Prezentare Surse Regenerabile de Energie

Seminarul “Noi tehnologii de încălzire a locuinţelor folosind surse regenerabile de energie”, Bucureşti 21 martie 2007
Prezentarea generală a proiectului REHES

Surse regenerabile de energie
pentru alimentarea locală
cu căldură şi apă cladă în locuinţe
Cristian Tânţăreanu
Centrul pentru Promovarea Energiei Curate si Eficiente în România – ENERO
www.enero.ro
Proiectul REHES (PC6) se ocupă de promovarea

tehnologiilor de furnizarea apei calde şi căldurii din
surse regenerabile-SRE, în gospodării cu sistem
individual sau local de de încălzire, din Bulgaria,
China (regiunea Beijing), România şi Turcia.
Obiectivele proiectului
• Identificarea tehnologiilor ieftine şi eficiente care utilizează

SRE pentru apă caldă şi căldură în clădirile studiate, pe baza
experienţei europene
• Implicarea activă a actorilor de pe piaţă, în ţările interesate şi
în EU, în transferul şi distribuţia acestor tehnologii
• Propunerea de măsuri care să elimine barierele în calea
introducerii tehnologiilor noi
• Formularea de priorităţi pentru cercetările viitoare
• Diseminarea informaţiilor
Participanti
CO 1 Black Sea Regional Energy Centre BSREC Bulgaria

CR 2 Solar Energy Laboratory of the Chinese CHSEL China
Academy of Sciences
CR 3 Target GmbH Target Germany
CR 4 Centre for Renewable Energy Sources CRES Greece
CR 5 Centrul Pentru Promovarea Energiei Curate ENERO Romania
şi Eficiente In Romania
CR 6 MERKAT Energy-Environment-Industry MERKAT Turkey
Manufacturing, Marketing, Consulting and
Representation Inc
Work Packages
• WP 1 Trecerea în revista a situaţiei curente. Contactarea actorilor de piaţa
• WP 2 Aprecierea factorilor climatici & potenţialul RES
• WP 3 Identificarea tehnologiilor optime
• WP 4 Promovarea tehnologiilor optime
• WP 5 Diseminarea
• WP 6 Managementul proiectului
DELIVERABILE (I)
N° PL Titlu
D1 1 Cadrul legislativ şi strategiile naţionale
D2 1 Tehnologii utilizate pentru asigurarea căldurii
D3 1 Baza de date cu actorii de piaţă
D4 2 Metode de modelare a factorilor climatici
D5 2 Baza de date cu factori climatici
D6 2 Potenţialul biomasei si al energiei solare
D7 2 Sustenabilitatea utilizării biomasei
D8 3 Tehnologiile optime
D9 4 Bariere si propunerile pentru depăşire
D10 4 Priorităţile in cercetarea viitoare in domeniul RET
DELIVERABILE (II)
N° WP Nume
D11 5 Website-ul proiectului
D12 5 Lucrările de la seminariile naţionale
D13 5 Broşuri şi CD-ROM-uri
D14 5 Articole şi informaţii în media
Impactul posibil
Impactul dorit al proiectului REHES se referă la susţinerea dezvoltării
energiei regenerabile şi utilizarea raţionala a energiei în Bulgaria, China,
România, şi Turcia. Acest impact va fi realizat printr-o penetrare pe piaţă a
tehnologiilor care utilizează SRE pentru încălzire şi alimentarea cu apă caldă în
gospodăriile cu sisteme de încălzire individuale şi locale.
RES si caldura in Romania

• Impactul social este foarte important: încălzirea
este principala problemă a energie în România
• Potenţialul mare pentru utilizarea modernă a
biomasei. Există doar câteva proiecte cu tehnologii
SRE moderne
Incălzire pe rumeguş, Vatra Dornei

Pagina internet a proiectului REHES

Activităţile proiectului (1)

WP1: Trecerea în Investigarea strategiile naţionale/locale şi reglementările
revista a situaţiei legislative existente, si cadrul administrativ privind SRE, a
curente. tehnologiilor de alimentare cu căldura.
Contactarea
actorilor de piata
WP2: Aprecierea Metode pentru modelare, prezentare si compararea
factorilor climatici factorilor climatici importanţi, incluzând temperatura,
& potenţialului RES umiditatea, radiaţia solara, si viteza vântului.
WP3: Identificarea Tehnologiile oferite de producători importanţi din UE, vor fi

tehnologiilor evaluate din punct de vedere al preţului, al eficientei, al
optime impactului asupra mediului etc.
Activitatile proiectului (2)

WP4: Tehnologiile vor fi promovate prin analiza a trei bariere majore:
Promovarea investiţia ridicată, lipsa informaţiei si penetrarea limitată a
tehnologiilor tehnologiilor optime pe piaţă.
optime
WP5: Pagina web a proiectului cu toate deliverabilele; seminarii

Diseminarea naţionale; difuzare de broşuri, CD-ROM-uri, si articole in ziare
profesionale.
WP6:
Managementul
proiectului
E-mail: c.tantareanu@enero.ro
Web: www.enero.ro
Tehnologii optime pentru alimentarea locală cu

căldură în locuinţe folosind SRE
Elena Văduva
Centrul pentru Promovarea Energiei Curate şi Eficiente în România – ENERO

www.enero.ro
Cuprins
9 Introducere
9 Avantajele energiei lemnului
9 Calitatea combustibilului
9 Instalaţii de încălzire
9 Producţie şi stocare
9 Instalaţia de încălzire cu aşchii de lemn
9 Cazan cu brichete
9 Cazan cu lemne de foc
9 Economie şi costuri
9 Impactul asupra mediului
9 Exemple de bună practică
9 Anexa: Lista producătorilor de cazane
Introducere
Lemnul este a treia sursă de energie importanta din lume după petrol şi cărbune.
Interesul în energia lemnului a încurajat dezvoltarea noilor tehnologii care sunt caracterizate de
parametrii foarte buni pentru industria energetică şi mediu.
Ariile împădurite acoperă aproximativ o treime din teritoriul Europei.
• Producţia de cherestea este mai scăzută decât creşterea anuală.
• În medie, doar 50 % din creşterea anuală a pădurilor din Europa este utilizată pentru producţie. 55,4 Mtep de
biomasă solidă în UE (resurse primare de energie din biomasă forestieră şi agricolă în 2004).
• Contribuţia biomasei solide în consumul total de energie primară al UE a fost de 3,2 %.
Franţa, Suedia, Finlanda, Germania valorifică cea mai multă biomasă. Finlanda are sistemele locale de
încălzire din au 170 centrale termice cu putere unitară mai mare de 1 MW. Deasemenea există 45
centrale cu cogenerare totalizând 3500 MWt şi 1380 MWe.
Utilizarea biomasei solide pentru producerea electricităţii cunoaşte o creştere rapidă în UE şi anume
35 TWh produşi în 2004. Arderea în strat fluidizat este o tehnologie uzual folosită.
Astăzi lemnul este o sursă principală de energie regenerabilă pentru Uniunea Europeană.
• Lemnul este folosit pentru producerea peste 50 % din energia primară din sursele de energie regenerabilă în UE, în
special pentru încălzirea cu aşchiile de lemn, brichete si lemn de foc.
Avantajele energiei lemnului

• Emisii scăzute
• Preţuri constante comparativ cu încălzirea cu petrol şi gaze naturale
• Sursa de energie locală
• Combustibil regenerabil: securitatea alimentării
• Ajutor guvernmental, subventii în Europa
• Procentul TVA-ului a scăzut la 7 %, in Germania, faţă de petrol şi gaz (19 %)
• Menţinerea locurilor de muncă, în particular în zonele rurale
• Alimentare cu energie de joasă entalpie
• Conservarea resurselor de petrol si gaz
• Venituri suplimentare pentru agricultură şi silvicultură
• Nu exista riscuri de mediu referitor la producţie, transport şi stocare
• Folosirea şi conservarea pădurilor
Calitatea combustibilului
Umiditatea este principalul criteriul pentru calitatea combustibilului.
Cu cat combustibilul e mai uscat cu atât e mai bun:
• Conţinutul de apă din lemn trebuie să nu depăşească 25 % în timpul arderii.
Eficienţa combustibilului depinde şi de calităţile fizice si chimice ale combustibilului în procesul de

ardere: compoziţia granulometrică, greutatea volumetrică aparentă, specia lemnului, densitatea,
suprafaţa, cantitatea cenuşii, compoziţia şi calităţile componentelor anorganice.
Conţinut de apă Valoarea energiei specifice

50 – 60 % 2.0 kWh/kg 2 kg brichete = 1 litru petrol pentru încălzire
25 – 35 % 3.4 kWh/kg
15 – 25 % 4.0 kWh/kg
Cerinţele calităţii pentru brichete sunt definite în standardul german DIN 51731.
Instalaţii de încălzire
Sistemele de încălzire folosind lemne de foc pot fi împărţite în diferite categorii în funcţie de tipul de
combustibil lemnos utilizat, capacitatea generată şi sistemul de alimentare al cazanului:
• Cazane cu ardere cu lemne, alimentare manuală
• Cazane mici cu ardere cu brichete, alimentare automată
• Cazane mici si medii cu ardere cu aşchii de lemn, cu grătar înclinat (ex. fixe) şi alimentare automată cu şnec
• Cazane medii si mari cu grătar mobil şi alimentare automată cu şnec sau dispozitiv de împingere
Tipul încălzirii / Combustibil lemnos Zona aplicaţiei Capacitatea

cazan cu aşchii locuinţe, clădiri publice 25 kW – 500 kW
şemineu cu brichete case pentru o familie 2 kW – 10 kW
cazan de încălzire centrală cu brichete case pentru o familie 10 kW – 30 kW
cazan cu lemne case pentru o familie 15 kW – 50 kW
locuinţe
Este convenabil combinarea cazanelor cu brichete cu instalaţii solar termale, în special pentru
oprirea cazanelor în timpul verii.
Producţie şi stocare
Aşchii Brichete Lemn
Producţie făcut din lemn de făcut din deşeuri făcut din lemn
mici dimensiuni, şi rumeguş din industria inferior prin tăierea
tocătoare ataşate la lemnului se presează in cu maşini sau
tractor, independente maşini speciale manual: la
sau staţionare 25 cm sau 100 cm
Stocare exterioară în grămezi într-un depozit de brichete sub un adăpost sau în

sau sub un adăpost cu jgheab de minim containăre, cu ventilaţie de aer
35° înclinare la evacuare
brichetele sunt ambalate in
saci de 15 kg sau 25 kg;
Si pot fi livrate cu
camioane şi vărsate în
depozit
Instalaţie de încălzire cu aşchii de lemn
Source: KWB
Cazan cu brichete
Source: ÖkoFEN
Cazan cu lemne de foc
Source: Köb & Schäfer

Economie si costuri (I)

Costurile investitiei inclusiv TVA (Germania, Februarie 2006)
Şemineu pentru lemn peste 700 EUR

Cazan
pentru sistemul de încălzire centrală (15 kW – 60 kW)
Inclusiv sistemul de automatizare si combustie 9,000 – 11,000 EUR
Sistemul de încălzire cu aşchii
(15 kW – 60 kW) echipamentul de incărcare automată
10,000 – 20,000 EUR
Boiler cu brichete
pentru sistemul de încălzire centrală(10 kW – 30 kW)
inclusiv depozitarea, alimentarea şi stocarea apei calde
7,500 – 12,000 EUR
Pentru sistemele comparabile cu petrol si gaz 6,000 – 10,000 EUR

Economie si costuri (II)

Costurile combustibilului (Germania, Ianuarie 2007)
• Creşterea foarte importantă a costurilor petrolului şi gazului a dus la vanzări mari de cazane cu brichete şi aşchii.
• Costul brichetelor este intre 200 EUR pe tonă şi 250 EUR pe tonă în funcţie de regiune. Creşterea de
aproximativ 25 % in ultimii 10 ani (în August 2005 a fost 170 EUR).
• Preţul petrolului de încălzire s-a dublat la 65 cent per litru (inclusiv TVA) între 2002 şi 2006.
• Deşi preţul brichetelor a crescut cu 20 % petrolul si gazul sunt mai scumpe..
2 kg brichete = 1 litru petrol pentru încălzire
• 6 t brichete costă 1,500 EUR incl. livrarea, extras şi 7 % TVA

• 3 l petrol pentru încălzire costă 1,950 EUR
Impactul asupra mediului

Emisii
Energia lemnului nu contribuie la efectul de sera. Cantitatea CO2 care este eliberata in arderea
lemnului corespunde cu cantiatea absorbită direct de fotosinteza in crestera procesului: de aceea
balanta CO2 este egală în ambele părti.
Lemnul produce
• de 20 de ori mai putin CO2 decât gazul şi 30 mai putin decat petrolul.
• de 20 mai multe particule decât gazul natural si de 10 mai mult decat petrolul.
• emisiile de NOx sunt de 2 ori mai mari la petrol si de 4 ori mai mari la gaz
• emisiile SO2 sunt de 3 ori mai mari in petrol si gaz.

• Cantitatea totală a hidrocarburilor emise de lemn in atmosfera este mai mică.
Cenuşă
• Cenuşa poate fi utilizată ca îngrăşământ – dar nu şi cenuşa din lemnul procesat.
• Cu cat e mai mare partea de lemn procesat cu atât e mai mare concentraţia de zinc şi plumb in cenuşă.
Exemple de bună practică (I)

Şcoala primară şi piscina în aer liber în Steyerberg, Germania
Modernizarea sistemului de încălzire

Puterea utilă 240 kW
Consumul combustibilului anual 360 t
Combustibil Aşchii produse la prelucrarea lemnului
Costuri totale (brute inclusiv
400,000 EUR
proiectarea si instalarea)
Fonduri private: - capital 175,000 EUR
Subventie/Credit Fonduri publice: - împrumut 175,000 EUR
- grant 50,000 EUR
Impactul asupra mediului Reducerea CO2: 170 tone pe an
Exemple de bună practică (II)

Casa în Lehrte-Steinwedel, Germania
Modernizarea sistemului de încălzire
Putere utilă 20 kW
Consumul combustibilului anual 6t
Sistem de încărcare Sistem de aspiraţie
Tipul rezervorului de apă caldă şi volumul Rezervor de apă potabilă, 410 l
Combustibil Brichete
Depozitarea combustibilului şi
Rezervor de petrol refolosit, aproximativ 10 t
dimensionarea
Livrarea combustibilului Angro în camioane
23,000 EUR
planificarea si instalarea)
1,400 EUR (subventie cazan cu brichete),
Subventie/Credit 500 EUR (subventie sistem solar);
Subventie Regiunea Hannover: 2,040 EUR
Combinatie cu Sistem solar, aproximativ 5 m2
Impactul asupra mediului Reducerea emisiilor CO2
Exemple de bună practică (III)

Încălzire locală Nearby in Vislanda, Suedia
Alimentarea cu energie din biocarburanţi
Amplasamentul instalaţiei Instalaţie de încălzire

Puterea utilă 5 MW
Consumul combustibilului anual 6,000 t
Combustibil Coajă şi talaj
Livrarea combustibilului Cu camionul
3,160,000 EUR
Fonduri private: - capital 350,000 EUR
- împrumut 1,980 EUR
Fonduri publice: - grant 830,000 EUR
Subventie/Credit
Profit: 260,000 EUR
Amortizare: 13 ani
Durata de viaţa a proiectului: 25 ani
Impactul asupra mediului Reducerea emisiilor CO2 : 1,600 tone pe an
Exemple de bună practică (IV)

Apartment, anul construcţiei: 1955; Hannover, Germania
Modernizarea clădirii
Putere utilă 45 kW
Consumul combustibilului anual Aproximativ 16 t
Dispozitiv de încărcare Sistem de aspiraţie
Tipul rezervorului de apă caldă Stocare
Combustibil Brichete
Depozitarea combustibilului şi
Saci siloz, 6.1 t
dimensionarea
Livrarea combustibilului Angor în camioane
53,000 EUR
2,875 EUR (sistem solar)
450 EUR (cazan cu brichete);
Subventie/Credit
Subventie Regiunea Hannover: 4,500 EUR
3,222 EUR and 400 EUR (consultanţă)
Combinatie cu Sistem solar 22.44 m2
Impactul asupra mediului Reducerea emisiilor CO2
Vă mulţumesc pentru atenţie!

Energia solară şi biomasa pentru încălzire şi apa caldă în locuinţe

– oportunităţi pentru România
Stefan Moroeanu
Centrul pentru Promovarea Energiei Curate si Eficiente in Romania – ENERO
www.enero.ro
9 Condiţii climatice
9 Potenţialul resurselor;
9 Utilizarea biomasei prin tehnologii moderne - o prioritate pentru

încălzire;
Baza de date cu factori climatici (realizată în proiectul REHES)
Scurtă descriere a parametrilor care sunt necesari

pentru o bază de date cu factori climatici:
• Numărul de grade zile: influenţează consumul anual de

energie. Definit ca diferenţa între o temperatură dată şi
temperatura medie zilnică
• Temperatura de calcul: temperatura minimă ce a fost
înregistrată în cel puţin 1% din cazuri în cea mai rece lună
• Media lunară a radiaţiei zilnice şi temperatura
ambiantă medie lunară – prognozarea ratei lunară şi
anuală a sistemelor active de încălzire
Baza de date cu factori climatici
• S-a realizat o bază de date, inclusiv pentru România;

• Pentru ţările participante la proiectul REHES s-a observat o
varietate de tipuri climatice, de la mediteranean la cel temperat
continental
• În fiecare ţară s-au identificat arii largi cu ierni friguroase, ce
necesită sisteme de preparare a apei calde şi asigurare a încălzirii
• S-a realizat o impărţire pe zone climatice în fiecare ţară

Romania este împărţită în 4 regiuni şi 74 subregiuni
Staţii meteo: Varful Omu, Vladeasa, Brasov, Timisoara,

Craiova, Bucuresti-Baneasa, Calarasi, Grivita, Iasi,
Sulina
Valori în baza de date: viteza vântului, radiaţia solară,

temperatura, umiditatea relativă, nr. grade zile

Potenţialul biomasei şi solar termal
•Romania are o climă temperat continentală de tranziţie

•Potenţialul SRE este specific aşezării geografice, vegetaţiei
şi dimensiunii sale.
•Pe lângă biomasă şi energie solară, dispunem şi de resurse
geotermale pentru încălzire
Teren acoperit cu Km patrati
Păduri 28% 66 700
Tufişuri, ierburi înalte şi păşuni 1% 2 400

Culturi agricole şi vegetaţie naturală 69% 164 500
Zonă urbană şi terenuri construite 1% 2 400

Terenuri acoperite de apă/inundate 1% 2 400
• Strategia naţională pentru utilizarea SRE oferă următoarele date cu

privire la potenţialul existent
Consum
Tip sursă Potenţial anual
final
ktoe
Energie solară
• termală 60 x 106 GJ 1 433 Caldura

• fotovoltaică 1 200 GWh 103 Electricitate
Energie Eoliană 23 000 GWh 1 978 Electricitate
Energie hidro 40,000 GWh Electricitate
Din care de mică putere < 10 MW 6 000 GWh Electricitate

516
Biomass 318 x 106 GJ 7 595 Caldura
Energie geotermala 7 x 106 GJ 167 Caldura

Biomasa include (ktep):
• deşeuri forestiere şi lemn de foc
• rumeguş şi alte deşeuri lemnoase
• deşeuri agricole
• deşeuri menajere
• urban • forestry
household waste and
others; 590 waste ; 550 firewood; 1170
• sawdust and
other wood
waste; 490
• agricultural
waste; 4800

• Verde – deşeuri forestiere şi lemn de foc
• Galben, gri – deşeuri agricole.

• RADIAŢIA SOLARĂ
• Radiaţia solară medie variază între 1,100 - 1,300 kWh/m2 pentru mai mult de
jumătate din aria României.
• Conform strategiei, potenţialul solar termal este estimat la 60 PJ/an (1400
ktep/an).
• Până în 1989, s-au produs şi instalat 1,000,000 m2 de panouri solare, majoritatea
plate, în sisteme de până la 9000 m2. Din 1989 aceste aplicaţii au fost abandonate
şi doar o mică parte din cele instalate sunt încă în funcţionare. Împreună cu cele
instalate anul trecut, se produce în jur de 90 TJ anual.
• Conform Strategiei Naţionale, până în 2010 se vor produce 307 TJ datorită a 215
000 m2 de panouri.
• Cea mai favorabilă zonă este coasta Mării Negre, cu aproximativ 2300 ore/an
de radiaţie
Regiune Media radiatiei Potential

[MJ/m2/an] Zone Potential energetic solar
Campia de Vest 4.815 Mediu-Mare (MM)
0 peste 1.250 kWh/m2/an
Transilvania 4.666 Mediu (M)
Subcarpati 4.982 Mediu-Mare (MM) 1.250 kWh/m2 / an / 1.150
I
kWh/m2 /an
Campia de Sud 5.147 Mediu-Mare (MM)
1.150 kWh/m2 / an / 1.050
Moldova 4.773 Mediu (M) II
kWh/m2 /an
Dobrogea 5.384 Ridicat (R)
1.050 kWh/m2 / an / 950
Delta Dunarii 5.046 Mediu-Mare (MM) III
kWh/m2 /an
Carpati 4.687 Mediu (M)
IV sub 950 kWh/m2 /an
Potenţialul biomasei şi solar termal – comparaţie pentru ţările păarticpante

la REHES
POTENTIAL, PJ/an Bulgaria China Romania Turcia TOTAL
(Beijing area)
Biomasă 113 12 318 2500 2943

Solar 16.3 20 60 250 346
Geotermal 6 7 60 73
Total 135 32 385 2810 3362
RES for heating potential, in all target countries (Bulgaria, RES for heating potential, by country (Bulgaria, China-
China-Beijing area, Romania, Turkey), in PJ and % Beijing area, Romania, Turkey), in PJ and %
Geothermal
Bulgaria, 135, China (Beijing
(proven reserves),
4% area), 32, 1%
Solar, 346, 73, 2%
Romania, 385,
10% 11%
Biomass, 2943,
88%
Turkey, 2810,
84%
Utilizarea biomasei prin tehnologii moderne – o prioritate

pentru încălzire
•Biomasa pentru încălzire, gătit şi apă caldă se

foloseşte:
¾ masiv în zona rurală
¾ prin tehnologii rudimentare
¾ şi eficienţă scăzută
70% 100%
90%
60%
80%
50%
70%
40% 60%
50%
30%
40%
20%
30%
10% 20%
10%
0%
DH Ow n central Stoves Others 0%
boiler URBAN RURAL
natural gas solid fuel liquid fuel DH ow n central boiler stoves other
Sistemele de încălzire
Sistemele de încălzire
in Romania , pe tip de
in Romania
combustibil
În 2004 erau înregistrate în România 8174 gospodării.


pentru încălzire
Utilizarea biomasei pentru 2004 pentru sectorul rezidenţial:
• 111 PJ, ce reprezintă:

• aproape 34% din energia consumată în acest sector
• 81.7% din consumul total de biomasă
• aproape 75% din biomasa folosită de populaţie este folosită pentru încălzire
• In 2005 consumul de biomasă (lemne de foc) s-a menţinut (114,4 PJ)
Există diferenţe majore între sistemele de gătit şi încălzit urbane şi rurale:

o încălzire centralizată şi gaze naturale utilizate la oraş (sobe pe biomasă numai 8%)
o în zona rurală 85% folosesc sobe pe biomasă, restul pe gaze naturale sau alţi
combustibli

pentru încălzire
Bariere
• Puţine informaţii despre sisteme moderne de încălzire pe biomasă
• Utilizarea biomasei este percepută ca o tehnologie puţin avansată
• Implică investiţii majore
• Dificultăţi în furnizarea şi stocarea biomasei. Nu au apărut asemenea servicii.
• Costurile pentru colectare şi transport înregistrează un trend crescător
• Înăsprirea restricţiilor de mediu pentru tehnologiile pe biomasă
• Oferta de echipamente pe piaţă este încă limitată
• Exploatarea fragmentată a pădurilor şi terenurilor agricole nu favorizează apariţia
unor centre specializate
• Lipsa de experienţă în utilizarea tehnolgiilor avansate pe biomasă
• Administraţiile locale nu au capabilitea tehnică şi financiară de a conduce proiecte
moderne pe biomasă

pentru încălzire
• Metode de a elimina barierele
9 Implementarea de măsuri tehnice şi organizaţionale care să ofere anumite

avantaje financiare
9 Studii pe biomasă folosind modele actualizate europene.
9 Introducerea unor standarde de utilizare şi folosire a biomasei
9 Introducerea unor clase de etichete (tip etichete energetice)
9 Introducerea unui mecanism de ajutorare a familiilor săarce, pentru a îmbunătăţi
eficienţa echipamentelor utilizate în prezent
9 Promovarea activităţilor C&D pentru tehnologii moderne pe biomasă
9 Campanii publice susţinute de promovare a utilizării biomasei
E-mail: office@enero.ro
Web: www.enero.ro
Echipamente pe piaţa din România
Elena Văduva
Centrul pentru Promovarea Energiei Curate şi Eficiente în România – ENERO
www.enero.ro
Furnizori de tehnologii şi echipamente cu biomasa (I)
Cote de
Nume firma Mărime piaţa Adresa Tel/fax, email, web
1 Ambasador Plus mică mică Timisoara www.eltim.ro
2 Amisa mică mică Baia Mare www.amisa.ro
3 Dianflex medie medie Bucuresti http://www.dianflex.ro
4 Dodo SRL mică mică Oradea office@dodosrl.ro
5 Dsc mică mică Pitesti www.dscggrup.ro
6 Dyncalor mică mică Bucuresti Dyncalor@dyncalor.ro
7 Earth Friends NGO mică mică Galati earthfriends@rdslink.ro
8 Ecolemn mică mică Bucuresti http://www.ecolemn.info
9 Energia mică mică Salonta 00 40 259 373180
10 Eurotherm medie medie Bucuresti http://www.eurotherm.ro
11 FINEX mică mică Brasov www.finex-energy.ro

Furnizori de tehnologii cu biomasa (II)
16 MAK Industrie 2003 mică mică Bucuresti www.cazanepelemne.ro
17 Margex mică mică Baia Mare www.margex.ro
18 Meridian mică mică Botosani meridianbt@yahoo.com
19 OTC Profinstal medie medie Timisoara www.otc.profinstal.go.ro
20 Plutos impex mică mică Bucuresti www.plutos.ro
21 PRIMEX mică mică Cluj Napoca primex@codec.ro
22 SIETA S.A medie medie Bucuresti www.sieta.ro
23 Solar focus mică mică Bucuresti http://www.solarfocus.at
24 TERMOFARC S.R.L. mică mică Brasov http://www.Termofarc.ro
25 Termotecnica mică mică Alba Iulia termotecnicaro@yahoo.com
26 UTON S.A. mică medie Onesti www.uton.ro
27 WILHELM ROMCO mică mică Bucuresti http://www.wilhelm.ro

Furnizori de tehnologii şi echipamente solare (I)

Nume firmă Mărime Cote de piaţa Adresa Tel/fax, email, web
1 AEMAC mică mică Brasov www.aemac.rdsbv.ro
2 ALFA BIT medie medie Bucuresti www.alfabit.ro
3 Bio Invest SRL mică mică Timisoara 00 40 742947353
4 Boca Comp mică mică Campulung Muscel 00 40 248 511113
5 Cabinet de Proprietate Industriala SI mică medie Timisoara
6 CESA AUTOMATIC mică mică Bucuresti http://www.cesaautomatic.go.ro
7 CORINA-GEALAN SRL Solar Installations Department mare importanta Bucuresti www.instalatiisolare.ro
8 DAC INSTAL mică mică Bucuresti www.termosolare.ro
9 Earth Friends NGO medie medie Galati earthfriends@rdslink.ro
10 Ecopower mică mică Constanta 00 40 241582248
11 Entreprise mică mică Bucuresti 00 40 21 2109814
12 Eolidi mică mică Bucuresti eolidi@yahoo.com
13 ESPE ENERGIA S.R.L. mică medie Timisoara www.espe-energia.ro
14 Eurotherm medie medie Bucuresti http://www.eurotherm.ro
15 FINEX mică medie Brasov www.finex-energy.ro
16 FOLEX medie medie Aiud www.folex.ro
17 GERMAN TECH SRL mică mică Bucuresti http://www.sistemesolare.ro

Furnizori de tehnologii solare (II)

19 H.I.T. ROM GmbH mică mică Bucuresti www.buderus.ro
20 HTC medie medie Bucuresti http://www.vaillant.ro
21 IAICA Alexandria medie importanta Alexandria http://www.iaica-alexandria.ro
22 MADI SERVICE SRL medie medie Constanta 00 40 241 520551
23 MANGUS SRL mică mică Bucuresti www.mangus.ro
24 Mithos International SRL medie medie Bucuresti energy@mithos.ro mithos@mithos.ro
25 MONSSON ALMA mică mică Constanta www.solaria.ro
26 MSTC medie medie Bucuresti www.solar.as.ro
27 Multiservice mică mică Bucuresti http://www.sismultiservice.ro
28 OVM ICCPET mare importantă Bucuresti
29 Paralela 44 mică mică Bucuresti http://www.paralela44.ro
30 Solar focus mică mică Bucuresti http://www.solarfocus.at
31 SOLAR THERM SRL medie medie Bucuresti
32 SOLARA RO mică mică Cluj_Napoca www.solara.ro
33 Solaren mică mică Deva www.solaren.ro
34 SOLART medie medie Constanta www.termice.ro
35 Solartechnik mică mică Bucuresti http://www.solartechnik.ro
36 SOLTECH AG SERV S.R.L. mică mică Bucuresti http://www.soltech.ro

EXEMPLE:
Cazane pentru încălzire cu lemne utilizate în România
CAZANE PENTRU INCALZIRE CU LEMNE/GAZ-MOTORINA THERMOSTAHL CL
CARACTERISTICI TEHNICE
TIP MCL 50
UTILIZARE SISTEME DE INCALZIRESI/SAU PREPARARE ACM
DEBIT NOMINAL 42 L/MIN

VOLUM 1850 L
GREUTATE 480 KG
PRESIUNE DE LUCRU 3 BAR
PUTERE LA ARZATOR 75 ( OPTIONAL ) KW
PUTERE UTILA 58 KW
RANDAMENT ENERGETIC 82- LEMN ; 88 GAZ SAU MOTORINA %
FURNIZATA58000 WATT 58000 WATT
EXEMPLE:
CAZAN PE COMBUSTIBIL SOLID WOODY 23
CARACTERISTICI TEHNICE
TIP WOODY 23
UTILIZARE INCALZIRE
DEBIT NOMINAL - L/MIN
VOLUM SUPRAF. INCALZIRE - 1,9 MP L
GREUTATE 170 KG
PRESIUNE DE LUCRU 1 BAR
PUTERE UTILA 17-20 KW (CARBUNE 12,5 MJ/KG), 20-23 KW

(CARBUNE 19-21 MJ/KG) KW
RANDAMENT ENERGETIC 80 %
Fabricat Ungaria
EXEMPLE:
Cazan Viessmann pe lemne cu gazeificare 40 kW - VITOLIG 150
DATE TEHNICE
Puterea termica nominala 40 kW
Temperatura maxima admisa 95 ºC
Presiunea maxima de lucru 1,8 bar
Dimensiuni
Lungime 1010 mm
Latime 670 mm
Inaltime 1555 mm
Greutate 558 mm
Stiut de evacuarea gazelor arse 200 Ø mm
Tehnologii noi pentru încălzirea locuinţelor-

pompa de căldură
Ing. Dan Brancus-Ignat

General Manager
www.termosolare.ro
TERMOSOLARE GRUP ofera în domeniul valorificării

surselor regenerabile
» Consultanta, dimensionare, proiectare instalatii termice;
» Proiectare si executie instalatii pe pompe de caldura si panouri solare;
» Proiecte cu viza MLPAT pentru instalatii termice;
» Automatizari pentru instalatii termice;
» Puneri in functiune centrale termice cu puteri de max 300kW;
» Service centrale termice cu puteri de max. 300kW;
» Verificari tehnice periodice si autorizarea functionarii pentru centrale cu puteri de
max. 300kW;
» Dezafectare centrale termice vechi ce nu mai pot fi autorizate si inlocuirea lor cu
altele mai performante;
» Montaj autorizat centrale termice cu puteri de max. 300kW;
» Montaj panouri solare si pompe de caldura;
O noua tehnologie in domeniul pompelor de caldura –

“stalpul de gheata” Pompa de caldura OCTOPUS
» Sistem care se bazează pe legile naturii şi care în acelaşi timp poate folosi noua
tehnologie - este un sistem actual şi de viitor.
» Cu acest stâlp de gheaţă nu mai e nevoie de a face săpături sau foraje. Acesta dă
energia pentru încălzirea gazului din compresor, prin profilele de aluminiu, care
condensează umiditatea din aer, care în timp se transformă în gheaţă.
» Cu această pompă de căldură se pot încălzi: vile, case de vacanţă, locale, ferme,
etc, într-un mod mai efectiv economic, decât de exemplu, combustibili fosili, sau
curent direct. Prin schimbătorul de căldură, energia este transferată în sistemul de
încălzire din casă.
Avantajele “stâlpului de gheaţă”
• Stâlpul de gheaţă foloseşte doar forţele naturii când acesta se îngheaţă.

Stâlpul de gheaţă dă aceeaşi economie ca şi o altă pompă de căldură cu
spirale în pământ sau cu foraj.
• Construcţia lui este sigură, deoarece este foarte simplă.
• Stâlpul de gheaţă este doar dependent de un compresor.
• Nu mai este necesar să îţi strici grădina, săpând şanţuri pentru furtunul
colector, sau plătind scump pentru foraj.
Astăzi sunt stâlpi de gheaţă în funcţiune, mai ales în Suedia, dar şi în Norvegia,
Danemarca, Polonia, şi Estonia.
Principiul de functionare:
1. Vaporizator, pentru a face o soluţie să fiarbă şi să devină aburi, este
nevoie de căldură. Pompa Octopus, are un profil de aluminiu care
are o mare suprafaţă de captare a căldurii. Pe suprafaţa mare a
profilului, se condensează vaporii de umezeală din aerul de afară şi
îngheaţă, devenind gheaţă. În procesul condensării şi formarea
gheţii, se emană o cantitate de energie (căldură).
2. Compresor: când gazul din pompa de căldură captează această
energie, acesta fierbe şi se transformă în vapori, vaporii fiind
apoi comprimati în compresor, ridicand temperatura gazului
foarte mult, c.a. 85°C.
3. Condensor: pompa de căldură transferă energia ridicată din
compresor către condensor, care transferă această energie în
sistemul de încălzire (calorifere, spirale în pardosea, etc.). Când
gazul se condensează (transformânduse din nou în stare lichidă),
acesta emană energia obţinută prin comprimare, către sistemul de
încălzire.
4. Ventilul de expansiune: gazul condensat trece prin acest ventil
pentru a-si reduce presiunea, trecând apoi din nou în vaporizator
(unde se repeta din nou acelaş ciclu).
Alte caracteristici:
• Acest captator de căldură construit din aluminiu, nu are părţi componente mobile şi nu este
necesar nici o dezgheţare, astfel făcându-se schimbarea de energie fără nici un zgomot.
Pompa de căldură Octopus, lucrează chiar şi la temperaturi foarte scăzute, împreună cu o
rezistenţă electrică. Componentele de bază a pompei de căldură, sunt cuplate împreună
printr-un sistem de ţevi ce este umplut cu Gasol, care fierbe la temperaturu foarte scăzute (-
42°C)
• Factorul pompei de căldură variază între 2,5 – 5 depinde de caracteristicele construcţiei,
umiditatea aerului cât şi temperatura de afară.
• In functie de temperatura exterioara - 1 kilowatt curent la compresor cedeaza 2,5-5 kilowaţi
căldură.
• Pompa de căldură Octopus, funcţionează cel mai bine şi dă cea mai multă căldură, când
temperatura de afară este între -5 şi + 5 grade. Această perioadă este cea mai lungă din
anotimpul rece, aceasta înseamnă că necesarul de căldură în mare parte corespunde
cerinţei.
• Dacă este bine dimensionată, pompa de căldură Octopus, corespunde aproximativ 80-85
%din toată perioada anului, când este nevoie de încălzire. La temperaturi de – 20 grade,
factorul de căldură este c.a. 2. În timpul acestor zile foarte reci, sistemul se completează cu
extra efect, folosind de ex rezistenţa electrică.
Date tehnice:
CaracteristiciI S 48XI S 61XI S 81X
Dimensiunea 1050 x 800 x 1050 x 800 x 1050 x 800 x
2250mm 2250mm 2250mm
Zgomot 45 dB 48 dB 50 dB
Refrigerant R290 (Propan) R290 (Propan) R290 (Propan)
Cantitate refirgerant 1,8 kg 2,7 kg 3,6 kg
Compresor Copeland Scroll Copeland Scroll Copeland Scroll
– USA – USA – USA
Putere nominală 4 hp 5 hp 6 hp
Efect de caldura realizat 5 – 10 kW 10 – 15 kW 15 – 20 kW
Tensiunea electrică compresor 3 x 380/400 V 3 x 380/400 V 3 x 380/400 V
Tensiunea electrică rezistenţă 220 V 220 V 220 V
Curent 5,3 A 5,3 A 8A
Greutate 120 kg 120 kg 200 kg
Instalarea pompei OCTOPUS:
• Instalare uşoară.
• Dacă este doar o singură unitate, se va turna o placă de beton de 1m2 pe care se
va aşeza stâlpul de gheaţă şi se va prinde cu 4 şuruburi de beton.
• Dacă sunt doi stâlpi de gheaţă, atunci se vor plasa la o distanţă de c.a. 60 - 100cm
unul de celălalt. Nu este o regulă strictă.
1. Stâlpul de gheaţă.
2. Condensator (schimbător de căldură).
3. Pompă de recirculare.
4. Rezistenţă electrică.
5. Tabloul de comandă.
6. Senzor de cameră.
7. Vas de expansiune.
8. Calorifere.
9. Schimbător de căldură.
10. Boiler.
Schema:
Din realizarile mai importante:

1. Bacau - pompa de caldura OCTOPUS 61X, Sistem solar SONNENKRAFT 1000L si 6
panouri de 2,5 mp cu aport la incalzire de pana la 50%, sistem de incalzire in pardoseala si cu
radiatoare, hidrofor Grundfos si centrala termica ACV cu boiler tank in tank existenta.
2. Iasi - pompa de caldura OCTPUS 61X, sistem de incalzire cu radiatoare, 280mp.

3. Bucuresti - Pompa de caldura OCTOPUS 10X, sistem de incalzire cu radiatoare, suprafata

totala 42mp, la sediul firmei noastre.
Sos. Kiseleff nr. 13, Bucuresti

office@termosolare.ro
Va multumesc pentru atentie!

Utilizarea unor tehnologii moderne de

încălzire - o soluţie complementară
reabilitării energetice a locuinţelor
Emilia Cerna Mladin

Preşedinte
Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Cladiri

AAEC - Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Cladiri
Asociatia isi propune ca obiective principale:
- asigurarea unui cadru profesional pentru dezbaterea cailor si

modalitatilor de implementare a normativelor nationale si internationale
privind certificarea energetica, precum si promovarea utilizarii surselor
regenerabile pentru alimentarea cu energie din sectorul cladirilor;
- promovarea dezvoltarii pietei de servicii în auditarea energetica a

cladirilor;
- promovarea si sustinerea realizarilor tehnice si stiintifice în domeniul

auditarii energetice si rationalizarii consumurilor de energie din sectorul
cladirilor;
- sustinerea afirmarii rolului si importantei auditorului energetic pentru

cladiri în cadrul societatii
Reabilitarea energetica a cladirilor are ca

scop
• Scaderea consumurilor energetice si de combustibil în
exploatare
• Scaderea costurilor de întreţinere pentru încalzire şi
preparare apa caldă de consum cu cca. 40...60% din
valorile actuale
• Reducerea emisiilor poluante generate de producerea,
transportul si consumul de energie
• Imbunatatirea condiţiilor de igiena si confort termic
interior
Etapele investitiei de reabilitare energetica

Expertiză energetică
Termografie
Certificatul energetic
Auditul energetic
Proiect
Execuţia lucrărilor
Recepţia lucrărilor
Termografie
Cartea construcţiei
Urmărirea în exploatare
Termografie
Expertiza energetica presupune :

• Investigarea preliminara a cladirii
– Analiza documentatiilor care au stat la baza executiei
– Relevarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente, la
clădirile care nu au documentaţie de execuţie
– Detalii despre amplasametul cladirii
– Termodiagnoza
• Determinarea performanţelor energetice şi a consumului
anual normal de căldura
• Concluzii, intocmirea raportului de expertiza

Certificatul energetic – document ce atesta

performanta energetica
• Se intocmeste de catre auditori atestati si furnizeaza

informatii despre :
– Starea actuala a cladirii si a instalatiilor aferente

– Gradul de utilizare a cladirii
– Indicatorul de performanta energetica a cladirii care
reprezinta consumul anual de căldură specific pentru
încălzire şi apă caldă menajeră” [kWh/an ⋅ m2]
Exemplu de reabilitare energetica

• Performanţele energetice realizate dupa reabilitarea termica la un bloc
din Piatra Neamt
• Proiect pilot de reabilitare termica
• Proiect AMTRANS de monitorizare
Inainte Dupa
Căile de îmbunătăţire a confortului termic şi

de micşorare a cheltuielilor cu încălzirea
• Reabilitarea energetică
• Utilizarea unor tehnologii moderne pentru încălzire,

inclusiv folosind surse regenerabile
Efectele reabilitarii energetice

• Înainte de aplicarea acestor măsuri de reabilitare
termică a anvelopei:
– Rezistenţa medie a anvelopei Rmed = 0,548 m2K/W
– Coeficientul global de izolare termică G = 0,74
W/m3K
• Dupa aplicarea masurilor de reabilitare termică a
anvelopei se obtin :
– Rezistenţa medie a anvelopei Rmed = 1,54 m2K/W
– Coeficientul global de izolare termică G = 0,413
W/m3K
Indicatori tehnico-economici ai obiectivului

de investitii
• 100 apartamente reabilitate termic
• 2746 mp arie totala desfasurata
• Investitie specifica la nivel de Deviz pe obiect :
– 4786 RON/apartament
– 174 RON/mp de arie desfasurata
• Reducerea facturii de energie cu peste 60%
– Consumul anual de energie raportat la aria desfasurata :
• Inainte de reabilitare : 188 kWh/mp intr-un an
• Dupa reabilitare : 70,5 kWh/mp intr-un an
Certificatul Energetic al cladirii

CERTIFICAT Nr. B2-0024-01 Grila de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual
specific:
ENERGETIC Din 20-03-2003
Clădire de locuit_______________________________________ ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ MENAJERĂ:
Date identificare clădire: Date identificare expert energetic:

Proprietar: Consiliul Local Piatra Neamţ Nume, prenume: B D
Adresă: str. Progresului Firmă / organizaţie:
Oraş, judeţ: Piatra Neamţ Telefon: A B C D E F G H I J AB C D E F G H I J
Cod poştal: Nr. certificat expert:
Telefon:
121
166
217
277
347
433
544
700
112
143
182
231
300
Anul/perioada construirii: 1978 Indice necesar de
80
25
43
63
86
Suprafaţa încălzită [ m2]: 2065 căldură pentru încălzire 96,2
Volumul clădirii [ m3]: 5895 aferent construcţiei: kWh/ m2an 109,4 kWh / m2an 78,56 kWh / m2an
Motivul informativ Consum de căldură Nota:
eliberării asigurare (încălzire + a.c.m.)
certificatului vânzare/cumpărare 188 kWh/m2an 72 C TOTAL UTILITĂŢI TERMICE
energetic: alt motiv
C
Clasificare energetică
ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR APĂ CALDĂ MENAJERĂ
Clădire foarte eficientă energetic Clădire foarte eficientă energetic A B C D E F G H I J
A A
B B B
C C 105 164 229 303 389 490 615 775 1000
D D D 2
188 kWh / m an
E E
F F Evaluarea energetică a clădirii de referinţă Evaluarea energetică a clădirii eficiente
G G Consum de căldură (încălzire şi a.c.m.) Nota: Consum de căldură (încălzire şi a.c.m.) Nota:
H H 154,97 kWh/m2an
91 90,72 kWh/m2an
99
I I Indice de necesar de căldură pentru 62,49 Indice de necesar de căldură pentru 45,81
J J încălzire aferent construcţiei: kWh/m2an încălzire aferent construcţiei: kWh/m2an
Clădire cu eficienţă energetică foarte redusă Clădire cu eficienţă energetică foarte redusă
• Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:
109,4 kWh/m2an 78,56 kWh/m2an P0 = 1.33

Consum anual existent Consum anual existent p1 = 1.01 starea subsolului tehnic: uscată şi fără posibilităţi de acces la instalaţia comună
p2 = 1.01 uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în
Eliberat de: Primaria Municipiului Piatra Neamt Data: martie 2003 perioada de neutilizare.
Responsabil: ____________________________ Nr. dosar expertiză energetică: p3 = 1.02 ferestre/uşi în stare bună, dar neetanşe.
Ştampila şi Ştampila şi semnătura expert p4 = 1.05 corpurile statice sunt dotate cu dispozitiv de reglaj, dar cel puţin un sfert din
semnătura: _______________________________ energetic: acestea nu sunt funcţionale.
p5 = 1.06 corpurile statice au fost demontate şi spălate/curăţate în totalitate înainte de
Programul de calcul utilizat: IPCT INSTALATII , versiunea: 2003______________ ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani.
p6 = 1.03 coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora,
p7 = 1.00 există contor general de căldură pentru încălzire şi pentru apă caldă menajeră
p9 = 1.02 pereţii exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece).
p10 = 1.10 acoperiş neetanş, clădire cu pod
p11= 1.00 clădire fără coşuri de fum
Reabilitarea energetica – Concluzii
• Legislaţia recentă din România prevede o serie de

acţiuni şi măsuri coerente pentru a sprijini creşterea
eficienţei energetice şi economisirea energiei la
consumatorii finali, cu accent pe domeniul clădirilor
• Reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi

instalaţiilor aferente, este parte integrantă a politicii
energetice a statului şi se realizează prin soluţii tehnice
corespunzatoare
In paralel cu reabilitarea energetică:

Solutii moderne de incalzire cu surse
regenerabile
- cazane pe biomasa
- panouri solare
REABILITAREA GRĂDINIŢEI DIN SATUL PANACI

proiect din programul UNDP GEF
Inlocuirea sobelor vechi de teracotă cu o un cazan de

încălzire centrală cu lemne (tehnologie clasică)
Iniţial se consumau cca 15 m3 lemne pe iarnă cu sobe în fiecare cameră. Acum se consumă
cca 10-11 m3 lemne, iar spaţiul încălzit este cu cca 40% mai mare.
Diminuare de emisii de gaze cu efect de sera: 10 tone CO2/an.

