LICEUL TEHNOLOGIC ‘’VASILE VOICULESCU’’ ORADEA

REFERAT IGIENĂ

ROLUL APEI ȘI A SOLULUI ÎN VIAȚA NOASTRĂ

STUDENT: DRĂGAN ANTONIA NICOLE

 Compoziția solului ne înfluențează viața de zi cu zi prin diferite metode,
cum ar fi: ne încântă prin schimbarea sa atunci când plouă, ninge sau când este
caniculă, atunci când se usucă și capătă o formă cum nu ți-ai putea imagina.

Compoziția solului ne arată ca există 4 grupe de constituenţi:

- faza solidă minerală;

- faza solidă organică;

- faza fluidă lichidă (soluţia solului);

- faza fluidă gazoasă (aerul).

Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o

continuă evoluţie, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se
dezvoltă viaţa vegetală, un alt motiv prin care solul înfluențează viața omului de
zi cu zi.

Din pricina capacităţii de a întreţine viaţa plantelor, solul constituie

principalul mijloc de producţie agricolă.

Celebrul fondator al științei moderne a științei, J. Bernal, a remarcat

natura cumulativă, „cumulativă” a științei: „Metodele unui om de știință ar avea
o mică valoare dacă nu ar stăpâni vaste rezerve de cunoștințe și experiență
acumulate anterior’’.

Solul joacă un rol semnificativ în habitatul natural al oamenilor. Solul,

care intră în grupul resurselor naturale de natură nereinnuibilă, este cel mai
important mijloc de producție agricolă. Toate tipurile de acorduri și declarații
internaționale cu privire la problemele de mediu afirmă importanța solului ca un
adevărat atu uman, ceea ce este absolut rațional pentru toți oamenii să-l
folosească și să-l protejeze.

Cum ne înfluențează poluarea apei și a solului sănătatea?

Principala problemă în ceea ce privește poluarea o reprezintă calitatea

aerului, care a scăzut considerabil în special în zonele urbane. Potrivit unor
estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății, peste șapte milioane de oameni
mor, anual, din cauza poluării atmosferice. Organizația a atras atenția că o
problemă reală pentru sănătate o constituie și poluarea aerului din locuințe.

Printre elementele care duc la poluarea atmosferică se numără particulele,

ozonul, monoxidul de carbon, azotul, dioxidul de sulf, benzenul și plumbul, iar
printre surse se află autovehiculele, fabricile, șantierele în construcții, drumurile
nepavate sau instalațiile de încălzire. Expunerea la unele dintre aceste elemente
poate avea efecte fatale asupra omului.

Monoxidul de carbon influențează capacitatea organismului de a

transporta oxigenul în sânge, fiind periculos în special pentru persoanele care au
probleme cardiace, iar expunerea la concetrații mari poate fi fatală.

SURSE DE RĂSPÂNDIRE A POLUĂRII APELOR

În viața noastră este important să avem puțin habar care sunt procesele și
sursele care pot determina poluarea apelor și cum am putea opri și împiedica
răspândirea nedorită a pesticidelor.

Driftul la pulverizare - acesta poate deveni o problemă atunci când, în

timpul pulverizării, pesticidele pot fi transportate la sursele de apă din apropiere
sau la zonele sensibile de către drift și pot concentra cantități ridicate de produse
pentru protecția plantelor în apă.Factorii care influențează driftul de pulverizare
sunt: viteza vântului și a tractorului, direcția vântului, distanța până la apă/zone
sensibile, cultura, umiditatea aerului, dimensiunea picăturilor, influența aerului
și distanța de pulverizare până la țintă.

Scurgerile - factorii care influențează scurgerile către cursurile de apă

sunt: condițiile precipitațiilor, permeabilitatea solului, umiditatea solului, viteza
de scurgere a apei și distanța până la apă.

Drenajul - după aplicare, pesticidele pot fi transportate cu apa care se

infiltrează în sol în sistemul de drenaj. Apa contaminată intră apoi în apele de
suprafață, conducând pe termen scurt și mediu la concentrații semnificative de
pesticide în cursurile de apă. Riscurile pot fi reduse prin evitarea aplicării
pesticidelor în timpul sezonului de drenare și înainte de venirea ploilor
torențiale.
 Levigarea -riscul de levigare poate fi diminuat prin restricționarea
utilizării pesticidelor în zonele identificate ca fiind vulnerabile, precum: soluri
cu conținut scăzut de materie organică, soluri superficiale, soluri cu apă freatică
la suprafață sau soluri nisipoase.

MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII APEI

 Construirea de baraje și zone de protecție a apelor;

 Interzicerea aruncării și depozitării la întâmplare pe malurile sau albiile
râurilor a deşeurilor de orice fel;
 Realizarea controlului depozitării și evacuării deşeurilor solide, astfel
încât substanţele nocive să nu se infiltreze în pânza freatică;
 Construirea de bazine speciale pentru colectarea deșeurilor și reziduurilor,
pentru a împiedica deversarea directă a acestora în apele de suprafață;
 Organizarea corectă a sistemelor de apă potabilă și canalizare la nivel
local;
 Echiparea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din
apele reziduale ale unităţilor industriale în vederea reținerii și neutralizării
substanțelor chimice potențial toxice.

MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII SOLULUI

 constructia unor zone de depozitare a gunoaielor

 diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
 folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor
agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.
 construirea de spatii de epurare a apei;
 modernizarea gropilor de gunoi;
 ridicarea nivelului de securitate nucleara;
 combaterea eroziunii solului;
 colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe
sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora.