Solutii Moderne de Utilizare A Energiei Regenerabile

Universitatea Tehnica GHEORGHE ASACHI, Iasi, Facultatea de Constructii si Instalatii
Conf. Dr. Ing. Victoria COTOROBAI, Solutii moderne de utilizare a energiilor regenerabile in instalatiile functionale din cladiri-Note de curs_master audit energetic
SOLUTII MODERNE DE
UTILIZARE A ENERGIILOR REGENERABILE
IN INSTALATIILE FUNCTIONALE DIN CLADIRI.
1.Contextul energetic, economic, social, politic si tehnologic in care se

defasoara cercetarea.
1.1.Argumente pentru dezvoltarea cercatarii in domeniu.

Resursele de combustibili fosili sunt limitate si distribuite inegal:
 Petrol- 45 ani: (63,6-Orientul Mijlociu);
 Gaze- 63 ani: (38,7-Rusia; 33,9-Orientul Mijlociu);
 Carbune-218 ani: (22,5-Rusia; 25,4-America de Nord; 21,8-China);
Resursele de uraniu limitate( la mai putin de 71 ani) si distribuite inegal
Cererea de consum creste iar aceasta conduce la un orizont de epuizare a resurselor
energetice fosile foarte apropiat (Daca consumul anual creste cu un procent de 2%,
procent previzionat, atuci rezervele mondiale de combustibili fosili se vor epuiza in circa
100 ani -Fig. 1)
Fig. 1. Previzionarea evolutiei consumului de energie. (sursa: Jean-Marc Jancovici-2006)
Degajarile de dioxid de carbon afecteaza patura de ozon  Masuri de reducere a

degajarilor la 25% pana in 2050 (impuse prin normele europene).
Schimbarile climatice globale au modificat structura consumurilor de energie. Variatia
temperaturii suprafetei terestre in viitorul apropiat este foarte mare, una dintre cauzele
cresterii alarmante a acesteia fiid degajarile de CO 2 (fig. 2.)
Continutul de noxe din aerul atmosferic ridicat
Fig.2. Estimarea variatiei temperaturii la suprafata solului pe perioada 1000-2100 (sursa: Jean-Marc Jancovici, 2006)
1.2.Masuri ce se impun
In vederea evitarii consecintelor negative majore care pot aparea ca urmare a

reducerii drastice a resurselor de energie s-au
promovat, la scara mondiala, europeana si la nivelul
diferitelor state masuri de dezvoltare durabila in
diferite directii de dezvoltate, directii corelate cu
structura consumului (fig.3).
Dintre masurile cele mai importante
mentionam:
Masuri care privesc cladirile si consumul de
energie al acestora, in vederea cresterii
performantelor energetice ale acestora
(promovarea directivei europeane privind
eficacitatea energetica a cladirilor si promovarea Fig. 3. Repartitia consumului mondial de energie pe
normelor europene care sa puna in practice sectoare (sursa: Word Resources Institut 2003)
prevederile directivei europene precum si a
normelor nationale care sa includa particularitatile in statelor respective).
Masuri care privesc dezvoltarea tehnologiilor de valorificare a surselor de energie
regenerabile. Recent, organizatiile europene implicate in domeniul energiilor
regenerabiele (EGEC, EPIA, ESTIF, EUBIA, EUREC, EWEA) au publicat o declaratie
de intentie privind initierea unei directive europene referitoare la promovarea energiilor
regenerabile, care sa permita ca la nivelul anului 2002 circa 25% din cosumul de
energie sa fie furnizat de resurse regenerabile)
Masuri care privesc prospectarea unor noi surse de energie. (energiile de tip inalt,
fusiunea la rece, energia gravitationala, ...)
Masuri care privesc transportul si consumurile de energie in acest sector
In sectorul constructiilor, la nivelul cladirilor si al sistemelor de utilitati necesare se
impun urmatoarele masuri:
Reducerea la minimum a consumurilor de energie (in procesul de conceptie si in
exploatare).
In aces scop s-au promovat diferite programe de cercetare si studii care sa permita
fundamentarea unei legislatii responsabile in acest domeniu (programele
MINIENERGIE, MINIENERGIE –PLUS, NEGAWAT, PASSIVEHAUSE...)
Asigurarea unui nivel de confort ridicat (higrotermic, visual, psihologic…), simultan cu
masurile de reducere aconsumurilor
Asigurarea unei dezvoltari durabile
1.3.Directii de cercetare.
Directiile de cercetare vizate urmaresc sa raspunda masurilor ce se impun pentru

asigurarea resuselor energetice necesare unei dezvoltari durabile in contextul epuizarii
rapide a resurselor conventionale.
In cadrul strategiilor de dezvoltare durabila, in cadrul directiilor de cercetare fixate si
asumate prin platforma europeana de cercetare in domeniul constructiilor precum si in
cadrul programelor cadru de cercetare europeana s-au fixat principalele directii de
cercetare in domeniu.
In cele ce urmeaza ne vom fixa asupra directiilor care intereseaza in mod direct
cladirile si sistemele de utilitati aferente, deoarece este domeniul care in Europa
inregistreaza cel mai mare consum de energie.
Printre directiile de cercetare fixate amintim:
Cercetari privind cresterea performantelor anvelopei: termoizolatii performante,
materiale de constructii cu schimbare de faza, ferestre performante, conformare
geometrica si structurala adecvata
Cercetari privind cresterea performantelor sistemelor de producere, transport si
distributie a energiei: managementul integrat al utilitatilor, domotica, gestiune sisteme
utilitati, automatizari si reglaje performante, revizuirea si reformularea structurala a
sistemelor si nu in ultimul rand reabilitarea si modernizarea sistemelor.
Cercetari privind dezvoltarea sistemelor de integrare a resurselor de energie
regenerativa1, curata si a altor surse de energie.
O imagine sugestiva a directiilor de cercetare in domeniul cladirilor este prezentata in
fig. 4.
1
de exemplu investitiile pentru implementarea energiilor solare cor creste cu 5 miliarde de euro anual
CameraCamera web inteligenta

web inteligenta Cos ventilare
Recunoastere situatii de risc Panouri solare hibride
Senzori prezenta
Supraveghere
Pentru identificare situatiicopii
de risc (fotovoltaice-termice)
Surse de producere a energiei
Ferestre
electrice si termice multifunctionale
Cu auto-curatire,
depoluare,
Turbina eoliana difuzie optima a
Sursa de eoliana
producere luminii
Turbina
a energiei electrice
Sursa de producere
a energiei electrice
Senzori biologici
Congelator
inteligent
Afiseaza continutul si
propune meniul in
corelatie cu dieta
utilizatorului
Oglinda
inteligenta
Materiale performante
Robot
domestic Planseu incalzitor
Transporta
gunoiul, ... Sistem de
gestiune
centralizat
Bazin recuperare
Put energetic apa ploaie
Sistem de Stocaj al
caldurii sau frigului. Vitraje solare
Un amestec de Servesc la producerea de
apa+glicol circula prin apa calda si electricitate
conducte preluind
caldura (iarna) sau
frigul (vara) din sol.
Baterii
Stocheaza energia produsa cu pilelede Put canadian
(schimbator caldura sol-aer: incalzeste/raceste aerul)
combustibil, turbinele eoliene, panourile solare
Fig.4. Directiile de cercetare in domeniul cladirilor.

2.Stadiul actual al cercetarii in domeniu.
In prezent, asistam la o diversificare, extindere si intensificare a cercetarilor in

scopul reducerii consumurilor de energie fara precedent.
Cercetarile realizate au vizat:
Imbunatatirea eficacitatii energetice a anvelopei
Modernizarea si cresterea performantelor energetice ale sistemelor de generare a
energiei, transport si distributie care utilizeaza combustibili clasici, precum si a
componentelor acestora.
Cresterea performantelor sistemelor de valorificare a energiilor regenerabile si a
componentelor acestora si respectiv cresterea competivitatii economice a cestora in
raport cu sistemele traditionale.
Conceperea si dezvoltarea unor sisteme integrate performante de cogenerare a
energiei.
Dezvoltarea unor softuri specializate de simulare a comportamentului sistemelor pentru
a putea concepe siteme optimale si respectiv pentru aputea previziona efectele si
consecintele utilizarii acestora pe o perioada cat mai lunga de timp.
In cele ce urmeaza vom trece succint in revista stadiul cercetarilor in domeniul utilizarii
sistemelor de utilitati care valorifica energiile regenerabile, in cel al modernizarii sistemelor
de management a sistemelor de utilitati precum si in cel al simularii comportamentului
sistemelor.
2.1.Stadiul cercetarilor.
Cercetarile dezvoltate in domeniu au vizat dezvoltarea echipamentelor, tehnologiilor

si structura sistemelor de valorificare a energiilor regenerabile.
In categoria energiilor regenerabile sunt incluse:

Energia solara
Energia geotermala
Energia eoliana
Energia mareelor...
Energia generata prin arderea biomasei
Functie de scopul in care se utilizeaza energia regenerativa sistemele dezvoltate sunt:

Pentru producerea de energie electrica
 Centrale eoliene
 Centrale hidroelectrice si
 Centrale fotovoltaice
Pentru producerea de energie termica sau climatizare
 Sisteme de generare a energiei termice care utilizeaza biomasa
 Sisteme de generare a energiei termice care utilizeaza soarele
 incalzire solara a aerului (activa si pasiva)
 incalzire solara a apei
 Sisteme de generare a energiei termice cu pompe de caldura
 Sisteme de exploatare a energiei mareelor, curentilor de apa, valurilor....
Cercetarile realizate pana in prezent au urmarit:

Cresterea performantelor sistemelor de
 conversie a energei
 transport a energiei
 acumulare a energiei
 distributie a energiei
dezvoltarea solutiilor integrate de utilizare a mai multor tipuri de energie
dezvoltarea sistemelor de control-reglaj si respectiv a celor de adaptare la variatia
parametrilor resurselor precum si la variatia exigentelor utilizatorilor
In cele ce urmeaza vom prezenta pe scurt stadiul cercetarilor realizate pana in

prezent pentru principalele sisteme de valorificare activa a resurselor regenerabile si
anume a celor pentru:
producerea de energie termica sau climatizare
 cu ajutorul energiei solare
 incalzire solara a aerului (activa si pasiva)
 incalzire solara a apei
 cu ajutorul pompelor de caldura care valorifica energia geotermala sau cea deseu
Sisteme de generare a energiei electrice cu celule fotovoltaice
Sisteme integrate de cogenerare
2.1.1.Sisteme de producere a energiei solare termice
2.1.1.Sisteme/Instalaţii solare de preparare a apei calde de consum.
Instalaţiile solare de preparare a apei calde de consum fac parte din primele utilizări ale energiei
solare.
În prezent, acestea au căpătat o dezvoltare considerabilă datorită faptului că energia solară este o
energie curată, nepoluantă, a cărei utilizare conduce la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
De la primele încercări şi până în prezent, soluţiile de alcătuire, respectiv schemele funcţional -
constructive au evoluat foarte mult şi sunt încă într-o continuă evoluţie.
Producătorii de echipamente, stimulaţi de noile standarde referitoare la clădirile cu consum
redus de energie sau chiar cele cu energie pozitivă, au dezvoltat o gamă variată de produse
destinate preparării apei calde.
Acestea pot deservi:
 clădiri de locuit individuale sau colective,
 clădiri de cazare
 clădiri social-culturale
 piscine...
Schemele funcţional - constructive se alcătuiesc astfel încât să răspundă în mod optim la o serie
întreagă de criterii, particularităţi şi exigenţe ale utilizatorilor, clădirilor deservite, amplasamentului.
Dintre acestea o importanţă deosebită o prezintă: necesarul de apă caldă, caracteristicile
amplasamentului, caracteristicile climei de calcul, soluţiile de alimentare cu energie termică ale
clădirilor deservite, echipamentele şi sistemele de control şi reglaj disponibile, resursele financiare.
În principiu, schema unei instalaţii solare de preparare a apei calde de consum are următoarea
structură figura 1.:
 sub-ansamblul de captare: captatorul solar sau circuitul solar, alcătuit din captatorul solar,
reţeaua de agent primar, vanele asociate, şi respectiv echipamentele de asigurare a unei
bune circulaţii a agentului primar
 sub-ansamblul de transfer: schimbătorul de căldură de tip regenerativ sau cu acumulare
 sub-ansamblul de stocaj: rezervorul de acumulare şi sau boilerul
 sub-ansamblul de adaos: centrală termică, rezistenţă electrică, agent termic preparat în altă
sursă
Sub-ansamblu Sub-ansamblu Sub- Sub-ansamblu

de de ansamblu de
captare transfer de distribuţie
stocaj
Reglaj
 sub-ansamblul de distribuţie: reţeaua de distribuţie

Fig. 1.
Unele dintre componentele/sub-ansamblurile enunţate anterior pot lipsi (sub-ansamblul de

transfer şi/sau sub-ansamblul de stocaj, sub-ansamblul de adaos) în timp ce altele nu pot lipsi (sub-
ansamblul de captare, sub-ansamblul de distribuţie).
Clasificarea schemelor instalaţiilor solare uzuale de preparare apei calde de consum se poate
face după următoarele criterii:
 după numărul de circuite se disting:
 instalaţii solare cu un singur circuit, sau circuit direct (fig. 2)
 instalaţii solare cu două sau mai multe circuite(fig. 3)
 după modul de circulaţie a apei se disting:
 instalaţii solare cu circulaţie gravitaţională (fig. 2),
 instalaţii solare cu circulaţie forţată a agenţilor termici (fig. 3, 4)
 după proporţia de asigurare cu apă caldă de consum a consumatorilor distingem:
 instalaţii solare cu asigurare totală, din resurse solare
 instalaţii solare cu asigurare parţială din sursele solare şi sursă de adaos (fig. 4)
 după modul de preparare se disting:
 instalaţii solare cu preparare instantanee
 instalaţii solare cu semi-acumulare sau acumulare
 după numărul de consumatorii deserviţi:
 instalaţii solare individuale
 instalaţii solare colective
 după funcţiunile realizate:
 instalaţii solare de preparare a apei calde de consum
 instalaţii solare de preparare a apei calde de consum şi de preparare a agentului de încălzire
 instalaţii solare de preparare apă caldă de consum, agent încălzire, agent răcire
h
Apometru
Adaos
Clapetă sens unic Apă rece
Fig. 2.
t1= 10 C Apometru
Pompă circulaţie agent primar

Clapetă sens unic Apă rece
Fig. 3.
t1= 10
C
Clapetă sens
unic apometru
Apă rece
Fig. 4.
1.Preparatoare solare individuale de apă caldă de consum.

Pentru clădirile de locuit individuale au fost concepute diferite scheme de preparatoare solare de apă
caldă, dependente în principiu de condiţiile climatice ale sitului în care urmează a fi integrate.
Printre soluţiile cele mai utilizate se pot menţiona:
1.1.Preparator solar de apă caldă cu autostocare.

Principiul de alcătuire al acestuia este foarte vechi. Practic este alcătuit dintr-un rezervor izolat
termic, cu o suprafaţă interioară absorbantă şi acoperit cu o suprafaţă transparentă (fig. 5.). Pe
parcursul perioadei de însorire temperatura din rezervor creşte. Pentru a evita diminuarea
temperaturii apei în timpul nopţii suprafaţa absorbantă este de tip selectiv.
O altă versiune a acestor tipuri de preparatoare, sunt cele care în lipsa suprafeţei absorbante
selective sunt dotate cu o suprafaţă transparentă dublă, sau de un dispozitiv de acoperire a
preparatorului în afara orelor de însorire. Acest din urmă tip este recomandat pentru regiunile unde
nu există pericolul de îngheţ, sau unde temperatura exterioară pe parcursul nopţii este relativ ridicată
(peste zero grade) .
principiu
principiu
Vedere generală Vedere generală
Fig. 6. Preparator solar de apă caldă cu Fig. 5. Preparator solar de apă caldă cu
termosifon autostocare
1.2. Preparator solar de apă caldă cu termosifon.
Acest preparator este alcătuit dintr-un captator solar şi dintr-un rezervor de acumulare situat
deasupra acestuia (fig. 6.). sub efectul radiaţiei solare, apa din captator se încălzeşte şi în consecinţă
îşi diminuează densitatea şi se ridică prin circuitul existent, fiind înlocuită de apa mult mai rece din
rezervor. Poziţia rezervorului trebuie să fie obligatoriu deasupra captatorului.
Sistemul prezintă trei mari avantaje:
 nu posedă pompe şi sisteme de reglaj şi nu necesită racordul la sistemul electric.
 Riscul de apariţie a diverse disfuncţionalităţi este mult redus
Principalele inconveniente ale acestui sistem sunt:
 Poziţia rezervorului în raport cu captatorul limitează mult posibilităţile de instalare ale
acestui tip de sistem
 Prezintă risc de îngheţ, care poate fi diminuat, dar nu eliminat, prin utilizarea unui
schimbător de căldură
Performanţele sistemului sunt dependente de caracteristicile lor, ale locului şi de condiţiile de
instalare .
Modelarea matematică a unui sistem solar de preparare a apei în termosifon este destul de
complexă, motiv pentru care, în practică s-au realizat diferite studii care să permită caracterizarea
unui astfel de sistem.
Se disting două tipuri: monobloc şi cu elemente separate.
1.2.1. Preparator solar monobloc de apă caldă cu termosifon
Este cel mai utilizat tip deoarece prezintă facilităţi deosebite de montaj. Rezervorul este
alipit captatorului şi dispus orizontal. Suprafaţa captatoarelor poate varia între 2 şi 6 m 2 iar volum
rezervorului între 100 şi 600 l. Pentru
implementarea preparatoarele de capacitate
mai mare este necesară verificarea structurii
de rezistenţă.
1.2.1. Preparator solar de apă caldă cu
termosifon cu elemente separate.
În acest caz captatorul nu mai este alipit de
rezervor, cele două elemente fiind disociate,
permiţând o mai bună integrare arhitectonică
a componentelor, captatorul fiind plasat
obligatoriu în exterior, în timp ce rezervorul
poate fi amplasat şi în interior (fig. 7.). la
acest sistem, acumulatorul trebuie să fie
amplasat în mod obligatoriu la o cotă
superioară captatorului, iar funcţionarea este
cu atât mai bună cu cât diferenţa este mai Fig.7. Preparator solar de apă caldă cu termosifon (doc. Tecsol)
mare. De asemenea, reţeaua de distribuţie
trebuie să introducă pierderi de sarcină cât mai mici.
1.3. Preparator solar de apă caldă cu circulaţie forţată.
La acest tip de preparator circulaţia agentului solar se realizează cu ajutorul unei pompe. În
această situaţie, poziţia relativă a rezervorului faţă de captator nu mai este obligatorie. Schema de
alcătuire poate fi realizată în mai multe moduri, rezultând în acest caz mai multe tipuri distincte şi
anume:
 Sistem direct
 Sistem cu schimbător de căldură
 Sistem vidanjabil.
1.3.1. Sistem direct.
Se utilizează în general în regiunile unde nu există risc de îngheţ, sau unde utilizarea este
sezonieră (case de vacanşă, campinguri, ...
Din acest motiv, partea exterioară a sistemului trebuie sa poata fi golită în mod obligatoriu.
Elementele componente
În schema de alcătuire a
unui astfel de preparator intră Ieşire apă caldă
(fig.8):
 Unul sau mai multe
acumula
Rezervo
captatoare solare
 Un rezervor de stocaj
re
r
 Un sistem de alimentare a
rezervorului prevăzut cu Intrare apă rece
vană de îchidere sau grup
de securitate şi după caz o Pompă circulaţie filtru
clapetă antiretur, o supapă Robinet sferic, normal deschis Reductor de presiune
de detentă, un filtru. Vană de echilibrare Supapă de securitate
 Un ansamblu hidraulic Clapetă antiretur Sondă de temperatură
alcătuit din pompa de Supapă automată de aerisire Regulator diferenţial de temperatură
circulaţie, conducte de
circulaţie, clapetă antiretur 8. Schemă alcăture preparator solar cu circulaţie directă
şi vane de izolare.
 Un regulator diferenţial de temperatură, prevăzut cu sondele asociate.
Principiul funcţional
Dacă, sub efectul radiaţiilor solare , sondele de temoeratură, situate în captator înregistrează
o temperatură superioară celei din rezervorul de stocaj, regulatorul comandă pornirea pompei.
Când temperatura în captator este egală cu cea din rezervorul de stocare se comandă întreruperea
circulaţiei. Ciclul se repetă în această manieră.
Pentru evitarea supraîncălzirii apei din rezervorul de acumulare, acesta poate fi echipat cu un
sistem de securitate care să întrerupă funcţionarea pompei în momentul în care temperatura apei din
rezervorul de stocaj a depăşit o anumită valoare critică, valoarea prescrisă.
1.3.2. Sistem cu schimbător.

Este tipul de preparator solar de apă caldă cu elemente separate care se utilizează cel mai
mult în Europa. Partea exterioară a instalaţiei este protejată împotriva gerului, prin utilizarea unui
fluid caloporteur special (fig.9).
Elemente constitutive.
În schema de alcătuire a unui astfel de preparator intră în principiu componentele preparatorului
descris anterior la care se mai adaugă (fig.9):
 Un boiler (schimbător de căldură în interiorul rezervorului de stocaj)
 Un sistem circuit primar captator schimbător de caldură
 Un vas de expansiune
 O supapa de securitate pentru evitarea creşterii presiunii peste valoarea prescrisă. Un
ansamblu hidraulic alcătuit din pompa de circulaţie, conducte de circulaţie, clapetă antiretur
şi vane de izolare.
Fluidul caloportor trebuie agreat de Ministerul sănătăţii. Se utilizează în general mono-propilen-
glicol.
Principiul funcţional
Este similar cu cel al preparatorului fără schimbător.
1.3.3. Sistem vidanjabil.

Se utilizează în special în
ţările în care nu se permite
utilizarea antigelului. Sistemul
permite golirea părţii exterioare
a acestuia în momentul în care Ieşire
Parte de instalaţie
temperatura din captator scade ce poate fi supusa apă
sub valoarea temperaturii din la ger Boiler caldă
boiler (fig. ). Fig.
Partea interioară a
Dispozitivul necesită realizarea instalaţiei
unor condiţii de funcţionare şi
anume: Ieşire
apă
 Poziţia captatorului Boiler caldă
Intrare
trebuie să fie superioară apă rece
poziţiei boilerului
 Reţeaua exterioară nu
trebuie sa prezinte Pompă circulaţie Vas de expansiune
Intrare
puncte joase, Robinet sferic, apă rece Reductor de presiune
suscceptibile de îngheţ
Principalele inconveniente normal deschis
Pompă circulaţie Supapă de securitate
Vas de expansiune
pentru aceste tipuri de Robinet sferic, normal deschis
Vană de echilibrare Sondădede
Reductor temperatură
presiune
preparatoare sunt: Vană de echilibrare Supapă de securitate
Fig. Clapetă
9.Clapetă
Schemă antiretur
antireturalcătuire preparator Regulatorsolardiferenţial
cu schimbător de
 Necesită pompe de Sondă de temperatură
circulaţie cu sarcină Supapă automată de aerisire
Supapă automată temperatură
Regulator diferenţial de temperatură
hidraulică respectiv filtru
putere superioară de aerisire

Fig.10. Schemă alcătuire preparator solar cu schimbător vitanjabil
sistemelor cu capacităţi filtru
similare dar cu funcţionare cu antigel.
 Prezintă un nivel de zgomot superior sistemelor precedente
 Realizarea instalaţiei trebuie Ieşire
făcută cu mare atenţie, pentru apă
a permite golirea. caldă
Avantajele acestui preparator Aport
sunt: electric
 Lipsa fluidului antigel reduce
costurile de exploatare Boiler
 Supraîncălzirea captatorului
nu afectează calitatea
Intrare
fluidului caloportor, care nu apă rece
are antigel, ceea ce permite
un reglaj economic, de oprire
a pompei la atingerea Pompă circulaţie
Vas de expansiune
Parte de instalaţie
ce poate fi supusa
temperaturii maxime în Robinet sferic, normal deschis
boiler. Vană de echilibrare Reductorlade ger

presiune
Sistemul este recomandat la Clapetă antiretur
Supapă de securitate
Partea interioară a
instalaţiei
deservirea şcolilor. Supapă automată de aerisire
filtru Sondă de temperatură
Fig.11. Schemă alcătuire preparatorRegulator diferenţial de
solar cu schimbător şi
rezistenţă electrică înglobată
temperatură
1.4. Sisteme cu sursă de adaos.

În climatul temperat şi pentru utilităţile cu funcţionare continuă este absolut necesară
prezenţa sursei de adaos.
Aceasta poate fi de natură:
 electrică;
 hidraulică, cu agent termic preparat cu ajutorul altor surse (centrală termică, pompă de
căldură, ...)
Sursa de adaosul de energie poate debita direct în boiler , în situaţia boilerelor multienergie sau
poate debita într-un boiler sau acumulator special destinat.
1.4.1.Sisteme cu sursă de adaos integrată în boiler.
Sursa de adaos debitează în general în partea superioară a boilerului.

Daca sursa este electrică şi funcţionează în mod continuu, atunci cele două treimi inferioare
ale boilerului sunt destinate schimbului de caldură dintre agentul solar şi apă, în timp ce partea
superioară este destinată schimbului de căldură rezistenţă electrică-apă.
Dacă sursa este electrică şi funcţionarea este aservită perioadelor de tarifare redusă, atunci
rezistenţa trebuie amplasată în partea centrală.
Dispozitivul de alimentare al rezistenţei electrice trebuie legat la un dispozitiv de aservire
tarifară care să permită realizarea a
trei moduri funcţionale:
funcţionare automată, în perioada
cu terif redus;
funcţionare forţată cu recirculare,
Ieşire
în perioadele de oprire. apă
Gabaritul instalaţiilor este caldă
în general bine determinat astfel
încât să permită deservirea Sursa
hidraulica
locuinţelor, pe nivele de confort adaoh
solicitate.
Schibbător
solar
1.Sisteme cu sursă de adaos
Intrare
hidraulică integrată în boiler. apa
Este recomandat în rece
situaţiile în care clădirea este
echipată cu centrală termică. În
centrală
general funcţionarea sursei de
adaos este continuă
Există de asemenea şi
sisteme care prezintă şi surse de
adaos electrice şi surse de adaos Pompă circulaţie Vas de expansiune
hidraulice, sisteme care utilizează Robinet sferic, normal deschis
Reductor de presiune
de fapt sursa hidraulică în timpul Vană de echilibrare
perioadei de încălzire iar sursa Clapetă antiretur Supapă de securitate

electrică în afara perioadei de Supapă automată de aerisire
Sondă de temperatură
încălzire. filtru
1.Sisteme cu sursă de adaos Fig. 12. Schemă alcătuire preparator solar cudiferenţial
Regulator schimbător deşi sursă
externă. hidraulică de adaos
temperatură
Se recomandă a fi utilizat în special în cazul reabilitărilor când sursa de adaos există şi este
în stare bună.
2.Instalaţii solare de preparare a apei calde de consum pentru clădiri colective.

Sunt instalaţii solare de capacitate mai mare decât preparatoarele individuale.
În general sunt instalaţii cu sursă de adaos.
Pot fi concepute de manieră centralizată sau descentralizată atât pe partea de solar cât şi pe partea de adaos.
La conceperea acestor sisteme, este foarte importantă cunoaşterea cât mai exactă a debitelor
de apă caldă precum şi a graficului de consum.
Schemele principiale de alcătuire a acestor categorii de instalaţii sunt:
2.1.Schema cu schimbător de căldură primar extern, şi aport de energie termică preparată

centralizat, separat
Fig. 13.
Aceasta schemă (fig 13. ) hidraulică se recomandă cu precădere pentru instalaţiile de

producere a apei calde de consum aferente blocurilor de locuinţe.
Caracteristicile acestei configuraţii sunt:
 Un schimbător de căldură extern rezervorului solar. Este cea mai bună soluţie pentru debite mari, şi
permite o întreţinere uşoară
 Un rezervor specific pentru agentul solar şi un rezervor colectiv specific debitelor preluate din sursa de
aport
 Sursa de aport poate fi de tip electric, hidraulic sau ambele tipuri.
 Robinetul de amestec se găseşte la ieşirea din rezervorul de vârf,
 Menţinerea temperaturii apei calde distribuite se asigură cu ajutorul sursei de aport.
 Pompa de circulaţie de pe circuitul secundar este aservită circuitului primar.

2.2.Schema cu schimbător de căldură primar extern, şi aport de energie termică preparată
centralizat, integrat
Fig. 14
Schema (fig. 14.) se recomandă numai instalaţiilor colective de preparare a apei calde de
consum de mică capacitate (mai mici de 20 m²), precum şi în cazul instalaţiilor de preparare a apei
calde de consum aferente locuinţelor individuale în cazul unui nivel de confort sporit.
 Un schimbător de căldură extern rezevorului solar. Este cea mai bună soluţie pentru debite mari, şi permite o
întreţinere uşoară
 Un rezervor unic pentru agentul solar şi pentru debitele preluate din sursa de aport
 Sursa de aport poate fi de tip electric sau hidraulic.
Pompa de circulaţie de pe circuitul secundar este aservită circuitului primar.
Această configuraţie poate fi transformata, in cazul in care lungimea traseului de distribuţie este mai
mica de 6 m, in schemă cu distribuţie directă, fără recirculare, caz în care debitul pompei de pe bucla de
recirculare este 0.
2.3.Schema cu schimbător de căldură primar intern, şi aport de energie termică preparată
centralizat, separat
Fig. 15.
Schema (fig, 15.) permite evitarea schimbătorului de căldură extern.
 Un schimbător de căldură intern rezervorului solar. Este cea mai bună soluţie pentru debite mari,
şi permite o întreţinere uşoară
 Un rezervor specific pentru agentul solar şi unul pentru debitele preluate din sursa de aport
2.4.Instalaţie de preparare a apei calde cu schimbător primar intern şi sursă de ados cu

prepare independentă, centralizată.
Fig. 16
Schema ( fig. 16.) se recomandă în zonele calde.

 Nu există schimbător de căldură intern rezervorului solar.
 Un rezervor specific pentru agentul solar şi unul pentru debitele preluate din sursa de aport
 Această configuraţie poate fi transformata, in cazul in care lungimea traseului de distribuţie este mai mica de
6 m, in schemă cu distribuţie directă, fără recirculare, caz în care debitul pompei de pe bucla de recirculare
este 0.
2.5.Instalaţie de preparare a apei calde fără schimbător de căldura primar, cu acumulator şi

sursă de adaos cu prepare independentă, instantanee.
Fig. 17.
În această configurare a instalaţiei (fig. 17.) sursa de vărf funcţionează în mod instantaneud. In
consecinţă nu este nevoie de rezervor de stocaj ci numai de rezervor solar.
 Un schimbător de căldură extern rezervorului solar.
 Un rezervor pentru agentul solar
 Sursa de aport poate fi de tip electric sau hidraulic.
este 0.
2.6.Instalatie cu descărcarea stocului solar

Fig. 18.
Această schema (fig. 18.) este o varianta a configuratiei 1. deosebirea: o pompă de circulaţie
permite descarcarea din rezervorul solar în rezervorul de varf.
 Un schimbător de căldură extern rezervorului solar.
 Un rezervor pentru agentul solar si unul pentru sursa de aport.
 Sursa de aport poate fi de tip electric, hidraulic sau mixt.
este 0.
 pompa de pe secundar este aservita celei de pe primar.
 O pompa suplimentara permite descarcarea din rezervorul solar in cel de varf. Aceasta este pusa in funcţiune
cand temperatura din partea superioara a rezervorului solar este mai mare decat cea din partea inferioara a
rezervorului de varf, deci cand nu este consum de apa. Schema permite utilizarea eficienta a captatorilor
solari, cu returul la o temperatura mai mica.
2.1.1.2. Siteme de cogenerare apă calda de consum-energie termică incălzire.
Planşeu solar direct.
Tehnica planşeului solar direct (PSD) constituie in prezent una dintre cele mai interesante
aplicaţii ale energiei solare pentru încălzirea locuinţelor unifamiliare.
Planşeul solar direct este elementul de planşeu care asigură simultan funcţiunile de stocaj de
energie şi de distribuţie de energie, spre deosebire de instalaţiile de încălzire solare tradiţionale, în
care fluidul caloportor primar este încălzit în cadrul captatorului solar, utilizat pentru încălzirea
agentului secundar în cadrul unui boiler, care are rol şi de acumulator de energie, după care este
introdus într-un circuit clasic de încălzire cu apă caldă de consum.
Sistemul prezintă, în comparaţie cu sistemul clasic, o seama de avantaje, printre care merită
menţionate, costul de investiţie mult mai redus precum şi spaţiu ocupat redus.
Sistemul a fost dezvoltat în diverse soluţii, mai mult sau mai puţin performante. Unele soluţii
permit cogenerarea de energie termică pentru procesul de încălzire, precum şi apă caldă de consum,
cu ajutorul captatorilor integraţi direct în acoperiş. De asemenea există soluţii echipate cu sisteme
de control-reglaj care permit optimizarea procesului de producere agent încălzire-apă caldă de
consum.
SPRE SURSA DE
ADAOS APA CALDA DE
CONSUM
CAPTATOARE SOLARE
APA RECE
Regulator pompe
PLANŞEU INCALZITOR
Fig. 19.
Pentru creşterea performanţelor de exploatare, sistemele planşeu termic solar direct, ca de

altfel majoritatea sistemelor care exploatează resursele solare, sunt concepute cu ajutorul softurilor
specializate, care permit dimensionarea optimală, în raport cu caracteristicile de climă, necesarul
solicitat şi particularităţile anvelopei deservite.
PLANŞEU INCALZITOR
APA
APA AMESTECATA
AMESTECATA
APA RECE
CENTRALĂ
Un astfel de soft a fost dezvoltat de Centrul de Cercetări Ştiinţifice şi Tehnice în domeniul

Construcţiilor din Franţa (Centre Scientifique et Technique du Bâtiment)- CSTB.
Softul este construit pe baza unei metode de calcul care permite:
 Stabilirea intensităţii radiaţiei solare pe un plan înclinat la un unghi oarecare, cu considerarea

efectelor de umbrire generate de elementele înconjurătoare (masca) ;
 Stabilirea valorii coeficientului pierderilor globale de căldură pe baza mai multor metode
(simplificate sau detaliate)
 Determinarea necesarului de căldură pentru o clădire neechipată cu sisteme solare;
 Alegerea şi conceperea acoperişului solar;
 Evaluarea economiilor realizate prin intermediul utilizării planşeului solar;
 Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum la o clădire
neechipată cu sisteme solare;
 Stabilirea cantităţii procentuale de apă caldă de consum posibil a fi preparată cu ajutorul energiei
solare;
 Evaluarea economiilor realizate prin intermediul preparării apei calde cu ajutorul planşeului
solar
 determinarea coeficientului de cuplaj
 evaluarea economiilor posibil a fi realizate în cazul utilizării sistemelor cuplate
 evaluarea coeficientului energiei injectate
 stabilirea necesarului de energie de adaos, pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum, în
cazul utilizării planşeelor solare directe
 determinarea randamentelor sistemelor de adaos de

energie pentru încălzire;
 determinarea randamentelor sistemelor de adaos de
energie pentru prepararea apei calde de consum;
 estimarea economiilor realizate cu sistemul de
încălzire, de preparare apă caldă de consum şi/sau
respectiv cu sistemele cuplate.
Sistem de cogenerare apa calda de consum, energie

termica cu panori solare si centrala termica ca sursa de
adaos
Sistemele dezvoltate au urmarit exploatarea la maximum a energiei solare, posibilitatea de adaptare

eficienta a sistemului la cererea de consum si puterea termica necesara.
s-au dezvoltat diferite scheme:
 cu boiler combinat, cu boiler multienergie
 cu boiler si schimbator de caldura,
 cu schimbator de caldura si rezervoare de adaos
Sistem de cogenerare apa calda de consum, energie termica cu panori solare si pompe de caldura
Aceste sisteme s-au dezvoltat in special

dupa 1990, ca urmare a masurilor de reducere a
consumurilor energetice impuse.
Sistemul poate prezenta autonomie energetica.
Cercetarile in acest domeniu af fost
dezvoltate:
 in scopul gasirii parametrilor optimi de
functionare si a controlului functionarii in
acest sens.
 In scopul adaptarii corecte la cererea de
consum si clima de calcul.
Prezentam in continuare trei scheme

caracteristice oferite de firma Wiessmann.
2.1.2.Sisteme de producere a energiei termice cu ajutorul pompelor de caldura care valorifica energia geotermala
sau cea deseu.
2.1.2.1.Pompe de caldura. Baze teoretice. Principii. Tipuri caracteristice.
Descoperirea pompelor de caldura poate fi fixata in timp la inceputul secolului XX odata cu inventarea frigiderului,
dezvoltarea acestora precum si integrarea in sistemele de producere a energiei pentru cladiri fiind realizata de catre
elvetieni, imediat dupa cel de-al doile razboi mondial iar in prezent asistam la o preocupare intensa a specialistilor pentru
cresterea performantelor acestora.
Destinatia unei pompe de caldura se regaseste in insasi denumirea acesteia, adica pompeaza caldura.
Mai exact, aceasta extrage caldura dintr-un mediu rece pentru a o transfera unui alt mediu pe care-l incalzeste. Aceste
medii sunt cunoscute sub denumirea de sursa rece si respectiv sursa calda.
La baza functionarii acestora stau diverse principii de functionare. Se disting din acest punct de vedere :
 pompe de caldura cu compresie mecanica
 pompe de caldura cu absorbtie
Principiul de de functionare al pompelor de caldura cu compresie mecanica
Pentru preluarea energiei din mediul rece si cedarea acesteia mediului cald se utilizeaza un fluid (lichid sau
gaz) care prezinta particularitatea de a-si schimba faza odata cu modificarea presiunii. Lichidul are tendinta de a
fierbe cand scade presiune iar gazul are tendinta de a se condesa cand creste presiunea. Paradoxal, lichidul
fierbe la temperaturi negative, producand simultan un frig intens iar condensarea gazelor este insotita de o
degajare de caldura importanta. Energia necesara pentru functionarea sistemului este cea transferata
compresorului pentru cresterea presiunii gazului, fiind relativ scazuta in comparatie cu energia generata.
Transferul de caldura se realizeaza intre:
 un corp cu temperatura mai joasa (de exemplu temperatura mediului ambiant - aer, apa, sol) pe care il
vom numi sursa rece ( si care ajunge in vaporizator);
 un corp cu temperatura mai mica decit a sursei reci numit agent frigorific ( acesta conform principiului
enuntat poate prelua caldura sursei reci);
 un corp care va trebui sa primeasca , de la agentul frigorific, caldura ( in condensator ), numit agent
termic;
La baza principiului de functionare a PDC concureaza o serie de fenomene si legi ale fizicii, dintre care Fig.1. Schema de principiu a pompei termice
enumeram:
 Principiul al II lea al termodinamicii: "Caldura nu poate trece niciodata de la sine de la un corp cu
temperatura mai joasa la unul cu temperatura mai inalta " ( enuntul lui Clausius)
 In secolul al- XIX - lea, cunoscutul fizician J. Watt a descoperit ca un gaz care este comprimat degaja caldura si invers, daca este destins - absoarbe
caldura!
Agentul frigorific, pe linga faptul ca are un punct de fierbere foarte scazut (cca -2 º C) are si proprietatea de a acumula energie transfomindu-se din stare lichida in stare
gazoasa si poate usor ceda aceasta caldura revenind la starea lichida initiala.
In momentul cind agentul frigorific devine gaz prin preluarea caldurii sursei reci, acesta este introdus intr-un compresor (doar gazele se pot comprima - lichidele sunt
incompresibile) iar in timpul compresiei (asa cum stim deja ) temperatura agentului frigorific creste cu citeva zeci de grade, suficient sa ajunga la o temperatura mai mare
decat a agentului termic si sa-i poata ceda acestuia cadura .
Dupa ce agentul frigorific cedeaza energia agentului termic, revine treptat la starea initiala (lichida) si este trecut printr-un ventil de expansiune unde pierde presiunea
acumulata in compresor
Din acest moment ciclul se repeta iar pompa de caldura "pompeaza" caldura dinspre sursa rece spre agentul termic - bineinteles prin intermediul agentului frigorific si cu
aportul compresorului.
Practic pompa termică cu compresie mecanica transformă energia mecanică (electrică) în energie termică doar într-o măsură redusă, cca 25%…33%. Energia
mecanică este obţinută cu ajutorul unui electromotor alimentat de la reţeua de electrică, sau cu un motor diesel.
Principiul de bază al pompei termice este acelaşi cu cel al instalaţiilor frigorifice, sau al celor de condiţionare a aerului, însă temperaturile între care lucrează diferă de
cele caracteristice acestor instalaţii.
Interschimbarea rolurilor vaporizatorului cu condensatorul prin intermediul unei vane cu patru căi, permite utilizarea pompei termice în sezonul cald pentru condiţionarea
aerului aşa cum se arată în Fig.2.
Fig.2.Trecerea de la regimul de vară (răcire) la cel de iarnă (încălzire) se face prin simpla repoziţionare a vanei inversoare cu patru căi.
În acest caz disiparea căldurii evacuate din clădire are loc prin intermediul unui turn de răcire. De regulă termenul de pompă
termică este rezervat instalaţiilor destinate încălzirii spaţiilor sau preparării acm, însă funcţionarea lor permite şi utilizarea ca
instalaţii de răcire/condiţionare a aerului, ceea ce le sporeşte gradul de utilizare reducându-le timpul de amortizare.
Agenti frigorifici recomandati

In functionarea unei PDC agentul frigorific joaca un rol esential. In clipa de fata freonul, considerat ne-ecologic a fost
inlocuit cu agenti frigorifici ecologici.
Ca refrigerenţi se folosesc în ultimii ani amestecuri azeotrope de hidrocarburi fluorurate HFC.
Utilizarea diferitilor agenti frigorifici este in corelatie cu destinatia pompelor:
 R-134a, R-152a, R-404A, R-407C, R-410A (pompe termice destinate încălzirii)
 R-134a, R-410A, R-407C (sisteme centralizate de condiţionare a aerului)
 R-410A, R-407C (sisteme unitare de condiţionare a aerului).
Hidrofluorocarburile neconţinînd clor au un potenţial nul de distrugere a stratului de ozon (ODP) însă se dovedesc
periculoase din punctul de vedere al încălzirii globale (GWP). Ca urmare revin în atenţia producătorilor de pompe termice
hidrocarburile (de exemplu pentanul, propanul) şi amoniacul, dar şi bioxidul de carbon şi apa [2]. Acestea se gasesc si sub
forma libera in natura si de aceea pot fi considerate ecologice.
Coeficientul de performanta.
Ciclul dupa care functioneaza o pompa de caldura cu comprimare de vapori actionata electric (prescurtat PDC) este ciclul
Carnot inversat. Diagrama T-S a Ciclului Carnot inversat si ideal este prezentata in fig. 3. unde : 4 -1 > vaporizare ;2 - 3 >
condensare ; 3 - 4 > expansiune
Fig. 3. diagrama T-S a ciclului CARNOT inversat si ideal

Daca se noteaza cu :

T=temperatura corpului care primeste caldura (agentul termic)
Tu= temperatura corpului din care se extrage caldura (sursa rece)
e=coeficient de eficienta dupa Carnot
T-Tu = diferenta de temperatura intre corpul cald si corpul rece (temperatura exprimata in grade absolute Kelvin)
Atunci se defineste prin coeficient de performanta :
COP=e = T/T-Tu
Suprafata a = energia preluata din mediul inconjurator
Suprafata b = energia consumata de compreseor
a+ b = energia totala cedata agentului termic
s = entropia (continutul de energie la o stare data)
Diagrama T-S prezentata mai sus este pur teoretica. In natura nu exista procese ideale.
Datorita pierderilor termice, mecanice, electrice valoarea e-ului este mult mai scazuta in
realitate.
Coeficientul de performanta real (cop) depinde de ecartul de temperatura dintre
sursa rece si agentul termic.
In concluzie daca dorim o eficienta maxima , atunci diferanta intre sursa rece (apa,
aer, sol) si agentul termic trebuie sa fie cat mai mica.
In aceste conditii sisteme de distributie a caldurii cu temperaturi coborate (30-40ºC :
incalzire in pardoseala, in pereti, ventiloconvectoare) sunt cele mai indicate.
Bibliografia germana indica temperaturile sursei reci si ale celei calde cu notatii de
genul W10/W35, EO/W35, LO/W50, BO/W35, etc.).
Putem conchide, pe baza celor prezentate mai sus, ca eficienta unei PDC creste o Fig. 4. variatia COP functie de ecartul de
data cu scaderea diferentei de temperatura intre sursa rece si agentul termic. temperatura sursa rece-sursa calda.
Valoarea COP- lui definit mai sus este o valoare momentana ( intodeuna
supraunitara ). Pentru a putea stabili un COP cat mai apropiat de relitate se ia in calcul o perioada mai lunga ( de ex. un an )
si se stabileste un COP anual, care este evident diferit de cel momentan (de obicei la calcularea lui se tine cont de toate
consumurile auxiliare, cum ar fi pompele de extractie, recirculare, etc).
Producatorii si furnizorii profesionisti de PDC indica acest COP in specificatiile tehnice precizand automat si ecartul de
temperatura.
Coeficientul de performanta al PDC pentru regimul de racire (climatizare de vara) este denumit si EER - eficienta
energetica de racire.
In acest regim PDC urmeaza Ciclul Carnot normal, PDC "transformandu-se" intr-un veritabil frigider. Intamplator
prescurtarile "COP" ( coefficient of performance ) si "EER" ( energetic efficiency of refrigeration ) corespund cu
prescurtarile folosite in limba engleza si va fi foarte usor sa recunoastem acesti coeficienti in literatura de specialitate sau
specificatii tehnice scrise in aceasta limba!
Valoarea EER are o importanta deosebita la dimensionarea PDC reversibile deoarece necesarul de racire este
mai mare decat necesarul de incalzire si in aceasta situatie puterea compresorului va fi data de necesarul de racire.
In momentul de fata PDC foarte performante au un COP cuprins in general intre 3.5-5.5 si in mod exceptional depasesc
aceste valori.
Un exemplu in acest sens sunt anumite PDC fabricate de firma
austriaca NEURA cu o conceptie cu totul speciala, care ajung in
treapta de functionare "ECO" la COP ce se apropie de cifra 8 .
Regimul de functionare al PDC.
Tehnologia actuala permite functionarea fara ajutorul altor surse de

caldura a multor pompe de caldura cu compresie mecanica PDC. Exista
situatii in care se impune si functionarea impreuna sau alternativ cu alte
surse.
Regimurile de functionare posibile sunt (fig.5.):
 momovalent ( PDC serveste numai ca sursa de incalzire -
purtator energetic: energia electrica) ;
 bivalent - paralel (se foloseste o PDC simultan cu o alta sursa
de caldura) In cazul ca sursa ce functioneaza in paralel cu PDC
foloseste energia electrica, atunci vorbim despre un sistem
bivalent - paralel monoenergetic;
 bivalent - alternativ (in aceasta situatie functioneaza sau PDC
sau cealalta sursa de incalzire);
 bivalent - partial - paralel;
In actiunea de conceptie a sistemelor care utilizeaza pompele de
caldura, respectiv la dimensionarea acestora prezinta o importanta
majora considerarea corecta a regimurilor de functionare deoarece:
 prin supradimensionare se maresc costurile de investitii si se
genereaza o functionare defectuoasa a pompei ajungindu-se la
porniri si opriri mai dese si implicit la uzura prematura a
echipamentului.
 Prin subdimensionare se mareste timpului de functionare cu
aceleasi efecte de uzura a componentelor. Fig. 5. Regimuri de functionare (sursa www.Kelvin.pdc)
Clasificarea PDC dupa sursa rece si agentul termic:
Fig.6. Evoluţia anuală a temperaturii în straturile din sol

aflate în vecinătatea suprafeţei pământului (pentru o
temperatură medie anuală a aerului de 8…9 0C). [6]
 PDC sol-apa ( sursa rece- solul, agent termic- apa) -in aceasta categorie includem si PDC cu vaporizare directa.
 PDC apa-apa (sursa rece- apa, agent termic- apa);
 PDC aer-apa (sursa rece- aerul, agent termic- apa)
 PDC sol-aer,
 PDC apa-aer
 PDC aer-aer
Sursele de căldură
 Solul
PDC sol-apa este o PDC foarte raspandita comparativ cu cea apa-apa si are ca "sursa rece" caldura solara acumulata in
straturile superioare ale Pamantului.
Practica a aratat si teoria a confirmat, ca incepind de la o anumita distanta in sol (cca15m), temperatura ramane relativ
constanta (cu fiecare 30m in adincime temperatura creste doar cu cca un grad Celsius) (fig. 6.). Acest urias potential
energetic aflat la mii de km adancime nu face obiectul folosirii PDC.
Caldura necesara functionarii acestora se extrage doar din straturile superioare (care sunt incalzite, de fapt, de la Soare) si,
temperatura la care se folosesc PDC sol apa este intre cca. 8º C si 30º C .
Din această categorie largă fac parte pompele termice care utilizează [4].
 solul (GCHP) acestea fiind cu cu buclă închisă denumite şi geotermale (GHP)
 apele freatice (GWHP), cu buclă deschisă
 apele de suprafaţă (SWHP)
 straturile de mare adancime
Captarea "sursei reci" la PDC SOL- APA se poate face :
 cu captatoare plane - ingropate la cca 1-1.5 m (se mai pot folosi captatoare sub forma de spirala sau kunette)
 cu sonde de adancime - ce pot ajunge de la 50 la 100m (in cazuri
speciale pot ajunge si la 250m)
 cu vaporizare directa dispusa in captatoare plane din cupru
 Sistemele de captare din sol mai sunt numite si sisteme cu "bucla
inchisa".
pdc cu schimbatoare de caldura sol-apa plane
Se utilizeaza numai in situatia in care dispunem de spatiu
suficient in jurul obiectivului pe care dorim sa-l incalzim cu o PDC.
Fig. 7.
Puterea specifica de extragere a caldurii din sol este cuprinsa intre10W/mp si 50W/mp (sol uscat necompactat
10W/mp ; sol compact umed 20-30W/mp; sol ud nisip si pietris 40W/mp ).
Schimbatorul de caldura SOL-APA esterealizat din polietilena.
Circuitul se ingroapa la 1-1.5m in sol, suprafata de pamint superioara captatoarelor putind fi cultivata.
Pentru a se evita givrarea sistemului circuitul captatoarelor este umplut cu solutie antigel (glicol)
Avantajele sistemului: fiabil, simplu de realizat, investitie relativ mica, COP relativ ridicat.
Dezavantajul principal al sistemului este necesarul ridicat de spatiu si faptul ca nu poate fi amplasat pe orice sol.
Pentru cresterea performantelor acestui sistem
s-a propus utilizarea apei de ploaie pentru mentinerea
in stare umeda a solului in care este inglobat
schimbatorul (SISTEMUL AqaGeo-Kollektor utilizat la
PDC cu captatoare plane STIEBEL-ELTRON) (fig. 8.)
Sistemul este relativ simplu si este compus
dintr-o folie impermeabila ce este amplasata sub
captatoarele plane si un sistem subteran controlat de
distribuie a apei pluviale deasupra schimbatorului.
Prin folosirea acestui sistem se poate realiza o
captare foarte eficienta a caldurii pamantului de pana Fig. 8
la 40W/mp ajungandu-se la micsorarea suprafetei de
captare cu pana la 70% a captatoarelor plane. Sistemul influenteaza pozitiv
vegetatia aflata deasupra.
Amplasarea colectorilor de sol sub forma unor

colaci elicoidali reduce suprafaţa de teren necesară
însă trebuie avut în vedere că aceeaşi cantitate de
energie termică este extrasă de pe o suprafaţa mai
redusă ceea ce poate avea consecinţe asupra
orizontului de îngheţ, pe termen
mediu şi lung.
Întrucât aceste sisteme cu Fig.9.
buclă închisă sunt destinate să Fig.10.
lucreze şi la temperaturi negative
fluidul de transfer termic este un amestec de apă cu 20% propilen glicol, avînd punctul de îngheţ la -7,8 0C; chiar dacă acest
amestec reduce într-o oarecare măsură eficenţa instalaţiei condiţiile de funcţionare îl impun. Pentru a evita îngheţarea
amstecului temperatura apei freatice va trebui să fie cu aproximativ 5…6 0C mai caldă, adică de cca –2 0C. De altfel
scăderea temperaturii apei din sol atrage după sine înrăutăţirea performanţelor şi a eficienţei pompei termice: o scădere a
temperaturii de la –1 0C la –6,5 0C conduce la o scădere a performanţei pompei termice cu 15%. În mod simetric, în perioada
de funcţionare în regim de răcire o creştere a temperaturii de la 21 la 32 0C va reduce performanţa instalaţiei cu cca 9%, iar a
eficienţei cu 25%.
pdc cu sonde de adincime (SAU verticale)
Se recomanda cand nu se dispune de spatiu suficient in jurul constructiei.