Panouri solare pentru incalzirea unor blocuri de locuinte

in orasul Mangalia proiect din programul UNDP GEF
S-a realizat o suprafata de 360 mp de panouri solare

Incalzirea unui metru cub (mc) de apa de la

10ºC la 55ºC cu diverse tipuri de combustibil
• Calcul costuri suprafata captatoare necesara

Pentru a încalzi 1.000 litri de la 10 ºC la 55 ºC este
nevoie de:
Q = (4.185 J/kg/ºC)*(1.000 kg)?(45 ºC) = 188 MJ de
energie
Pentru 24 ore, înseamna în medie 2,18 kW
La o insolatie medie de 840 W/mp si 61% eficienta,
este necesarã o suprafata colectoare de 4,25 mp cu un
cost de 1.000 Euro

• Calcul consumuri si recuperare investitie pentru
combustibil GAZ METAN
Date de calcul: putere calorica: q=35,5 MJ/mc
Pret actual: aprox. 8.065 lei/mc (0,224 Euro/mc)
Randament instalatie: 85%
Necesar combustibil: V= Q/q/0,85 = 188 M J/35,5 M
J/mc/0.85 = 6,3 mc
Cost combustibil: Pret = V*Pret unitar = 6,3 mc*0,224
Euro/mc = 1,4112 Euro
Recuperare investitie:Investitie panouri/Cost combustibil
= 1.000/1,4112 = 709 zile

combustibil CALOREX
Date de calcul: putere calorica: q=42,804 MJ/kg
Pret actual: aprox. 28.500 lei/l (0,78 Euro/l)
Necesar combustibil: V= Q/q/0,8 = 188 M J/42,804 M
J/kg/0.8*0.8 = 4,4 l
Cost combustibil: Pret = V*Pret unitar = 4,4 l*0,78 Euro/l
= 3,43 Euro
= 1.000/3,43 = 300 zile

combustibil ENERGIE ELECTRICA
Date de calcul: necesar energie: E=2.18kW*24h = 52,3
Kwh
Pret actual: aprox. 3.800 lei/Kw (0,11 Euro/Kw)
Necesar energie:N= E/0.9 = 52,3Kw/0.9 = 58 Kwh
Cost energie:Pret = N*Pret unitar = 58 Kwh * 0,11
Euro/Kw = 6,38 Euro
= 1.000/6,38 = 160 zile
Va multumim pentru atentie!

Programul cadru 7
REGULI DE PARTICIPARE SI
ACORDUL DE FINANTARE
ENERO
Principiile de baza – Terminologie noua
• Contract – Acord de finantare

• Contractor – Beneficiar
• Instrumente – Scheme de finantare
• Certificat de audit – Certificare a situatiei financiare
• Propunator - Aplicant
Principiile de baza – Definitii importante
• Org. publica – organizatie inregistrata ca atare sub

incidenta legilor nationale
• Org. de cercetare – organizatie non-profit care are ca
obiectiv principal cercetarea sau dezvoltarea tehnologica
• IMM – micro firme, mici sau medii care indeplinesc
conditiile din Recommendation 2003/361/EC in versiunea
6 Mai 2003
• Tari partenere pentru cooperare internationala (ICPC) –
tarile INCO din FP6
Conditii minime de participare
• Generale:
- Cel putin 3 entitati independente din 3 state membre (MS)
diferite sau tari asociate (AC)
- Pot participa persoane fizice
- JRC poate participa (considerat a fi alt MS sau AC)
- Pot exista si alte restrictii – stabilite prin programul de
lucru sau programul specific
Conditii minime de participare
• Specifice
- Actiunile de coordonare si suport: minim o organizatie
(cu exceptia actiunilor ce au ca scop coordonarea
activitatilor de cercetare – minim 3 organizatii)
- Proiectele tip colaborare adresate ICPC impun minim 4
participanti: 2 din MS sau AC si doi din ICPC, daca nu
este specificat diferit in apel
Eligibilitate pentru finantare
• Organizatii din MS sau AC

• Organizatiile internationale de interes european
• Organizatii din ICPC
• Organizatii internationale din tari diferite de ICPC, in
anumite situatii
Forme de finantare – principii generale
Principiul co-finantarii si non-profit
• Rambursarea costurilor eligibile este metoda preferata,

cel putin la inceputul FP7
• Noi cote procentuale pentru costurile indirecte
• Finanţare prin sume fixe, in special pentru participanti din
ICPC, si daca este specificat in programul de lucru,
pentru retelele de excelenta
Cota maxima de finantare

• Activitati de cercetare si dezvoltare tehnologica: maxim
50% din costurile eligibile, cu exceptia
- Organizatiilor publice, centre de invatamant secundar si superior,
centre de cercetare non-profit, IMM-uri: maxim 75%
• Demonstrare: maxim 50%
• Actiuni de coordonare si suport: maxim 100%*
• Alte activitati: maxim 100% (management, training,
diseminare)
• * - In FP7 –nu există o limită de 7% pentru management
Schema CP: Proiecte de colaborare
• Scop: proiecte de cercetare orientate pe obiective, care isi

propun dezvoltarea de cunostinte noi, tehnologii si
produse noi, inclusiv activitati de coordonare stiintifica
si/sau activitati demonstrative
• Dimensiuni si resurse: nr. de participanti si resurse
alocate trebuie sa fie compatibile cu obiectivul global
• Durata medie recomandata: 24-60 luni
• Activitati: cercetare, demonstare, management, alte
activitati (diseminare, instruire)
Schema CA: Actiuni de coordonare

Cercetarea, dezvoltarea tehnologica, activitati de demonstrare nu pot fi
finantate prin aceasta schema
• Scop: coodonarea activitatilor si politicilor de cercetare

• Dimensiuni si resurse: dimensiunea, scopul si
organizarea interna poate diferi de la o tema la alta
• Durata medie indicata: 12 – 48 luni
• Activitati: organizarea de evenimente, studii, schimburi
de experienta
Principii de baza – acordul de finantare in PC7

Similitudini cu FP6
• Structura:
Partea principala: Acordul de finantare
Anexa I: Descrierea activitatilor
Anexa II: Conditii Generale
Anexa III: Cerinte specifice pentru scheme de finantare
Anexa IV: Formular A – accesul beneficiarilor la acordul de finantare
Anexa V: Formular B – cerere de acces a unui nou beneficiar la acord
Anexa VI: Formular C – Declaratia financiara pentru schema respectiva
Anexa VII: Formular D – termeni de referinta pentru certificarea costurilor
Formular E – certificarea metodologiei (NOU)
Acordul de consortiu: obligatoriu (daca nu este specificat altfel in Fisa
apelului)
Principii de baza – acordul de finantare in PC7

Similitudini cu FP6
• Semnat de coordonator si Comisia Europeana

• Accesul beneficiarilor se face prin Formular A
• Accesul ulterior se face prin Formularul B
• Intra in vigoare din momentul semnarii acordului de
coordonator si Comisia Europeana
Specificatii financiare
1. Modalitati de plata
2. Costuri eligibile
3. Costuri indirecte
4. Certificari (Termeni de referinta – Anexa VII)
5. Terti
6. Limite superioare de finantare
7. Nu mai exista responsabilitatea financiara colectiva
Alte specificatii:
Raportare
Amendamente
1. Modalitati de plata
• Un avans pentru toata perioada – pana la 150% din

contributia medie de la CE per perioada (pentru proiecte
cu mai mult de 2 perioade) – se va decide in timpul
negocierilor
• Plati interimare – bazate pe declaratiile financiare
(contributia Comisiei Europene = sume justificate si
acceptate * cota de finantare)
• Retineri (cel putin 10%)
• Plata finala
• Eligibile:
- reale
- efectuate pe durata proiectului
- In concordanta cu principiile contabile si de management
uzuale
- Inregistrate in contabilitatea beneficiarului
- Realizate numai in scopul atingerii obiectivelor
proiectului
• Non eligibile (taxe indirecte, inclusiv TVA-ul)

- La fel ca in FP6
• Costurile de personal acceptate doar daca sunt:
- Consistente cu principiile contabile si de management
- Nu difera semnificativ de costurile prezente ale
personalului (Formular E)
Costurile cu personalul permanent in

universitati sunt eligibile
3. Costurile indirecte
Se foloseste aceesi metoda pentru toate
acordurile de finantare semnate in FP7
• Pentru toti participantii
- Fie Costuri indirecte efective sau fie metoda simplificata la
nivel de firma (certificarea metodologiei)
- Rata fixa de 20% din (costurile directe minus
subcontractare si tertii care nu activeaza in organizatia
beneficiara)
• Pt. NGO, instituii de invatamant, centre de
cercetare si IMM-uri, care nu pot face diferentierea
intre costuri directe si indirecte, se pot cere o cota de
60% pentru apelurile 2007- 2009 si nu mai mica de
40% pentru apelurile 2010 - 2013
• Pentru CSA: maxim 7% din costurile directe
4. Certificari
Certificarea declaratiilor financiare - CDF (Formular D)

