn-i - X ~e n rădăcini în Zn.
b) Fie (A,+, •) un inel finit cu proprietatea că ('V') x e A, (3) x' e A astfel încât
x •x'·x =x . Este (A, +, • ) corp?
c) Aceeaşi întrebare dacă în plus x' este unic.
prof Dorei Miheţ
4. Fie a,b,c,d numere reale pozitive cu a< b,c < d şif: [a, b] ➔ [c, d] o func-
ţie continuă şi strict monotonă. ·
i) Să se arate că ('V') n e N, n ~ 2 există un unic µne (a,b) cu proprietatea că:
(J:f(t)dtr =(c•µn-a•ct +(b·d-d•µnf.

n n
.. . . a,cn-1 +b·dn-1
11) Are loc megalitatea: µn < n n
cn-1 +dn-1
prof Dorin Andrica
11
AsUPRA ULTIMELOR .N CIFRE ALE PRODUSULUI
A DOUĂ NUMERE
ROMANŢA GHIŢĂ şi IOAN GHIŢĂ,
Colegiul Naţional 11 1.M. Clain•-_ Blaj
Ne propunem în prezenta notă să demonstrăm că oricare ar fi un număr natural

de n cifre, a1a 2 •••an, scris în baza 10 există cel puţin două numere naturale x şi y
de cel puţin n cifre fiecare astfel încât ultimele n cifre ale produsului xy să formeze
numărul iniţial dat a1a 2 ••• an .
Notăm peste tot în lucrare uc(x) ultima cifră a numărului x. Vom considera
mai întâi două exemple.
Exemplul 1: Să se determine două numere x şi y de cel puţin 4 cifre al căror

produs să aibă la sfârşit numărul 23 71.
Rezolvare: Căutăm două cifre care înmulţite dau ultima cifră 1. Pentru
aceasta există perechile de posibilităţi (1, 1), (3, 7) şi (9, 9). Alegem (3, 7) şi
obţinem că x = - -a3 şi y = - -b1. Găsim cifrele de pe poziţiile zecilor, a şi res-
pectiv b, astfel încât xy să se termine în 71.
· Făcând produsul xy se obţine:
............... a3
............... b1
uc(7a+2) 1
uc(3b)
............ 7 1
Avem de rezolvat în mulţi.mea cifrelor bazei 1Oecuaţia:
(1) uc[uc(1a+2)+uc(3b)]=1
a,b o 1 2 3 4 5 6 7 8 9
uc(7a+ 2) 2 9 6 3 o 7 4 1 8 5
uc(3b) o 3 6 9 2 5 8 1 4 7
Se observă că soluţii bune sunt perechile (a, b) e {(6,1); (3,8); (0,5); (1,6);
(2,7); (0,9); (5,0); (7,2); (8,3); (9,4)}, în total 10 posibilităţi.
Alegem a = 6 şi b = 1. Obţinem că x = - c63 şi y = - dl 7 . Căutăm cifrele c şi
d astfel încât xy să se termine în 371.
◄
................ c63
................ dl?
..uc(7c+4)41
................ 63
..... .uc(3d)
• 71
Avem de rezolvat ecuaţia:
(*) = uc[uc(1c+4) +uc(3d)+6] = 3 ~ uc[uc(1c+4)+uc(3d)] = 7.
c,d o 1 2 3 4 s 6 7 8 9
uc(7c+4) 4 1 8 s 2 9 6 3 o 7
uc(3d) o 3 6 9 2 5 8 1 4 7
Se observă că tot 10 posibilităţi există şi pentru alegerea perechii (c, d), dar
-- --
luăm spre exemplu, c = 7 şi d = 8. Obţinem: x = e163 şi y = /817 . Căutăm cifrele
e şi/ astfel încât xy să se tennine în 23 71 .
................e163
................/817·
...uc(1 e + 5)341
„e 1 63
.. 1 O 4
...uc(3f)
•• 371
Avem de rezolvat ecuaţia:
(**) = uc[uc(?e + 5) + 7 +O+ 1 + uc(3/)] = 2 ~ uc[uc(?e + 5) + uc(3f)] = 4
e,f o 1 2 3 4 5 6 7 8 9
uc(7e +5) 5 2 9 6 3 o 7 4 1 8
uc(3/) o 3 6 9 2 5 8 1 4 7
Din cele 10 posibilităţi de alegere a perechilor (e,j) fie e = 1 şi/= 4. Obţinem: x =
= ... 1763 şi y = .. .4817 şi astfel numerele x şi y înmulţite dau la sfârşit numărul
2371 dinainte stabilit. Cum x şi y se pot completa în faţă cu oricâte cifre, deducem
că afirmaţia din enunţul problemei este adevărată.
Exemplul 2. Să se determine două numere x şi y astfel încât produsul lor să se

termine în 86.
Rezolvare: Mulţimea perechilor de cifre care înmulţite dau la sîarşit 6 este
{(1,6); (2,8); (3,2); (4,4); (6,6); (7,8); (9,4)}. Alegem perechea (4,4) (sau orice altă
pereche de cifre pare) ⇒ x=a4,y=b4. Căutăm cifrele a şi b astfel încâtxy să se
►
termine în 86 .
.................a4
.................b4
.... .uc(4a +1)6
.......uc(4b)
* 6
Avem de rezolvat ecuaţia:*= uc([uc(4a + 1) +uc(4b)] =8.
a,b o 1 2 3 4 5 6 7 8 9
uc(4a + 1) 1 5 9 3 7 1 5 9 3 7
uc(4b) o 4 8 2 6 o 4 8 2 6
Se observă că nu avem soluţie şi
deci trebuie căutate soluţii alegând pentru a
şi b alte variante. Orice altă variantă
cu a şi b cifre pare nu dă soluţie. Cu alte cu-
vinte, nu orice pereche de cifre am alege pe ultima poziţie a nwnerelor x şi y este
corectă, adică ne dă soluţii.
Se pot extrapola raţionamentele de la cele două exemple fără a restrânge genera-
litatea pentru orice număr a1a 2 ••• an care să figureze la sîarşitul produsului numerelor
x şi y ee trebuie găsite. Problema este să dovedim că există astfel de numere x şi y.
Este evident că a rezolva o ecuaţie de forma uc[uc(7a + 2) + uc(3b)] = 7 (vezi
(1)) în mulţimea cifrelor bazei 10 este totuna cu a rezolva ecuaţia 7a + Î + 3b =1
în inelul claselor de resturi Z 10• Cel mai mic reprezentant nenegativ al claselor â şi
respectivbobţinute este soluţie în mulţimea cifrelor a ecuaţiei de tipul (1).
Cum în Z 10 singurele elemente inversabile sunt Î, 3, 7, 9, atunci se observă că orica-
re ar fi ultima cifră an a numărului a1a 2 ...an se poate obţine ca ultima cifră a pro-
dusului dintre 1, 3, 7 sau 9 şi o altă cifră (după cwn se observă din tabla înmulţirii
în Z10).
o 1 2 3 4 5 6 7 8 9
o o o o o o o o o o o
1 o 1 2 3 4 5 6 7 8 9
2 o 2 4 6 8 o 2 4 6 8
3 o 3 6 9 2 5 8 1 4 7
4 o 4 8 2 6 o 4 8 2 6
5 o 5 o 5 o 5 o 5 o 5
6 o 6 2 8 4 o 6 2 8 4
7 o 7 4 1 8 5 2 9 6 3
8 o 8 6 4 2 o 8 6 4 2
9 o 9 8 7 6 5 4 3 2· 1
Dupăce am ales cel puţin pentru unul dintre numerele x sau y pe ultima
poziţie o cifrăp
din mulţimea {l, 3, 7, 9} atunci orice alte cifre a şi respectiv b de
pe poziţiile următoare ale lui x şi respectiv y, începând de la penultima spre stânga
numerelor, se poate obţine ca soluţie a unor ecuaţii echivalente cu ecuaţia p •â +
+ m·b= q, unde, dacă Î, = Oecuaţia devine j, •â = q şi ea are sigur o soluţie a e
{0, ... ,9}, deci a= a şi b = O este o soluţie în mulţimea cifrelor bazei 10, pe lângă
faptul că există posibilitatea de a alege pentru b şi alte soluţii în afară de cea nulă.
Faptul că j, e {Î, 3, 7, 9} = U(Z 10) ne asigură soluţii pentru ecuaţia j, · â = q.
în concluzie, problema pusă are cel puţin o soluţie conformă cu cerinţele.
Bibliografie
[1] Dumitru Buşneag, Florentina Boboc, Dana Piciu, Aritmetică şi teoria nume-
relor, Editura Universitaria, Craiova, 1999.
[2] Ani Matei, Aritmetică. Fundamente & metode, Editura Economică, Bucureşti,
1997.
[3] Dr. P. Radovici-Mărculescu, Probleme de teoria elementară a numerelor,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1986.
AsUPRA UNOR IDENTITĂTI ALGEBRICE I
ŞI. TRIGONOMETRICE
DIANA ALEXANDRESCU, C.N. ,,Mihai Viteazul'.. Bucureşti
Fie x,y,z e R cu proprietatea că:

(a) sinx+siny+sinz=O şi cosx+cosy+cosz=O.
Ne propunem să calculăm:
(13) Sn =sinnx+sinny+sinnz şi Tn =cosnx+cosny+cosnz, (ne N)
Notăm
u = cosx+isinx, v = cosy+isiny, w= cosz+isinz. Din (a) obţinem,
prin înmulţirea relaţiei cu i şi respectiv -i, şi ·adăugând a doua relaţie:
(cosx+ isinx) + (cosy + isiny) + (cosz + isinz) = O şi
(cosx-isinx) +(cosy-isiny) + (cosz-isinz) =O, adică:
u+v+w=O şi .!..+.!.+.!..=o~ ~:U=O şi Luv=O.Deaici:

U V W u,v,w u,v,w .
Lu =(~)J-2Luv=0~0= L(cosx+isinx)2 = Lcos2x+iLsin2x ⇒

2
u,v,w
cos2x+cos2y+cos2z=O . ~
⇒ (r) { . . . . Aşadar, S2 = T2 =O. Pentru S3 ş1 i; plecam
sm 2x + sm 2y + sm 2z = O
de la identitatea:
3
~::U
-3uvw=(2:UX2:U - I:uv). Dar Iu=O ⇒
2
u,v,w
⇒ Lu 3 = 3uvw= 3 IJ (cosx+isinx) = 3[cos(x+ y +z)+isin(x+ y +z)]. De aici

u,v,w x,y,z
va rezulta:
S3 = cos3x+cos3y+cos3z =3cos(x+ y+z)
(o) { -'J
,,. =sm
· 3x+sm
· 3y+sm
· 3z= 3 sm
· (x+ y+z ) ·
Pentru S4 ,T4 , calculăm:
~:U 4 2
j 22 22
= a:u -2~) v =-2~) v = -2[(I:uvJ -2uvw(u + v+ w)]= O
u,v,w
⇒ 0=~)cosx+isinx)4=~)cos4x+isin4x)<=>(&)S4 = I:cos4x=O şi T4 =
x,y,z
= I:sin4x=O.
x,y,z
Pentru S5 ,1's utilizăm

identitatea:
6(u 5 +v 5 +w5 ) =5(u 2 +v 2 +w 2)(u 3 +v3 +w3) adevărată pentru u +v+w=O.
Deoarece Iu 2 =0 va rezulta (7/) S5 = I:cos5x=O şi 1's = Ism5x=O.
x,y,z
Mai general, vom utiliza identitatea:

2(un+3 +vn+3 +wn+3) = 2uvw(un +vn +Wn)+ (u2 +v2 +w2)(un+I +vn+I +Wn+J),
pentru n e N şi u + v + w = O.
Ţinem cont de faptul că Lu 2 = O şi obţinem: Lun+J = uvw Lun
u,v,w u,v,w u,v,w
(*) (2:um = uvwL"m-3). Din relaţia(*) rezultă:

