Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice

TRANSELECTRICA

- Balanced Scorecard -

By Freddie5
 Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA
Balanced Scorecard

1. Prezentare
Transelectrica a fost infiintata conform Ordonatei de guvern nr. 627/31 iulie 2000 ca
urmare a separarii fostei Companii Nationale de Electricitate (CONEL) in patru entitati
independente: Transelectrica, Electrica, Hidroelectrica si Termoelectrica – pentru
transportul si dispecerizarea, distributia si producerea energiei electrice. Astfel, serviciile
de transport si de sistem au fost complet separate de activitatile de producere, distributie si
furnizare. Din punct de vedere tehnic sistemul energetic este unitar, administrat de un
singur operator, care este Transelectrica.
Din 29 august 2006, Transelectrica este listata la Bursa de Valori Bucuresti.
Transelectrica isi desfasoara activitatea in conformitate cu legea Energiei si a
legislatiei secundare, in principal Licentele Operatorului de Transport si de Sistem, Codul
Retelei Electrice de Transport, Codului Comercial si Codul de Metering.

2. Istoric
1882 - Bucuresti, prima centrala electrica
Prima centrala electrica a fost pusa in functiune la Bucuresti. Centrala alimenta
iluminatul exterior al Teatrului National si al Gradinii Cismigiu. Centrala era amplasata pe
Calea Victoriei, in centrul Bucurestiului. in acelasi an, a avut loc primul transport de
electricitate intre centrala si Palatul Cotroceni. Acesta s-a realizat printr-o linie electrica
aeriana lunga de 3 km cu conductori de cupru si izolatori de portelan. Toate aceste proiecte
s-au realizat in chiar anul in care Thomas Alva Edison a pus in functiune, la New York, prima
centrala electrica din lume.

1884 - Timisoara, primul oras cu strazi luminate electric

Timisoara, unul din cele mai mari orase din Rominia, situat in Vestul tarii, a fost
primul oras din Europa care a beneficiat de iluminat stradal electric. Centrala electrica si
instalatiile au fost pornite intre 15 si 30 Noiembrie , pentru o perioada de proba. Testele au
fost realizate de experti austrieci si maghiari care au concluzionat ca instalatiile erau
corespunzatoare din punct de vedere tehnic. Pusa in functiune in Noiembrie 1884, Centrala
Electrica de la Timisoara a pus bazele Sistemului Electroenergetic al Rominiei.

1895 - "Uzina Electrica" din Sibiu si hidrocentrala de la Sadu I

La 18 mai 1895 s-a constituit Hermannstadter Elektrizitatswerke A. G. - Societatea
Uzinei Electrice din Sibiu, a carei adunare generala constituanta a hotarat construirea uzinei
electrice Sadu 1. Proiectul pentru Uzina Sadu 1 prevedea construirea uzinei propriu-zise, pe

1/9
valea raului Sadu, la 18 km de Sibiu si instalatii de transport si distributie a energiei electrice.
Energia electrica produsa se transporta la Sibiu si Cisnadie la tensiunea de 4500 V, prin doua
linii.

1898 - "Sinaia I", prima hidrocentrala

In aceasta perioada, multe orase din Rominia au dezvoltat strategii pentru generarea
si utilizarea energiei electrice. 1890, Cluj: Societatea de Gaz planifica introducerea
iluminatului stradal electric in 1901 1893, Galati: Se infiinteaza Societatea de Exploatare a
Electricitatii si Gazului 1895, Bacau: Prima folosire a energiei electrice 1896, Craiova:
Punerea in functiune a Statiei Electrice Centrale si a ilumnatului stradal electric 1896, Sibiu:
Centrala "Electrica" incepe productia pentru hidrocentrala "Sadu 1" 1898, Sinaia: Intra in
functiune hidrocentrala "Sinaia 1" (4 grupuri x 250 kW). Ea se afla si in prezent in functiune

1907 - punerea in functiune a hidrocentralei Sadu 2

In anul 1907 s-a construit si pus in functiune in Sibiu statia de transformare de 10/4
kV, in care intra LEA Sadu 2 - Sibiu. in 1905 a inceput constructia si in 1907 a fost pusa in
functiune Centrala de la Sadu 2, pozitionata la 5 km in amonte de Sadu 1. Se functiona la
tensiunea de 11000 V, transportindu-se energia electrica pana la Sibiu, unde erau montate
transformatoare de 11000/4000 V.

1939 - Electricitate in toata tara

Pana in 1939, producerea si folosirea energiei electrice s-a extins la nivelul intregii
tari. La sfarsitul anului 1939, Rominia avea 229 de generatoare de electricitate, din care: -
113 companii private si concesiuni - 85 companii municipale - 10 autoritati comerciale
publice - 14 companii cu capital mixt - 7 autoritati de stat

1955 - Infiintarea Dispecerului Energetic National

La data de 13 iunie 1955 a intrat in functiune operativa Dispecerul Energetic
National, care prin ordin al MEE fusese initial infiintat sub forma de "Serviciul dispecer
national", in cadrul Directiei energiei electrice din MEE. Principala functie a Dispecerului
National era coordonarea activitatii de producere, transport si distributie a energiei electrice
din Sistemul Energetic National interconectat, care cuprindea Muntenia si partea centrala si
de est a Transilvaniei. Prin treapta imediat subordonata - dispecerii energotrusturilor
Bucuresti, Sibiu si ai energocombinatelor Constanta, Galati, Bacau, Timisoara si IRE Oradea -
se realizeaza coordonarea activitatii sistemelor din zonele respective. Principalele sarcini ale
Dispecerului National erau legate de asigurarea alimentarii continue a consumatorilor,
repartitia optima a sarcinii intre centralele electrice, reglarea frecventei si a tensiunii. In
autoritatea sa de decizie se afla intreaga retea de 110 kV. Prima curba de sarcina a
sistemului energetic national, cu varful de 325 MW si cu minimul la golul de noapte de 170
MW a avut loc tot in iunie 1955. Cresterea consumului de enerrgie electrica, datorita in
principal dezvoltarii industriale, a impus realizarea de noi legaturi intre sursele si

2/9
consumatorii de energie electrica sau intre sistemele zonale, atat pentru asigurarea
consumatorilor din zonele deficitare ca surse, cat si pentru realizarea unei sigurante sporite
in functionare. Astfel sistemul energetic national s-a dezvoltat impetuos, in anul 1960 fiind
interconectate practic toate instalatiile electrice din tara.

1958 - Dezvoltarea retelei de transport al energiei electrica

In 1958 a luat nastere Sistemul Electroenergetic National, prin interconectarea
subsistemelor locale. in 1948, au fost infiintate intreprinderi regionale de electricitate, n
urma nationalizarii tuturor companiilor producatoare de electricitate. La Bucuresti, fosta
"Societate de Gaz si Electricitate" a devenit "Societatea de Electricitate Bucuresti", ulterior
fiind redenumita in "intreprinderea Regionala de Electricitate Bucuresti". La Cluj, "Societatea
de Gaz si Electricitate" a devenit "intreprinderea Regionala de Electricitate Cluj".
intreprinderi regionale similare au fost infiintate si n alte zone ale tarii, de exemplu Brasov si
Sibiu. in paralel cu reorganizarea structurilor existente, au fost create noi entitati regionale,
cum ar fi "intreprinderea de Electricitate Bacau" (1951). La Sibiu ia fiinta "Dispecerul
Ardeal", subordonat DEN.

1968 - Dispecerul Ardeal se muta de la Sibiu la Cluj

Noiembrie 1951- Infiintarea la Sibiu a unuia din primii patru dispeceri de la acea
data, ceilalti trei fiind la Bucuresti, Brasov si Cimpina. La data de 16.06.1953 Dispecerul SRE
Sibiu a devenit dispecerul Ener-go Trustului 2. La data 01. 04.1958 a luat fiinta Dispe-cerul
Ardeal Sibiu. La 01.10.1968 Dispecerul a fost trecut in cadrul IRE Sibiu, sub denumirea de
Dispecer Energetic Teritorial Sibiu (DET Sibiu) ca si in alte sase intreprinderi, si anume:
Bucuresti, Bacau, Galati, Craiova, Timisoara, Cluj. In perioada anilor `90 IRE Sibiu are un
Dispe-cer Energetic Zonal cu autoritate asupra instalatiilor de 110 KV din judetele Alba si
Sibiu si asupra Dispecerului Energetic Local Sibiu, care detine toate comenzile asupra
statiilor telecomandate.

1990 - RENEL
In anul 1990 a fost infiintata Regia Autonoma de Electricitate (RENEL) ca urmare a
reorganizarii fostului Minister al Energiei Electrice (MEE). RENEL era o structura de stat,
integrata vertical, avand ca principale activitati:
-producerea, transportul si distributia energiei electrice prin intermediul centralelor
conventionale si nucleare
-producerea si transportul energiei termice Incepand din 1992, a inceput un proces
de reorganizare a RENEL, prin externalizarea unor activitati-suport.

1998 - CONEL
1998 CONEL Prima etapa a restructurarii RENEL a inceput in Iulie 1998 cind, in urma
unei Hotarari de Guvern, a fost infiintata Compania Nationala de Electricitate - CONEL.
Compania, aflata in proprietatea statului, functiona sub autoritate Ministerului Industriei si

3/9
Comertului. CONEL realiza functiile de operator de transport si de sistem, precum si de
operator al pietei de energie. Ea detinea 100% din actiunile a trei filiale: - SC
TERMOELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica si termica - SC
HIDROELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica - SC ELECTRICA SA pentru
distributia energiei electrice la consumatori Activitatile legate de energia nucleara au fost
separate de RENEL si au fost organizate in doua structuri: Societatea Nationala
"NUCLEARELECTRICA" S.A. si Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare. Prin Ordonanta de
Urgenta, in Octombrie 1998, a fost infiintata Autoritatea Nationala de Reglementare in
Domeniul Energiei (ANRE).

2000 - TRANSELECTRICA
Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice "TRANSELECTRICA" S.A.
(societate pe actiuni aflata in proprietatea statului) a fost infiintata prin Ordonanta
Guvernului nr. 627 / 2000, in urma separarii structurii integrate vertical a fostei Companii
Nationale de Electricitate in entitati cu personalitate juridica independenta: - SC
TERMOELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica si termica - SC
HIDROELECTRICA SA pentru producerea de energie electrica - SC ELECTRICA SA pentru
distributia energiei electrice la consumatori - CN TRANSELECTRICA SA pentru transportul
energiei electrice, operator de sistem si dispecer.

3. Filosofia companiei
3.1 Misiune
Asigurarea functionarii SEN in conditii de maxima siguranta si stabilitate, indeplinind
standardele de calitate, realizand astfel infrastructura pietei nationale de electricitate si
garantand, in acelasi timp, accesul reglementat la reteaua electricade transport, in conditii
de transparenta, nediscriminare si echidistanta pentru toti participantii la piata.
3.2 Viziune
De a deveni autoritatea tehnica si operationala a SEN si operatorul cheie de
transport al energiei electrice din regiunea sud-est europeana, functionind interconectat la
ENTSO-E si asigurand tranzitul energiei electrice pe piata regionala.
3.3 Obiective
Compania doreste mentinerea programului de investitii la nivelul ridicat stabilit
initial.
Adoptarea unui program national de crestere a eficientei energetice care ar
permite reducerea dependentei de importurile de energie, cresterea competitivitatii
industriei si reducerea emisiilor gazelor care produc efect de sera.
Realizarea de studii de fezabilitate care sa identifice oportunitatea constructiei unei
noi hidrocentrale pe Dunare si a unei noi centrale nucleare.
Promovarea proiectelor de investitii in domeniul energiei regenerabile (energia
eoliana, solara, biomasa, geotermala, inclusiv deseurile urbane) si armonizarea cadrului
legislativ.

4/9
 Finalizarea investitiilor in proiectele hidro aflate in diverse faze de executie din
surse financiare proprii, precum si in parteneriat public-privat.
Promovarea cogenerarii de inalta eficienta si eficientizarea sistemelor de termoficare
existente.
Intensificarea electrificarii localitatilor izolate: case si catune.

4. Perspective
4.1 Perspectiva financiara
1. Cresterea ratei profitului operational
Indicator: Variatia relativa a profitului operational
Motivatie: Datorita obiectivului de crestere a eficientei.
2. Respectarea ratei de recuperare a capitalului investit
Indicator: Rata de recuperare a capitalului investit
Motivatie: Datorita obiectivului de mentinere a programului de investitii la
nivelul ridicat stabilit initial.
3. Reducerea cheltuielilor indirecte
Indicator: Cheltuieli indirecte / CA neta
Motivatie: Datorita obiectivului de crestere a eficientei.
4. Supravietuirea
Indicator: Fluxurile de trezorerie
Motivatie: Pune in evidenta acele activitati care genereaza fluxuri de
trezorerie

Indicator: Nevoia de fond de rulment

Motivatie: Masoara echilibrul financiar pe termen scurt
5. Rentabilitatea capitalului investit
Indicator: Rentabilitatea capitalului investit = Rezultat net / (Capitaluri
proprii+DTML)
Motivatie: Datorita obiectivului de mentinere a programului de investitii la
nivelul ridicat stabilit initial.
6. Profitabilitatea
Indicator: Rata profitului la CA
Motivatie: Arata daca activitatea produce un profit seminificativ.

4.2 Perspectiva clienti

1. Dezvoltarea masei de clienti
Indicator: Numarul de clienti noi
Motivatie: Datorita obiectivului de intensificare a electrificarii localitatilor
izolate. Nu am masurat cu ajutorul cifrei de afaceri, deoarece aceste localitati nu vor aduce
venituri semnificative.

5/9
 Indicator: Numarul de gospodarii care nu sunt racordate la reteaua de
electricitate.
Motivatie: Arata gradul de dezvoltare al retelei de transport si numarul
potentialilor clienti.
2. Dezvoltarea imaginii
Indicator: Rezultatul evaluarilor facute de clienti
Motivatie: Datorita liberalizarii pietei de energie electrica, firma trebuie sa
aiba capacitatea de a supravietui si dupa ce nu va mai fi singurul operator de transport al
energiei electrice.