Forajele se pot executa pina la 250m. In general sondele de adincime se foreaza la100m iar in cazul ca nu sunt
conditii la 50m.
Puterea de extragere a caldurii cu sonde de adancime:
 sedimente uscate: 30W/ml

 ardezie basalt 55W/ml
 piatra densa cu conductibilitate termica ridicata: 80W/ml
 sol cu circulatie puternica a apei freatice: 100W/ml
Distanta dintre sonde este de minim 5m.
Puterea termică extrasă printr-un puţ se recomanda a fi de cca 7 …10, 5 kW. În fiecare puţ se introduce o conductă în
formă de buclă U. Aceste bucle sunt conectate la conductele de colectare-distribuire plasate orizontal în şanţuri şi care fac
Fig .11.
Fig. 10.
legătura cu pompa termică amplasată în clădire. Conform normelor în vigoare (ISO-13256) temperatura standard a fluidului
din buclele de colectare este pentru încălzire de 0 0C iar pentru răcire de 25 0C.
Adâncimea de forare depinde de puterea termică a pompei termice (fig.11).
Pompele termice frecvent întâlnite pe piaţă sunt în gama de puteri 10…30 kW, fiind însă în continuă extindere.
Preţurile de achiziţie a pompelor termice scad odată cu creşterea puterii acestora ( o pompă termică de 1,7 kW costă
aproximativ 1000 $, iar una de 5 kW revine la un preţ cuprins între 2000 şi 3000 $, însă la puteri ce depăşesc 10 kW preţul
poate ajunge la 4000…5000 $). Dacă supradimensionarea pompei termice conduce la funcţionarea ciclică exagerată a
acesteia, subdimensionarea sa atrage consumuri suplimentare de combustibil pentru sistemul de încălzire auxiliar; acesta
din urmă trebuie dimensionat cu atenţie avînd în vedere temperatura medie a aerului din timpul iernii.
Folosirea PDC in cooperare cu izvoare geotermale de mare adancime, ce au temperaturi de mii de grade C ( aceste
izvoare numindu-se si" izvoare de roca fierbinte") este posibila doar dupa ce acestea din urma au pierdut potentialul si au
ajuns la temperaturi compatibile cu functionarea unei PDC.
Fig .12.
Schema de principiu a unei instalatii de recuperare a caldurii din straturile de mare adancime (roca fierbinte) ale
Pamantului si transformarea ei in energie electrica si energie termica de incalzire.
Sistemul cu sonde verticale are acelasi principiu la baza cu cel al captatoarelor plane.
Ca avantaje: fiabilitate ridicata, nu ocupa spatiu mare, COP ridicat (avind in vedere ca "sursa rece" este mai" calda" ca
in cazul captatoatrelor plane), nu necesita aprobari speciale de mediu.
Dezavantaje: investitie mai mare, necesita utilaje speciale, personal bine pregatit in executia lucrarii.
Sistemele cu PDC sol-apa care utilizeaza distributia caldurii si frigului in pereti printr-o retea de vase capilare, reuseste sa
realizeze racirea pasiva (SISTEMUL KAPITHERM-fig. 13.).
pdc cu vaporizare directa
La sistemul cu vaporizare directa nu mai exista un circuit separat de captare, circuitul agentului frigorific avind rolul de
circuit de captare, fiind ingropat direct in sol, devenind captatorul "sursei reci".
Acest circuit "direct" este realizat din teava de cupru fara suduri si cu un manson de protectie din polietilena. Circuitul se
ingroapa la cca. 1-1.5m si se aseaza pe un pat de nisip.
Avantajele sistemului sunt: COP foarte ridicat, fiabilitate mai mare fata de
sistemul cu captatoare plane, se micsoreaza suprafata ocupata de
captatoare fata de sistemul cu captatoare plane.
Dezavantaje: este limitata plaja de putere (pana la 30-50kW).
Fig. 14
La dimensionare se tine cont de calitatea solului.

Un sistem cu totul original si cu avantaje suplimentare in functionare, este sistemul NEURA care are un schimbator de
caldura intermediar, un sistem electronic de reglare a turatiei compresorului functie de sarcina, iar agentul frigorific R407C
este inlocuit cu gaz lichefiat (propan).
Fig. 13. SISTEMUL KAPITHERM
Prin dimensionarea adecvata a compresorului se obtine un sistem cu performanta foarte ridicata si cu un inalt grad de
fiabilitate. O consecinta directa a acestor avantaje este reducerea spatiului necesar captarii cu cca 15-20% si implicit marirea
plajei de putere. Functionarea lina a compresorului mareste substantial durata de functionare si duce la cresterea
randamentului PDC. Aceste sisteme depasesc orice asteptari ajungand la un COP aproape de 7 cu functionarea in regim de
turatie redusa si ecart minim de temperatura.
Un avantaj major al sistemului NEURA este si faptul ca PDC este amplasata in exteriorul casei intr-o cutie speciala din
fibra. Nu ocupa spatiu, nu produce zgomot.
pompa de caldura apa – apa (Sistemele geoexchange)
Sistemul apa-apa este numit si sistem de captare cu bucla deschisa.

Apa freatică este extrasă printr-un puţ forat în sol în vederera utilizării
sale la încălzire, respectiv la răcire. Apa freatică provine din spaţiile goale
existente în straturile geologice neconsolidate (nisip şi pietriş) precum şi
din cele consolidate (gresie şi rocă vulcanică). Viteza de curgere a apei
prin vaporizator nu trebuie sa depaseasca 0.8m/s
Unitatea geologică capabilă să furnizeze, printr-un puţ, suficientă apă
freatică pentru scopuri practice, denumită acvifer este alimentată continu
cu apa din precipitaţii, sau cu cea de suprafaţă. Fisurile existente în rocă
formează un sistem de comunicare prin care circulă apa freatică permiţînd
reîncărcarea acviferului pe măsură ce puţul este exploatat în vederea
Fig. 15
producţiei de apă.
Variaţiile de temperatură de la suprafaţa solului influenţează temperatura apei freatice până la adâncimi de cca 10 m
Fig.6.
La adâncimi cuprinse între 10 m şi 20 m temperatura apei freatice rămâne relativ constantă la valori cu 1 la 2 0C mai
ridicate decât temperatura medie anuală [7]. Gradientul geotermal care apare la adîncimi mai mari, către centrul pământului,
face să crească temperatura solului cu 1 0C la fiecare 35 m.
Puţurile forate cu un diametru de 150 mm sau mai mare pot fi autosusţinute, avînd o adâncime de 500 m sau chiar mai
mult. Pentru aplicaţii rezidenţiale este suficient un singur puţ cu adîncime de cca 215 m comparativ cu aplicaţiile comerciale
în care sunt necesare două puţuri cu adîncime de 450 m. Partea superioară a puţului care nu pătrunde în rocă este căptuşită
cu tuburi de oţel perforate, pentru a permite pătrunderea apei în puţ.
Forarea puţurilor se face cu tehnologia tradiţională, Pentru evitarea surpării puţului în timpul forării se pot injecta lichide cu
densitate mare precum cele polimerice. Acestea sunt recuperate de la suprafaţa solului după ce deversează.
Poate realiza cel mai ridicat COP. Un astfel de sistem apa-apa poate ajunge usor la un COP=5 si chiar il poate depasi.
Poate furniza puteri mari (mii de kW), pe o singura unitate sau cupland mai multe unitati de putere mai mica.
Deoarece performanta sistemului depinde de o seama intraga de factori, s-au impus o serie intreaga de norme :
 calitatea apei: apa potabila;
 apa extrasa din straturile freatice trebuie reinjectata in sol (putul de injectie trebuie sa fie amplasat la min. 15m
in aval fata de directia de curgere a apei in panza freatica)
 pentru fiecare kW termic instalat este necesar un volum minim de apa de 160litri/ora, adica 0.16mc/ora (la min
8 º C), debitul trebuind asigurat in orice moment de putul de extractie;.
Proiectele destinate aplicaţiilor rezidenţiale sunt concepute să extragă 35 kW/puţ (Standing Column Well, SCW), în timp
ce la aplicaţiile comerciale ating valori de 246 kW/puţ. De regulă, producţia de apă a unui astfel de acvifer este mai mică de
40 l/min. Producţii mai mari se pot obţine în cazul unor puţuri ce au fost forate în zona unei fracturi mai mari, sau în locaţii în
care acviferul are în subsolul său materiale compozite neconsolidate, precum nisip şi/sau pietriş. Pentru aplicaţii rezidenţiale
sunt necesare debite de 11…15 l/min, iar pentru cele comerciale valorile pot ajunge la 19…39 l/min. Productivitatea unui
astfel de puţ depinde de mai mulţi factori, precum transmisivitatea acviferului, grosimea sa şi proiectul puţului.
Un proiect bine întocmit va furniza un debit de apă suficient din acvifer, evitînd insă perforaţii prea mari în tuburile de
consolidare a puţului, precum şi o sită cu ochiuri exagerate care va favoriza pătrunderea în puţ de materiale care vor distruge
pompa de apă, sau sistemul geotermal. Construcţia sistemelor geotermale implică în mod necesar proiectarea de către un
inginer hidrogeolog pe baza informaţiilor geologice specifice inclusiv a testelor zonei respective O abordare integrată a
întregului sistem bazată pe analiza sa multidisciplinară va aduce nemijlocit şi economii de energie.
Sistemele geotermale cu pompe termice sunt cele mai eficiente energetic, nepoluante pentru mediul înconjurător şi
eficiente din punct de vedere al costurilor, conform statisticilor efectuate de organizaţii de specialitate precum Agenţia de
Protecţie a Mediului (EPA) din SUA. Sistemele geotermale de pompe termice de tip buclă deschisă oferă eficienţe
energetice comparabile cu cele de tip buclă închisă însă la costuri substanţial mai reduse. Acest tip de stocare/exploatare a
energiei termice în acvifere este în continuă extindere, mai ales că pe această cale nu se mai degajă bioxid de carbon în
atmosferă.
O caracteristică a sistemelor geotermale de pompe termice este investiţia iniţială relativ mare comparativ cu alte sisteme
convenţionale destinate încălzirii şi răcirii. La preţul pompei termice se adaugă cel de forare care variază în funcţie de
condiţiile geografic şi de cele subterane fiind cuprins între 40 şi 45 Euro, respectiv 120…160 RON pentru fiecare metru forat.
Din acest motiv se dovedesc mai economice puţurile de tip SCV comparativ cu puţurile duble de producţie respectiv
reinjecţie, Fig.8.a. Datorită economiei de energie aceste sisteme se amortizează în doi până la zece ani, după care
cheltuielile de întreţinere şi cele legate de energie devin mult mai reduse comparativ cu cele aferente sistemelor
convenţionale de încălzire şi condiţionare a aerului evitându-se totodată degajarea unor cantităţi importante de gaze cu efect
de seră.
PDC apa-apa are un rol deosebit de important in industrie sau in exploatarea la maximum a izvoarelor geotermale. Apele
reziduale sau apele geotermale cu temp. maxime de 28-30 º C pot fi cu
succes valorificate. In cazul apelor geotermale izvorul poate fi multiplicat prin
folosirea in cascada a mai multor PDC. Evident se va tine cont de calitatea apei,
acest impediment putind fi evitat prin folosirea unor schimbatoare de caldura
adecvate (anticorosive).
PDC apa-apa poate fi utilizata si prin exploatarea apei din lacuri,
fluvii, ape de tunel, baraje (care au temperaturi > 8 º C). Si in aceste situatii
calitatea apei fiind esentiala. Folosirea unor filtre corespunzatoare poate
rezolva cu succes acest impediment.
In cazul utilizarii PDC apa-apa este bine de stiut ca se poate folosi apa
extrasa din sol la racirea directa (pasiva)a spatiilor. Costurile de
exploatare ale unui astfel de sistem sunt neglijabile (doar pompa de
extragere a apei din put si pompele de PDC aer-apa cu modulul de aer in interior recirculare). Exista, totusi si
sisteme care fac exceptie.
Sistemul KAPITHERM prezentat anterior poate fi cu usurinta adaptat si la
PDC apa-apa si cu sistem de distributie de joasa temperatura normal
(podea, pereti, ventiloconvectoare).
Sistemul cu turatie variabila tip ECO de la NEURA este aplicat si la PDC

apa-apa.
PDC AER-APA
Sistemele cu aer sunt utilizate rar, la sistemele de incalzire in

general, datorita eficientei scazute a agentului termic aerul. Sistemele
PDC aer-apa cu modulul de aer in exterior

reprezentative sunt cele cunoscute sub denumirea generica de "aer conditionat" sunt de fapt PDC aer-aer iar COP-ul lor este
sub 3).
Pompele termice având ca sursă de căldură aerul ambiant nu sunt eficiente în domeniul temperaturilor ambiante
apropiate de punctul de îngheţ al apei:
 pe de o parte depunerea de zăpadă/gheaţă pe vaporizator impune degivrarea sa periodică (la 30, 60, sau 90 de minute,
în funcţie de climat şi umiditatera atmosferică) cu implicaţii directe asupra coeficientului de performanţă;
 în al doilea rînd în zonele climatice caracterizate de temperaturi scăzute ale aerului ambiant aceste pompe nu mai pot
funiza căldură în condiţii cât-de-cât eficiente tocmai în sezonul rece, adică tocmai atunci cînd ar trebui să asigure măcar o
parte a căldurii necesare confortului.
Pompele termice sunt economice din punct de vedere funcţional dacă coeficientul de performanţă, COP este mai mare
decît 2,5; de aceea utilizarea acestora sub temperaturi exterioare de 0 0C nu este convenabilă, impunînd intrarea în funcţiune
a unei surse de căldură auxiliare. În vederea utilizării într-o măsură mai redusă a surselor auxilare de energie (de exemplu
rezistenţe electrice) prezintă interes coborârea temperaturii punctului de echilibru, ceea ce se poate realiza fie prin
îmbunătăţirea performanţei termice a anvelopei clădirii, fie prin alegerea unei pompe termice de capacitate mai mare decît
cea rezultată din sarcina de răcire. Însă o supradimensionare a capacităţii de răcire va determina, în perioada caldă a anului,
o funcţionare ciclică excesivă cu consecinţe în disconfortul de temperatură şi în nivelul de umiditate şi care va conduce la
scoaterea prematură din uz a pompei termice. Perioada de amortizare a pompelor termice având ca sursă de căldură aerul
este de 2 până la 7 ani.
Dezavantajul major al sistemului este faptul ca nu poate functiona monovalent la temperaturi foarte scazute (incepand de
la cca.-15ºC).
Aceste PDC pot functiona bivalent- paralel
monoenergetic prin folosirea unei rezistente
electrice care intra in functiune la temperaturi foarte
scazute ( sub -15º C). Datorita acestui fapt puterea de
incalzire este limitata.
Cu toate ca PDC aer – apa are cel mai scazut COP
dintre toate PDC la care facem referire, ea este, alaturi
de PDC sol-apa, una dintre cele mai vandute PDC
din Europa. Este utilizata atat la sistemele de preparare
a apei calde menajere cat si la incalzire.
Prin cuplarea cu panourile solare a unei PDC aer- apa se realizeaza un sistem ultraeficient de producere a apei calde
menajere si chiar si pentru incalzirea pe timp de iarna.
Sistemul aer- apa-poate fi utilizat pe scara mare si la incalzirea piscinelor:
PDC aer-apa se poate ingloba in sisteme de improspatare si racier a aerului din anumite incaperi in paralel cu producerea
apei calde menajere. Exista o larga varietate de modele de PDC aer- apa combinate cu sisteme de aerisire si ventilatie.
Aceste sisteme se preteaza in special la dotarea caselor cu consum scazut de energie (case eficiente) sau la utilarea caselor
passive (in interiorul site-ului veti gasi referiri la aceste constructii).
Punctul de echilibru defineşte temperatura de la care devine necesară utilizarea unei surse suplimetare de căldură. La
pompele termice avînd ca sursă de căldură aerul punctul de echilibru se situează în domeniul valorilor negative, dar
apropiate de zero Celsius.
Apele de suprafaţă
Cea mai ieftină soluţie ce se poate adopta pentru amplasarea circuitului de conducte colectoare este imersarea acestuia
în apa acumulată sub forma unui iaz, sau unui lac mai ales dacă este situat în apropierea clădirii. În timpul verii instalaţia va
lucra pentru climatizare “deversând” în lac cca 1% din aportul solar maxim, iar în timpul iernii va prelua din apa acestuia
aproximativ 6,6 W/m2. Ca urmare a faptului că densitatea maximă a apei corespunde temperaturii de 4 0C la fundul lacurilor
apa nu îngheaţă niciodată fiind întotdeauna cu 2,8 la 5,6 0C mai caldă decît cea de la suprafaţă. Aceasta înlătură necesitatea
utilizării propilen glicolului din conductele colectoare.
Conductele colectoare sunt realizate cel mai frecvent din polietilenă, polibutilenă sau polietilenă de densitate ridicată PE
3408. Conductele din cupru folosite cu succes (datorită conductivităţii termice mult superioare sunt suficiente lungimi de trei-
patru ori mai scurte comparativ cu cele din plastic) nu au însă durabilitatea celor din PE 3408 sau polibutilenă.
Apele reziduale de la spălătorii, fabrici, sau de la condensatoarele răcite cu apă ale instalaţiilor frigorifice sau de condiţionare
a aerului se dovedesc atrăgătoare din punctul de vedere al temperaturii, respectiv al coeficientului de performanţă, însă
tratarea ei înaintea utilizării este preferabilă chiar dacă în cazul unei proiectări adecvate se poate renunţa la aceasta.
-Scheme de pompe de caldura cu valorificarea diferitelor resurse energetice.

Pentru cresterea performantelor pompelor de caldura s-

au dezvoltat diferite structuri de alcatuire a acestora, cu
sisteme de control eficiente si diferite scheme de integrare in
sisteme complexe de valorificare a energiilor regenerabile.
In figura alaturata este prezentata schema de principiu

pentru un sistem hibrid cu PDC si panouri solare numit PDC
solara.
In anexa 1 unt prezentate o serie de scheme.

In cadrul unei teze de doctorat care a avut ca subiect
studiul schemelor de pompe de caldura de tip standard,
realizata la GENEVA2 s-au prezentat rezultatele analizei
realizata pe cazuri reale.
Realizarea unui sistem hibrid de producere a energiei
termice solare cu producerea energie termice cu pompa de caldura
si prepararea apei calde este sustinuta de urmatoarele argumente :
• energia solara termica nu permite deservirea continua a
solicitarilor de incalzire/racire ale unei cladiri decat prin intermediul
unui stocaj termic, oneros si dificil de realizat. Combinatrea unei
pompe de caldura cu o instalatie solara este in acest caz o masura Fig. Sistem integrat de incalzire/racire si preparare a.c.c.
de crestere a eficientei unui sistem de valorificare a energiilor Sursa: OKO ENERGY SYSTEMS
regenerabile.
• combinarea unei pompe de caldura cu o instalatie solara permite diminuarea sarcinii termice a pompei de caldura,
respectiv lungimea circuitelor si lucrarilor de realizare a acestora.
In conceptia schemei trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte.
• evitarea amestecului de temperatura ridicata si joasa, deoarece incalzirea apei la temperatura ridicata are drept consecinta
negativa scaderea COP pompa caldura.
• respectarea separatiei producere apa calda sanitara-incalzire cladire atat pentru circuitul solar cat si pentru cel al pompei
de caldura.
• prelevarea energiei pentru incalzire din partea inferioara a boilerului.
• integrarea stocajului pentru incalzire in boilerul de apa calda.
2
Michael KRAUS, Optimizarea sistemelor hibride de producere a energiei termice solare si cu pompe de caldura, Geneva , 2003
•punerea la punct a unui sistem de reglalj care sa tina cont de toti parametri de interes.
Schema prezentata mai sus prezinta o functionare eficienta si prezinta avantajele :
Respecta nivelu de temperaturi
Simplifica la maximum schema generala
Suprima functionarea organelor inutile.
PARTICULARITATI ALE UTILIZARII POMPELOR DE CALDURA IN

DOMENIUL INSTALATIILOR PENTRU CONSTRUCTII.
Distribuţia căldurii în clădire şi temperaturile aferente
La pompele termice cu puteri cuprinse în gama 7… 45 kW

frecvent întîlnite în diverse instalaţii rezidenţiale temperaturile cele
mai convenabile din circuitul încălzit de condensator se situează între 35 °C şi 55 °C. În aceste condiţii se utilizează
sistemele de încălzire de joasă temperatură îngropate în pardosealA. Apa este răcită în sezonul cald la valori cuprinse în
intervalul 4,5…13 0C, iar în sezonul rece este încălzită la 46…52 0C. La prepararea apei calde de consum sunt de regulă
necesare temperaturi de acelaşi ordin de mărime; prin urmare, pentru evitarea pericolului legat de contaminarea cu bacteria
legionella, dar şi pentru utilizarea sistemelor de încălzire mai vechi, care lucrau cu temperaturi peste 55 0C, se pot
îmbunătăţi performanţele pompelor termice prin utilizare ciclului cu economizor sau prin injecţie de vapori. Pentru obtinerea
unor temperaturi mai mari de 55 0C mergind pina la 650C utilizind ca agenti termodinamici R404A, respectiv R407C este
necesara o comprimare mai accentuata (un raport de comprimare mai mare) ceea ce conduce la ridicarea temperaturii in
compresor la valori care afecteaza ungerea acestuia. Pentru a evita acest neajuns este convenabila injectia de vapori reci in
compresor.
Aceste soluţii impun utilizarea compresoarelor cu priză intermediară, care deocamdată nu sunt larg accesibile pe piaţă.
Chiar dacă sistemul prezintă o complexitate sporită, elemente suplimentare în schemă şi costuri mai mari, totuşi beneficiile
obţinute cu ajutorul ciclului cu economizor (flexibilitatea de descărcare, capacitate de dezumidificare sporită, şi funcţionare
mai bună) vor promova această nouă tehnologie în viitor.
Consumul de energie şi degajările de gaze cu efect de seră
Eficienţa ridicată a sistemelor GHP conduce la reducerea energiei consumate în vederea asigurării confortului termic.
Adesea energia necesară pompei termice este produsă prin arderea unui combustibil fosil şi prin urmare eficienţa crescută a
acesteia va implica un consum mai mic de resurse epuizabile. Costurile cu energia pot fi mai mici decât cele ale altor sisteme
de încălzire convenţionale mai ales cele electrice, sau cu combustibil lichid. Trebuie ţinut seama şi de faptul că introducerea
unei pompe termice va creşte consumul de energie electrică şi va scădea cheltuielile cu combustibilul gazos .
a) b)
Fig. Pompele termice realizează economii importante de energie întrucât acoperă cca 2/3 din necesarul de energie
termică din căldura preluată din sol (a). Însă costurile anuale legate de energia consumată depind în mare măsură de
condiţiile climatice (zona geografică) şi de tipul de energie utilizată pentru încălzirea convenţională (b).
Conform Environmental Protection Agency (EPA) pompele termice geotermale pot reduce consumul de energie cu pînă la
44% comparativ cu pompele termice avînd ca izvor de căldură aerul şi cu pînă la 72% comparativ cu încălzirea bazată pe
rezistenţe electrice caracteristică instalaţiilor convenţionale de condiţionare a aerului. În cazul utilizării pardoselii radiante se
pot obţine economii ce pot atinge 30% comparativ cu caloriferele clasice.
Pompele termice contribuie la protecţia mediului înconjurător prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ca urmare a
utilizării mai eficiente a energiei înscriindu-se prin aceasta în măsurile ce vizează limitarea schimbărilor climatice.
Fig. . Degajările de noxe, în speţă a bioxidului de carbon, reprezintă un criteriu de mare importanţă în alegerea tipului de
instalaţie pentru încălzire/răcire.
Concluzii
Comoditatea de instalare a pompelor termice având ca sursă de căldură aerul a făcut ca acestea să se extindă iniţial cel mai repede
însă cele de sol (GW) au o flexibilitate mai mare: nu depind de variaţiile temperaturii ambiante, nu necesită degivrarea, au o eficienţă
sezonieră mai mare.
Durata de viaţă a pompelor termice este considerată a fi de 15…20 ani. Unii producători indică chiar o perioadă de 25 de ani. Elementul
critic este compresorul care poate funcţiona fără defecţiuni 5 până la 10 ani. Unii producători oferă garanţii de 1 an pentru compresor
Instalarea pompelor termice geotermale reprezintă un proces complex în care sarcina termică a clădirii trebuie adaptată la cea a pompei,
iar cuplarea acesteia la sistemul de colectare din sol joacă de asemenea un rol important. Întregul sistem trebuie să corespundă cu precizie
atît sarcinii de încălzire cât şi celei de răcire şi dezumidificare. De aceea coordonarea celor trei tipuri de lucrări, anume cele legate de
instalarea în sol a elementelor de colectare, apoi alegerea, amplasarea şi instalarea pompei termice propriu-zise şi în final sistemul de
distribuţie din clădire constituie un imperativ fără de care succesul proiectului nu poate fi asigurat. Eventualele informaţii existente
referitoare la puţuri din zonă trebuie verificate pe teren. Amortizarea investiţiei pentru pompele termice, conform unui studiu efectuat în
SUA este cuprinsă între 8 ani (bibliotecă publică, clădiri publice) şi 6,5 ani (casa unifamilială).
Reducerea cheltuielilor pentru încălzire/răcire, precum şi a degajărilor de bioxid de carbon constituie premizele extinderii în viitor a
instalării şi utilizării pompelor termice în contextul schimbărilor climatice tot mai evidente, dar şi a epuizării resurselor de combustibili
fosili.

Solutii Moderne de Utilizare A Energiei Regenerabile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Solutii Moderne de Utilizare A Energiei Regenerabile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnica GHEORGHE ASACHI, Iasi, Facultatea de Constructii si Instalatii

1.Contextul energetic, economic, social, politic si tehnologic in care se

1.1.Argumente pentru dezvoltarea cercatarii in domeniu.

Fig. 1. Previzionarea evolutiei consumului de energie. (sursa: Jean-Marc Jancovici-2006)

Degajarile de dioxid de carbon afecteaza patura de ozon  Masuri de reducere a

In vederea evitarii consecintelor negative majore care pot aparea ca urmare a

Directiile de cercetare vizate urmaresc sa raspunda masurilor ce se impun pentru

CameraCamera web inteligenta

Fig.4. Directiile de cercetare in domeniul cladirilor.

2.Stadiul actual al cercetarii in domeniu.

In prezent, asistam la o diversificare, extindere si intensificare a cercetarilor in

Cercetarile dezvoltate in domeniu au vizat dezvoltarea echipamentelor, tehnologiilor

In categoria energiilor regenerabile sunt incluse:

Functie de scopul in care se utilizeaza energia regenerativa sistemele dezvoltate sunt:

Cercetarile realizate pana in prezent au urmarit:

In cele ce urmeaza vom prezenta pe scurt stadiul cercetarilor realizate pana in

2.1.1.Sisteme/Instalaţii solare de preparare a apei calde de consum.

Sub-ansamblu Sub-ansamblu Sub- Sub-ansamblu

 sub-ansamblul de distribuţie: reţeaua de distribuţie

Unele dintre componentele/sub-ansamblurile enunţate anterior pot lipsi (sub-ansamblul de

Clapetă sens unic Apă rece

Pompă circulaţie agent primar

1.Preparatoare solare individuale de apă caldă de consum.

1.1.Preparator solar de apă caldă cu autostocare.

Vedere generală Vedere generală

1.3. Preparator solar de apă caldă cu circulaţie forţată.

1.3.2. Sistem cu schimbător.

1.3.3. Sistem vidanjabil.

putere superioară de aerisire

boiler. Vană de echilibrare Reductorlade ger

1.4. Sisteme cu sursă de adaos.

1.4.1.Sisteme cu sursă de adaos integrată în boiler.

Sursa de adaos debitează în general în partea superioară a boilerului.

perioadei de încălzire iar sursa Clapetă antiretur Supapă de securitate

2.Instalaţii solare de preparare a apei calde de consum pentru clădiri colective.

2.1.Schema cu schimbător de căldură primar extern, şi aport de energie termică preparată

Aceasta schemă (fig 13. ) hidraulică se recomandă cu precădere pentru instalaţiile de

Caracteristicile acestei configuraţii sunt:

 Pompa de circulaţie de pe circuitul secundar este aservită circuitului primar.

2.4.Instalaţie de preparare a apei calde cu schimbător primar intern şi sursă de ados cu

Schema ( fig. 16.) se recomandă în zonele calde.

2.5.Instalaţie de preparare a apei calde fără schimbător de căldura primar, cu acumulator şi

2.6.Instalatie cu descărcarea stocului solar

2.1.1.2. Siteme de cogenerare apă calda de consum-energie termică incălzire.

Planşeu solar direct.

Pentru creşterea performanţelor de exploatare, sistemele planşeu termic solar direct, ca de

Un astfel de soft a fost dezvoltat de Centrul de Cercetări Ştiinţifice şi Tehnice în domeniul

 Stabilirea intensităţii radiaţiei solare pe un plan înclinat la un unghi oarecare, cu considerarea

 determinarea randamentelor sistemelor de adaos de

Sistem de cogenerare apa calda de consum, energie

Sistemele dezvoltate au urmarit exploatarea la maximum a energiei solare, posibilitatea de adaptare

Aceste sisteme s-au dezvoltat in special

Prezentam in continuare trei scheme

2.1.2.1.Pompe de caldura. Baze teoretice. Principii. Tipuri caracteristice.

Principiul de de functionare al pompelor de caldura cu compresie mecanica

Agenti frigorifici recomandati

Fig. 3. diagrama T-S a ciclului CARNOT inversat si ideal

Daca se noteaza cu :

Tehnologia actuala permite functionarea fara ajutorul altor surse de

Fig.6. Evoluţia anuală a temperaturii în straturile din sol

Amplasarea colectorilor de sol sub forma unor

pdc cu sonde de adincime (SAU verticale)

Se recomanda cand nu se dispune de spatiu suficient in jurul constructiei.