(0) Lun=O pentru n=3p+l sau n=3p+2,pe N şi L"n*o, pentru
u,v,w u,v,w
n=3p.
Pentru n = 3, relaţia (*) ne dă: Lu 6 = uvwLu 3 = 3(uvw) 2 . Presupunem că
Lu 3P = 3(uvw)P ⇒ L"l(p+J) = uvwLu 3P = 3(uvw)P+1 • Aşadar, pentru n = 3p,
L"n = Lu 3P =3(uvw)P =3[cos(x+ y+z)+isin(x+ y+z)]P =3[cosp(x+ y+

u,v,w u,v,w
◄
+z)+isinp(x+ y+z)]. Dar ~) 3P = ~)cosx+isinx)3P = I:ccos3px+isin3px)

u,v,w z,y,z z,y,z
De aici obţinem:
S3P = I:cos3px=3cosp(x+ y+z)
z,y,z N
( <p ) ""' ,p E •
{ ½p = "'-'sin3px = 3sinp(x+ y +z)
z,y,z
IRISH MATHEMATICAL OLYMPIAD
SIXTH IRISH MATHEMATICAL OlYMPIAD
SATURDAY, 8 MAY 1993

flRSTPAPER
The use ofcalculators or mathematical tables is noi permitted.
Time allowed: Three hours
1. The real numbers a, p satisfy the equations:

a 3 - 3a 2 + Sa -17 =O
P3 -3P 2 +5P+ll = o
Find a+ p.
2. A natural nwnber n is called good if n can be written in a unique way
simultaneously as the swn a1 +a2 + ... +ak and as the product a1a 2 ... ak of
some k ~ 2 natural nwnbers a 1,a2 , ... ,ak. (For example 10 is good because
10 = 5 + 2 + 1 + 1 + 1 = 5 • 2 • 1 • 1 • 1 and these expressions are unique). De-
termine, in tenns of prime numbers, which natural nwnbers are good.
3. The line / is tangent to the circle S at the point A,· B and C are points on /
on opposite sides of A and the other tangents from B, C to S intersect at a point
P. If B, C vary along / in such a way that the product I AB I· I AC I is constant,
fmd the locus of P.
4. Let a0 ,a1, ... ,an-l be real nwnbers, where n ~ 1, and let f(x) = xn + an_ 1xn-i +
+ ... +a0 be such that I/(O) I= /(1) and each root a of f îs real and satisfies
1
O < a< 1. Prove that the product of the roots does not exceed - .
2n
►
5. Given a complex number z = x + iy (x, y real) we denote by P(z) the

corresponding point (x,y) in the plane. Suppose z1,z2 ,z3 ,z4 ,z5 , a are
nonzero complex numbers such that:
(i) P(z 1),P(z2 ),P(z3 ),P(z4 ),P(z5 ) are the :vertices of a convex pentagon
Q containing the origin O in its interior and
(ii) P(az 1),P(az 2 ),P(az3 ),P(az4 ),P(az5 ) are all inside Q.
If a= p + iq, where p and q are real, prove that p 2 + q2 :s; 1 and that:
p +q tan(;) :s; 1.

SECOND PAPER
The use ofcalculators or mathematical tables is not permitted.

1. Given five points ,Pi,P2 ,~,P.i,Ps in the plane having integer coordinates,
prove that there is at least one pair (P,,P1 ) with i-:1:- j such that the line P,P1
contains a point Q having integer coordinates and lying strictly between P,
and P1 •
2. Let a1,a2 , ... ,an;b1,b2 , ... ,bn be 2n real numbers, where a1,a2 , ... ,an are
distinct, and suppose that there exists a real nwnber a such that the product
(a, +b1)(a1 +b2 ) ••• (a1 +bn)
bas the value a for all i (i =1, 2, ... , n) . Prove that there exists a real number p
such that the product
(a1 +b1 )(a2 +b1 ) ..• (an +b1 )
has the value p for allj (j = 1, 2, ... , n).
3. For nonnegative integers n, r the binomial coefficient (:) denotes the number
of combinations of n objects chosen r at a time, with the convention that
(~) = 1 and (:)=O if n < r. Prove the identity:
:t (~-r+I x~°:1 )= (~) for

d=I
a1l integers n, r with 1 :S: r :S: n.
4. Let xbe a real nwnber with O< x < 1r. Prove that, for all natural numbers n, the
◄
. sin 3x sin Sx sin(2n - l)x . ..

sum: smx+--+--+ ... +-------'-- 1s pos1t1ve.
3 5 2n-l
5. a) The rectangle PQRS bas lfQI = I and IQRI = m where /, m are positive
integers. lt is divided up into Im 1 x I squares by drawing lines parallel to PQ
and QR. Prove that the diagonal PR intersects / + m - d of these squares,
where dis the greatest common divisor (I, m) .
b) A cuboid (= box) with edges of lengths /, m, n, where /, m, n are positive
integers, is divides into Imn I x I x I cubes by planes parallel to its. faces.
Consider a diagonal joining a vertex of the cuboid to the vertex furthest away
from it. How many of the cubes does this diagonal intersect?
SEVENTH IRISH MATHEMATICAL OLYMPIAD

FIRSTPAPER
The use ofcalculators or mathematica/ tables is not permitted.
1. Let x, y be positive integers with y > 3 and x 2 + y 4 =2[(x-6) 2 + (y + 1) 2 ].

Provide that x 2 + y 4 =1994 .
2. Let A, B, C be three collinear points with B between A and C. Equilateral trian-
gles ABD, BCE, CAF are constructed with D, Eon one side of the line AC and F
on the opposite side. Prove that the centroids of the triangles are vertices of an
equilateral triangle. Prove that the centroid ofthis triangle lies on the line AC.
3. Determine with proof all real polynomials /(x) satisfying the equation:
/(x 2 ) =/(x)/(x-1).
4. Consider the set of m x n matrices with every entry either O or 1. Determine
the number of such matrices with the property that the number of„ l "s in each
row and in each column is even.
5. Let /(n) be defined on the set of positive integers by the rules
/(1) =2 and /(n+l) = (f(n))2- /(n)+l; n =1,2,3, ....
Prove that for all integers n > l
1 1 I 1 I
1 - - - < - - + - - + ... + - - < l - - .
2 •·• /(1) /(2)
2 f(n) 2 2•

SECOND PAPER
The use ofcalcu/ators or mathematical tab/es is not permitted.

6. A sequence {xn} is defined by the rules x 1 =2 and nxn =2(2n- l)xn-J;

n = 2, 3, ... Prove that xn is an integer for every positive integer n.
7. Let p, q, r be distinct real numbers which satisfy the equations:

q = p(4- p); r = q(4- q);p = r(4- r). Find all possible values of p + q + r.
8. Prove that for every integer n > 1,
n((n+l)n.! -1)< I:-.

n
l=I
2i+l
I
2
-J
2
-<n[ 1-n- (n-J) +4.
9. Let w, b, c be distinct real numbers with the property that there exist real
numbers x, y, z for which the following equations hold:
x+ y+z=l; xa 2 + yb 2 +zc 2 =w2 ; ·xa3 + yb 3 +zc3 =w3; xa 4 + yb 4 +zc4 =w4 •
Express w in terms of a, b, c.
10. If a square is partitioned into n convex polygons, determine the maximum
number of edges present in the resulting figure.
[You may find it helpful to use a theorem of Euler which states that if a
polygon is partitioned into n polygons, then v - e + n = 1 where v is the nun;i-
ber ofvertices and e is the number of edge_s in the resulting figure].
SOFIA KOVALEVSKAJA (1850 -1891)

NICOLETA FRANCISCA GOŞONIU, Zurich şi
NICULAIE MARIN GOŞONIU, Bucureşti
Sofia Vasilievna Kovalevskaia a fost nu numai un matematician de primă