4.2 Perspectiva proceselor interne

1. Calitatea
Indicator: Numarul de reclamatii
Motivatie: Apare in completarea perspectivei de dezvoltare a imaginii.
2. Dezvoltarea proceselor inovatoare
Indicator: CA generata
Motivatie: Datorita obiectivului de crestere a eficientei. Nu am ales numarul
de produse noi, deoarece firma nu va oferi produse noi ci va imbunatati costul de transport
al energiei electrice cu ajutorul proceselor inovatoare.

4.3 Perspectiva inovarii si invatarii

1. Formarea personalului rulant
Indicator: Numarul personalului inalt calificat
Motivatie: Acest indicator este legat de calitatea serivciilor oferite si de
obiectivul de crestere a eficeintei.
2. Educarea angajatilor
Indicator: Numarul de ore de training / angajat nou
Motivatie: Acest indicator este legat de calitatea serivciilor oferite si de
obiectivul de crestere a eficeintei.

5. Alte perspective
5.1 Perspectiva creditorilor
1. Reducerea dependentei fata de creditori
Indicator: Gradul de indatorare
Motivatie: Datorita valorii capitalului imprumutat, al faptului ca firma isi
desfasoara activitatea intr-o economie bazata pe imprumuturi bancare si al reglementarilor
fiscale.
5.2 Perspectiva legala
1. Respectarea prevederilor legale
Indicator: Numarul de procese impotriva companiei care se estimeaza a se
finaliza cu o decizie nefavorabila.

6/9
 Motivatie: Datorita prevederilor legale stricte din domeniu. Un exemplu
important ar fi faptul ca in iunie 2009, Comisia Europeana a lansat o procedura preliminara
de infringement impotriva a 25 din cele 27 de State Membre, inclusiv România, din cauza
unor posibile incalcari ale legislatiei europene privind concurenta si transparenta in
alocarea capacitatilor de interconexiune, precum si pietele nationale de electricitate si gaze
naturale, in special prevederile referitoare la sustinerea concurentei in interesul
consumatorilor.

6. Tabelul perspectivelor

Perspectiva financiara
Obiective Indicatori Unitate de masura R. P.
Cresterea ratei profitului Variatia relativa a profitului operational %
operational

Respectarea ratei de Rata de recuperare a capitalului investit %

recuperare a capitalului
investit
Reducerea cheltuielilor Cheltuieli indirecte / CA neta %
indirecte
Supravietuirea Fluxurile de trezorerie u.m.
Nevoia de fond de rulment u.m.
Profitabilitatea Rata profitului la CA %

Perspectiva clienti
Obiective Indicatori Unitate de masura R. P.
Dezvoltarea masei de Numarul de clienti noi nr.
clienti Numarul de gospodarii care nu sunt nr.
racordate la reteaua de electricitate.
Dezvoltarea imaginii Rezultatul evaluarilor facute de clienti -

Perspectiva proceselor interne

Obiective Indicatori Unitate de masura R. P.
Calitatea Numarul de reclamatii nr.
Dezvoltarea proceselor CA generata u.m.
inovatoare

Perspectiva inovarii si invatarii

Obiective Indicatori Unitate de masura R. P.
Formarea personalului Numarul personalului inalt calificat nr.
rulant
Educarea angajatilor Numarul de ore de training / angajat ore
nou

7/9
 Perspectiva creditorilor
Obiective Indicatori Unitate de masura R. P.
Reducerea dependentei Gradul de indatorare %
fata de creditori

Perspectiva legala
Obiective Indicatori Unitate de masura R. P.
Respectarea prevederilor Numarul de procese impotriva nr.
legale companiei care se estimeaza a se
finaliza cu o decizie nefavorabila.

8/9
 Cuprins

1. Prezentare.........................................................................................................................................2
2. Istoric.................................................................................................................................................2
3. Filosofia companiei............................................................................................................................5
3.1 Misiune........................................................................................................................................5
3.2 Viziune.........................................................................................................................................5
3.3 Obiective......................................................................................................................................5
4. Perspective........................................................................................................................................6
4.1 Perspectiva financiara..................................................................................................................6
4.2 Perspectiva clienti........................................................................................................................6
4.2 Perspectiva proceselor interne....................................................................................................7
4.3 Perspectiva inovarii si invatarii....................................................................................................7
5. Alte perspective.................................................................................................................................7
5.1 Perspectiva creditorilor................................................................................................................7
5.2 Perspectiva legala........................................................................................................................7
6. Tabelul perspectivelor.......................................................................................................................8

9/9