3.1. B.

RETEAUA DE LOCALITATI

Analizele realizate in etapa anterioara au scos in evidenta o serie de tendinte in evolutia

sistemului de localitati din aria periurbana a municipiului Braila.
Daca in anul 2011 reteaua de localitati a zonei periurbane Braila este formata din 2 municipii
resedinta de judet: Galati si Braila, 1 oras: Macin si un numar de 18 comune ce au in
componenta 52 localitati, previziunile pentru anul 2020 sunt unele de schimbare a ierarhiei
localitatilor prin transformarea unei localitati din localitate de tip rural intr-o localitate cu valente
urbane pronuntate, si anume comuna Vadeni. Infuzia de functiuni teritoriale de care va beneficia
zona de nord a municipiului Braila, si anume in Vadeni, Chiscani, Sendreni si Cazasu va duce la
o reorganizare a rolului teritorial pe care acestea il au. Pana in anul 2010 acestea aveau un
caracter profund rural cu doar cateva functiuni specifice pozitiei periurbane pe care acestea o
au. Prin implementarea unor generatoare de dezvoltare, ca de exemplu introducerea traseelor
de autostrada si/sau drum expres, a traversarilor pe directia Est-Vest cu poduri rutiere si de cale
ferata din imediata vecinatate a celor doua municipii se va realiza in zona sus-mentionata o
dezvoltare a relatiilor teritoriale a acestora, inclusiv prin crearea de functiuni specifice pozitiei
periurbane a acestora (fig.1).
Structura retelei de localitati a fost in proiectie la
nivelul anului 2020-2025 folosind datele si
imaginea acesteia din 2008 cu completari de date
mai recente unde acest lucru a fost posibil
(2011), in conformitate cu legea nr. 2/1968 cu
privire la organizarea administrativ teritoriala a
Romaniei cu modificarile ulterioare.
Ierarhizarea localitatilor urbane si rurale din Zona
Periurbana Braila aferenta anului 2020 include
urmatoarele ranguri conform legii nr. 351/2001:
Rangul I – municipiile Galati si Braila, municipii
resedinta de judet, poli regionali importanti la
nivel national ce functioneaza impreuna intr-un
sistem urban, ambele avand un caracter
polifunctional
Fig.1 – Generatoare ale dezvoltarii

Rangul II – structura urbana Vadeni, cu rol de

municipiu, un pol regional de inalta tehnologie ce
functioneaza impreuna cu sistemul Galati-Braila, caruia se subordoneaza direct atat ierarhic cat
si ca si distributie teritoriala a fuctiunilor.
Rangul III – orasul Macin, oras de importanta judeteana/zonala, cu rol de echilibru in cadrul
retelei majore de localitati, sau de deservire teritoriala in cadrul zonei de influenta;
Rang IV – 17 sate resedinta de comuna
Rangul V – 31 sate componente ale comunelor

Este o zona care in prezent poate sa functioneze ca un sistem teritorial bine inchegat, de
importanta europeana, mai ales daca tinem seama ca la Dunarea de Jos se regaseste o
veritabila axa urbana (Braila, Galati, Tulcea, Reni, Ismail, Chilia Noua, Valcov) prin seria
de politici de dezvoltare implementate pozitia de centru de importanta europeana se poate
intari inclusiv cu efecte asupra sistemului major de localitati la nivel national. Mai mult
chiar, orasele enumerate reprezinta doar “nucleele unor sisteme teritoriale locale si
disjuncte”(G. Turcanasu) care prin masurile de crestere a accesibilitatii in zona, prin
PATZ P. Brăila – Etapa a III-a: Strategia de dezvoltare Ianuarie 2011
implementarea unui aeroport international si prin intensificarea relatiilor dintre cele doua
centre urbane se poate obtine o structura de retea omogena si polifunctionala cu
elemente de complementaritate atat la nivel de nuclee cat si la nivel de elemente
interstitiale.

In tabelul 1 se poate observa predominanta localitatilor rurale mici cu populatia in jurul valorii de
5000 locuitori, si de asemenea lipsa localitatilor urbane de talie mijlocie - puternice de echilibru
cu populatia in intervalul 20.000-50.000, singurul oras fiind Macin cu 11043 loc (valoare
prognozata de 9909 loc). Exista posibilitatea de dezvoltare a unor centre rurale cu rol de
influenta inter-comunala prin valentele urbane ale functiunilor pe care le au, atat prezente in
cadrul ariei periurbane cat si in imediata vecinatate ( Maxineni, Tichilesti si Chiscani)
CATEGORII DE MARIME A U.A.T. Numar UAT
(numar locuitori) URBANE RURALE TOTAL
peste 200.000 2 (*3) 0(1 incipient) 3
10.000-15.000 1 0 1
5.000-10.000 0 2 2
3.000-5.000 0 8 8
2.000-3.000 0 2 2
1.000-2.000 0 5 5
TOTAL 3(4) 18(17) 21
* - localitatea Vadeni va deveni structura urbana

Densitatea medie a localitatilor urbane in cadrul zonei periurbane este in crestere de la o valoare
de 1.21 localitati urbane/1000 kmp peste media nationala de 1.09 orase/1000 kmp la o valoare
de 1.62 localitati/1000kmp.

Numarul mediu de localitati in cadrul UAT-urilor variaza intre 6 localitati in 3 din cele 21 de UAT-
uri si o singura localitate in 8 dintre acestea. Totusi in zona ce necesita restructurare a teritoriului
administrativ (Braila, Vadeni, Cazasu si Silistea) aceste valori vor fi diferite fata de cele actuale.
Tendintele actuale de polarizare vor duce la absorbtia satelor mici in cadrul unor structuri
superioare, fie ele urbane sau rurale cu scopul de a focaliza energiile locale.
Ca si suprafata a UAT-urilor exista o diversitate foarte mare, plecand de la UAT-uri foarte mici
cu suprafata mai mica de 5000 de ha ajungand pana la unele foarte mari – cele din insula mare
a Brailei Frecatei si Marasu cu suprafata de 43 000 respectiv 37 000 de hectare. Media de
suprafata este constanta atat pentru urban cat si pentru rural de circa 11500 ha. De mentionat
aici de asemenea este zona in restructurare dintre cele doua centre urbane care totalizeaza o
suprafata de 34 636 hectare ceea ce o pozitioneaza pe a treia pozitie din cadrul zonei
periurbane (la o diferenta de aprox. 10.000 de hectare fata de mun. Galati de pe pozitia 4).

Se poate observa ca mediul urban, desi foarte slab reprezentat este totusi bine definit in ceea ce
priveste satisfacerea indicatorilor minimali conform legii 100/2007. Municipiile satisfac in
proportie de 100% conditiile legii iar orasul Macin in proportie de aproximativ 80% (14 indicatori
satisfacuti din 17). Un studiu mai aprofundat asupra indicatorilor minimali asupra localitatilor
rurale ar putea stabili unele praguri de ierarhizare mai adecvata a acestora precum si o definire
a unor posibile elemente de complementaritate intre ele.
Dezvoltarea rurala este destul de bine definita, datorita rolului de productie pe care aceasta
zona l-a avut, detasandu-se comunele Romanu, Sendreni si Jijila ca si comune foarte
dezvoltate. Media generala a mediului rural este peste mediu dezvoltata.
PATZ P. Brăila – Etapa a III-a: Strategia de dezvoltare Ianuarie 2011
In ceea ce priveste dezvoltarea arealului pe cele doua intervale de referinta (2011-2020 si 2020-
2030) se poate afirma ca dezvoltarea functiunilor cu rol teritorial din tot arealul periurban se va
face diferentiat.

Astfel in prima perioada de 9 ani va

trebui avuta in vedere o infuzie
puternica de resurse materiale si
umane in special in zona vizata drept
motor al dezvoltarii, si anume arealul
Vadeni-Silistea-Cazasu dublata de o
deconcentrare in aceasta zona a unor
parti functionale din cele doua
municipii, astfel incat sa se poata defini
un nucleu unitar si functional in Vadeni.
De asemenea tot in aceasta perioada
este incurajata o dezvoltare a
functiunilor teritoriale de baza in restul
teritoriului pana la o satisfacere a
necesarului de de-polarizare centrata
pe cele doua municipii marcante. De la
acest moment se poate vorbi despre
un inceput de echilibru teritorial, doar
din acest
Fig. 2 – Sistem teritorial – relatii
teritoriale
moment se pot sustine intr-o
dezvoltare intensiva centrele comunale cu valente de influenta teritoriala (Tichilesti si Chiscani).

In cea de-a doua etapa a dezvoltarii va fi continuata linia principala, in continuare aparand in
zona Vadeni functiuni generatoare de dinamica teritoriala – dotari majore de sanatate/sport
precum si dezvoltarea de platforme logistice in imediata vecinatate a aeroportului. Se estimeaza
ca pana in anul 2020 se va finaliza scheletul major al infrastructurii de transport, iar gradul de
accesibilitate al zonei va creste simtitor. Tot acum se vor simti si efectele primei perioade care
vor duce la modificari substantiale de morfologie teritoriala si de dispunere ierarhica a
elementelor. Rolul noului sistem urban (fig.2), de aceasta data unitar si coerent va avea efecte
atat la nivel regional cat si national, zona incapand sa polarizeze atat capital material cat mai
ales uman.

Reteaua de dotari de invatamant cu rol teritorial este foarte bine reprezentata in mediu urban,
cele doua municipii avand inclusiv centre universitare nationale. Caracterul specific de zona
preponderent industriala in zona urbana si de productie agricola in cea rurala va fi estompat prin
introducerea in zona Vadeni a unor unitati de cercetare, specializare si perfectionare in domenii
diverse, inclusiv in cel agricol.

Sistemul de sanatate va fi foarte definit din punct de vedere teritorial, neexistand probleme
majore la nivelul teritoriului, atat prin imbunatatirea retelei existente cat si prin implementarea
unei dotari de sanatate de importanta regionala in zona de impact maxim al dezvoltarii.
Reducerea drastica a personalului de sanatate din mediul rural din ultimii 10 ani va fi stopata
prin masuri de atragere a personalului si de creare de conditii optime de munca.
In anul 2030 se poate vorbi de o necesitate de reconfigurare a relatiilor ce se stabilesc intre
localitatile urbane si rurale, aria de influenta a acestui sistem urban fiind mult amplificata de
PATZ P. Brăila – Etapa a III-a: Strategia de dezvoltare Ianuarie 2011
impactul dezvoltarii 2011-2030. In acest moment se poate vorbi de transformarea din influenta
de tip periurban in influenta de tip metropolitan. Totusi, pragurile de influentare directa isi vor
pastra efectele si pe termen lung.

Prima arie de influenta de grad I de tip monopolizata va fi exercitata asupra comunelor din
imediata vecinatate, cu o raza de aproximativ 15 km cu caracteristici de specificitate si
specializare locala. Cea de-a doua arie de influenta partiala exercitata de Galati si Braila, o raza
de 30 de km ce va cuprinde restul comunelor in numar de 11. Influenta altor centre urbane va fi
simtita dar mult diminuata fata de cea din 20010 (Macin, Insuratei, Movila Miresei, Maxineni,
etc).

PATZ P. Brăila – Etapa a III-a: Strategia de dezvoltare Ianuarie 2011