mărime, ci şi o scriitoare apreciată, precum şi o susţinătoare a drepturilor femeii în
secolul al XIX-lea. înfruntând, din adolescenţă până în anii maturităţii, prejude-
căţile vremii, în cele din urmă a ieşit învingătoare în tentativele de a schimba atitu-
dinea societăţii faţă de femei.
Născută pe 15 ianuarie 1850 în Moscova, a fost copilul mijlociu al familiei lui
Vasili K.rukovski (1800-1874), general de artilerie în armata rusă. Dovedind oficia-
lităţilor ruseşti că descinde din familia domnitoare a Corvineştilor din Transilvania
◄
şi Ungaria, generalul a fost inclus pe lista aristocraţilor, iar din 1858 şi-a schimbat
numele de familie în Korvin-Krukovski. Era disciplinat, vorbea fluent engleza şi
franceza şi avea cunoştinţe de matematică superioară, necesare în artilerie. Mama
Sofiei, Elisaveta Feodorovna Schubert, provenea dintr-o familie de germani
educaţi, care emigraseră în Rusia pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Bunicul So-
fiei, Feodor Feodorovici Schubert, era un cunoscut matematician şi astronom la
Academia de Ştiinţe din Sankt Petersburg (chiar şi străbunicul, Feodor Ivanovici
Schubert, a fost un matematician remarcabil). Este de presupus că· linia maternă
este cea de la care a moştenit Sofia uşurinţa de a lucra cu entităţile abstracte.
Sofia a fost educată de profesori particulari şi guvernante, mai întâi la Palibino
(gubernia Vitebsk), unde era o reşedinţă a K.rukovski-lor, apoi la Petersburg, în
cercul lor de cunoscuţi fiind şi marele scriitor Dostoievski (1821-1881 ), care la un
moment dat a făcut curte surorii ei mai mari şi a rămas prieten cu Sofia.
Copilăria Sofiei a fost marcată de câteva întâmplări semnificative: născân
du-se la 6 ani după sora mai mare Ania, părinţii, care se aşteptau să fie băiat, au
fost dezamăgiţi şi astfel nu i-au acordat atenţia meritată, iar ea s-a simţit frecvent
neglijată. Adesea era surprinsă citind din biblioteca familiei cărţi care nu erau con-
siderate potrivite vârstei ei şi suferea consecinţele. O persoană care a impresionat-o
în acea perioadă a fost Piotr Vasilievici K.rukovski, fratele mai mare al tatălui, care
i-a fost ca un bunic, acordându-i o deosebită atenţie şi, deşi nu avea studii înalte, a
fost cel dintâi care i-a trezit interesul faţă de matematică. O întâmplare din copilăria
Sofiei pare să fi fost o prevestire a interesului ei faţă de matematică. Pereţii camerei
ei de la moşia familiei, erau „tapetaţi" cu file dintr-un curs litografiat de calcul
diferenţial şi integral al lui Mihai Ostrogradski {1801-1862). Fetiţa de 9 ani petre-
cea ore în şir încercând să descifreze formulele. Mai târziu îşi va uimi meditatorul
prin uşurinţa cu care asimila calculul diferenţial. Kovalevskaia va nota în memori-
ile ei că îşi amintea în întregime paginile din Ostrogradski, iar conceptul de spaţiu
i se părea familiar de multă vreme.
Primele noţiuni de matematică le-a obţinut de la profesorul particular al fami-
liei. Pe nesimţite, fetiţa a început să manifeste o atracţie deosebită pentru matema-
tică, încât îşi neglija complet celelalte materii. De aceea, tatăl Sofiei a decis· să pună
capăt lecţiilor de matematică, iar ea, împrumutând un manual de Algebră, citea
noaptea, atunci când ceilalţi dormeau. Puţin mai târziu, un vecin, profesorul Tirtov,
a sesizat talentul matematic al fetei şi a încercat să-i spună tatălui că Sofia trebuie
încurajată să studieze matematica. Totuşi, a fost o adevărată surpriză faptul că,
după o vreme, tatăl a permis Sofiei să studieze matematica în particular. în descrie-
rea ei, tatăl său era o persoană care avea o puternică prejudecată în privinţa
educării femeilor. Explicaţia cea mai plauzibilă a schimbării atitudinii tatălui ar fi
aceea că l-a înduplecat imensa dorinţă a Sofiei de a studia matematica. Dar, de
îndată ce a devenit majoră, ea nu mai era sigură în privinţa continuării studiilor.
Ştia că tatăl ei nu putea să o trimită la o universitate din Europa. în acel timp în Ru-
sia, ca de altfel în cele mai multe state europene, femeilor nu le era permis să se în-
ARfflMEDE .A Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
scrie la universitate, iar părinţii erau rezervaţi în privinţa trimiterii lor peste hotare.
Din nou, voinţa fiicei va fi mai puternică decât cea a tatălui.
Modalitatea folosită de ea pentru a obţine ceea ce voia a fost una foarte po-
pulară la vremea respectivă: a început să-şi caute un soţ care trebuia să accepte să
semneze nişte documente care să-i permită să călătorească, să trăiască departe de el
şi să-şi continue studiile. Convenţia presupunea ca mariajul să fie unul platonic,
Îară drepturi maritale, pretinse de obicei de către soţ. A găsit un astfel de bărbat în
persoana lui Vladimir Kovalevski care, în timp ce urma cursurile în vederea
obţinerii unei diplome în paleontologie, îşi câştiga existenţa din traduceri şi publi-
carea cărţilor. Pe lângă faptul că era o persoană foarte inteligentă, Kovalevski se
distingea şi prin susţinerea cauzelor liberale. ·
Rezistenţa familiei Sofiei faţă de căsătorie fusese anticipată şi a fost depăşită fo-
losind acelaşi tip de vicleşug care crease situa~a: a trimis înştiinţări către prieteni de
familie anunţând cu bucurie mariajul ce urma să aibă loc, forţându-l astfel pe tatăl ei
ca fie să accepte căsătoria, fie să recunoască în mod public că fata sa era o rebelă.
Pentru a fi sigură că tatăl ei nu va nega anunţul, Sofia s-a instalat în apartamentul lui
Kovalevski, refuzând să plece până când a fost sigură de acordul familiei. .
Cei doi s-au căsătorit în septembrie 1868, iar la începutul anului 1869 proas-
peţii miri, împreună cu sora ei Ania, au părăsit Rusia. Peste hotare ei se vor întâlni,
printre alţii, cu Charles Darwin (1809-1882), care avea speranţe că Vladimir
Kovalevski va deveni un evoluţionist de marcă şi cu scriitoarea George Eliot
( 1819-1880).
Acum Sofia avea să-şi împlinească visul unei educaţii superioare. Deoarece
era femeie, autorităţile de la Universitatea din Heidelberg i-au cerut sa obţină
recomandările scrise ale fiecăruia dintre profesorii ei, înainte ca admiterea să fie
garantată. A urmat un program de 22 de ore pe săptămână, dintre care 16 erau pe-
trecute studiind matematica cu Paul Du Boi-Reymond (1831-1889) şi Leo
Konigsberger (1837-1921), amândoi foşti studenţi ai renumitului matematician
Karl Weierstrass (1815-1897). Aici, după cum spunea un coleg, imediat a atras
atenţia profesorilor cu abilităţile ei matematice neobişnuite. Cu toţii erau uimiţi şi
vorbeau despre ea ca despre un fenomen extraordinar.
După trei semestre de studiu la Universitatea din Heidelberg, Kovalevskaia
pleacă la Berlin, în căutarea lui Weierstrass. Prima lor întâlnire a reprezentat înce-
putul unei relaţii personale, precum si profesionale ce a durat aproape 20 de ani.
Kovalevskaia nu a ajuns în Berlin neanunţată. Laudele profesorilor săi de la
Heidelberg au ajuns înaintea ei, iar acest lucru a contat mult în luarea deciziei lui
Weierstrass de a deveni mentorul Sofiei. Este de semnalat o coincidenţă: cu 8 ani
înainte de a o întâlni pe Kovalevskaia, Weierstrass scrisese un articol în care-i' adu-
·cea mulţumiri bunicului Sofiei pentru un principiu matematic.
Din păcate, obţinerea consimţământµlui lui Weierstrass nu a fost singura pie-
dică pe care a trebuit să o depăşească pentru a-şi putea continua studiile - univer-
sitatea nu accepta ca femeile să participe la cursurile oficiale ale lui Weierstrass.
ARHIMEDE .â. Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
Obstacolul a fost depăşit în momentul în care, spre norocul ei, Weierstrass a fost de
acord să îi predea Sofiei în particular, de două ori pe săptămână, acelaşi curs pe ca-
re îl prezenta studenţilor săi la universitate.
La început, Weierstrass nu îşi imagina că Sofia Kovalevskaia ar fi vrut un titlu
oficial în matematică, crezând că unei femei căsătorite nu i-ar fi de folos. În toamna
anului 1872, Kovalevskaia i-a mărturisit adevărul cu privire la căsătoria ei, iar
Weierstrass a început să o ghideze în pregătirea dizertaţiei. Până în primăvara
anului 1874, Kovalevskaia scrisese trei lucrări necesare obţinerii titlului.
Prima dintre lucrări, din domeniul ecuaţiilor cu derivate parţiale, a fost publi-
cată în 1875 în Journal-ul lui Crelle (1780-1855), iar acum se numeşte Teorema
Cauchy-Kovalevskaia. Despre această lucrare Henri Poincare (1854-1912) a spus
că a simplificat în mod semnificativ demo,,,straţia lui Cauchy şi a dat teoremei for-
ma finală. Kovalevskaia, aplicând aşa-numita metodă a majorantelor, precum şi o
teoremă a lui Carl Gustav Jacobi (1804-1851) l-a surprins chiar şi pe Weierstrass,
care credea că orice ecuaţie din fizica matematică se poate rezolva căutând o dez-
d • I , , E w. w . wld „
vo1tare m sene e puten a so uţie1. a a aratat ca ecuaţia ca um -
au =--
au 2
at ax are o
A •
soluţie analitică dacă distribuţia temp~raturii iniţiale se face după curba lui Ga-
2
uss, u(x,O) =e-z , dar nu are o soluţie analitică dacă distribuţia temperaturii se
face după versiera Agnesi, anume curba u ( x, O) =- -

1
• Rezultatul Sofiei
l+x 2
Kovalevskaia a fost impus în forma actuală de un manual al lui Goursat (1858-
1936), care a cunoscut o răspândire la începutul secolului al XX-iea.
A doua lucrare, de mai mică importanţă, era despre integralele abeliene, iar a
treia, despre inelele lui Saturn, constituie aportul său în matematica aplicată.
Weierstrass a înaintat lucrarea Sofiei Kovalevskaia la Universitatea din
Gottingen, iar comisia constituită a fost atât de impresionată de rezultat, încât în
toamna anului 1874, i s-a acordat titlul de doctor summa cum laudae, devenind
prima femeie cu acest titlu în matematică.
încurajată, dar şi extenuată de munca sa, Kovalevskaia s-a întors în Rusia îm-
preună cu soţul ei pentru a se reface în sânul familiei şi printre prieteni. Amândoi
sperau să găsească un post în mediul academic, dar nici unul dintre ei nu a reuşit.
În ciuda doctoratului său şi a recomandărilor lui Weierstrass, Sofia nu a găsit un
post potrivit.
Era discriminată, în principal, din motivul că era femeie, dar şi activităţile li-
berale ale lui Kovalevski au generat suspiciune în mediile universitare ruseşti.
Kovalevskaia şi soţul ei au decis să normalizeze situaţia lor familială, iar în 1878
Sofia a dat naştere unei fetiţe. Mai târziu va spune: fiica mea este singurul lucru
bun ce l-am realizat în cei cinci ani de hiatus în activitatea mea matematică.
Vreme de cinci ani (între 1875 şi 1880) ea va rupe orice legătură cu matemati-
ca (nu a răspuns nici măcar scrisorilor lui Weierstrass) şi, printre altele, a publicat
literatură care a fost tradusă în câteva limbi străine, înclinaţiile ei literare fiind con-·
siderate cel puţin pe măsura înzestrărilor matematice. .
într-o scrisoare din 1890 spunea: În ceea ce mă priveşte, toată viaţa nu m-am
putut decide către ce am fost mai atrasă - matematică sau literatură... Este posibil
ca În fiecare din aceste domenii să fi putut realiza mai mult, dacă m-aş fi dedicat
fiecăruia exclusiv; cu toate acestea nu sunt În stare să renunţ definitiv la nici unul.
Soţul ei, implicat în unele afaceri :financiare neclare şi ameninţat de urmărire în
justiţie sub acuzaţia de proastă manipulare a1unor fonduri, s-a sinucis-în aprilie 1883.
Dar în 1880, Kovalevskaia s-a reîntors la studiul matematicii. Ocazia s-a ivit
în ianuarie 1880, când marele matematician Cebâşev (1821-1894) a invitat-o să
participe cu o lucrare la Congresul de Medicină şi Ştiinţele Naturii. într-o singură
noapte a tradus în rusă cea de-a doua parte din dizertaţia sa şi a doua zi a fost apla-
udată pentru expunerea ei.
în 1882, îndemnată şi de Weierstrass, a scris trei articole privind refracţia lumi-
nii. în 1916, Volterra (1861-1940) va descoperi că lucrările Sofiei conţineau unele
greşeli care apăreau şi într-o lucrare a lui Lame (1795-1870). Sofia, ale cărei lucrări
se bazau pe rezultatele lui Lame, corectase, totuşi, unele greşeli, dar altele rămăseseră
neobservate. Primul dintre articole era o lucrare bună, deoarece conţinea expunerea
teoriei lui Weierstrass privitor la integrarea unor ecuaţii cu derivate parţiale.
Prin eforturile unui coleg, Gosta Mittag-Leffler (1846-1927), fost student al
lui Weierstrass, în 1884, la Universitatea din Stockholm i s-a oferit un post de
privatdocent (post în care conferenţiarul era plătit de studenţi, nu de universitate).
Deşi la început a fost înspăimântată de acest post, fiind conştientă că exemplul ei
va deschide calea femeilor în universităţile europene, cinci ani mai târziu,
Kovalevskaia a devenit prima femeie ce deţinea un post de profesor titular într-o
universitate din Europa. Această numire a fost însQţită de aceea de redactor la Re-
. vista Acta Ma/hematica (fondată în 1882) unde a venit în contact cu cei mai de
seamă matematicieni europeni ai vremii.
în 1888, o lucrare asupra rotaţiei solidului rigid În jurul unui punct f,x (azi
cunoscut drept cazul de integrabilitate prin cuadraturi al Sofiei Kovalevskaia) a
primit Premiul Bordin, cel mai prestigios premiu al vremii, acordat de Academia
Franceză de Ştiinţe. Drept recunoaştere a valorii acestei lucrări (concursul a avut
caracter secret, recunoaşterea autorului făcându-se prin intermediul unui motto),
valoarea premiului a crescut de la 3000 la 5000 de franci (înainte de a fi cunoscut
autorul), dar desigur, partea financiară era cea mai puţin importantă. Un an mai târ-
ziu Academia de Ştiinţe suedeze a premiat-o pentru cercetări din aceeaşi arie, iar la
propunerea lui Cebâşev a fost aleasă membru corespondent al Academiei de Ştiinţe
Ruse. Chiar dacă i s-a refuzat în inod repetat un post la universităţi din ţara natală,
regulamentul Academiei a fost schimbat pentru a permite alegerea unei femei.
Kovalevskaia a murit în 1891 de o gripă complicată cu o pneumonie, la 41 de
ani şi în culmea carierei sale matematice. Deşi nu a publicat decât 1O lucrări, mun-
◄
ca depusă de Kovalevskaia a rezistat în timp. Cercetarea cu care a câştigat Premiul