• Obligatoriu cand finantarea atinge 375 000 Euro (exceptie
proiectele cu durata mai mica de 2 ani – in acest caz, CDF
se transmite la sfarsitul proiectului)
• Peste valoarea sumei mentionate mai sus, CDF este
obligatoriu pentru fiecare beneficiar si perioada, exceptie
cand se certifica metodologia (Formularul E)
4. Certificari
Certificarea metodologiei, noul Formular E
• Se doreste certificarea metodologiei de calcul a
costurilor de personal si a regiei
• Acest tip de metodologie este voluntar si ramane valabil
pentru toata perioada FP7; trebuie in prealabil acceptat de
CE
• In principal aceasta metodologie este utila in cazul
firmelor cu participari multiple in FP7
• Elimina certificarea declaratiilor finanaciare (certificate
de audit) pt platile intermediare
• Certificat simplificat pt. plata finala
5. Terti
• Care indeplinesc sarcini in cadrul proiectului

Subcontractare: sarcinile trebuie specificate in Anexa I
- acordate in functie de cel mai bun pret
- servicii externe de asistenta pot fi utilizate pt sarcini
minore, caz in care pot sa nu fie indicate in Anexa 1
• Care pun la dispozitie resurse

- Indicate in Anexa I
- Costurile pot fi cerute de catre beneficiar
- Resursele puse la dispozitie “gratis” pot fi considerate
eligibile
6. Limite superioare de finantare

7. Nu mai exista responsabilitatea financiara

colectiva
In schimb, se stabileste un fond de garantare pentru acoperirea
riscurilor (Fond de Risc):
• Gestionarea riscului datorita nerecuperarii sumelor care
trebuie returnate la CE
(Fondul de Risc este gestionat de CE in numele
participantilor, in conditiile stabilite de modelul de Acord
de Finantare)
• 5 % din contributia CE a fiecarui participant (suma ce va fi
returnata la sfarsitul proiectului, cu exceptia unei deduceri de
1% daca dobanda generata este insuficienta pentru acoperirea
sumselor datorate la CE - in cazul companiilor particulare)
=> aceasta suma este retinuta de CE din avans
• Totusi exista “responsibiltate tehnica”: participantii
implementeaza actiunile indirecte in comun si distinct fata de
CE, si realizeaza activitatile unui partener care eventual nu isi
indeplineste sarcinile
Raportarea
• Raportarile periodice vor fi transmise in cel mult 60 de zile de la
sfarsitul perioadei:
- Raport de progres privind sarcinile realizate,
- utilizarea resurselor
- declaratia financiara (Formular C Anexa VI)
• Raportarile finale vor fi transmise in cel mult 60 de zile de la

terminarea proiectului:
- rezumat public
- Raport cu privire la impactul social si un plan de utilizare si diseminare
a rezultatelor
- Distribuirea contributiei CE – in 30 de zile dupa primirea platii finale
Raportarea
• Comisia are la dispozitie 105 zile pentru evaluare si
realizarea platii
- Fara aprobari tacite ale rapoartelor
- Comisia va plati automat dobanda pentru platile intarziate
• In urma primirii raportului, Comisia poate:

- Aproba
- Cere revizuiri sau completari
- Respinge rapoartele, oferind justificari
- Suspenda plata
Amendamente
• Coordonatorul poate cere amendamente in numele

consortiului
• Coordoantorul poate accepta un amendament propus de
Comisie
• Pentru retragere/ adaugare participanţi: aprobare tacita in
45 de zile
Drepturi de proprietate intelectuala
• Know how existent Background

(FP6) (FP7)
• Cunostinte Foreground
(FP6) (FP7)
Entitatile afiliate din MS sau AC beneficiaza de
drepturi de acces la fel ca beneficiarul
Alte informatii
Documente legale aplicabile Decizia pt PC
Reguli de participare
Programul Specific
Programul de lucru
Fisa apelului
Reguli pentru transmiterea, evaluarea, selectia si finantarea
propunerii
Indrumari Ghidul aplicantului
Model de acord de finantare
Ghid financiar
Ghid pentru drepturile de proprietate intelectuala
Instructiuni pentru realizarea acordului de consortiu
Ghid pentru raportare
Alte informatii utile Brosura “Programul Cadru pe scurt”
“Risk Sharing Financing Facility” si Banca Europeana de
Investitii (http://www.eib.org/rsff)
Alte informatii
• Ghidul aplicantului contine informatii esentiale ce ofera
ajutor in realizarea si predarea propunerii
• Acesta difera de la apel la apel
• Verificati si programul de lucru, fisa apelului (ambele pe
site-ul cordis) si descrierea schemei de finantare

Prezentare Surse Regenerabile de Energie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Surse Regenerabile de Energie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminarul “Noi tehnologii de încălzire a locuinţelor folosind surse regenerabile de energie”, Bucureşti 21 martie 2007

Prezentarea generală a proiectului REHES

Proiectul REHES (PC6) se ocupă de promovarea

• Identificarea tehnologiilor ieftine şi eficiente care utilizează

CO 1 Black Sea Regional Energy Centre BSREC Bulgaria

RES si caldura in Romania

Incălzire pe rumeguş, Vatra Dornei

Pagina internet a proiectului REHES

Activităţile proiectului (1)

WP3: Identificarea Tehnologiile oferite de producători importanţi din UE, vor fi

Activitatile proiectului (2)

WP5: Pagina web a proiectului cu toate deliverabilele; seminarii

Tehnologii optime pentru alimentarea locală cu

Centrul pentru Promovarea Energiei Curate şi Eficiente în România – ENERO

Avantajele energiei lemnului

Eficienţa combustibilului depinde şi de calităţile fizice si chimice ale combustibilului în procesul de

Conţinut de apă Valoarea energiei specifice

Tipul încălzirii / Combustibil lemnos Zona aplicaţiei Capacitatea

Stocare exterioară în grămezi într-un depozit de brichete sub un adăpost sau în

Instalaţie de încălzire cu aşchii de lemn

Cazan cu lemne de foc

Source: Köb & Schäfer

Economie si costuri (I)

Şemineu pentru lemn peste 700 EUR

Pentru sistemele comparabile cu petrol si gaz 6,000 – 10,000 EUR

Economie si costuri (II)

2 kg brichete = 1 litru petrol pentru încălzire

• 6 t brichete costă 1,500 EUR incl. livrarea, extras şi 7 % TVA

Impactul asupra mediului

• emisiile SO2 sunt de 3 ori mai mari in petrol si gaz.

Exemple de bună practică (I)

Modernizarea sistemului de încălzire

Exemple de bună practică (II)

Exemple de bună practică (III)

Alimentarea cu energie din biocarburanţi

Amplasamentul instalaţiei Instalaţie de încălzire

Exemple de bună practică (IV)

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Energia solară şi biomasa pentru încălzire şi apa caldă în locuinţe

Centrul pentru Promovarea Energiei Curate si Eficiente in Romania – ENERO

9 Utilizarea biomasei prin tehnologii moderne - o prioritate pentru

Baza de date cu factori climatici (realizată în proiectul REHES)

Scurtă descriere a parametrilor care sunt necesari

• Numărul de grade zile: influenţează consumul anual de

Baza de date cu factori climatici

• S-a realizat o bază de date, inclusiv pentru România;

Baza de date cu factori climatici

Baza de date cu factori climatici

Staţii meteo: Varful Omu, Vladeasa, Brasov, Timisoara,

Valori în baza de date: viteza vântului, radiaţia solară,

Baza de date cu factori climatici

Potenţialul biomasei şi solar termal

•Romania are o climă temperat continentală de tranziţie

Teren acoperit cu Km patrati

Păduri 28% 66 700

Tufişuri, ierburi înalte şi păşuni 1% 2 400

Zonă urbană şi terenuri construite 1% 2 400

Potenţialul biomasei şi solar termal

• Strategia naţională pentru utilizarea SRE oferă următoarele date cu

• termală 60 x 106 GJ 1 433 Caldura

Energie hidro 40,000 GWh Electricitate

Din care de mică putere < 10 MW 6 000 GWh Electricitate

Potenţialul biomasei şi solar termal