Bordin este cunoscută acum ca sfârleaza Kovalevskaia. în literatura de specialitate,
mai există: exponenţii Kovalevskaia, numerele Kovalevskaia şi fractalii
Kovalevskaia.
Bibliografie
1. Bell, E.T. -Men o/Mathematics, Simon & Schuster, 1986
2. Boyer, Carl -A History ofMathematics - John Willey & Sons, 1991
3. Cooke, Roger - The History of Mathematics -A Brie/ Course, John Willey &
Sons, 1997
4. Purcaru, Ion şi Bâscă, Octavian - Oameni, idei şi fapte din Istoria Matemati-
cii, Editura Economică, Bucureşti, 1996
5. Katz, Victor -A History ofMathematics - Addison-Wesley, 1998
6. http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/history/Mathematicians/
Kovalevskaya.html
PROBLEME REZOLVATE
V.167 din nr. 1-2/2003

·1· . d - fra . 7 + 52n+I , 22n N d "b"l-
Stab1 lţi aca cţla , n e , este re ucti 1 a.
4+5 3n •23n+ 1 •
prof Domnina şi Ion Burcă, Slatina
Soluţie: Fie a= 1 +s 2n+I -2 2n = 7 +5 •5 2n ,2 2n = 7 +s-10 2n şi
b = 4+5 n .2 3n+I = 4+ 2.53n, 23n = 4+ 2·103n. Cum 3 I a şi 3 I b, ('v') n e N, rezultă că
3
fracţia este reductibilă.
O.G.68 din nr. 3-4/2003

Aflaţi toate numerele de forma xyz care au exa.ct 4 divizori întregi, astfel încât
38 N
x2 + y2 +z2 e .
prof Domnina şi Ion Bur.că, Slatina
Soluţie:Din 2 +y: +z 2 eN ⇒ .x +y +z e{l;2;19;38}.

3 2 2 2
X
I) Dacă x 2 + y 2 + z 2 = obţinem x = 1, y = z = O şi xyz = 100 ;

i,
2) Dacă x 2 +y 2 +z 2 =2, obţinem x=I,y=I,z=0 sau x=I,y=0,z=I şi
xyz = 110 sau xyz = 101;
3) Dacă x 2 +y2+z 2 =19, obţinem x=I,y=3,z=3 sau x=3,y=l,z=3 sau
x=3,y=3,z=l şi xyz=133 sau xyz=313 sau xyz=331;

4)Dacă x +y +z 2 =38,obţinem x=l,y=l,z=6 sau x=l,y=6,z=l
2 2
sau x=6,y=l,z=l sau x=2,y=3,z=5 sau x=2,y=5,z=3

sau x=3,y=2,z=5 sau x=3,y=5,z=2 sau x=5,y=2,z=3
sau x = 5,y = 3,z = 2 şi xyz =116 sau xyz = 161 sau xyz =611
sau xyz = 235 sau xyz = 253 sau xyz = 325 sau xyz = 352 sau xyz = 523
sau xyz = 532 .
Numerele de forma xyz care au exact 4 divizori întregi sunt numerele prime. Dintre
numerele găsite sunt numere prime: 1O1; 313; 331; 523.
VII.184 din nr. 1-2/2003

Fie [ABCD] un pătrat şi
P un punct în interiorul său. Fie ..,((= [AB]u[BC]u
u[CD]u[DA], iar {A'} =AP,-,, ..,f(; {B'} =BP ,-,, J(; {C'} = CP ,-,, .,((şi {D'} =DP ,-,, ..,((.
Să se arate că dacă AA'= BB'= CC'= DD', atunci P coincide cu centrul de simetrie al
pătratului ABCD.
prof Marius Olteanu, Râmnicu Vâlcea
Soluţie: Pentru uşurinţa expunerii, vom considera notaţiile din figura alăturată (fig. 1). Din
motive de simetrie, putem considera că punctul P este situat în interiorul sau pe laturile tri-
unghiului AOD. Atunci, A'e [CD],B'e [AD],C'e [AD],D'e [AB]. Deoarece AA'= DD', iar
A'D li AD' şi ~'DA = -t:DAD' = 90°, rezultă că patrulaterul AD'AV este dreptunghi; re-
zultă că punctul P, care este în acest caz centrul dreptunghiului AD'A 'D, se găseşte la mijlo-
cul laturii (segmentului) determinat de mijloacele laturilor AD şi AV' ale dreptunghiului
AD'A V, ceea ce înseamnă că de fapt P e [MN] (vezi notaţiile figurii 2).
D--~.__---C D '
D' B D' B
Fig.I Fig.2
în continuare, llAAV = ACCV (CC'= DD', AD= CD, .ţ.CDC' = .ţ.ADA' = ·90°) ⇒
⇒ A 'D =DC' ⇒ conform teoremei lui Thales că A 'C' li AC şi în plus A 'C = AC'; deci patru-
laterul ACA'C' este un trapez isoscel; în acest caz, punctul Peste intersecţia diagonalelor
acestui trapez isoscel. Din proprietăţile punctului de intersecţie ale diagonalelor unui trapez
isoscel, rezultă că C'P = PA' (1) şi AP = PC (2). Dar AP = PA' (3), P fiind şi centrul drept-
unghiuluiAD'AV. Din (1) şi (3) ⇒ C'P=AP (4); din (2) şi (4) ⇒ C'P=PC ⇒ Mn'C'=
=APCN ⇒ MP=PN ⇒ P=O,q.e.d.
ARHIMEDE Â Nr. 1-2/2004 ianuarie-febro.arie
VII.183 din nr. 1-2/2003

Fie ABC un triunghi, punctele E e (AB),F e (AC) astfel încât AE = AF, BE + EC =
= BF + FC. Demonstraţi că MJJC este isoscel.
prof Marius Mâinea, Găeşti
Soluţie: Demonstrăm prin reducere la absurd. Presupunem că
A
m(-1::8) * m(-,::C) (-1::S > -,::C). Ducem BC'II EF,C'e (FC) ⇒ MBC'
isoscel deoarece AE = AF ⇒ EFC' B trapez isoscel ⇒
BE+EC=FC'+EC }
⇒ BF =EC' ,BE=FC' ⇒ ⇒
BF +FC= EC'+(FC'+C' C)
⇒ FC'+FC = EC'+FC'+C'C ⇒ EC = EC'+C'C, fals EC'C e tri-
unghi ⇒ m(-1::8) = m(-,::C) ⇒ ABC e isoscel. a='-----=c
VII.145 din nr. 3-4/2003
Dacă a e R, a~ 1, să se compare numerele: 2a şi ✓a 2 +l + ✓a 2 -l.
Pot să fie egale? Justificaţi răspunsul.
pl'oJ Dan Nedeianu
Soluţie: Vom arăta că ✓a 2 + 1 + ✓a 2 - 1 < 2a (*).

Metoda I. Inegalitatea de demonstrat se scrie: ✓a 2 + 1 - a< a-✓a 2 - 1 ; ,,raţi9na-
lizând" ⇒
a+
k < ~ <::>a+ ✓a 2 -l <a+ ✓a 2 +1 <=> ✓a 2 -l < ✓a 2 +1,
a+ a 2 -l
adevărat. Egalitatea are Ioc <=> ✓a 2 -1 = ✓a 2 + 1 ⇒ -1 = 1 ⇒ nu poate avea Ioc egalitatea.
Metoda II. Folosim inegalitatea cunoscută: (x+ y) 2 s 2(x 2 + y 2 ) <=>
<=> x+ys.J2(x 2 +y 2 ) , (\f) x,y>O (cu egalitate<=> x=y). Pentrux= ✓a 2 +1,
y = ✓a 2 -1 ⇒ ✓a 2 +l + ✓a 2 -1 s.J2(a 2 +l+a 2 -1) = 2a. Egalitatea are loc numai când
x=y <=> ✓a 2 +l = ✓a 2 -l, fals ⇒ numerele 2a şi ✓a 2 +l + ✓a 2 -l nu pot fi egale.
VIII.148 din nr. 3-4/2003

Să se determine numerele prime x,y,z ştiind că x+3y+Sz=2044, x fiind soluţia
. . 3 3 3 3 6006
ecuaţiei: 1+2 + 1+2+3 + 1+2+3+4 + ... + 1+2+3+4+ ... +x = 2004 ·
prof Domnina şi Jon Burcă, Slatina
3 3 3 3 6006
Soluţie: Din: - - + - - - + - - - - + ... + - - - - - - - - ⇒
1+2 1+2+3 1+2+3+4 1+2+3+4+ ... +x 2004
⇒ 3 + _3_+ 3 + 3 + ... + . 3 = 12018 ⇒
1+2 1+2+3 1+2+3+4 1+2+3+4+ ... +x 2004
ARHIMEDE .&. Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
⇒ 3( l + 1- - + -1- - + - -1- - + ... + - - - 1 --- - 12018)

- ⇒
1+2 1+2+3 1+2+3+4 1+2+3+4+ ... +.x 2004
1 1 1 1 4006
⇒ l + - - + - - - + - - - - + ... +------=-- ⇒
1+2 1+2+3 · 1+2+3+4 1+2+3+4+ ... +.x 2004
1 1 1 1 4006 2 2 2 2 2
⇒ l+ 2·3 + - + 4·5 + ... +---,,--=-- ⇒ -+-+-+-+ ... +
_ 3.4 _ x(x+l) 2004 1·2 2·3 3·4 4.5 x(x+l)
2 2 2 2
4006 1 1 1 1 1 2003
=-- ⇒ -+-+-+-+ ... + - - - -- ⇒
2004 1·2 2·3 3.4 4.5 x(x+l) 2004
1 1 1 1 .1 1 1 1 1 2003 1 2003
⇒ 1--+---+---+---+ ... +----=-- ⇒ 1 - - - = - - ⇒
2 2 3 3 4 4 5 X X+ 1 2004 x + 1 2004
⇒ - 1- = -1- ⇒ x = 2003 (care enumăr prim).

2004 x+l
Avem: 2003 + 3y + 5z = 2004 ⇒ 3y + 5z = 41 (•). Din egalitatea (•) rezultă că unul din
numerele prime x sau y este par, deci este 2 (pentru că este singurul număr prim şi par).
Dacă z = 2, din (•) rezultă 3y = 31 (nu este posibil).
Dacă y = 2, din(*) rezultă 5z = 35 ⇒ z = 1 (enumăr prim). Deci x = 2003; y = 2;
z=1.
VID.151 din nr. 5-6/2003

Dacă x,y e R* astfel ca lx!Sl şi IY!Sl, săse arate că: lx-3 + y-31:.?:j.x-1 + y-11.
prof Dan Nedeianu
Soluţie: Inegalitatea de demonstrat se mai scrie: Ix(.xy)+ { Dacă x + y =O ⇒

3 3
~Ix+ YI .
.xy
⇒ are loc chiar egalitatea. Dacă .x+ y * o ⇒ după împărţire cu (x+ y) avem:
. .xy
lx2 - .xy + y21
.....__ ____...~I~ .x2 -.xy+ y 2 ~ (.xy) 2 (•) (de arătat).
. (.xy}2
Dacă .xy > O avem .xy(.xy-1) s O ⇒ (.xy) 2 s .xy ⇒ x 2 + y 2 ~ 2.xy ~ (xy) 2 + .xy ⇒ (•)
Dacă .xy < O avem .xy(.xyT3) <O ⇒ (.xy) 2 +3.xy <O ⇒ .x 2 + y 2 ~ -2.xy ~ (.xy) 2 +xy ⇒ (•).
IX.197 din nr. 3-4/2003

Se consideră ecuaţia ax 2 +b Ix I+c =O, a e R*, b,c e R. Determinaţi. condiţia nece-
sară şi suficientă pentru ca ecuaţia să aibă soluţie unică.
prof. Dan Nedeianu
Soluţie: Dacă a soluţie pentru ecuaţie ⇒ (-a) soluţie, şi din unicitate ⇒ a.= -a, adică a=
= Osoluţie unică, deci c =O. Ecuaţia devine: ax 2 + b I .x I= O (•). Demonstrăm că ecuaţia are
◄
soluţie unică ~ {c = O .
ab ~ O
într-adevăr, dacă c = O şi ab ~ O, ecuaţia (*) se rezolvă pe in-
tervale.
Dacă x ~ O=> ax 2 + bx =O=> x 1 = O şi x2 = _! ~ O, fals.
a
Dacă x < O=> ax 2 - bx =O=> x 1 =O Fals şi x2 = ! > O; fals.
a
Reciproc, dacă ecuaţia are soluţie unică, am văzut că c = Oşi pentru ca _ ! , respectiv
a
-b sanu
- fi ea1te· soIuţu,
.. unpunem
. b
--;S; b O, ad·.1că ab ~ O.
O ş1. ->
a a a
O.G. 70 din 3-4/2003

Dacă x,y,z e (O, co) şi m,n,p e N* fixate, să se calculeze minimul expresiei:
.prof. Dan Nedeian11
Soluţie: Notez a= .=..,13 = Y, y =.!..Atunci al3y =1. Expresia se scrie:

y Z X
am am . 13n 13n yP yP
E=-+ ... +-+-+ ... +-+-+ ... +-.:: (ineg.mediilor) ~ (mn+mp+np)·
np np mp mp mn mn
nporl mpori mnorl
amnp • mnp ,ymnp 1
13
,mn+mp+np-,---~--- ~ E ~ t •r , - - - - - - - , unde t = mn + mp + np.
(npr •(mpt ·(mn)P nm+p ,mn+p. pm+n
Observaţie: Ca aplicaţie se poate calcula minimul expresiei (de clasa a X-a):
E =(logo br + (logb ct + (logc a)P, unde a,b~c e (O, 1) sau a,b,c e (1, co),
ţinând cont că log 0 b · logb c · logc a =1 (în legătură cu problema 24582/GM 11-2001 ).
OLIOS din nr. 3-4/2003

Fie triunghiul ABC înscris în cercul -(/= ~O, R) astfel încât dreapta AO separă punc-
tele B, C . Tangenta Ia cercul {I în punctul T diametral opus punctului A taie dreapta BC în
punctul S. O dreaptă d care trece prin O taie dreptele BA şi CA în punctele X şi respectiv Y.
Să se arate că OX =OY dacă şi numai dacă Se XY:
prof. dr. Virgil Nicula, Bucureşti
Soluţie: Presupunem că punctul C separă punctele B şi S. Notăm: m(-,::BA7) = m(-,::BTQ) = a,
unde Q e TS şi Tsepară Q,S, iar a= 90° -C; m(o(CA7) = m(o(CT.S) = 13, unde P=9C! -B;
x = m(o(ATX), y = m(o(A TY). Deoarece OA= OT, rezultă că cr[AXY] = a{TXY] , adică
►
ARHIMEDE • Nr. 1-2/2004 ianuarie-februarie
AX ·AY-sin(a+p) = TX ·TY · sin(x+ y).
însă
sinx
AX= TX
sina
şi ~y =
smy smp
:1' .
Aşadar A
există relaţia: sin x sin y sin( a + P) =

= sinasinpsin(x+ y), ceea ce înseamnă
ctga + ctgp = ctgx+ ctgy, adică
(tga+ tgp)tg xtgy = (tg x+ tg y)tg a tg p,
echivalentă cu relaţia:
(1) tgxtga(tgy-tgp) =tgytgP(tga-tgx). Q T s
• S' d BC . D"mre Iaţi1.. e -BX =-•--'------'-;-=-·-___:.-;
TX cos(a+x) CA TA cosp
N otăm = n 1
BA TA cosa- CY TY cos(y+p)
S'Y TY cosy S'Y TY cos y • _
- = - · - - ; - - =-·--,rezultă ca produsul lor
S'!{ TX COSX S' X TX cos X
p = BX. CA. TY = cos(a+x)cospcosy 1-tgxtga. Aşadar:
BA CY TX cos(y+p)cosacosx 1-tgytgp
S e XY <=> S = S' <=> p = 1 c:> 1- tg x tg a = 1- tg y tg P c:> tg x tg a = tg y tg p .
Ţinând seama de relaţia (1) rezultă că S e XY c> tgatgx = tgytgp şi
~a ~p ~a+~P .
tga +tgP=tgx+tgyc:>-=- ---=lc:>tga=tgy ş1
tg y
tg X tg X+ tg y
tg p = tg X <=> (l = y şi p = X <=> ox = OY.
în concluzie, S e XY dacă şi numai dacă OX = OY .
Observaţie: Situaţia când dreapta BC separă punctele A şi O, adică m(-1:BAC) > 90° sau
dreapta d separă punctele B şi C se tratează asemănător (unghiurile x,y se aleg modulo 1t).
IX.196 din or. 3-4/2003

Să se determine funcţiile f: R ➔ R pentru care /(O)= O şi f(f 2 (x)+ / 2(y))=
=x 2 + y 2 , (v') x, y e R.
Gabriel Dospinescu, Oneşti
.Soluţie: Să luăm a,b,c,d e R şi săpunem-x= / (a)+ f (b),y = / (c)+ f (d). Obţinem

2 2 2 2
f(a 2 +b 2 )2+(c2 +d 2 ) 2 =(f 2 (a)+ / 2 (b))2+(/ 2 {c)+ / 2 (d)) 2 (1). în (1) luă.JJI c=d=O.
Deci f((a 2
+b 2 ) 2 ).;(f 2 (a)+ / 2 (b)) 2 (2). înlocuim (2) în (1) şi obşinem
2 2 2 2
f((a + b )2 + (c + d2) 2) = f((a 2
+ b2 ) 2 2
+ f((c + d )2), de undef (x) + f (y) = f(x + y),
(v') x,y~ 3 (3). Din (2) avem f(x)~O,x~O şi f((x+y) 2 )=(f(x)+f(y)) 2 (4).
Flossing (3) obţinem / 2 (x+ y) = (f(x)+ f(y)) 2 = f((x+ y)2), deci / 2 (x) = / 2 (y), (v') x ~ O.
Atunci din (4) f(x 2)+ f(y 2 )+2f(x)f(y) = (f(x)+ f(y)) 2 = f((x+ y)2) =
= f(x 2 + y 2 +2xy) = f(x 2 )+ f(y 2 )+ 2/(xy), de unde f(xy) = f(x)f(y), (v') x,y ~ O.
Cum f(x) '?:.O, ('v') x '?:. O şif: [O, oo) ➔ R este aditivă, restricţia lui/ la [O, oo) este
crescătoare. Cum/ este aditiv~ pe [O, oo), f(x) = xf(l), ('v') x e Q+ şi din monotonie
obpnem f(x) = xf(l), ('v') x '?:. O. Dar_ din f(x)f(y) = f(xy), avem /(l) = / 2
(1) şi, cum
flco,m) este nenulă, f(x) = 1 . Deci f(x) = x, ('v') x '?:. O şi relaţia iniţială devine
. {x,x e Au[0,oo)
f 2 (x) = x 2 , ('v'),x e R. Deci soluţiile sunt f(x) = , unde A ~ (-a:>,O).
-x,x e (-a:>,0)-A
· IX.208 din nr. 7-8/2003

Să se rezolve inecuaţia [x] 3 -(x...:.l)[x] 2 S 1-{x}.
prof Aurel Doboşan, Lugoj
Soluţie: Cum x=[x]+{x}, inecuaţia devine [x] -([x]+{x}-l)[x] 2 ~1-{x} sau
3
[x] 3 -[x] 2 -{x}•[x] 2 +[x] 2 ~ 1-{x} sau încă [x] 2 {1-{x}) S 1-{x}, de unde
{l-{x})([x] 2 -1) SO. Cum 1-{x} >O, inecuaţia este echivalentă cu [x]2-l SO, de unde
[x]e[-1, l]nZ= {-1, O, l}.
i) Dacă [x] =-1 atunci x e [-1, O);
ii) Dacă [x] = O atuncix e [O, I);
iii) Dacă [x] = 1 atuncix e [l, 2).
în consecinţăx e [-1, O) u [O, 1) u [l, 2) = [-1, 2).
X.204 din nr. 3-4/2003

Dacă x,y,z e c• distincte două câte două astfel încât lxl = lYI = lzl = 1 şi
5 5
(x+ y+z) = (y+z-x) +(x+z-y) +(x+ y-z) 5 5
, să se calculeze Ix+ y+z I-
prof Dan Nedeianu, Drobeta Tumu Severin
Soluţie: Se cunoaşte identitatea: (x+ y+z}5-(y+z-x)5-(x+z-y)5 -(x+ y-z}5 =
= 80xyz(x 2 + y 2 + z 2 ), ('v') x,y,z e C. Relaţia din enunţ devine: x 2 + y 2 + z 2 =O; conju-
gând ⇒ ~+~+~=O<=> (xy) 2 + (xz)2 + (yz) 2 <:> (xy+ xz+ yz) 2 =

X y Z
Din(!) şi (2) => l

(x + ' / z)' r
= 2xyz(x+ y+z) {l); dar din x 2 + y 2 +z 2 ,.; O ⇒ (x+ y+z) 2 = 2(xy+xz+ yz) (2)
= 2xyz(x+ y +z) <> (x+ y + z)' = 11:<yz(x + y +z) .
Dacă x+ y+z~ o ⇒ (x+ y+z) 3 =8xyz ⇒ (trecând la modul) ⇒ Ix+ y+zl

3
=
=Sl~·IYl·I~ ⇒ lx+y+zl =2. Deci Ix+ y+zl e {0,2}.
►
x.J din nr. !H;/2002

a) Fie 1 < a,l < b şi x e R, x+min{a,b} >O. Să se arate că:
log 0 (a+x)=log 6 (b+x)<=>a=b sau x=O.
b) Să se rezolve ecuaţia: logx2+JJ<+4 lx+ 21 = logJ<z+S.H 9 lx+3I, x e R- {-2, -3}.
Soluţie: Notăm log 0 (a+x)=log 6 (b+x)=y, adică a+x=aY,b+x=bY. Presupunem
a* b; x = (aY ·-a) .a.s. (a-l)(y-1) ⇒ x(y-l) ~ O; a +x = (!!.)Y ⇒ a+x _!!_ = (!!.)Y _!!_
b+x b b+x b b b
⇒ x(b-a) a.s_. (f-1)(y-l) ⇒ x(b-a) a.s. (a-b)(y-l) ⇒ x(a-b)2 •(y- l) SO ⇒

⇒ x(y-l) SO. Aşadar x(y-1) =O, adicăx= O sauy= 1, ceea ce inseamnăx = O.
Ecuaţia concretă, după notaţia a = x 2 + 3x + 4, b = x 2 + 5x + 9 devine:
log 0 .Ja+x=log6 .Jb+x, adică log 0 (a+x)=log 6 (b+x)<=>a=b sau x=O. însă
a= b <=> 3x+4· = 5x+9 <=> x = - 5 . în concluzie, x e { 0;-

2
'25} .
Xll.150 din nr. 34/2003
Fie/: [o,¾] ➔ R o funcţie de două ori derivabilă astfel încât f"(x)cosx~
~2/'(x)sinx,('v')xe
. [] o,.!: .Săsearatecă:
4
1 1) ~
/ ( )
arctg- s;f.i' _ _
· 2 Jo cos x
/(O)+
x_dxS:-----'----'-.
2
2
1¾)
prof Mihail Bencze, Braşov
Soluţie: Fie funcţia h: [O, 1) ➔ R, h(x) = /(arcsinx); atunci f"(x)

1
[-2x·
(l+x 2 ) 2
•/'(arcsinx)+ /"((arcsinx)]= [-2tgt· f'(t)+ /"(t))cos 4 t ~O, deci h este convexă, atunci
conform inegalităţii lui Hermite-Jensen, avem: h( O+2 1)S -1-oJo

1- f h(t)dt S h(O) + h(I)
1
2
sau
1 arctg½) S J~/(arcsint)dt S
/(O)+ 1~) 4
sau
2
. 1t /(O)+ 11t)-
4 .
j arctg.!.) S: f.i' f(x) dx S
Jl 2 Jo cos2 x 2
PROBLEME PROPUSE
CLASELE I-IV
P118. Un copil merge să-şi viziteze bunica. El parcurge o treime din drum, apoi o
pătrime din rest şi mai are de mers încă 90 m. Ce distanţă este de la casa lui
până la bunica?
inv. Adela Enache, Şcoala 58, Bucureşti
P119. într-o curte sunt găini şi purcei, în total 40 capete şi 100 picioare. Câte găini
şi câţi purcei sunt?
inv. Tudoriţa Stănculescu, Brăila
P120. într-un autocar sunt fete şi băieţi. Numărul fetelor reprezintă J_

din
12
numărul total al elevilor. Dacă coboară 8 fete, rămân în autocar atâtea fete câţi
băieţi sunt.
Câte fete şi câţi băieţi erau în autocar?
P121. întreitul unui număr mărit de 2 ori a fost micşorat de 6 ori şi s-a obţinut 124.
Aflaţi dublul numărului iniţial.
CLASAAV-A
V .211. O sacoşă costă cu un euro mai mult decât 7 penare. Cu suma de 204 euro se
poate cumpăra acelaşi număr de penare şi sacoşe. Să se afle preţul, în lei, al
unui penar şi al unei sacoşe ştiind că ele se exprimă prin numere naturale ( 1
euro· valorează 38.200 lei).
prof. Vasile Albu, Dej
V.212. Să se rezolve în N ecuaţia:· 6x + y = 2xy .
prof. Vasile Albu, Dej
V.213. Arătaţi că numărul: 6 2
k •3 - 2 este pătrat perfect.
2 1
"• • 3 2
"-
2
prof. Joana şi Iulian Mazilu, Ialomiţa

V.214. Fie numărul natural: n = 2004400022000044000002 ....
Determinaţi numărul de cifre ale lui n, ştiind că suma cifrelor numărului este
egală cu 2004.
prof. Liviu Oprişescu
V.215. Aflaţi cifrele a, b, c din baza 1O, cunoscând că 193 divide 25abcl şi 19 di-
vide abc.
prof. Ovidiu-Gabriel Dinu, Bălceşti, Vâlcea
V.216. Dacă a, b e N astfel încât a -b = 3 şi 3° -3b = 2106, aflaţi numerele a şi b.

prof Gheorghe Cristescu
V.217. Calculati ultima cifră a numărului:
a= 1·2·3 ·4+2 ·3·4·5 +3 ·4·5 · 6+ ... + 2001-2002-2003-2004 ..
CLASAAVI-A
VL196. Arătaµ că expresia: E=6(a 2 +b 2 )+2(a-ab-b)+l se poate scrie ca o

sumă de trei pătrate.
prof Ioana şi Iulian Mazilu, Urziceni
VL197. Să se rezolve în Z x Z ecuaţia: xy + 2x - 3y =6 .
prof Gheorghe Calafeteanu, Drobeta Tr.Severin
VL198. în două urne A şi N se găsesc 100 bile albe şi respectiv 75 bile negre. Se
scot la întâmplare 20 bile negre din urna N şi se pun în urna A, apoi se scot la în-
tâmplare 20 bile din urna A şi se pun în urna N. Care este probabilitatea ca nu-
mărul bilelor negre din urna A să fie egal cu numărul bilelor albe din urna N!
VL199. Rezolvaţi ecuaţia: x + y + z = xy + xz , ( x, y, z e N).
prof Ovidiu-Gabriel Dinu,_ Bălceşti, Vâlcea
VL200. Să se detennine a, b, c e N* astfel încât să fie îndeplinite simultan con-
diţiile:
a) a,b,c să fie direct proporponale cu 2, 3 şi 5;
1 1 1 1
b) -+-+->-.
a b c· 5
VL201. întriunghiul ABC, bisectoarea interioară (AM, M e (BC) şi bisectoarea
exterioară (AN, N e (BC) formează cu dreptele AB respectiv BC unghiuri de
35° şi 15°.
a) Dacă AB = 8 cm, calculaţi lungimea lui BC.
b) Dacă APlNB,P e (MN) şi MN = 20cm, calculaţi lungimea lui AP.
CLASA A VII-A
VII.222. Să
se arate că pentru orice n e N* are loc inegalitatea:
I 1 1 1 2 2 2
l+ 3✓ 2+ 5✓6+ 7.Ju.+ ... + (2n+l),Jn(n+l) > n+2 + n+3 + ... + 2n+2 ·
prof Ion Neaţă, Slatina, Olt
◄
VD.223. Aria unui dreptunghi este egală cu d2 • Să se arate că p = 2✓3, unde P

d
este perimetrul şi d este diagonala dreptunghiului.
prof Albu Vasile, Dej
VD.224. Aflaţi restul împărţirii numărului: A= 2001 1001 +2003 1001 +4005 1001 la
2002.
prof Iulian Mazilu şi Ion Nicolescu, Ialomiţa
Vll.225. Să se demonstreze că într-un triunghi dreptunghic ABC, cu m(.ţ,A) = 90°,

este adevărată relaţia: BG 2 + CG 2 =5AG 2 , G fiind centrul de greutate al
acestui triunghi.
prof Gheorghe Calafetea11u, Drobeta Tr.Severin
VII.226.. Să se determine a 2004-a zecimală a numărului: P = 0,999 ... 99.
'--v-'
de2004ori
prof Liviu Oprişescu, Bucureşti
VII.227. Detemrinaţi numerele abcd, ( a * O) ştiind că abcd • 5 =xycx , iar literele

distincte reprezintă cifre distincte.
prof Ovidiu-Gabriel Dinu, Bălceşti, Vâlcea
Vll.228. Trunghiul ABC este înscris în cercul.de centru O şi rază r = 5. Ştiind că
d (O, AB) =3 şi d (O, BC) =4, stabiliţi dacă punctele A, O şi C sunt coliniare.
prof Tudoriţa Marin, Bucureşti
VII.229. în trapezul ABCD (AB li CD) avem tg(mAB) , sin(.ţ,ABC) = _±

=g şi
5 5
CD= 28 cm. Ştiind că înălţimea trapezului este de 24 cm, aflaţi:
a) perimetrul trapezului;
b) lungimile diagonalelor trapezului.
prof Tudoriţa Marin, Bucureşti
Vll.230. Să se arate că ecuaţia: {x2 + x +I} =x 2 are soluţie unică.

prof Claudia Marchitan, Suceava
CLASA A VIII-A
VIII.175. Dacăx e [O, 2] şiy e [--4, 3] atunci -4 < (x+ y)(x+ y-I) ~ 20.
prof Vasile Albu, Dej, Jud. Cluj
VIII.176. Rezolvaţi ecuaţia: [x] -[x] = 2([x] -[x]), x e R
3 2 2
prof Gheorghe Calafeteanu, Drobeta Tr. Severin

VIII.177. Pătratul ABCD şi rombul ABEF au laturile dţ: lungime 4a, iar măsura
unghiului dintre planele lor de 60°. Ştiind că m(.ţABE) = 150°, iar G şi H sunt
proiecţiile lui F pe (ABC), respectiv pe dreapta DC, aflaţi:
~ '
a) d(E;(ABC); b) d(FH;BE); c) tg(-((FAD), (ABC)).

prof. Leon Genoiu, Râmnicu Vâlcea
VDI.178. Rezolvaţi în R ecuap.a: fx+ ✓4x-3 +.!. + fx-.J4x-3 +.!. = 3x-l.

V 4 V 4 4
prof. Alexandru Szoros
VIII.I 79. Demonstraţi inegalitatea: t 8 + t 6 - t 3 - t + 1 > O, ('v') t e R
prof. Ovidiu-Gabriel Dinu, Bălceşti, Vdlcea
VDI.180. Pe planul dreptunghiului ABCD se ridică perpendiculara AM = 12 cm.
Ştiind că d(M;CD)=3./4lcm şi d(M;BC)=-4✓34 cm, calculaţi d(A;(MB~).
prof. Gheorghe Cristescu
VDI.181. Să se găsească x, y e R astfel încât: .Jx - 2004 + y - 2004.J =~ .

501
prof. Gheorghe Cristescu
VDI.182. Dacă a,b e (O, co) şi a+ b =a 3 + b 3 =a 5 + b 5 , să se arate că a 2 + b 2 =
= a4 + b4 = a6 + b6.
prof. Claudia Marchitan, Suceava
CLASA A IX-A
IX.226. Fie ABC un triunghi oarecare în plan. Se notează cu A', B', C' picioarele
bisectoarelor duse din vârfurile A, B, C ale triunghiului cu J - centrul cercului
înscris al triunghiului ABC, iar cu r, R raza cercului înscris, respectiv circum-
scris tri~ghiului ABC. Să se demonstreze inegalitatea:
2✓3 ( Al BI CI ) r
-9- AA' + BB' + CC' > R .
elev Cezar Lupu, C.N. ,.Mircea cel Bătrân", Constanţa
IX.227. Dacă triunghiul ABC nu este obtuzunghie, arătaţi că lungimile laturilor sale
ven'fica megal'1tatea: 2 b 2 + 2 c 2 >

v • b+ c- a
- ---
a +c a +b bc
prof. Alexandru Szoros
IX.228. Se consideră funcţiile:
/: R ➔ R, f(x)= {
2x-3, xS0
;
-
g:R ➔ R, g(x)=
{x2,
xS-2
.
1x, x>0 2x-1, x>-2
Determinaţi g of .
prof. Mirel V/adu şi Julian Gogoaşă, Giurgiu
CLASA AX-A
X-233. Fie pe N,p ~ 2, a e ( o,½) astfel încât (l-2a)p < l şi funcţia u: [O, 1] ➔
➔ [O, t0], unde (l-2a)u(x) = 1-a- Ix- a I. Să se arate că ecuaţia:
p" + p"<z> = p + 1 are numai zerourile Oşi 1.
Virgil Nicula, Yakima Valley WA, SUA
v
~~~
"~recizaţi. natura triunghiului ABC în care are loc relaţia: 2 =a.
2matg A
prof Alexandru Szoros
~ . .. {log5 x(x+4)=log3 (y+2)
x.235. Sa se rezolve sistemul de ecuaţii: .
• log5 y(y+4)=log 3 (x+2)
prof I. V. Mafiei
x.236. Fie a şi b e R+ şi polinomul:
P(x) = x 3 + (a +b)xl -(al +ab+bl)x-(a +b)(al +bl).
Să se arate că ecuaţia P(x) = O are toate rădăcinile reale.
prof Mirel V/adu şi Iulian Gogoaşă, Giurgiu
x.237. Definim şirul (an)n:!:I prin: a1 = l,an+I + n - l = n + 1, ('v') n;?; I.

an
Să se arate că: (n-2)!e >

1
> (n ..:..2)!e---('v') n ~ 3.
1
an-n+l n-2
Gabriel Dospinescu
x.238. Fie z1>zl e C astfel ca lzil = lzll = jzl - zi!= r. Să se calculeze în funcţie de r
003 003
expresia: jzf + z~ j.
prof Dan Nedeianu
CLASA A XI-A
Xl.224. Se consideră trinomul:
al(b+c)+bl(c+a)+cl(a+b)
p (x ) =x l ___ (al +b 2 +cl)abc unde I ~
____,;,_ ____,;,_-'------"""X +..a....---'----,
a+b+c a+b+c
~ a < b < c ~ 2. Arătaţi că ecuaţia p(x) = O are rădăcinile reale şi distincte,
situate în intervalul (1, 4).
prof Alexandru Lupaş, Sibiu
XI.225. Se consideră matricea A e ~(R) care are proprietatea că:
►
de{~ ~) > 1 . Să se demonstreze că A este inversabilă.

prof Andrei Badiu şi Cezar Lupu, C.N. ,,Mircea cel Bătrân", Constanţa
XI.226. Fief. (O, oo) ➔ R derivabilă şi cu derivata continuă astfel încât:

f'(x) + f(x) >O, ('v') x > O. Să se arate că:
(x+l)ln(x+l) ·
2(b+ l) ln(b+ 1)-lÎ '"(b)-( 2(a+ l) ln(a+ 1)-1Î '"(x)+ 2fbx2 +2x+ 2 f(x)•
( b(b+2) Y a(a+2) 2
Y
a x (x+2)
2
2 2
-ln(x+ l)dxS Iba(x+l)ln(x+l)
f(x) dxS (b+ ln(b + 1)-1)/(b)-(a + tn(a +1)-1)·
2b 2a .
• f(a)+fb /(x)ln?+l) dx, unde 0< a <b:
a X
prof Mihail Bencze, Braşov
XI.227. Fie p > 2 prim şi n e N*. Să se demonstreze că p divide n dacă şi numai
dacă există A, B e .A't.i(C) pentru care (AB-BA)P =ln.
Gabriel Dospinescu
CLASA A XII-A
r2
XD.179. Arătaţi că: 2e ~ Jo e' dt S 1+ e
J 4
•
prof Alexandru Szoros
XD.180. Fief. [O, +oo) ➔ R dată de legea: /(x) = rxln(l +2t) dt _.Secere:
Jo l+t
a) re_zolvaţi ecuaţia: /(x) =; ln2; b) calculaţi J>J(x)dx. ·
prof Alexandru Szărăs
XD.181. Se consideră şirul: an . ~ 2 ; n e N*. Să se calculeze:

=Jor~ COS x+ X
. (2n + l)an - 2nan-l

l1ffi ....a....--'--''----"-'-.
n ➔m 3n
prof Liviu Oprişescu, Bucureşti
XD.182. Fie A un inel cu proprietatea că x = x 15 4

, ('v') x e A. Atunci A este comu-
tativ.
prof Sorin Rădulescu, Petruş Alexandrescu
◄
ARHIMEDE .Â. Nr. 1-2/2004 ionuorie-februorie
Xll.183. Fie a < b . Calculati: lim

n ➔m
f lsin nxr dx .
6
a
prof. Sorin Rădulescu, Petruş Alexandrescu
f
XII.184. Calculati:. tg 4x tg 5x tg 9x dx , x e ( O, ~) .
1
prof. Georgeta Alexandrescu
PREGĂTIREA OLIMPIADELOR
GIMNAZIU
O.G.91. în câte moduri putem colora m~lţimea numerelor naturale nenule cu trei
cifre astfel încât oricum am alege două elemente nenule şi distincte la fel colorate,
să rezulte că şi suma lor are aceeaşi culoare ca acestea?
prof. Marius Ghergu, Slatina, Olt
O.G.92. Se consideră o tablă de şah (8 x 8) din care se îndepărtează (decupează)
trei careuri. Să se determine numărul minim de dreptunghiuri cu aceeaşi arie care
acoperă suprafata din tabla de şah rămasă.
prof. J;V. Mafiei
O.G.93. Să se arate că dacă a,b,c > O atunci:
33(a+b+c)(.!.+.!..+.!..)
, a b c
~ fi
3/a +3/I
V~ +lrc.
V~
prof. Mihail Bencze, Braşov
O.G.94. Fie k e N* şi mulţimile Ak c N* care verifică simultan proprietăţile:
(i) k E Ak' ('v') k E N*;
(ii) ('v') X E Ak ⇒ [✓x] E Ak' ('v') k E N*;
Se cere:
a) să se determine numărul minii:n de elemente ale lui A2004 ;
b) să se arate că nAk * 0.
k2:I
O.G.95. Fie. a,b,c e R cu proprietăţile: a+b+c=l,ab+bc+ca >-1,

I:ab > abc. Atunci a,b,c < l.
prof. Sorin Rădul~cu, Petruş Alexandrescu
►
LICEU
l
O.L.129. Fie a;,b1 > O;i =l,n astfel încât I-=n
a,
n
l=I
2
• Considerăm E 1 =Ia,b
co
l=I
1,
Să se demonstreze că: Ii:(1·+J..) ~ l+max(-1- , 1-).

01
E 2 =~
n
"i2a; b
I=•
1
1•
t=I b, E2 Ei
Gabriel Dospinescu
O.L.130. Să se rezolve în mulţimea nwnerelor naturale nenule ecuaţia:
p(xn+I + yn+I + zn+I) = (p + I)(xn + yn + zn).
Gabriel Dospinescu
RUBRICA REZOLVITORILOR DE PR.OBLEME
BUCUREŞTI. Şc. gen. Nr. 28: Cls. a VII-a. Becheru Adina (4). Şcoala Cen-
trală: C/s. a V-a. Florea Alexandru (8). Şc. gen. Nr. 39: C/s. a V-a. Petrache
Cătălin (9). C/s. a VIII-a. Berceanu Alina (11), Matei Alexandra (12), Matei Mirela
(14). Şc. gen. Nr. 80: C/s. a VI-a. Marcu Alina (2), Jepan Mădălina (2), Ichim Re-
gina (2), Armeanu Raluca (2), Niţă Alina (2), Baicu Cristina (2). Şc. gen. Nr. 31:
Cls. a VI-a. Ioan Octavian Cosmin (10).
CLUJ. Lic. ,,Avram Iancu": Cls. a IV-a. Albu Tatiana (15). C/s. a VII-a.
Vodă Ovidiu (3), Călean Marius (3), !tu Răzvan (2).
CONSTANŢA. C.N. ,,Mircea cel Bătrân": C/s. a VI-a. Crintea Andreea (5),
Mănăilă Alexandru (9). Lic. teoretic "Ovidius": C/s. a VII-a. Caramihale Traian
(8).
TALON DE CONCURS
Redacţia revistei „ARIIlMEDE" organizează periodic penbu elevii rezol-

vitori de probleme concursuri dotate cu următoarele premii:
Premiul I - I.OOO.OOO lei
Premiul Il - 500.000 lei
Premiul m - 300.000 lei şi
Menţiune constând în 10 abonamente anuale.
Talonul de concurs se va trimite în plicul cu prob.leme rezolvate.
Concursul unnător se va desfăşura pe data de 15 septembrie 2004 în Bucur.eşti.
Nwnele câştigătorilor vor fi publicate în nwnărul 7-8/2004 al revistei.
CRAIOVA. Şc. gen. Nr. 22 ,,Mircea Eliade": C/s. a IV-a. Ioan Stanciu (12).
GĂEŞTI (jud. Dâmboviţa). Şc. gen. Nr. 6 "Şerban Cioculescu": Cls. a V-a.
Şerban Alexandru (12). Cls. a VII-a. Nicolae Alina (11).
LUGOJ (jud. Timiş). Şc. gen. Nr. 4. Cls. a VII-a. Başiu Silvia Maria (6),
Căprariu Ana (6), Cechin Crista Cristina (5), Florea Lorena (6), Ghencian Adrian
(6), Ghencian Daniel (6), Homei Andreea (6), Martin Doris (6), Purtan Florina (5),
Schrober Bianca (6), Svetlak Andrada (6), Tulipan Alexandra (6). Cls. a VIII-a.
Boambeş Roxana (7), Jucu Roxana (10), Laudacescu Florin (6), Novac Maria
Victoria (5), Militaru Roxana (10). Lic. ,,Iulia Hasdeu". Cls. a V-a. Haţegan
Ramona (12), Ilie Alin (2+ 11). Cls. a VI-a. Vasi Lavinia (5).
SLATINA (jud. Olt). C.N." ,,N. Titulescu". Cls. a VI-a. Stain Ionel (5),
Surdoi Mircea (5), Şerban Dana (4), Cls. a VIII-a. Burcă Constantina (6).
ERATĂ
• La enunţul problemei: XI.220 din nr. 11-12/2003 se va adăuga: ,,Să se

calculeze A-1." .
• Problemele: V.210, Vl.195, VIIl.173 au ca autor pe prof. Liviu
Oprişescu şi nu Liviu Oprişan cum, din eroare, a apărut în revistă.
• Autorul problemei IX.225 este prof. I.V. Mafiei.
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
ŞCOALA/ADRESAŞCOLil/TELEFON _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
CLASA _ _ _ JUDEŢUL _ _ _ _ _ _ _ ORAŞUL_ _ _ _ __
TELEFONUL ELEVULUI/ ADRESA ELEVULUI _ _ _ _ _ _ _ __
ELEV AL PROFESORULUI: _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
I I
REVISTĂ LUNARĂ
MEMBRII FONDATORI Al REVISTEI ARHIMEDE
prof. univ. dr. Ion Coja, cercetător şt. dr. Petruş

Alexandrescu, prof. Diomid Perciun, ec. Gheorghe • Rugăm colaboratorii revistei ,,Arhimede" ca
Pleşa, ec. Radu Rogoz, jurist Constantin Udrea, jurist problemele propuse să fie insolite de soluţii
Nicu Crişan, ing. Ştefan Dorin Furnici complete şi eventual de comentarii legate de
probleme înrudite publicate sau cunoscute.
Problemele să nu fie banale, chiar dacă sunt
propuse pentru nivelul clasei, să aibă o
anumită substanlă, o notă de originalitate.
Elevii care doresc să trimită probleme propuse
şi sunt în faza de debut sunt rugali să consulte
Editura dispune de numere ale revistei
profesorii lor sau colegii cu multă experienlă.
Arhimede din anii 2001, 2002 şi 2003, la
Se propun probleme după o muncă sus1inută şi
preţuri convenabile. Cei interesaţi sunt
acumularea unei bogate experienţe.
rugaţi să ne contacteze. • Articolele sau notele matematice să fie
Redacţia redactate corect. Erorile care se pot strecura în
publicaţie vor avea o dublă responsabilitate: a
autorului şi a redacţiei. Articolele sau alte •·
materiale trimise spre publicare să fie însoţite
şi de o scurtă bibliografie sau menţionarea
sursei de inspiraţie (INTERNET, o anumită
lucrare etc.).
• Stima\i colegi, revista „Arhimede" are deja
numeroşi prieteni, dar şi recunoaşterea
forurilor ştiinţifice şi ale instituţiilor de stat
abilitate. Este un fapt real că ne contactează şi
ne trimit materiale personalităli de prestigiu,
institute de cercetare academică, colegii
nalionale, licee şi şcoli din ţară şi din
comunităţi româneşti de peste hotare. Toate
acestea ne onorează nespus de mult şi în
În atenţia colaboratorilor noştri! acelaşi timp ne obligă la responsabilităţi
Coresponden1a se va trimite astfel: sporite. Dar nu mai puţin importantă pentru noi
este colaborarea dumneavoastra, a colegilor şi
Editura Paralela 45 elevilor noştri din toată ţara la această revistă a
PiaţaPresei Libere nr. 1, Casa Presei noastră, a tuturor.
Libere, corp C2, mezanin 6-8, sector 1, • Revista având cuprins bilingv (români-
71341, Bucureşti englezi), articolele, unele rubrici de
sau probleme, alte materiale pot fi publicate
Bucureşti, OP 33, CP 13 direct în limba englezi. Articolele, notele
matematice vor fi însoţite de un rezumat
E-mail: r_arhimede@edituraparalela45.ro (Abstract) în limba englezi (30 - 50 de
cuvinte care si includi termeni semnifi-
Persoană de contact: Florin Voinea cativi folosiţi în lucrare).
• Pentru a se elimina riscul apariţiei unor
Colegii profesori pot contacta redac1ia revistei erori de tehnoredactare, autorii sunt rugaţi,
astfel: daci au aceasti posibilitate, si trimiti
dr. Sorin Rădulescu: 021-224.70.46 materialele tehnoredactate în WORD 97
dr. Petruş Alexandrescu: 021 - 647.70.35 prin poşta electronici pe adresa:
sau 0745 458 591 cilibimoise@hotmail.com
sau pe discbeti împreuni cu listarea în
limba români (şi eventual în englezi).
Tiparul executat la tipo~ralia editurii
PARALELA 45
Piteşti, /J{)/74, .,Ir. t··rnţiiG11/e~ti,1,r. /28-/3()
ARHIMEDE
REVISTĂ DE CULTURĂ MATEMATICĂ
Mari matematicieni ai lumii

SOFIAKOVALEYSKAIA (1850-1891)
Sofia Kovalevskaia a fost considerată un dintre ele, As11pra teoriei ec11a/iilor cu derivate
geniu matematic, precum şi cea mai impcrtantă par/iole, a fost publicata inJ011mal-ul lui Crclle,
femeie matematician înainte de secolul al XX- ceea cc constituia o onoare deosebită pentru un
lea. A fost prima femeie care a obtinut doctoratul matematician necunoscut. Numele său a intrat în
în matematică, prima femeie care a obtinut un istoric prin rezultatul principal din aceasta
post de profesor titular la o universitate, prima lucrare de discrtatie, rezultat cunoscut astăzi sub
femeie care a obtinut cel mai prestigios premiu numele de Teorema Ca11chy-Kovalevskaia.
al epocii sale şi prima femeie ce a făcut parte din Sofia a extins rezultatul lui Cauchy la o clasă mai
colectivul de redactie al unei reviste importante mare de ecuatii de ordin superior, simplificând
de. matematică. Pe lângă matematică, s-a tehnica; teorema a primit cea mai cunoscută
manifestat şi în literatură, mai cunoscute fiind fonnă într-un manual al lui Edouard Goursat
romanele ci Amintiri din copilărie şi Nihilista. (1858-1936), larg răspândit în prima parte a
Prin manifes tările publice, prin colaborările la secolului al XX-iea.
numeroase ziare şi reviste, prin tot ceea cc a După obtincrea doctoratului în matematică
făcut de-a lungul scurtei sale existente, s-a la Universitatea din Gottingen, în 1874, cu toate
dovedit o neobosită luptătoare pentru drepturile recomandările călduroase ale lui Weicrstrass, nu
femeii la educat ie şi la un alt statut în societate. a găsit nici un pcst, exceptând pe cel de educator
A avut rclatii de prietenie cu mari personalităti ale vremii, la o şcoala de fete. Abia în 1884 a fost angajată ca privatdocent la
de la Wcierstrass, Poincan!, Cebâşev, Hcnnitc, Picard, Mittag- Universitatea din Stockholm, iar în 1889 a devenit profesor
Lefficr, la Charles Darwin şi Mendeleev sau George Eliot, Ibsen titular la aceeaşi universitate.
şi Dostoievski. Lucrarea sa major.! din ultimii ani ai victii a fost o cercetare
Despre ca se poate spune că toată viata a preferat să înfrunte as11pra rara/iei solidului rigid înj11r11/ umli p1111ctjix, pentru care
situatiilc direct - nu a aşteptat în îndoială şi nesigurantă ca a primit cel mai valoros premiu al vremii Premiul Bonlin,
lucrurile să decurgă de la sine. acordat de Academia de Ştiinte din Paris. Motto-ul ales pentru
Astfel, în I 870, dorind să studiere matematica cu această lucrare a fost Sp1111e ceea ce ştii, fo ceea ce trebuie.fie
Wcierstrass, a plecat la Universitatea din Berlin. Weicrstrass, ce-of,!
care era cel mai renumit matematician al timpului, după ce i-a La acordarea premiului, preşedintele Academiei a spus:
propus nişte probleme drept test, dându-şi seama ce geniu are în Noi. cei din comisie, am constatat cd lucrarea este nu numai o
fata, a acceptat să-i predea în particular, dat fiind că universitatea . dovadă a unei profunde şi /impe:i cwwaşieri, ci şi a 1111e1 uriaşe
nu pennitea femeilor să participe la cursuri. Mai târziu, Sofia va /11ve111ivitli/i.
spune: Aceste fee/ii 011 av11t cea mai p11temlcă i11jl11c11ţli as11pra O altă lucrare, pcstumă, constituie o simplificare a aşa
intre.gii mele corieru matematice. Ele au determinat intru totul numitei teoreme a lui Bnms.
direcţia ce aw!a s-o ia cercetarea mea matematică ulterioară: Moartea prematur.! a survenit la 41 de ani, în umta unei
toate /11crlirile me/ea11fost reali:ate f11spirit11/ /11i Weierstrass. pneumonii. Când a aflat de moartea Sofiei, Weierstrass, profund
Deşi printre cei cc nu lucrat sub îndrumarea lui Weicrstrass afectat, a ars corespondenta primită de la ea (intre 1871 şi 1890
s-au numărat matematicieni precum Leo K0nigsberger (1837- au schimbat peste 160 de scrisori).
1921), AdolfHurwitz (1859-1919), Kurt Hensel (1861-1941) Monnântul ei din Stockholm a devenit un loc de pelerinaj
sau Hennann Schwartz ( 1843-1921 ). adesea Wcicrstrass spunea nu numai pentru matematicieni, ci şi pentru toti sustinătorii
că Sofia a fost cea mai ta/elllatli şi cea mai b1111ă dintre st11de11/ii drepturilor femeii.
săi.
La srarşitul celor patru ani de studiu cu Weicrstrass a Nicoleta Francisca GOŞONIU, ZUrich,
realizat trei lucrări, sperand săi se acorde titlul de doctor. Prima Niculaie Marin GOŞONIU, Bucureşti
ISSN 1582-0076
PRET:
iJ
EDITU RA
02>
, 30.000 lei

Arhimede 1-2.2004

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhimede 1-2.2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARHIMEDE ~~:!

f-~ articole· • note matematice ·

• On a problem proposed to „V. Vâlcovici" mathematical contest,

COLABORATORI Al REVISTEI ARHIMEDE

AsUPRA UNEI PROBLEME DE CONCURS*

convergenţă lim Xn = lim (Xn+1 - Xn).

La Concursul Interjudeţean de matematică „Victor Vâlcovici", Brăila 16 mai

Fără a restrânge generalitatea vom presupune că şirul (xn)n::!I verifică numai

• La a 70-a aniversare de Ia naşterea lui Nicu Boboc

. Xn -- }'1Ill Xn+I -Xn -- lim(Xn+I - Xn ) , (4) .

enunţului, există lim xn = b e R . Sunt îndeplinite condiţiile de aplicare a teoremei

Cesaro-Stolz şi atunci: b = lim xn = lim Xn+I -xn = lim(xn+I -xn) = a, (6).

Propoziţia 1. Dacă y =l:!:,.<klx,k e N*, atunci:

Observaţie: în demonstraţia propoziţiei 1 am reprodus de fapt demonstraţia

Teoremă: Fie (xn)n:i:i un şir de numere reale cu proprietatea că şirul

generalitatea presµpunem că (�<k> xJn �i este crescător). Rezultă atunci că �xistă

lim �(k)Xn = k!-lim .5'_.

0 EXflNDERE A TEOREMEI LUI LAGRANGE

al1-_ __.~_1_ x~ ... ~~1

-b-a ~ x -a= x - x =... =xn-t - xn-l =b - xn-t =-

(3) c1 e (a,x1) astfel încât f(x{: [(a) /'(c1)

(3) cn e (x n-1' b) astfel încât f(b)- f(xn-i)

Să ne reamintim, din demonstraţia de mai sus, cwn am împărţit intervalul

CONCURSUL NAŢIONAL AL REVISTEI nARHIMEDE",

L 1. Puneţi paranteze în expresia E = 6 • 18 + 24 : 6 + 2 astfel încât rezultatul să

L 1. Determinaţi numărul natural n din egalitatea:

2. Dacă x, y, z sunt cifre nenule în baza 10, detenninaţi numărul

Soluţie: 1. 55(11 =~- .555(111 =~ ⇒ (~+~+ 555):~= (3·~):~ =

b) Deoarece S1 < S2 ⇒ x trebuie să fie impar ⇒ 1001 • 1002 = 10022 - x ⇒ x =

2. Dacă c > a ⇒ avem ordinea B, A, D, C.

IV. A veţi la dispoziţie unghiuri cu măsura de 17°. Descrieţi un procedeu de a pune

m Fie M un punct în interiorul paralelogramului ABCD. Arătaţi că se poate con-

b) -(AEB = ~CAD (~ corespondente) şi -t:ABE = E

I. Fie a e R \ Q şi b e R \ Q astfel încât a + b e Q.

b) E2 = (X:)2+ (:)2+ (; )2 + + y2 + z2).

Dar din punctul a) ⇒ (X:)2+(:)2+ (; )2 2

A'B' astfel încât distanţa de la C' la dreapta MB este egală cu a../30

C'B' .l(ABB'A') } T.3.l

T.CAtctci 's T.Pilllgora a

L Fie a, h, e trei numere reale. Să se demonstreze inegalităţile:

demonstrăm inegalitatea pentru a, b, c numere reale. pozitive. Utilizând inegalitatea

Lemă: Dacă a, b > Oatunci - 4

<=> (l)(x, +x3)(

~ . 4 ⇒ c.xi +X:J)(-1-+_1_)+c.x:i +x4)(-1-+_1_)~

Il. Se consideră funcpile: J, g : R ➔ R, f{_x) = 2x + ✓x 2 + 1 , g(x) = 4x +

+ 2✓x 2 + I + ✓Sx 2 + 4 ~ + 2 . Să se de~onstreze că/ şi g sunt bijective.

tru oricey e Recuaţia/(x) = y are soluţie unică;/(x) = y <=> 2x + ✓x 2 +1 = y <=>

orice y e R ecuaţia/(x) = y are soluţia unică x = 2y-0J

= 4x+2✓x 2 +1 + ✓sx 2 + 4 ~ +2 =g(x), ('v')x e R ⇒ g=f 0 J.

Din C3 = 0 2 ⇒ det C = O ⇒ 0 2 = (tr C) · C2 - O · C ⇒ (tr C) · C2 = 02 ⇒ C2 =

Marius Rădulescu, Costel Chiteş

tem ap. 1·1ca teorema StoIz-Cesaro ⇒ 1·Im nxn = 1·tm-n1- = 1·Im n + l- n =

m Să se rezolve în mulţimea numerelor complexe sistemul:

inegalitatea I sin k I < ✓3 .

k e N astfel încât I sin k I < ✓

⇒ lim IXn I= O ⇒ lim Xn = O.

. a)/= J tgxtg2xtg3xdx= Jsinx

~ =.1_+ B/j + C/j ⇒ A1(4t 2 -3)+B1 t(2t+ ✓3)+C1 t(2t- ✓3) =

Deci Ai = _.!_ şi B1 = Ci =.!. . Co~tinuând calculele, obţinem:

Il. Fie/: [O, 21t) ➔ R,.f(x) = arcsinlsinxl, Să se determine primitivele funcţiei/.

cât primitiva Fa lui/ este: F(x) =

.m Fie cr, ·) un grup. Pentru orice a E r definimf.,: r ➔ f,f.,(x) = axa-1• Să se

Soluţie: (la O Ji,)(x) = fa(/i,(x)) =la(bxb-1) = a(bxb-1) = abxb-1a-1 = abx(abr1 =

Demonstrăm că la este morfism de grupuri.

() (2:um = uvwL"m-3). Din relaţia() rezultă: