Mentenanta utilajelor din industria materialelor pentru constructii (IMC)principii, proceduri si modalitati de urmarire automata a procesului.

CAP.I .MENTENANTA SISTEMELOR MECANICE COMPLEXE.

1.1. Mentenanta-concept, evolutie, misiuni, comentarii, terminologie
Mentenanta .Amsamblul tuturor actiunilor tehnice , administrative si de manegement intreprinse pe durata
ciclului de viata al unui bun , destinate mentinerii sau restabilirii in starea in care el isi poate indeplini functia
ceruta .
NOTA.
-actiunile nu sunt numai de natura tehnica ele fiind si de natura economico-administrativa si de management ;
-termenul de MENTINERE contine notiunile de supraveghere si de preventie asupra bunului;
-termenul RESTABILIRE contine notiunea de corectie dupa pierderea functiunii.
-importanta mentenantei a crescut o data cu cresterea comlexitatii echipamentelor , a automatizarii si robotizarii
acestora ; la acesta crestere a contribuit si cresterea costurilor lucrarilor de mentenanta precum si cresterea
costurilor indirecte ale indisponibilitatii echipamentelor ( incidenta financiara a pirderilor de productie,
penalitati , costul orelor suplimentare si ale apelarii la terti , pierderile de imagine. ).
Formele mentenantei.
Mentenanta preventiva : mentenanta executata la intervale predeterminate sau dupa criterii prescrise si
destinata reducerii probabilitatii de defectare sau de degradare a bunului aflat in stare de functionare .
Mentenanta corectiva : ansamblul de activitati desfasurate dupa defectarea sau degradarea functiilor
echipamentului si care au ca scop refacerea capacitatii de functionare( a functiei ) pierdute , cel putin
provizoriu .
Mentenanta ameliorativa : ansamblul de activitati care vizeaza modificarea , amenajarea , adaptarea
,standardizarea sau punerea in conformitate a echipamentului afklat in exploatare.
Acest tip de mentenanta nu presupune inlocuirea functiei initiale a echipamentului cu o alta functie.
Ea determina , in general , cresterea productivitatii , imbunatatirea calitatii echipamentului sau a serviciului , ,
adaptarea echipamentului pentru fabricarea unui nou produs , cresterea fiabilitatii si mentenabilitatii .cresterea
confortului operatorului , etc,
Alte tipuri de mentenanta .
Mentenanta Productiva Totala ( TPM ) : Presupune participarea personalului operator din productie la
activitatea de mentenanta .
Marca depusa de japonezi in anul 1980. A fost un vector de succes la japonezi si nu numai
Mentenanta externalizata : Mentenanta executata , pe baza de contract , prin firme specializate in domeniul
mentenantei .
Automentenanta : Actiuni de mentenanta repetitive simple , coresunzatoare primului nivel de mentenanta
(controlul unor parametrii functionali : nivel ulei /apa /combustibil , indicatorul colmatarii ,regimul motorului ,
temperatura apa /esapament ,unele teste,Controale vizuale , cotrol auditiv ) transferate operatorilor din productie
1

NOTA .
RENOVAREA si RECONSTRUCTIA echipamentelor fac parte din functia de INVESTITII a unei
intreprinderi si nu din cea de MENTENANTA .Este una din solutiile de inlocuire a unui echipament existent care
si-a epuizat durata de seviciu ( alte forme : inlocuire cu un echipament nou sau la mana a doua ).
Reconstructia este o forma de prelungire a duratei de viata utila a unui echipament pentru un cost cuprins
intre 50-70% din costul inlocuirii cu unul nou . Este si o ocazie de a face modificari si modernizari asupra
bunului .
Ea presupune demontarea in intregime a echipamentului care si-a epuizat durata de serviciu , inlocuirea
elementelor sensibile ( la imbatranire , la uzura , la corioziune etc.,)prin piese de origine si conservarea
subansamblelor structurale dupa o expertiza a starii acestora .
Restabilirea nu corespunde unei atitudini depasite , sau de bricolaj , ci unei solutii realiste impuse de constringeri
economice severe .
Renovarea este o forma intermediara de repunere la un nivel intermediar intre revizie si reconstructie.Ea
presupune o inspectie completa a tuturor organelor , cu refacerea dimensionala sau inlocuirea pieselor uzate ,
repararea subansamblelor defecte , conservarea pieselor bune dupa verificarea caracteristiculor .echipamentului
Sinonim : RK
Pe cine intereseaza mentenanta ?
Pe fabricantul echipamentului .
Acesta asigura MENTENANTA (SERVICE ) dupa vanzarea echipamentului :
- printr-un CONCESIONAR (persoana juridica care a obtinut dreptul de a realiza acest serviciu
sau
-prin DISTRIBUITORUL de echipamente .
Pe utilizatorul echipamentului.
Acesta asigura MENTENANTA echipamentelor din dotare :
-prin propriul SERVICIU (DEPARTAMENT ) MENTENANTA INTEGRAT la sinul
respectivei intreprinderi ;
-printr-o INTREPRINDERE PRESTATOARE DE SERVICII MENTENANTA
Cel mai complet si mai exigent cadru este cel al SERVICIULUI MENTENANTA INTEGRAT .De el ne vom
ocupa in mod deosebit in cele ce urmeaza .
NOTA .
-Cea mai mare parte a metodelor proprii unui serviciu intern de mentenanta integrat pot fi adaptate la alte
activitati care se refera la mentenanta : prestatori de servicii , servicii post vanzare ( in TG sau in afara TG)
servicii imobiliare;
-Vom acorda atentia necesara in acest curs si mentenantei contractuale ;
Misiunile serviciului de mentenanta integrat .
2

Misiunea globala : gestiunea optimizata a a parcului material (mjloacelor de productie ) al intreprinderii

In functie de obiectivele proprii ale acesteia . Aceasta presupune politici de mentenanta :
- conform reglementarilor ;
- care sprijina sustinerea productiei (cantitativ,calitativ,termene );
integrate in ameliorarea productivitatii;
-care asigura imbunatatirea mediului intern si respecta mediul extern .
Misiuni in plan tehnic :
-asigurarea duratei de viata a echipamentului ;
-ameliorarea disponibilitatii si performantele acestuia .
Misiuni in plan economic
-reducerea costurilor defectarilor si prin urmare ameliorarea productivitatii si a pretului de revenire ;
-reducerea costului global de posesie a fiecarui echipament sensibil ,
Misiuni in plan social .
-reducerea numarului de evenimente <<fortuite >> , deoarece mai putine interventii de urgenta reduce riscurile
accidentelor ;
-revalorizarea naturii lucrarilor : echipa , polivalenta ,calitate ,initiativa ,anticipare , etc.
1.2. politici de mentenanta
1.2.1. Probleme generale privind politicile de mentenanta
Defectarea oricarui sistem complex este costisitoare sau /si periculoasa .
Daca sistemul este IFR (in cazul SNR ) sau este cu deteriorare ( in cazul SR) este rational sa-l supunem
unei mentenante preventive .
In astfel de cazuri specialistul in mentenanta trebuie sa rezolve doua probleme :
-cand trebuie intervenit preventiv :
-care este complexitatea interventiei preventive .
Rezolvarea acestor doua probleme a condus la necesitatea elaborarii unor politici in domeniul
mentenantei ..
Politica de mentenanta : ansamblul de criterii si conditii tehnice prin care se stabilesc necesitatea ,
termenele , volumul si complexitatea interventiilior cu caracter preventiv la care sunt supuse sistemele .
Politica optima de mentenanta : politica cu caracter special care fie minimalizeaza costul mentenantei , fie
maximizeaza disponibilitatea sistemului sau , in cazul general , determina cea mai buna valoare a functiei
obiectiv ( alta decat costul mentenantei sau disponibilitatea sistemului ).
Politicile optime ( evident , de tip preventiv ) pot fi POLITICI SISTEMATICE , POLITICI
CONDITIONALE SI POLITICI PREVIZIONALE .
Politicile de Mentenanta mai pot fi clasificate in
-

POLITICI PERIODICE si NEPERIODICE ;

3

POLITICI DE INLOCUIRE , POLITICI DE INSPECTIE si POLITICI COMPLEXE .

Interventiile de mentenanta avute in vedere la proiectarea politicilor sunt :

-Inlocuirile ;
-Reparatiile minimale sau reparatiile medii ;
-Renovarile sau Reconstructiile .
-Inspectiile , Revizile .
1.2.2.Politici de mentenanta de baza
Literatura tehnica cosemneaza 6 politici de mentenanta de baza :
Pol. 1.
Pol. 2.
Pol. 3.
Pol. 4.
Pol. 5.
Pol. 6.

BRP - Block replacement policy ;

ARP - Age replacement policy ;
DRP - Delayed replacement policy
CRP Continous replacement policy ;
ERP Eventually replacement policy ;
FRP Failure replacement policy.

Toate aceste politici se bazeaza pe inlocuirea preventiva / corectiva a sistemului ( uzat , defect si uneori cu
resursa tehnica epuizata )
Aceste politici stau la baza definirii a numeroase alte politici numite POLITICI DERIVATE . Acestea din
urma au in vedere si alte categorii de interventii in afara inlocuirilor si anume : reparatia minimala ( Rm ),
reparatia medie(RM) precum si activitatile de natura Renovarilor sau Reconstructiilor.
In cele ce urmeaza vom defini si vom modela aceste politici .
Simboluri grafice utilizate : vezi Fig.1.1.
Rm - REPARATIE MINIMALA

Ip - INLOCUIRE PREVENTIVA

Ic - INLOCUIRE CORECTIVA

Fig.1.1.Simbolurile interventiilor
;
Politica 1 . BRP Politica de inlocuire in bloc. ( Fig .1.2 )

t
T

Fig.1.2. Politica BRP

Cracteristicile politicii :
- Este o politica de inlocuire preventiv sistematica periodica ;
- Sistemul este inlocuit preventiv periodic la momentelev r T , r = 1,2,3,...;
- Daca sistemul se defecteaza intre doua inlocuiri preventive , el va fi inlocuit corectiv .
NOTA .
Politica este foarte rigida deoarece indiferent de starea sistemului acesta este inlocuit preventiv la
momentele programate apriori , chiar daca a fost inlocuit corectiv cu putin timl inaiante .
Politici BRP DERIVATE :
Politica BRP D1 ( Fig. 1.3 a) ; - D2 (Fig . 1.3.b )
-

Sistemul este inlocuit preventiv periodic la momente r T , r =1 , 2 , 3 , ...;

Daca sistemul se defecteaza intre doua inlocuiri preeventive :
- acesta fie va fi inlocuit corectiv ,fie va fi restabilit prin reparatie minimala , dupa caz
-Politica BRP Generalizata ( D1 ) ;
- acesta va fi restabilit prin reparatie minimala ( D2)

b
Fig.1.3. Politici BRP Derivate

Politica 2 ARP - Politica de inlocuire la limita de varsta ( Fig.1.4 ).

t
A

Fig. 1.4. Politica ARP

Caracteristicile politicii :
- Este o politica de mentenanta preventiva conditionala , neperiodica ;
- Sistemul este inlocuit preventiv numai daca atinge o varsta limita A fara sa se defecteze ;
5

Daca sisteml se defecteaza el va fi inlocuit corectiv ;

Politica 3 DRP Poltica de inlocuire intarziata ( Fig. 1.5 ).

TD
T

Fig. 1.5. Politica DRP

Caracteristicile politicii :

Este o politica de inlocuire preventiv periodica ;

Daca sistemul se defecteaza in intervalul ( T , T-TD ) , acesta este inlocuit corectiv ;Intervalul de

marime TD este dimensionat apriorii pe baza unor criterii precizate ;

In cazul defectarii in itervalulul TD , sistemul este restabilit prin Reparatie minimala .

Politica 4 CRP Politica de inlocuire conditionala

Caracteristicile politicii :
-

Sistemul este supravegheat continuu , el fiind inlocuit preventiv cand este declarat uzat ( atinge pragul
de pericol );
Daca sistemul se defecteaza accidental , acesta va fi inlocuit corectiv .

Politica 5 ERP Politica de inlocuire conditionala ( in cele din urma )

Caracteristiciole politicii :
- Sitemul este supravegheat periodic ( inspectatat); Daca sistemul este gasit uzat ( a atins pragul de alarma
sau cel de pericol ) este inlocuit preventiv :
- Daca sistemul se defecteaza accidental , el este inlocuit corectiv .
Politica 6 FRP - Inlocuire la defectare
Caracteristicile politicii :
Sistemul este supus mentenantei corective .
NOTA . Si in cazul politicilor 2, 3 , 4 , 5 si 6 pot fi proiectate politici derivate ( vezi politica 1).
1.2.3 Optimizarea politicilor de mentenanta de baza .
6

A optimiza o politica de mentenanta inseamna a determina momentul optim pentru interventia preventiva
precum si complexitatea acestei interventii .
Literatura de specialitate consemneaza mai multe criterii de optimizare :
- Criteriul Costuri mentenanta ;
- Criteriul Disponibilitatea sistemului ;
- Criteriul Fiabilitatea sistemului ;
- Optimizarea multicriteriala .
Notatii utilizate :
Ct - Costul mediu cumulat al mentenantei sistemului in intervalul (0 , t );

CT - Costul mediu unitar al mentenantei sistemului in intervalul (0 , T ) ;

Qt -Durata cumulata medie a actiunilor de mentenanta in intervalul ( 0 , t ) ;
QT - Durata cumulata medie a actiunilor de mentenanta in intervalul ( 0 , T ) ;
c1 -Costul mediu unitar al unei Reparatii minimale ;
c2 - Costul mediu unitar al unei inlocuiri corective ;
c3 -Costul mediu unitar al unei inlocuiri preventive ;
t 1 - Durata medie unitara de restabilire prin Reparatie minimala ;
t 2 - Durata medie unitara de restabilire prin Inlocuire corectiva ;
t 3 - Durata medie unitara a unei inlocuiri preventive ;
N m(t ) - Numarul mediu de reparatii minimale in intervalul ( 0 , t ) in conditiile supunerii sistemului unei
mentenante preventive ;

N1m(t ) - Numarul mediu de reparatii minimale in intervalul 0, t ) in conditiile supunerii sistemului unei
mentenante corective ;
Vc (t ) - Numarul mediu de restabiliri prin inlocuiri corecive in conditiile supunerii sistemului unei
mentenante preventive ;
V1c (t ) - Numarul mediu de restabiliri prin inlocuiri corective in intervalul ( 0 , t ) in conditiile supunerii
sistemului unei mentenante corective .
Optimizarea Politicii BRP prinCriteriul Costuri Mentenanta .
Functia obiectiv este definita prin Costul mediu unitar al intretinerii sistemului :
CT = lim
t

Se demonstreaza ca functia

Ct Vc (t )c2 +c3
=
t
T

CT este continua , unimodala care admite un minimum.( Fig. 1.6 a )

Punind conditia de minimum rezulta T * , valoarea optima a timpului intre doua inlocuiri preventive .

AT
( )

R (t )

R (t )lim
t

T*
a)

T*

b)
c)
Fig.1.6. Optimizarea politicilor de mentenanta

NOTA .
- Procedind analog putem obtine Valoarea optima pentru T in cazul pliticii BRP GENERALIZATE ;
Functia obiectv are forma particulara :
CT = lim
t

Ct Nm(t )c1 +Vc (t )c2 +c3

=
t
T

Punind conditia de minimum rezulta T * .

-

Numarul mediu de reparatii minimale , respectiv de inlocuiri corective , poate fi calculat usor daca se
cunoaste modelul de fiabilitate al sistemului .

- Inlocuid in relatia functiei obiectiv Costurile actiunilor de mentenanta cu Duratele actiunilor de

mentenanta corespondente vomn putea optimiza aceleasi politici prin criteriul Disponibilitatea sistemuli
care este maxima in conditiile unor durate minime pentru activitati de mentenanta . De exemplu , pentru
politica BRP Generalizata ,obtinem :
QT = lim
t

Qt N m(t )t 1 +Vc (t )t 2 +t 3
=
t
T

Punind conditia de mimimum pentru functia de mai sus se obtine valoarea optima pentru T *
Optimizarea politicii ARP prin criteriul disponibilitatea sistemului
Functia obiectiv are forma Coeficientului de disponibilitate scris pentru un orizont de timp finit si
anume :
8

AT
( )=

MTBF (T )
=
MTBF (T )+ MTTR (T ) T

R (t )dt
0

R (t )dt +F (T )m2c +R (T )m2p

0

Se demonstreaza ca functia obiectiv A(T) este continua , unimodala care accepta un maximum
.Punand conditia de maximum rezulta valoarea optima a varstei de inlocuire preventiva T *
( Fig.1.6. b )
Optimizarea polititicii BRP prin criteriul Fiabilitatea sistemului .
Perioada optima de inlocuire preventiva T * ( Fig. 1.6.c ) se determina punind conditia ca nivelul
fiabilitatii pe intervalul (0 , T ) sa fie mai mare sau cel mult egala cu valoarea limita stabilita apriorii din
conditii de securitate .
1.2.4 . Modelarea structurala a politicilor de mentenanta si optimizarea acestora
Acest tip de modelare ia in considerare faptul ca sistemele complexe sunt alcatuite din mai multe blocuri
functionale pe care le vom numi UNITATI DE ASAMBLARE .
Unitatile de asamblare , luate individual , pot fi modelate fiabilistic ca orice sistem .
Trebuie sa retinem ca unele din aceste unitati sunt cu uzura pozitiva , altele sunt fara uzura ( daca sunt
considerate ca SNR) sau ca unele sunt unitati care se deterioreaza altele sunt unitati neutre (in cazul
SR).In aceste conditii trebuie sa acceptam ca daca la nivelul global al sistemului complex suntem de acord
cu o mentenanta preventiva , nu se justifica ca toate unitatile de asamblare sa fie supuse mentenantei
preventive ( este cazul unitatilor cu uzura negativa sau fara uzura - cazul sistemelor nereparabile
-respectiv a unitatilor care se imbunantatesc sau sunt neutre cazul sistemelor reparabile ) .

In aceste conditii , in cazul modelarii structurale a politicilor de mentenanta , este necesar ca intr-o prima
faza sa identificam setul de unitati de asamblare care vor fi supuse mentenantei preventive ( UNITATILE
DE ASAMBLARE ESENTIALE - UAE ) si setul de unitati de asamblare pe care le vom supune
mentenati corective ( UNITATLE DE ASAMBLARE NE ESENTIALE UANE ).
Pentru impatirea unitatilor de asamblare in cele doua seturi , functie de necesitati de ordin operativ , se
folosesc criterii adecvate ca cel al costurilor mentenantei sau cel al disponibilitatii sistemului .
Pentru exemplificare se va modela structural si se va optimiza o politica BRP GENERALIZATA .Se
va folosi drept criteriu de impartire a unitatilor de asamblare si de optimizare a politicii CRITERIUL
COSTURI MENTENANTA .
Notatii utilizate :
Ct - Costul mediu cumulat al mentenantei sistemului in intervalul (0 , t );

CT - Costul mediu unitar al mentenantei sistemului in intervalul (0 , T ) ;

9

c1j -Costul mediu unitar al unei Reparatii minimale al unitatii de asamblare j ;

c2j - Costul mediu unitar al unei inlocuiri corective al unitatii de asamblare j ;
c3j -Costul mediu unitar al unei inlocuiri preventive;
N mj (t ) - Numarul mediu de reparatii minimale ale unitatii de asamblare j in intervalul ( 0 , t ) in
conditiile supunerii unitatii unei mentenante preventive ;
N1mj (t ) - Numarul mediu de reparatii minimale ale unitatii de asamblare j in intervalul 0, t ) in
conditiile supunerii unitatii unei mentenante corective ;
Vcj (t ) - Numarul mediu de restabiliri prin inlocuiri corective ale unitatii de asamblare j in conditiile
supunerii unitatii unei mentenante preventive ;
V1cj (t ) - Numarul mediu de restabiliri ale unitatii de asamblare j prin inlocuiri corective in intervalul
( 0 , t ) in conditiile supunerii unitatii unei mentenante corective .
Impartirea UNITATILOR DE ASAMBLARE
Criteriul costuri mentenanta are urmatoarea definitie : O unitate de asamblare este unitate esentiala
(jUAE) atata timp in care costul intretinerii acesteia prin mentenanta preventiva este mai mic sau la
limita egal cu costul intretinerii aceleiasi unitati prin mentenanta corectiva :
c1j N mj (t ) + c2j Vcj (t ) + c3j c1j N1mj (t ) + c2j V1cj (t ) ,
Daca inegalitatea nu este respectata , Unitatea j UANE
Definirea POLITICII BRP-GENERALIZATE :
Fie un sistem complex alcatuit din mai multe unitati de asamblare .
1. Unitatile UAE sunt inlocuite preventiv periodic la momente

r T , r = 1, 2 , 3 .....

2.Daca intre doua inlocuiri preventiv periodice o unitate UAE se defecteaza ea va fi restabilia prin
inlocuire corectiva sau prin reparatie minimala , dupa caz ;
3.UANE sunt supuse mentenantei corective , fiind restabilite , dupa caz , fie prin reparatie minimala fie
prin inlocuire corectiva .
Functia obiectiv :

Ct 1

CT = lim
= c1j N mj (T )+c2 jVcj (T )+c3 j + c1j N1mj (T )+c2 jV1cj (T )

t t
T j S

j S

Se demonstreaza ca functia de mai sus este continua , unimodala , acceptand un minimum .

Punand conditia de minimum rezulta :
10

Seturile de UAE si UANE , adica S si S ;

- Timpul optim de inlocuire preventiva T * al unitatilor esentiale (UAE ) , j S.

1.3 Mentenanta corectiva

Alti termeni ,nenormalizati , ca de exemplu : mentenanta fortuita , pompieristica , paliativa (depanare ),
reparatoare , curativa (reparatie ) sunt de asemenea folositi.
Mentenanta corectiva presupune, inaitea interventie corective asupra echipamentului defect ,urmatoarele actiuni
( CEN ):
- Localizarea : actiune care are in vedere identificarea bunului in pana la nivelul arborescentei ;
- Detectare : actiune de de descoperirea printr-o supraveghere atenta aparitia unei defectari;
- Diagnosticare : actiune menita detectarii panei , localizarii sale si identificarii cauzei .
Interventii ale mentenantei corective :
-Depanarea : actiune fizica executata asupra unui bun in pana pentru ai permite sa-si reia functia pierduta pentru
o durata limitata pina la o reparatie definitiva ce urmeaza a fi realizata (CEN);
-Reparare : actiune fizica executata asupra unui bun pentru restabilirea definitiva a funnctiei pierdute ;
-Incercare de buna functionare :actiune menita dupa o actiune de mentenanta sa verifice ca bunul este capabil
sa-si indeplineasca functia pierduta ;
-Incercare de conformitate :incercare destinata verificarii daca o caracteristica este sau nu conforma unor
exigente nominale .
Ne vom opri , pentru inceput , la termenii de mentenanta paliativa ( corespunnzind depanarilor ) si mentenanta
curativa (corespunzand reparatiilor )
Mentenanta paliativa presupune refacerea provizorie a functiei pierdute Ea nu presupune si ameliorari ale
sistemului care s-a defectat . Este urmata de regula de o actiune cu caracter curativ.
Mentenanta curativa presupune refacerea sistemului in starea care sa-i permita indeplinirea functie cerute in
parametri normali . Aceasta presupune asociereii ideii de restabilire si cea de diagnosticare .Identificind cauza
defectarii , putem lua masuri de prevenire sau de reducere a consecintelor penalizante , prin urmare masuri de
ameliorare .
NOTA.
In cazul absentei actiunii de diagnosticare , mentenanta corectiva este cunoscuta cu numele de MENTENANTA
REPARATIVA.
Domenii de aplicare : vezi Arborele de decizie din Fig.1.7
1.4 .Mentnanta preventiva
11

Activitatile preventive sunt de natura : vizitelor sau controalelor ( in mers , sistematice ,reglementate ) ;
inlocuirilor sistematice ale unor module sau elemente ;expertize si inlocuiri consecinte ale vizitelor si controalelor;
controalele nedistructive conform cu principiile mentenantei conditionale ..
Tipuri de mentenanta preventiva :
Mentenanta sistematica : interventiile preventive sunt declansate dupa un calendar prestabilit ;
Mentenanta conditionala : interventiilepreventive sunt declansate pe baza unor criterii predeterminate ,
semnificative pentru starea de degradare a echipamentului ;
Mentenanta previzionala : forma evoluata a mentenantei conditionale , fiind subordonata analizei supravegheate
si continua a parametrilor semnificarivi pentru degradarea echipamentului , permitind amanarea\ sau planificarea
interventiilor la un moment ptropice (just in time )
Operatii de mentenanta preventiva .
Sunt de doua categorii :
-operatii de supraveghere preventiva : inspectie , control , test , supraveghere in functionare , supraveghere
activa , rond , vizita ;
- interventii preventive : inlocuirile preventive ,reglajele ;
Reviziile : ansamblul complet de examene si actiuni realizate care urmaresc mentinerea nivelului de
disponibilitate si securitate .
Actiuni asupra bunurilor care nu sunt in serviciu : instalare , punere la punct , punere in serviciu , punere in
conservare ,punere in supravietuire , Repunere in stare de serviciu .
1.5.Alegerea tipului de mentenanta
Conform arborelui de decizie din Fig.1.7

12

DA
DA ,
z(t) sau v(t)
crescator

DEFECTARE
PROGRESIVA ?

DEFECTAREA
ARE
INFLUENTA
ASUPRA
SECURITATII ?

DA

MENTENANTA
CONDITIONALA

NU

MEMNTENANTA
SISTEMATICA
MENTENANTA
CONDITIONALA

DA
NU

DEFECTARE
PROGRESIVA ?

FIABILITATEA
SISTEMULUI SE
DIMINUEAZA IN
TIMP ?

NU

MENTENANTA
SISTEMATICA
sau CORE CTIVA
MENTENANTA
CONDITIONALA

DA
DA
NU ,
z (t) sau
v(t)
descrescator
sau
constant.

DEFECTAREA
ARE
INFLUENTA
ASUPRA
SECURITATII ?

DEFECTARE
PROGRESIVA ?
NU

NU

DEFECTARE
PROGRESIVA ?

DA
NU

MENTENANTA
CORECTIVA &
AMELIORARI
MENTENANTA
CONDITIONALA
MENTENANTA
CORECTIVA

Fig.1.7. Alegerea tipului de mentenanta

Criterii :
-incidenta unei defectari asupra securitatii echipamentului sau a personalului operator ;
-riscul deteriorarii grave a echipamentului in cazul defectarii unora dintre elementele sale ;
-costul indisponibilitatii ca urmare a defectarilor accidentale ;
-caracteristicile intrinseci de fiabilitate ale echipamentului [ z(t) sau v(t) ];
-faptul ca defectarile sunt progresive;
-posibilitatea detectarii si observarrii unor simtome semnificative ale unor eventuale defectari .
.
1.6.Nivelurile mentenantei
Avem de-a face cu o clasificare a activitatilor de mentenanta in functie de complexitatea lor .Aceasta clasificare
( conf. FD X 60-000) evidentiaza actorii principali recomandati pentru fiecare nivel.
Mentenanta de nivelul 1.
Cuprinde activitrati in special de comntrol si relevare ( consemnare) ai parametrilor functionali ai masinii si
anume :
- nivelul ulei la motor ;
- nivelul apei ;
- indicatorul colmatarii ;
- nivelul rezervei de vcombustibil ;
- regimul motorului ;
- temperatura apei de racire ;
13

- temperatura esapamentului ;
- testarea semnalizatoarelor si parametrilor ;
- purjarea circuitului de esapament ;
- controlul starii filtrelor ;
- controlul vizual al starii organelor ;
- controlul auditiv al zgomotelor in finctionare .
Aceste controale nu necesita diagnosticari si demontari . Ele pot insa declansa ,urmare a unor anomalii
constatate ,interventia operatorilor de mentenanta de nivel superior .
Ca o regula generala , activitatile de acest nivel intra in sarcina operatorilor de pe masini ( in sarcina
productiei )
Mentenanta de nivelul 2 .
Este vorba de interventii cu caracter preventiv realizate de catre tehnicianul cu o formatie specifica din cadrul
echipele de interventie ale Serviciului mentenanta :
- inlocuirea filtrelor greu accesibile ;
- inlocuirea filtrelor sde combustibil ;
- inlocuirea filtrelor de ulei lamotor ;
- inlocuirea filtrelor de aer ;
- prelevarea probelor de ulei pentru analize si pre-analize ;
- anliza lichidului de racire
- controlul punctelor semnalate la nivelul 1 ;
- gresarea tuturor punctelor in functie de periodicitate ;
- controlul acumulatorului electric ;
- reglaje simple ( aliniamentul rotilor transmisiilor , aliniament motor pompa , etc.)
- masurarea de parametri cu ajutorul aparaturii integrate pe echipament .
Operatiile se fac conform instructiunilor de mentenanta care definesc si mijloacele necesare . Piesele de schimb
sunt consumabile de tipul fltrelor , uleiului ,lichide de racire , garnituri.
Mentenanta de nivelul 3.
Sunt operatii de mentenanta preventiva si corectiva , de reglare sau de reparatii mecanice sau electrice care
necesita diagnosticare. Aceste operatii se executa de catre tehnicienii specializati ai echipele de interventie ale
Serviciului de mentenanta respectand instructiunile de mentenanta .Sunt utilizate mijloace specifice de masura si
reglare .
Operatiile sunt :
- reglarea jocului de la supape ;
- reglarea injectoarelor ;
- controlul endoscopic al cilindrilor ;
- controlul securitatii motorului ;
- controlul si reglajul protectiilor
- controlul instalatiei de aer conditionat ;
- controlul demarorului ;
- inlocuirea unui injector ;
- controlul si reglajul carburatiei ;
- controlul si reglajul regulatorului de putere;
- controlul si revizia pompei ;
- controlul turbocompresorului;
14

- inlocuirea unei rezistente de incalzire ;

- controlul ambreiajului ;
- controlul izolatiei electrice ;
inlocuirea captorilor si sondelor ;
inlocuirea unei bobine de comanda ;
inlocuirea unui disjunctor
controale si reglaje care necesita utilizarea unui aparat de masura extern echipamentului .

Mentenanta de nivelul 4
Sunt operatii importante sau vcomplexe cu exceptia reconstructiei echipamentului :
- demontarea , revizia si rectificarea chiuloasei ;
- revizia cilindrilor ;
- controlul aliniamentului motor alternator ;
- schimbarea polilor unui disjunctor .
Operatiile sunt executate de tehnicieni beneficiind de o incadrare tehnica foarte specializata , de utilaje
generale complete precum si de utilaje specifice .
Mentenanta de nivelul 5.
Este voraba de operatii care tin de renovarea si reconstructia unui echipament .
Operatiile presupun demontarea echipamentului si transportul acestuia intr-un atelier specializat .
Mentenanta de nivelul 5 este rezervata constructoolui sau reconstructorului Este nevoie de mijloace
similare celor utilizate in fabricare .
1.7. Functiile , sarcinile si interfetele operationale ale MENTENANTEI
Ne vom referi la functiile si sarcinile mentenantei intr-o mare intreprindere care detine si exploateaza o flotila
de masini si utilaje de constructii sau care produce diverse materiale de constructii .
Facem precizarea ca problemele prezentate sunt valabile si pentru societatile mai modeste , slectionand
paragrafele care se refera la diferite unitati descentralizate.
O Organigrama clasica a unei mari intreprinderi , ( de exemplu cu patru sectii /unitati de productie , cu 600
persoane , din care 60 sunt afectate serviciului mentenanta) este prezentata in Fig. 1.8.
Pozitia Departamentului Mentenanta in aceasta organigrama , desi criticabila ,este de subordonare directa de
Departamentul tehnic al intreprinderii .
Sunt precizate si functiile elementare ale serviciului .

15

DIRECTOR GENERAL
al INTREPRINDERII

SERVICIU L
ASIGURAREA
CALITATII

SERVICIUL
APROVIZIONARE

SERVICIUL TEHNIC

SERVICIUL
DE
PERSONAL

SERVICIUL
COMERCIAL

SERVICIUL
FINANCIAR
CONTABIL
MAGAZII

FUNCTIA
STUDII

FUNCTIA
MENTENANTA

FUNCTIA
PRODUCTIE

METODE

ORDONANTARE

EXECUTIE

& gestiune logistica

ATELIER
CENTRAL

SECTIA (FILIALA )1
De productie

UNITATEA 1

SECTIA 2
SECTIA 3
SECTIA 4

UNITATEA
UNITATEA
UNITATEA

Echipe
polivalente de
interventie

Fig.1.8 Organigrama functonala a unei intreprinderi

Analiza organigramei :
-Este esential ca cele doua functii la nivelul intreprinderii , productia si mentenanta , sa fie <orizontale >;
-Unitatile de executie sectorizate ale Mentenantei , constituite ca echipe polivalente , vor fi conduse de catre
<agentul > de la Metode Mentenanta repartizat fiecarei Sectii (sector )de productie .
Aceasta descentralizare permite reducerea timpului de interventie si o mai buna stapanire a tehnologiilor
In Fig.1.9 sunt prezentate acelasi trei functii operationale ale mentenantei/ ..... / , la care se adauga si sarcinile
principale pe fiecare functie.
16

Functiile Mentenantei sunt independente de structurile organice ale societatii promovate de catre consiliul de
administratie al acesteia .

Functii
Sarcini
principale

METODE
Analiza lucrarilor.
Pregatirea lucrarilor
Exploatarea informatiilor
tehnice culese (feed-back)

ORDONANTARE
Previziunile incarcarilor
Planificarea lucrarilor
Repartizarea si urmarirea muncii
Gestiunea mijloacelor logistice

EXECUTIE
Interventii corrective
Interventii preventive
Alte lucrari
Feed-back-ul informatiilor

Fig. 1.9 Functiile operationale ale mntenantaei

Interfetele Mentenantei .
Interfata cu productia :
- Este cea mai delicata ;
- Cea acceptata in organigrama din Fig.1.8 este ce mai evoluata . Mentenanta nu poate fi subordonata
productiei . Intre mentenanta si productie trebuie sa se realizeze un parteneriat si aceasta solutie rezolva multe
dintre probleme , chiar daca nu pe toate . Avem in vedere interventiile in timp real situate ca picior al masinii .
Mentenanta totala productiva rezolva insa si acesta problema , cel putin la nivelul 1.
Alte interfete ;
- cu Serviciul (Directia) Tehnica : politici si mari proiecte ;
- cu Serviciul Financiar : buget de functionare si de investitii;
- cu Serviciul de Personal :personalul intern si < de intarire > ;
- cu Srviciul Aprovizionare : aprovizionari , contracte externe ;
-cu Serviciul Studii :lucrari noi care nu sunt trepartizate serviciului ., ameliorari < grele >, implantari ;
-cu Serviciul Calitate :, daca acesta este separat de productie
- cu Magaziile ( daca sunt descentralizate ): furnituri de schimb si consumabile .
Pot fi si relatii directe cu furnizorii de piese si materiale ,cu prestatorii si cu furnizorii de echipamente..
1.8.Formele de comunicare ale SERVICIULUI MENTENANTA .
Forma cea mai umana de comunicare este cea orala .
Neglijarea insa a comunicarii in scris , sub pretextul operativitatii ,nu este permisa .
In mentenanta , si nu numai ,nici o actiune importanta nu poate fi angajata daca ea nu este definita ,
programata ,iregistrata si analizata dupa realizare .
Intre scris si oral , singur scrisul pe hirtie sau suport informatic permite :
-angajarea si precizarea unei responsabilitati :
-evitarea altercatiilor , omisiunilor si interpretarilor proprii oralului ;
-concisul : formele grafice sunt de preferat unui lung discurs ;
-evitarea flecararii inutile in plan functional , a repetarii aceluiasi lucru ;
-stocarea informatiilor , pentru o utilizare ulterioara .
17

De retinut ca punerea in opera a unui sistem de asigurarea calitatii si obtinerea unei certificari implica
redactarea unor proceduri scrise precise si trasabilitatea actiunilor intreprinse .
Un sistem de comunicare traditional in cadrul Serviciului Mentenanta , relativ la interventiile corective ,
este prezentat in Fig.1.10.
Serviciul
PRODUCTIE

Seviciul MENTENANTA
C L Transmisa
Biroul
METODE

BL

Emitere
CL

Programare
Inregistrare

MASINA
defectata

Dosar de
pregatire

Concertare

O R D O N AN TAR E

Data ?

OL+BL

Lansare

Raport de
Interventie

Interventie

Unitatea de
Interventie

BL
completat

EXECUTIE

CA

MAGAZIE

BSM

Fig.1.10. Fluxuri de comunicare in mentenanta

Abrevierile din Fig.1.10 sunt urmatoarele ;
CL sau CI Comanda de lucru sau de interventie care are un numar intern care provine de la client
OL ordin de lucru administrat prin Planificare ;
BL - bon de lucru , insoteste pregatirea si se returneaza completat dupa interventie ;
CA comanda de aprovizionare ;
BSM - bon de scoatere din magazie ( de livrare )
NOTA . Fluxul din Fig.1.10 este schematizat , in realitate acesta fiind mai complex in conditiile in care
avem interventii fortate dar si programate , urgente sau amanate , de mici depanari sau de revizii grele .
1.9. Functia METODE .
Promovarea mentenantei presupune promovarea metodelor .
Sarcinile principale ale SM sunt precizate in Fig. 1.9.
Fara dezvoltarea Serviciului Metode nu se putea trece de la intretinere la mentenanta .
18

Biroul Metode detine pozitia strategica din cadrul Departamentului (Serviciului ) Mentenanta :
- este actorul principal al politicilor , al orientarilor , al punerii acestora in opera ;
-

este centrul de surse de documentare ;

este placa turnanta de emitere receptare a celei mai mari parti a fluxului de informatii ale serviciului
mentenanta ;
centrul de gestiune al activitatilor tehnice ( interventii corective si preventive , diagnosticari , etc.) dar
mai ales de punere a lor in opera ;
este centrul care propune actiuni de ameliorare ;
este locul indicat al utilizarii programelor de asistare computerizata a mentenantei ;

Rezolvarea sarcinilor complexe care revin Serviciului (biroului ) Metode este dependenta de calitatea
AGENTULUI ( INGINERULUI ) DE METODE . Acesta este un tehnician polivalent si generalist , uneori
om de birou dar si de teren.
Asa cum s-a mai precizat este delegat ,de regula , pe linga Sectiile de productie .
La baza , agentul este un tehnician (inginer ) cu o cultura tehnica deosebita , cu experienta , dar si cu
cunostiinte in cimp uman si economic .Nu lipsit de importanta este si aspectul extedior , care trebuie sa fie cel
reglementat .
El trebuie , de exemlu , sa impiedice ca un bun mecanic sa restabileasca o pompa defecta la un excavator
in 25 de ore de munca , la un pret de 235 euro , in conditiile in care o pompa noua costa 30 euro .
Domeniile de responsabilitate ale agentului sunt multiple (v. Fig.1.11 )

PARTICIPAREA LA ALEGEREA
POLITICILOR

PARTICIPAREA LA STUDIUL
LUCRARILOR NOI

PARTICIPAREA LA ALTE
PROIECTE

GESTIUNEA
DOCUMENTATIEI TEHNICE
GESTIUNEA PARCULUI DE MASINI

AGENTUL
DE
METODE

ANALIZA ACTIVITATILOR
PREPARAREA ACTIVITATIILOR
PROPUNEREA DE AMELIORARI

ASISTENTA TEHNICA

FIG.1.11.Responsabilitatile (domenii) ale agentului de metode

Participarea la alegerea politicilor si punerea acestora in opera .
Agentul demetode este un pion principal in atingere obiectivelor intreprindere .Este implicat direct in actiuni
care vizeaza reducerea cheltuielilor si imbunatatirea disponibilitatii echipamentelor .
Participarea la studii si lucrari noi .
Agentul de metode este cel care solicita Biroului de studii al intreprinderii toate modificarile importante ce
trebuiesc aduse echipamentelor Competenta sa ii permite sa participe direct la itocmirea Caietelor de sarcini
pentru eventuale echipamente noi.
19

Participarea la proiecte
.
Proiecte importante structurale precum implementarea certificarilor ISO 9000 sau 14000 sau dezvoltarea
TPM sunt cel mai adesea coordonate si conduse de agentul de metode .
Gestiunea documentatiei
.
Dosarele tehnice ale echipamentelor (DTE ) , Planurile de mentenanta ,Fisierele istorice , fisele de analiza a
defectarilor sunt administrate ( creare , arhivare ,exploatare , aducere la zi ) de agentul de metode cu ajutor
informatic .
Gestiunea parcului material
.
Agentul de metode este cel determina criticitatea fiecarui echipament , dupa care stapinirea (controolul
acestuia . Pentu aceasta el masoara performantele(TRS , Disponibilitatea ), determina echipamentele la
care caderea disponibilitatii penalizeaza productia , le amelioreaza partile slabe .El determina nivelul
preventivului la introdcerea in exploatare a fiecarui echipament (Planul de mentenanta)
Pentru echipamentele perifwerice non strartegice si opentru insalatii , el are responsabilitatea
subcontractorilor si a contractelor de mentenanta
Analiza activitatilor .
Agentul de metode este incarcat cu analiza indicatorilor de performanta , cu analiza tendintelor si
determinarea prioritatilor di sector .El are responsabilitatea analizei defectarilor , cantitativ si calitativ .El este
animaorul GAP-ului .El analizeaza interventiile prin toti paramretrii ; natura ,durata si timpul opririlor ,
costurile directe si indirecte ,consumurile de produse si piese de schimb , etc.
Fara un soft corespunzator , agentul nu-si poate realiza aceste sarcini .
Pregatirea si controlul activitatilor
.
Pregatirea este prima vocatie a serviciului metode .
Rolul initial al preparatorului este stabilirea procedurilor permanente care caracterizeaza organizarea interna a
serviciului si relatiile interfete ( NC-Nota de Comanda ; OL-Ordin de Lucru ; CA- Comanda de
Aprovizionare ; BSM Bon de Scoatere din Magazie care se inregistreaza pentru istorivc si analize)
Pentru mentenanta corectiva , pregatirea trece printr-o anticipare a riscurilor la care se expune
(preparatorul se gideste mai intai la securitate ),dupa cre printr-o anticipare a problemelor care pot frina
interventia ( rol de facilator ).
Pentru mentenanta preventiva , ea consta in a imagina un plan de mentenanta al echipamentului , dupa
are se face evaluarea costului si a eficacitatii acestuia iar la sfarsit urmeaza sa-l optimizeze
progresiv.
Pentru mentenanta externalizata , prepararea consta in definirea regulilor si a procedurilor destinate
alegerii prestatorului , dupa care agerntul trebuie sa asigurev < acompaniamentul >prestatrorului pe
parcursul lucrarilor din situ .
NOTA .Prepararea uneui operatii de mentenanta nu este realista fara o buna cunoastere a situatiei din teren..
Un aspect complementar al rolului agentului de metode este controlul actiunilor definite in proceduri si
asigurarea trasabilitatii operatiilor efectuate si prin prisma calitatii .
20

Propuneri de ameliorare .
Este urmarea logica a analizelor si diagnosticarilov : determinarea tintelor privind cauzele sau preconizarea de
ameliorari tehnice si ,cel mai adesea , de natura organizatorica .
Carev sunt cauzele unui timp de oprire anormal de lung?Crea ssunt cauzele irosirii anormale a timpilor de
interventie ?Raspusul este acela unei lipse de organizare : preparari lacuniare , utilaje neadaptate , mijloace
nedisponibile , lipsa piese schimb in magazie ,etc.
Ameliorari in egala masura inseamna si micile actiuni de rutina ( am pana , depanez) ,dar si o analiza
cantitativa a greutatilor adesea subestimate .
Asistenta tehnica in situ .
Agentul de metode este un om al terenului : el cunoaste perfect sectorul sau la care a fost detasat ,
echipamentele , oamenii.Cu aceste precizari , misiunea sa presupune :
-sustinerea depanatorilor prin diagnosticare si expertiza proprii ;
-formarea operatorilor , in cadrul automentenantei :
-realizarea de audituri interne preliminare si de modificari organizatorice ;
-punerea in opera prin el insusi sau prin sub-contractori a unor mijloace specifice neintegrate (teste, masurari
vibratorii , CND .
Concluzie .
Mentenanta , prin natura sa , nu va fi nicio data un centru de profit .Dar , reducerea costurilor exploatarii ,
calitatea produselor si securitatea salariatilor pot trece printr-o structurarea eficace prin promovarea functiei
improductive a agentului de metode,
1.10 Functia ORDONANTARE
PL

ORDONANTARE joaca rolul Sefului de orchestra

NOTA .
In unele intreprinderi termenul ORDONANTARE este inlocuit cu termenul PLANIFICARE.
Folosim ordonantare deoarece avem de-a face cu o planificare care trebuie sa tina cont de resursele
disponibile.
Cum a fost prezentata si in Fig.1.9 , ordonantare este situata intre functia metode si functia executie.
Ea trebuie sa ia in considerare mijloacele si resursele disponibile
1.10.1.Misiunile ORDONANTARII
Avand responsabilitatea conducerii si sincronizarii actiunilor de mentenanta interne si externalizate , functia
ORDONANTARE are ca misiuni:
-anticiparea cronologica a derularii diferitelor sarcini ;
-optimizarea mijloacelor necesare in functie de termene si de drumul critic ;
-ajustarea incarcarilor la capacitatile cunoscute ;
-lansarea lucrarilor la momentul ales ,folosind la maximum resursele disponibile ;
21

-controlul avansarii si sfarsitului lucrarilor ;

-administrarea (manegementul ) proiectelor( previziuni ,optimizare logistica ,respectarea termenelor )
-analiza ecarturilor intre previziuni si realizari .
Ducerea la indeplinire a acestor misiuni permite stabilirea unui program de munca optim tinand cont de
prioritati si de disponibilitati.

NOTA .
Aceasta functie strategica este putin vizibila ( de catre cei slabi )si adesea putin studiata .Absenta sau
insuficienta ordonantarii este ,din contra , foarte vizibila : sarcini preventive neglijate ,pierderi de timp in
identificarea unor mijloace indisponibile , ameliorari mereu raportate tardiv, tehnicieni partial nefolositi dar
asociati la ore suplimentare ,etc.
1.10.2.Terminologia ORDONANTARII
Avem de a face cu o terminologie specifica care este indispensabila abordarii metodelor si administrarii
activitatilor de mentenanta .
Capacitatea de incarcare : potentialul de ore estimat al unei echipe reprezentative intr-un program de lucru
normal . Exemplu : o echipa de 5 tehnicieni are o capacitate de 5x 40 ore / saptamana =200 ore / saptamina ,
adica de 8800 ore /an cu 4 saptamini de concediu .
Distingem doua categorii de capacitati de incarcare : cea teoretica si cea reala care trebuie sa tina cont si de
absentele previzibile cat si de cele neprevazute ( rata de absenteism )
Capacitatea de munca : timpul cumulat prevazut afectat unei echipe ( sau unui tehnician )pentru o perioada
de timp de referinta numita unitate de planificare ; este constituit dintr-o suma de timpi de natura diferiti
( mecanica , electricitate , automatizare ..)
Supraincarcare : situatia in care incarcarea este superioara capacitatii ;
Distingem supraincarcari permanente si de natura conjuncturala
Solutii pentru diminuarea supraincarcarilor permanente :
-diminuarea mentenantei corective in favoarea mentenantei preventive :
-dezvoltarea permanenta a ameliorarilor prin diminuarea ratelor de defectare in cazul incarcarilor de natura
corectiva ;
-dezvoltarea metodelor planificarilor optimizate ;
-externalizarrea lucrarilor caractrerizate prin lipsa de personal si de competenta ;
-suprimarea lucrarilor inutile cresterea productivitatii tehnicienilor ;
-transferarea unor lucrari de nivel unu sau doi catre productie ( TPM ) ;
-angajarea de personal pentru marirea capacitatii .
Solutii pentru atenuarea supraincarcarii conjuncturale :
-recurgerea la ore suplimentare ( costisitoare si obositoare);
-recurgerea la sub-contractori ;
-intarirea echipelor printr-un transfer intern ;
- identificarea prioritatilor si raportarea unor lucrari;
- inlocuirea reparatiile prin inlocuiri de agregate , standard , foarte rapide ;
22

- combinarea solutiile de mai sus .

Activitatea (Sarcina ): ansamblul de operatii care logic pot fi grupate si incredintate unei aceleiasi echipe de
interventie , in conditiile unui debut si sfarsit bine definite si cu un continut controlabil .
Situatia unei activitati in timp implica definirea actiunilor ilustrate in Fig.1.12.
Apriori , planificarea opereaza cu plasarea fiecarei activitati mai devreme
Activitatile pot fi in << serie >> numai daca o restrictie anterioara << B debuteaza numai daca A este
terminata >>, sau in paralel daca o asemenea constrangere nu exista ( sarcini independente
Durata activitatii(Esalonare in timp)
Durata prevazuta ( timp alocat )

Durata

Rezerva de timp ( marja )

Datele

Sfirsit mai tarziu

Inceput mai devreme

Inceput mai tarziu

Sfarsit mai devreme

Fig.1.12Vocabularul (sarcinei)activitatii
Proiect : un ansamblu descompus in activitati (sarcini )elementare la care preparatorul a atasat o durata
si a definit activitatilor antecedente : << pentru ca M sa inceapa , trebuie sa avem terminate Ksi L >>.
Exemplu : Revizia periodica a unui echipament , oprirea anuala a unei unitati de productie etc.
Jalonarea : ansamblul datelor relative la succesiunea activitatilor care caracterizeaza un proiect ;
Drumul critic : ansamblul de activitati <<in serie >> care conditioneaza termenul final al unui proiect
( program );
Termenul proiectului : data de sfarsit a ultimei activitati critice;
Planning : este un instrument previzional , aplicatie a unei diagrame Grant ,care vizualizeaza, pe un panou
sau pe un ecran ,succesiunea activitatilor caracteristice ale unei perioade de activitate.
El poate fi si succesiunea unor etape ale unui proiect ca in Fig . 1.13.
ORAR
Activitatea
Activitatea
Activitatea
Activitatea

10

11 12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

A
B
C
D
Fig. 1.14.Structura unui Graf GRANT

1.10.3. Planning-ul Atelierului de Mentenanta

Este tinut de seful de Atelier sau de seful de Unitate ( echipa )de interventie .
Planning-ul acopera ,ora de ora , activitatea tehnicienilor nominalizati de mentenanta( Fig.1.15.)
NUME

Specialitatea

Luni
8 12 13

17

Marti
8 12 13

17

Miercuri
8 12 13 17

Vineri
8 12 13

17
23

Popescu
Georgescu
Pascu
Ontanu
Borcea

mecanic
mecanic
automatist
electrician
frigotehnist
Fig. 1.15. Structura grafului unui atelier

1.10.4. Subfunctiile ORDONANTARII in MENTENANTA

In Fig. 1.16 sunt prezentate fluxurile de comunicare intre cele cinci sub-functii ale functiei Ordonantare

Concertare cu poductia
Biroul de metode

CLde la client

1.Inregistrare
5.Urmarirea
lucrarilor

2 .Programare

FUNCTIA ORDONANTARE

3.Aprovizionare
Logistica

4.Lansare

Returul BL
OL Corectiv
OL Peventiv
CLE Comanda lucrari exterioare

CA Magazie ,
Furnizor

Fig.1.16 . Fluxul de comunicare al ordonantarii

1.Inregistrarea .
Toate Comenzile de lucru CL emise de diferitii clienti sunt inregistrate , cu exceptia BLM ( Bon de Mici
Lucrari ) care este transmis direct Sefului unitatii de interventie. Toate CL vor fi analizate si triate functie
de termene , durate estimate , urgente ,etc .
Trierea se va face in 4 categorii :
-CL U1 interventii imediate vor fi transmise imediat echipelor de interventie ;
-CL U2 interventii din acest moment daca este posibil Idem CL U1;
-CL U3 urmatoarea oprire in asteptarea unei incarcari disponibile ;
-CL U4 urmatoarea oprire programata - Idem CL U3.
2.Programarea .
Este vorba de nivelul 2 al Planning-ului de incarcare previzionala ., primul nivel fiind cel al incarcarii
anuale stabilit pe baze statistice .
24

Se vor avea in vedere CL U3 si CL U4.

3.Aprovizionarea si logistica .
Fiecare pregatire a activitatilor cuprinde o lista de mijloace necesare .Agentul de programare verifica
stocurile si daca este cazul lanseaza CA tinind cont de termene .
4.Lansarea
Lansarea se defineste ca punerea la dispozitia tehnicienilor a tuturor mijloacelor logistice disponibile si
necesare realizarii interventiilor .
5.Urmarirea lucrarilor .
Este motorul Ordonantarii ..Se face prin exploatarea tuturor retururilor de BL completate de tehnicienii
si controlate de sefii echipelor de interventie .
Evident , controlul pe teren al Ordonantarii nu poate fi substituit prin hartii .
1.11.Functia

EXECUTIE (REALIZAREA interventiilor ).

1.11.1 Centralizarea sau descentralizarea functiei Mentenanta ?

Raspuns : Se recomanda formula care asigura cel mai bun raport calitatea , eficacitate / cost interventie .
In aceasta optica sunt recomandate :
- Centralizarea ierarhica a managementului si a gestiunii ;
- Centralizarea birourilor Metode si Ordonantare ceea ce nu impiedica ca agestul de metode sa primeasca
sarcini <<sectorizate >>;
- Centralizarea mijloacelor tehnologice <<grele >> , de unde si denumirea de atelier central de
mentenanta;
- Descentralizarea echipelor de interventie pe linga Sectiile de productie, in proximitatea <<clientului >>;
- Problema magaziilor , cel putin teoretic , nu este transata ;
Fiecare intreprindere poate idealiza propria organizare , intervenind istoria acesteia , mediul de activitate ,
topografia site ului , structura si oamenii care o compun etc.
NOTA .Frecventele restructurari industriale contemporane nu faciliteaza organizarea rationala a
Serviciului Mentenanta si nici coerenta politicilor acestuia .
1.11.2 Atelierul central si unitatile de interventie sectorizate
In cazul intreprinderilor mari care dispun de site-uri intinse , sunt recomandate Ateliere centrale echipate
tehnologic cu mijloace tenologice <<grele >>astfel incat sa poata realiza operatii de nivelul 3 si 4 :
reparatii si revizii complexe , modernizari ,renovari , etc.
Directie -secretariat

BIROURI
Metode ordonantare logistica

Studii lucrari noi

25

Automatizari
Electrice
Mecanica ( CV ,

Atelierul demontare montare

MAG AZII

Agregate
Piese schimb
Consumabile
Materiale

Reductoare ,)

Constructii
metalice
.

ATELIER
Intretinere generala
Spalare , curatire

AELIERTE

Diagnosticare
Altele

Fig.1.17.Structura idealizata a unui Atelier Central de mentenanta

Astfel de ateliere grupeaza insa si ateliere specifice pe fiecare specialitate profesionala ( electricitate ,
electronica , cazangerie , mecanica, hidraulica , strungarie , .. ) sau specializate pe interventii la un anumit
tip de subansamblu al ecipamentului intretinut ( cutii de viteza , reductoare , motoare , ....).Aceste atelier
sunt dotate cu mijloace tehnologice specifice profesiunii sau restabilirii subansamblului care da
denumirea .
O schema idealizata a unui astfel de atelier central este prezentata in Fig. 1.17.
1.11.3 Descentralizarea Unitatilor de interventie.
Obiectivul fundamental al mentenantei este ameliorarea disponibilitatii operationale a echipamentelor si
in general a performntelor tehnico economice ale acestora . Atingerea acestor obiective este posibila
numai in conditiile in care echipele de interventie sunt prezente in timp real in site .
Reducerea timpilor de interventie si a distantelor sunt obtinute prin crearea unor Unitati de mentenanta
care au o structura functie de marimea si natura sectorului de productie ;
- un responsabil , seful echipei de mentenanta al sectorului de productie ;
- un agent de metode detasat la sectorul de productie , cu baza la Biroul de metode ;
- o echipa de tehnicieni depanatori sustinuti de operatorii echipamentelor productive intr-o organizare
TPM ;
- un spatiu destinat mentenantei , dotat cu mijloace logistice adaptate problemelor tehnologice ale
sectorului ( DTE , computer cu soft specializat intr-o arhitectura client server , apratura si mijloace
specifice de interventie , etc);
Fiecare Unitate de interventie sectorizata , cand este cazul , poate fi intarita conjunctural cu tehnicieni ai
atelierului central care vor fi detasati .
Acest tip de descentralizare are o serie de avantaje :
-mai buna cunoastere a echipamentelor sectorului de productie ;
-calitatea dialogului cu operatorii din productie este mai buna , tehnicienii ajutand la formarea operatorilor
pentru mnetenanta de nivelul 1 ;
- o dignosticare si expertiza imbunatatite bazate pe observatiile directe din teren ;
- eficacitate sporita a supravegherii si a interventiilor , prin reducerea timpilor si distantelor ;
- o mai buna concertare mentrenanta productie , prin prezenta permanenta in santier fara dependenta
ierarhica .
NATURA si DECLANSAREA
OL Corectiv de urgenta 1,2,3,4
OL Preventiv
BLM
Altele

NIVELUL si LOCUL
1,2,3 in site
3,4,5 in atelierul central

LOCALIZARE
Echipament
Data , ora debutului si terminarii
Termen

26

INTERVENTIE
LOGISTICA

MIJLOACE
UMANE
Calificare
Responsabil
Echipa afectata
Locuinte

MIJLOACE
DOCUMENTARE
DTE
Pregatire
Procedura de
securitate

MIJLOACE SI
UTILAJE
TEHNOLOGICE
Standard
Specifice
Control ,testare

MIJLOACE
MATERIALE
Matereiale
Consumabile
Piese schimb

MIJLOACE
SPECIALE
Transport
Spalare
Rafturi , rastele

Fig. 1.18. Caracteristicile unei interventii

1.11.4.Carateristicile unei interventii .

Sunt sintetic prezentate in Fig .1.18.
1.12.Costurile MENTENANTEI
Mentenanta nu este un centru de profit , ci din contra , este o functie a intreprinderii care genereaza
cheltuieli care se regasesc in costurile de productie .
Faptul ca se fac cheltuieli este foarte vizibil ,mai putin vizibil este faptul ca mentenanta este o sursa
(dovedita )de crestere a productivitatii .
Acestea sunt motive suficiente sa supunem cheltuielile mentenantei controlului si analizelor cu atat mai
mult cu cat cheltuielile unei mentenante neperformante sunt o sursa semnificativa de crestere a
competitivitatii , independeta de conditiile exterioare ..
1.12.1 Ciclul de viata al unui echipament si costurile acestuia ( LCC- Life Cycle Cost)
In Fig.1.19 este prezentat grafic Ciclul de viata al unui bun ( echipament ) ,indicator al durabilitatii
acestuia.

27

.
Perioada de comercializare a echipamentului

Ti

Garantie

Post garantie

Tb

Ta

Tx

Durabilitate economica
Punere in serviciu

Tz

timp

Durabilitate
acceptata

Ciclul de viata ( life cycle )

Fig.1.19.Ciclul de viata al unui echipament

In Fig. 1.19 s-au utilizat notatiile :
Ta - data de debut a comercializarii pe piata a echipamentului ;

Ti - data deciziei initiale de realizare a investitiei intr-un nou echipament ;

- data debutului exploatarii noului echipament , dupa instalare , incercari si receptie ;
Tx - termenul perioadei optime de utilizare economica a echipamentului ; in mod curent aceasta perioada ,
fixata apriorii ,variaza intre 5-15 ani pentru masini productive ;
Tz - data deciziei de casare a echipamentului ;
T0

(Tx ,Tz ) durabilitatea acceptata , perioada de timp in care este posibila mentinerea in exploatare la
sfarsitul vietii a echipamentului amortizat . la un nivel de performante admisibil asociat cu reducerea
costurilor pentru mentenanta .
NOTA . Atentie la dificultatile de aprovizionare a unor piese dupa momentul Tb de incetare a
comercializarii unui astfel de echipament .
In desen se disting trei perioade comerciale
- Perioada de garantie (T0 ,Tg );
-

Perioada post garantie (Tg ,Tz ) ;

Perioada de comercializare (Ta ,Tb )

28

Figura 1.20 prezinta o viziune foarte schematizata a eforturilor Mentenantei , in termene de costuri , pe
parcursul ciclului de viata ..
Cost

(1)

(6)

Noua investitie
Costul cu
dezafectarea

(2)

Investitia
Initiala

Costul punerii la
punct

(5)

(4)
(3)

Costuri de exploatare care

includ si cele ale mentenantei
( Perioada de rutina PFN)

T0

Momentul punerii la
punct

CICLUL DE VIATA

Costuri de
exploatare
care includ si
cele ale
mentenantei

Timp

Tz

Fig.1.20 .Costul ciclului de viata ( LCC)

Comentarii la Fig.1.20 : Dupa investitia initiala (1) si investitiile complementare de punere la punct sau de
exploatare exceptionale (2) , urmeaza o perioada stabila ( de rutina )in care costurile cu mentenanta sunt
sensibil constante .Dupa un timp de functionare , pierderile de performanata datorate invechirii
echipamentului conduc la cresterea cheltuielilor directe cu mentenanta (4). Este posibil uneori un nou
palier , de alt nivel (5), dar neeconomic .Se impune o noua investitie ( 6) totala sau partiala , echipamentul
ne mai asigurind eficienta tehnico economica a lucrului si nici siguranta in functionare..Vor fi necesare
alte costuri pentru dezafecatarea echipamentului uzat fizic si moral .
Precizam ca in investitia initiala se refera atiat la cheltuieli materiale si tehnologice dar si
imateriale si intelectuale ( softuri , metodologii , formare , etc.)
Precizam , de asemenea , continutul costurlor de exploatare :cheltuielile cu personalul , cu
serviciile exterioare, cu materiile prime , cu energia ,cu amortismentele , costurile mentenantei (corective
si preventive ) si ale mentenantei externalizate ,costurile cu dezafectarea echipamentullui casat .
In ceea ce privesc costurile mentenantei trebuie sa avem in vedere o serie de cheltuieli directe sau
indirecte , de posesie ....ce vor fi precizate in cele ce urmeaza .

1.12.2 Costurile mentenantei corective

Literatura de specialitate consemneaza diferite modele de cost .
Optam pentru modelul:
Cd = Cm +Ci
29

unde :
Cd - costul defectarii , rezultant al costurilor directe si indirecte al unei sau cumul de defectari ale
echipamentului ;
Cm - costul direct al mentenantei determinat de mana de lucru ,piesele si materialele consumate ;
Ci - costul indisponibilitatii , rezultant al tuturor consecintelor indirecte determinate de indisponibilitatea
echipamentului .
Costul direct al mentenantei Cm
Poate fi raportat :
- interventiilor corective , Cmc ;
- interventiilor preventive , Cmp ;
-

interventiilor externalizate , Cme

Aceste costuri pot fi cele estimate (prevazute ), pe baza unui Deviz , sau cele realizate , obtinute prin
valorificarea BL.
El se calculeaza ca o suma a patru componente :
Cm = Cml +Cf +Cc +Ce
Unde :
Cml - Cheltuielile cu mana de lucru .Se calculeaza ca un produs TTR c , valoarea lui TTR durata de
restabilire [ore ] -conform BL iar valoarea lui c - costul orar al unei ore de interventie [ ron / ora ]- este
oferit de contabilitate;, functie de calificarea profesionala ;
Cf - Cheltuielile fixe ale Serviciului Mentenanta .Aceste cheltuieli se estimeaza anual si sunt raportate la
ora de activitate .Uneori sunt estimate ca procentaj al bugetului serviciului .Reflecta salariile functionarilor
de la birou ,cheltuielile cu energia electrica si cu caldura , cu comunicatiile , cu copiatoarele etc.
Cc -Cheltuielile cu consumabilele in cadrul interventiilor : materiale , piese de schimb , lubrifianti
etc.Aceste cheltuieli sunt conform facturilor de achizitie .La ele sa adauga cheltuielile cu transportul , cu
magazinarea , cu transmiterea comenzilor , cu eventualele depreciei etc.
Ce - Cheltuielile externalizarii , care cuprind valoarea serviciilor externalizate , conform contractului .

Costurile indirecte ale indisponibilitatii Ci

Integreaza toate consecintele economice induse de oprirea , ca urmare a defectarii , a echipamentului .Sunt
cunoscute si ca Pierderile de productie sau Costurile non mentenanta.
Componentele Costurilor indirecte ale indisponibilitatii sunt :
30

pierderile de productie Cp estimate cu relatia

Cp =Ti ci

unde :
Ti este timpul de indisponibilitate propriu al echipamentului defect [ ore];
ci este rata pierderile unitare de productie [ lei/ora ] care cuprinde :
- costul mainii de lucru al operatorilor productivi inocupati timpul TI ;
- costul amortismentelor nerealizat , al ecipamentului imobilizat;
- costul indus al opririlor care se refera la perturbarea creata pe linia de productie ca urmare a penuriei
respectiv a saturatiei stocurilor tampon ;
- costurile rebuturilor si non calitatii ;
- costurile redemararii productiei ( pierderi de materie prima in peroada de reglaje redemarare );
- costurile accidentelor corporale , daca se produc ca urmare a defectarii ;
- costurile nerespectarii termenelor ( penalitati , pierderea clientului , pierderile de imagine ).
1.12.3 . Costurile mentenantei preventive .
Aceste costuri Cmp variaza logic invers costurilor directe ale mentenantei corective Cmc .
Politicile de mentenanta permit optimizarea nivelului mentenantei preventive astfel incat costurile
corectivului sa devina costuri reziduale ( mentenanta preventiva nu poate elimina defectarea accidentala ).
Cazul mentenantei sistematice
Costul Total Anual al mentenantei sistematice a unui echipament are forma :
Cost total = Costul preventivului sistemamtic + Costul corectivului rezidual , adica :
1
Ct = Cmp +Cd rt
T
S-au utilizat notatiile :
t perioada de referinta ( 1 an de exemplu , exprimat in ore ) ;
T peroada interventiilor sistematice ;
t/T nr. Interventiilor sistematice ;
- rata aparitiei defectarilorv [ defectari /ora ] ;
Cmp - costul unitar al unei interventii preventive ;
Cd = Cm +Ci - costul unitar al unei defectari reziduale ;
Cazul mentenantei conditionale
Similar mentenantei sistematice

31

1.13 .FURNITURI PENTRU MENTENANTA

1.13.1. FURNITURI : categorii , forme de prezentare.
Toate echipamentele sufera mai multe inlocuiri de elemente pe parcursul duratei de viata .
Elementele care sunt folosite pentu inlocuirea celor defecte precum si o serie de materiale folosite in
activitatea de mentenanta a unui echipament au primit denumirea generica de FURNITURI PENTRU
MENTENANTA .
-

Este vorba despre :

Piese supuse uzurii , numite si elemente de consum normal : pneuri , placute frana , dintii de la cupele
excavatoarelor , cutitele de la lamele buldozerelor etc.
Piese si subansambluri de schimb cu durata de serviciu aleatoare care ies din serviciu din diverse cauze
: rulmenti , arcuri , arbori cotiti , biele ,cutii de viteza , distribuitoare , etc.
Elemente si materiale diverse necesare lucrarilor de mentenanta : garnituri , cartoane , suruburi , saibe ,
electrozi de sudura , solventi pentru spalare curatire piese , etc.
Lubrifianti .
Laminate diverse folosite ca materie prima pentru fabricarea sau reconditionarea unor piese .

Toate aceste furnituri constituie FISIERUL DE SCHIMB AL STOCULUI PENTRU MENTENANTA .

Ele pot fi :
- specifice unui anumit echipament ;
- comune mai multor tipuri de echipamente .

Pentru a se putea asigura aprovizionarea cu aceste furnituri este necesar a se cunoaste

NOMENCLATORUL ELEMENTELOR STRUCTURALE ALE ECHIPAMENTULUI a carui
forme de prezentare cele mai utilizate sunt VEDEREA EXPLODATA si CATALOGUL
PIESELOR DE SCHIMB.
Ambele forme de prezentare trebuie sa precizeze Codificarea ilustrata a pieselor si subansamblurilor
precum si piesele echivalente celor de origine ( daca exista )
1.13.2 .Tipuri de piese de schimb.
Piesa : parte a bunului care nu mai poate fi dezasamblata si divizata in operatia de mentenanta .
Piesa de schimb : piesa destinata inlocuirii piesei defecte sau degradate ,identica cu aceasta .
Clasificarea pieselor de schimb :
Criteriul FUNCTIONAL :
-

Piesa de functionare : piesa care , de-a lungul duratei de serviciu a echipamentului , suporta una sau
mai multe deteriorari asociate cu una sau mai multe inlocuiri sau reconditionari ale acesteia ( arbori
cotiti , biele , cuplaje , etc. ;
32

Piesa de uzura : piesa conceputa pentru a suferi cu prioritate deteriorari /uzuri ( placute frana ,
blindajele concasoarelor , cuzinetii , etc. ) ;

Piesa de structura : piesa a carei degradare ,in conditii normale de uzura si exploatare , este putin
probabila ( sasiul masinii , carcasa reductorului , blocul motor , etc. ).

Criteriul PROVENIENTA :
-

Piesa de ORIGINE : piesa corespunzatoare din toate punctele de vedere caietului de sarcini al
constructorului ( caracteristici tehnice , tolerante , TT , etc. ) montata pe echipamentul nou sau
furnizata de catre constructor pentu activitatea de mentenanta ;

Piesa ECHIVALENTA :piesa nefurnizata de constructor dar specificata de catre acestra in Catalogul
pieselor de schimb ; Ea este destinata inlocuirii piesei de origine pentru care trebuie sa-i asigure toate
functiunile .

1.13.3 Elemente de gestiune a stocurilor

Stoc : cantitatea ( numarul ) Q de piese sau materiale ce trebuiesc avute in magazie pentru regularizarea ,
in general , a productiei de bunuri sau servicii .
In cazul mentenantei se numesc stocuri de piese de schimb pentru mentenanta .
Necesitatea stocurilor : este un rau necesar ; Are rolul pozitiv de regularizare a cosumului in productie
sau in mentenanta dar si inconvenientul imobilizarii unor fonduri si spatii .
Din punct de vedere financiar stocurile pentru mentenanta inseamna o imobilizare de cca. 0.8- 1,2 % din
valoarea bunurilor intretinute .
Gestiunea stocurilor se face cu ajutorul unor softuri de urmarire si gestiune fie specifice , fie integrate (de
preferat ) unui soft complex de gestiune mentenantei .
Mecanismul de reglare a nivelului stocului .
Reglarea nivelului stocului unui anumit articol se face prin fluxul de intrare , in retroactiune ( sau
feedback) cu iesirile care caracterizeaza consumul (Fig.1.21.)

33

Informatii asupra fluxurilor si nivelurilor

Capacitate de stocare
FLUX DE INTRARE

Nivel de recompletat

recompletat

Nivelul stocului la
momentul

Borderou de livrare BL
Comanda de aprovizionare CA

Produs stocat

FLUXUL DE IESIRE
BSM

BSM Bon de Scoatere (Iesire )

din Magazie

Legea consumului
stoc de securitate
S=O stoc nul ( zero)

Fig.1.21 . Gestiunea si reglarea unui stoc relative al unui produs

Ecuatia fundamentala a unui stoc dat , la un moment

ti

ti , este data de relatia :

N i (stoc la ti) = N 0 (stoc la t0 )+ Qi (intrari )t0

ti

Qe (iesiri )
t0

Stocul la t0 .
Acest stoc este cunoscut printr-un inventar anual , realizat de magazioner in cadrul valorificarii stocurilor
ncerut de ncheierea bilantului anual .Aplicarea formulei este suficienta teoretic cunoasterii nivelului
stocului la orice moment .Trebuiesc avutre in vedere si erorile de inregistrare , furaciunile , lipsa de rigoare
.De aceea sunt necesare inventare periodice .
Intrarile iesirile
Intrarile si iesirile sunt caracterizate prin debite,facind analogie cu hidraulica .Asa cum un detector de nivel
minimal trebuie sa declanseze vana de umplere , un stoc de rezerva Ss +Sa trebuie sa declanseze
reaprovizionarea , unde Sa este un stoc de acoperire corespunzatoare unui termen de reaprovizionare .
Spunem ca gestiunea unui stoc consta in prevederea unui consum intre doua operatii de regularizare
.Aceasta se sprijina pe exploatarea statistica a informatiilor istorice si daca este posibil , pe o lege de
distributie (probabilistica ) a consumului , variabila fiind de data aceasta discreta .
Ruptura de stoc : corespunde situatiei in care nu mai sunt piese in magazie ca urmare a unui consum real
mai mare decat cel previzionat sau a intarzierii reaprovizionarii ; Se masoara in unitati de timp [zile ] in
care stocul este nul (zero ).
Stoc de securitate Ss : stoc suplimentar prevazut pentru evitarea neplacerilor determinate de rupture de
stoc.

34

1.13.4. Politici de reaprovizionare .

Pentru a face reaprovizionarea stocului trebuie in prealabil sa raspundem la doua intrebari :
- cand lansam comanda ?
- care este volumul comenzii (numarul de articole comandate) ?
Sunt patru solutii de raspuns , conform tabelului din Fig 1.22
Data
Cantitatea aprovizionata
reaprovizionarii
Fixa
Variabila
Fixa
1
2
Variabila
3
4
Fig.1.22. Cele 4 metode de reaprovizionare a stocului
Metoda 1- Metoda PROGRAM DE REAPROVIZIONARE Reaprovizionare la data fixa in cantitate fixa
Este metoda cea mai simpla .Este recomandata pentru articolele de valoare scazuta si consum
constant .
Cantitatea care se comanda se calculeaza cu relatia :
_

Qc = cT0 +Ss
in care:
_

K
consumul mediu lunar ;
12
12
TO =
K perioada de timp , in luni , intre 2 comenzi;
Qe
c=

Ss = ks d +T0 stocul de securitate

k-variabila redusa asociata unui risc (probabilitate) de rupere a stocului ( k=1,645 pt. o
probabilitate de rupere a stocului de 5% ; k=3 pt. o probabilitate de rupere astocului de 0,15%)
- abaterea medie patratica a cantitatii iesite lunar din stoc( consum distribuit Gauss) :
d timpul de livrare de catre furnizor a unei comenzi ;
NOTA .Stocul de securitate poate lipsi , in functie de tipul si costul articolului .
Metoda 2 Metoda recompletarii periodice
Metoda consta in comenzi variabile la date fixe .
Recompletarile se fac cu cantitati care tin cont de existentul M in magazie , estimat pentru momentul
livrarii pieselor comandate , adica :
_

Qc = cT0 +Ss - M
35

Metoda 3 Metoda punctului de comanda .

Presupune reaprovizionarea in cantitati fixe la date variabile .
Se recomanda pentru articole de tip piese si module ( agregate ) de schimb specifice mentenantei
preventive Presupune o urmarire atenta ,regulata , a stocurilor existente .
Stocul de securitate se calculeaza cu o relatie putin diferita decat cea utilizata in cazul metodei 1 :
Ss = ks d
Cantitatea reaprovizionata este cea economica iar momentul lansarii comenzii - PUNCTUL DE
COMANADA- se calculeaza in functie de termenele de livrare si de cantitatile medii consumate
Q
N

Qe

Sa
Ss

TIMP
PUNCTUL DE
COMANDA

Fig.1.23 . Metoda punctului de comanda

Metoda 4 Nu prezinta interes in domeniul mentenantei

1.13.5 Estimarea rapida a pieselor ce trebuiesc mentinute in stoc .
Are la baza clasificarea pieselor de schimb, conform cataloguluin pieselorv de schimb , in cinci categorii :
Piese categoria 1 : PIESE DE LEGATURA intre elementele fixe si cele mobile ale echipamentului
(rulmenti , cuzineti , pene, relee ,contactoare , etc.)
Piese categoria 2 : PIESE DE REGLARE SI COMANDA ( supape, arcuri ,biele , distribuitoare ,etc.)
Piese categoria 3 : PIESE MOBILE (arbori ,rotori ,etc.)
Piese categoria 4 :PIESE PENTRU ELECTRONICA .
Piese categoria 5 :PIESE DE STRUCTURA (batiurin , sasiuri , suporti ,etc.)
Cantitatile ce trebuiesc mentinute in stoc , CA RECOMANDARE , sunt :
1 Pesa pentru 4 piese in serviciu din categoria 1
1 Pesa pentru 5 piese in serviciu din categoria 2
1 Pesa pentru 10 piese in serviciu din categoria 3
1 Pesa pentru 20 piese in serviciu din categoria 4
0 Pese pentru piesele in serviciu din categoria 5
36

Estimarea de mai sus este valabila pentru un singur echipament in exploatare .

Cand avem N echipamente identice in exploatare , valoarea recomandata SE MULTIPLICA cu

N.

1.13.6 .Reducerea cheltuielilor cu furniturile pentru mentenanta

Ne referim atit la consumul de piese cat si la consumul de materiale consumabile
NOTA . A nu se confunda CHELTUIELILE CU FURNITURILE CONSUMATE in activitatea de
mentenanta cu CHELTUIELILE CU ACHIZITIA DE FURNITURI PENTRU MENTENANTA .
In cele mai multe cazuri se consuma din stoc ( sunt si exceptii ) in timp ce tot ce se cumpara se introduce
in stoc .
In scopul micsorarii cheltuielilor cu consumul de furnituri , avem la dispozitie doua parghii :
A -Pertinenta consumurilor ;
B -Pretul de achizitie al furniturilor .
Ideia este case pot obtine economii EVITAND ANUMITE CONSUMUERI si prin OBTINEREA UNUI
PRET MAI BUN DE ACHIZITIE .
A Analiza Pertinentei consumurilor
In cadrul acestei analize trebuie sa ne punem intrebarea : PUTEAU FI EVITATE SAU MICSORATE
ANUMITE CONSUMURI ?
Gasim raspunsul la acesta intrebare prin doua analize :
A1- Analiza consumurilor recente ;
A2-Analiza conditiilor de stocare .
A1- Analiza consumurilor recente
Nu presupune studii detaliate privind mecanismele de defectare .Analiza se rezuma intr-o prima faza la
chestionarea responsabililor cu mentenanta privitor la posibilitatea evitarii anumitor consumuri si la
reducerea vitezelor de uzare ale componentelor inlocuite ale echipamentelor printr-o mai buna mentenanta
preventiva , prin modificarea tehnicilor de supraveghere si diagnosticare ,printr-o mai buna conducere a
echipamentelor de catre personalul de exploatare.

37

20 %

35%

15 %
25

65

40%

PUTEAM EVITA
NU STIU
INEVITABIL

MAI BUNA MENT.PREV

ACTIUNI AMELIORATIVE
MAI BUNA CONDUCERE
A ECHIPAMENTULUI

Fig.1.24.Repartitia raspunsurilor anchetei

Cu informatiile obtinute se construieste un grafic ca cel prezentat in Fig.1.24
In conditiile obtinerii unor procente importante de tipul PUTEAM EVITA se va declansa o anliza detaliata
a cauzelor care au determinat acest raspuns .Trebuiesc gasite solutii precise de evitare a acestor consumuri.
A2.Analiza conditiilor de stocare
Este vorba de o analiza calitativa prin care dorim sa verificam realitaea BUNELOR PRACTICI in
activitatea de stocare .
Trebuie vazut daca personalul magaziei este preocupat de respectarea regulilor de stocare .
Principalele nereguli _
- stocare de piese fara ambalaj ;
- piese aruncate pe jos ;
- praf foarte mult , umiditate ridicata , temperatura necorespunzatoare ;
38

- piese amestecate ;
In cazul in care identificam nereguli trebuie explicat personalului magaziei care sunt consecintele acestora
(n cresterea nejustificata a costurilor )
B.Analiza costurilor de achixzitie .
Pretul de achizitie poate fi o PARGHIE foarte importanta in reducerea cheltuielilor .
Pentru identificarea oportunitatilor de reducere a costurilor de achizitie se propun 2 analize :
B1- Analiza atomizarii cheltuielilor cu furniturile ;
B2-Analiza respectarii procedurii de achizitie .
B1.Analiza atomizarii cheltuielilor cu furniturile .
Scop : cunoasterea situatiein privind concentrarea achizitiilor pe furnizori.
Regula : reducerea numarului de furnizori : numar mic de furnizori inseamna conditii mai bune de
negociere a pretului (volum mai mare al achizitiilor pe un singur furnizor )
B2.Analiza respectarii procedurii de achizitie
Regula : Toate achizitiile trebuie sa se faca in cadrul unui CONTRACT CADRU anual de achizitii.
In contract sunt precizate preturile unitare de achizitie pentru tot anul pentru un anumit volum al
achizitiilor.
Cumpararile pot fi facute la acelasi pret tot timpul anului.
Achizitiile facute in afara unui contract au preturi mai ridicate .
Analiza poate scoate la iveala si DERIVE in sensul ca s-au facut multe comenzi in afara contractelor la
peturib regularizate posteriorii ,Oare de ce ?
1.14.EXTERNALIZAREA MENTENANTEI
1.14.1. Probleme generale: definire,clasificarea contractelor, valoarea contractelor si moduri de
reglementare, problematica externalizarii mentenantei.
Externalizarea mentenantei : apelarea la intreprinderi prestatatoare de servicii in domeniul
mentenantei infrastructurii tehnice ( cladiri , instatalatii electrice , retele de apa , instalatii de ridicat
,retele evacuare deseuri , etc.) si / sau a mijloacelor de productie .
Externalizarea are la baza un CONTRACT COMERCIAL intre doua parti :
-

intreprinderea BENEFICIARA a serviciilor ;

intreprinderea PRESTATOARE de servicii.

39

Clasificarea contractelor de externalizare :

-

Criteriul ACTIVITATEA CONTRACTATA

Cotractarea completa pe anumite CATEGORII DE ACTIVITATI ( MESERII ):
instalatii , constructii , automatizari , electro mecanuice , etc.
Contractarea completa a mentenantei unui ECHIPAMENT , unui IMOBIL , unei
INSTALATII . etc.
Contractarea punctuala : asigurarea de piese de schimb

Criteriul MOTIVUL EXTERNALIZARII

Contracte de CAPACITATE : INCHEIATE IN CONDITIILE IN CARE UNITATEA
BENEFICIARA nu are resurse interne( in totalitate sau partial ) PENTRU
EFECTUAREA MENTENANTEI ;
Contracte de COMPETENTA : incheiate i situatia in care unitatea breneficiara nu are
EXPERTIZA NECESARA pentru realizarea activitatii de mentenanta sau are expertiza
necesara dar acesta implica costuri mai mari decat in cazul utilizarii unei expertize
externe.

Valoarea contractului si Moduri de reglementare .

Valoarea contractului este determinata de :
- salariile celor care fac mentenanta ;
- cheltuielile indirecte de management ale societatii prestatoare ;
- cheltuielile cu furniturile pentru mentenanta .
NOTA .
Cheltuielile cu furniyturilr nu sunt intodeauna clar identificabile , fiind incluse in costul prestatiilor .
Modurile de reglementare se refera la modalitatile de facturare a cheltuielilor directe si indirecte
Facturarea se poate face in patru feluri :
-

FACTURARE FORFETARA : presupune o suma fixa , stabilita in avans , pentu o prestatie

determinata ca de exemplu : 1000 Euro / an pentru mentenanta ascensorului , indiferent de manopera
care va fi consumata ;
FACURAREA PE BAZA DE BORDEROU / SITUATIE DE LUCRARI : Presupune negocierea
prealabila pe tipuri de lucrari , ca de exemplu : revizia tehnica a ascensorului 350 Euro , ungerea
glisierelo ascensorului 120 Euro ;

FACTURAREA IN REGIE : presupune facturarea directa a orelor lucrate ;

FACTURAREA CU OBIETIV DE REZULTATE : Presupune o facturare forfetara plus BONUS

MALUS ( bonificatie pentru indeplinirea obiectivului sau penalizare pentru neindeplinirea acestuia ca
de exemplu : 1500 Euro pe luna pentru mentenanta instalatiei la care se adauga 800 Euro bonus
40

pentru atingerea unei disponibilitati operationale de peste 85% sau 800 Euro penalizare pentru
neindeplinirea acestui obiectiv.
Problematica externalizarii .
Externalizarea presupune :
- Stabilirea OPORTUNITATII EXTERNALIZARII ;
- Stabilirea ACTIVITATILOR EXTERNALIZATE , volumul acestora ;
- Elaborarea si incheierea CONTRACTULUI , cu toate clauzele ;
- Stabilirea corecta PRETURTURILOR .
1.14.2.Externalizarea sau internalizarea mentenantei .Arborele de decizie .
In ceea ce priveste MENTENANTA INFRASTRUCtURII TEHNICE : TOATA LUMEA ESTE DE
ACORD cu ea , fiind solutia cea mai buna .
In ceea ce priveste MENTENANTA MIJLOACELOR DE PRODUCTIE exista anumite REZERVE
determinate de anumiti facori ca de exemplu :
-SLABICIUNILE posibile ale prestatatoului ;
-DEPENDENTA DE TERTI in ceea ce priveste asigurarea disponibilitatii ;
-FRICA de un eventual SPIONAJ din interior ;
-FRICA de a nu obtine obiectivele privind disponibilitatea echipamentului si costurile mentenantei.
Aceste rezerva determina societatile care au nevoie de mentenanta SA BASCULEZE intre A
EXTERNALIZA TOTAL SAU PARTIAL activitatea de mentenanta sau a NU EXTERNALIZA
NIMIC din ceea ce inseamna mentenanta .
De retinut :
- externalizarea se inscrie in logica evolutiei mentenantei ;
- externalizarea nu este cea mai buna solutie din punct de vedere economic in numeroase cazuri .
RECOMANDARE : facem EXTERNALIZAREA MIJLOACELOR DE PRODUCTIE numai dupa
ce am epuizat toate resursele interne in ceea ce privesc personalul utilizat si managementul
mentenantei.
Trebuie avut in vedere :
- instruirea personalului ;
- cresterea gradului dee implicare a personalului ( motivare , stimulare );
- conducerea mai buna a activitatii de mentenanta .

41

NECESITATEA
CONTRACTULUI

CONTRACTE DE
CAPACITATE

DA

DA

COMPETENTA ESTE
PREZENTA IN
INTREPRIDERE ?

COMPETENTA ESTE
DISPONIBILA ?

NU ESTE
NECESARA
EXTERNALIZAREA
DA

NU ESTE NECESARA
EXTERNALIZAREA

DA

ABORDAM SI
NEGOCIEM
CONTRACTUL DE
EXTERNALIZARE

NU

SE POT DECALA
LUCRARILE
NEURGENTE ?
NU

COSTUL TOTAL AL
EXTERNALIZARII <
DECAT COSTUL
INTERN ?

NU

CONTRACTE DE
COMPETENTA

COMPETENTA ESTE
NECESARA TOT ANUL CU O
INCARCARE RELATIV
CONSTANTA ?

DA

COSTUL TOTAL AL
EXTERNALIZARII <
DECAT EVENTUALUL
COST INTERN?
DA

ABORDAM SI
NEGOCIEM
CONTRACTUL DE
EXTERNALIZARE

NU

ABORDAM
NEGOCIEREA
CONTRACTULUI
EXTERN
NU

MENTINEM MOMENTAN
MENTINEM MOMENTAN
EXTERNALIZAREA
DAR
EXTERNALIZAREA
DAR
DEZVOLTAM
SI
DEZVOLTAMINTERNA
SI
CAPACITATEA
CAPACITATEA INTERNA

NU

MENTINEM
MENTINEM
MOMENTAN
MOMENTAN
EXTERNALIZAREA
EXTERNALIZAREA
DAR
DEZVOLTAM
DEZVOLTAM
SIDAR
CAPACITATEA
SI
CAPACITATEA
INTERNA
INTERNA

Fig.1.25 . Arborele de decizie in cazul EXTERNALIZARII MENTENANTEI

In Fig.1.25 este prezentat un arbore de decizie privind externalizarea mentenantei cu luarea in considerare
a trei CRITERII : CAPACITATEA departamentului de mentenanta , EXPERTIZA departamentului de
mentenanta si COSTURILE mentenantei externalizate sai internalizate .

42

Remarcam TREI DECIZII POSIBILE :

- INTERNALIZAM MENTENANTA utilizand temporar si FORTE EXTERNE pana dezvoltam
propriile capacitati interne ;
- EXTERNALIZAM MENTENANTA in TOTALITATE ;
-

NU este necesara EXTERNALIZAREA si nici MARIREA CAPACITATII INTERNE

1.14.3.Optimizarea nivelului externalizarii mentenantei

Optimizarea nivelului externalizarii este posibila daca facem o proiectie a costurilor externalizarii (cost
mana de lucru & cost furnituri ) si a costurilor interne ( cost mana de lucru interna )pentru diverse niveluri
de externalizare (Fig.1.26)

COSTURI

Externalizare
NECESARA

ExternalizareSTRATEGICA
COST EXTERNALIZARE

COST TOTAL
COST INTERNALIZARE
NIVEL EXTERNALIZARE
NIVEL
OPTIM

100%

Fig.1.26.Optimizarea NIVELULUI EXTERNALIZARII

.
Remarcam doua zone :
- Zona externalizarii NECESARE deorece are loc o scadere a costului total ;
- Zona externalizarii STRATEGICE deorece permiteconcentrarea atentiei si resurselor interne pe
preocupari care genereaza mai mult profit ( productie ).
Retinem , de asemenea , cele trei directii ale externalizarii :
- Externalizarea de NEVOIE : este cazul mentenantei infrastructurii tehnice generale la care se adauga
verificarile si controalele reglemntate ;
- Externalizarea de OCAZIE : este cazul unei participari externe la lucrari importante de mentenanta
preventiva sau ameliorativa ;

43

-Externalizarea OPTIONALA : este cazul atat a externalizarii de nevoie cat si a celei strategice , in
conditiile in care sunt respectate cerintelor privind reducerea dependentei economice si reducerea riscurilor
externalizarii.
1.14.4. Principiile EXTERNALIZARII MENTENANTEI
Elaborarea principiilor PRZENTATE MAI JOS a pornit de la urmatoarele constatari :
-Executia mentenantei necesita profesionalism , profesionalism care trebie platit ;
-Diminuarea costurilor mentenantei are o anumita limita (beneficiarul vrea costuri cat mai mici , eventual
zero );
-Negocierea pretului cu firma prestatoare de servicii poate fi facuta numai intre anumite limite , acesta
neacceptand transformarea NEGOCIERII intr-o TARGUIALA ;
- Exista pericolul ca externalizarea sa se transforme intr-un esec care sa determine falimentul .
Cele patru principii sunt urmatoarele :
Principiul 1: Externalizarea cu prioritate a mentenantei poreventive ( aceasta are la baza un plan , are
proceduri clare , prin urmare este usor de verficat );
Principiul 2 : Volumul externalizarii trebuie crescut progresiv ,pe masura ce se inregistreaza reducera
costurilor si respectiv cresterea disponibilitatii la echipamentele pentru care deja s-a contractat
externalizarea ;
Principiul 3 : Obiectivele de progres ( nivel cost , nivel disponibilitate )sa fie clar afisate ;
Principiul 4 : Relatia de externalizare sa fie de durata .
Nu Externalizam fara un proiect de parteneriat si o apropriere de tipul CASTIG CASTIGI
NOTA .
Parteneriatul presupune participarea atat la pierderi cat si la castig.
Parteneriatul trebuie sa aibe la baza increderea si paritatea .
Aceasta evolutie se construieste in timp .

CAP.II. SUPRAVEGHEREA SI DIAGNOSTICAREA SISTEMELOR MECANICE COMPLEXE

2.1. Supraveghere si diagnosticare :concepte ,terminologie specifica
In cazul echipamentelor complexe nu poate fi admisa lipsa supravegherii in functionare si nici efectuarea
unor interventii asupra lor fara sa fie supuse in prealabil unei diagnosticari .
Motivele le vom preciza si analiza in cele ce urmeaza.
Mai intai sa definim unele concepte si dupa aceea sa rememoram termenii referitori la defectare .
Supravegherea (in functionare ) concept de baza de care depind cele doua forme ale mentenantei
preventive : mentenanta conditionala si mentenanta previzionala .Ea presupune identificarea unui
numar determinat de indicatori , masurarea acestora de o maniera continua ( supraveghere <on line
>)sau de o maniera periodica (supraveghere <off line > )si urmarirea evolutiei lor in timp .
44

Evolutia semnificativa a valorii unui indicator trebuie sa determine imediat aplicarea unei proceduri
specifice care tin de strategia de mentenanta .( validarea evolutiei , identificarea anomaliei si gravitatea
acesteia ,programarea actiunii corective , oprirea de urgenta ,exploatarea in conditii de detereriorare a
fiabilitatii etc. ,...)
Dignosticarea starii tehnice (de la grecescul diagnosis = cunoastere ), conform normei
europene : actiune menita saa detecteze o pana(defectare ),sa o localizeze si sa-i identifice cauza.
Control .Verificarea conformitatii la date prestabilite , urmare a unui judecati (informare , decizie
accceptata sau respinsa )
Test .Compararea raspunsului unui dispozitiv la o solicitare predeterminata cu raspunsul semnificativ de
buna functionare .
Vizita .Activitate de mentenanta preventiva care consta intr-un examen detaliat si predeterminat tuturor
sau numai la o parte din elementele unui bun putand implica operatii de nivelul unu .
Arborescenta echipamentului:Evidentiaza structura echipamentelor ,servind personalului din cadrul
Departamentului mentenanta in activitatea de diagnosticare si de comandare a pieselor de schimb.
Nivelul 0
ECHIPAMENT

1
BLOC FUNCTIONAL

2
MODUL

3
UNITATE DE ASAMBLARE

4
ELEMENT

Bloc comanda
Motor
Carcasa echipata
FREZA FU30

Transmisia mesei
Reductor

Arbore principal asamblat

Rulment
Arbore
Piulita

Mecanism
Brosa rotativa
Fig. 2.1 Arborescenta echipamentului (in ipoteza unei conceptii modulare)

Termeni referitori la DEFECTARE (CEN WI 319-003)

Defectare : pierderea aptitudinii bunului de a-si indeplini functia specifica.
Sinonime nenormalizate : degradare , deteriorare .
Pana / starea defecta /: starea unui bun care este inapt sa-si indeplineasca functia specifica in anumite
conditii de functionare .
Defect : cauza principala a defectarii.
NOTA .Dupa defectare bunul este in STARE DEFECTA /PANA/.
O defectare este un eveniment spre deosebire de pana care este o stare .
Tipuri de defectari : foarte numeroase dupa cum sunt si criteriile de clasificare.
45

Cauza defectarii (ansamblu de circumstante asociate de conceptie ,fabricare ,exploatare si de

mentenanta care a determinat sau determina defectarea ):
-Defecte intrinseci(generate de sistemul insasi ,in conditii normale de functionare :erori
conceptie ,erori fabricare ,erori de instalare , defectari prin uzura si prin imbatrinire
-Defecte extrinseci. (defectari ca urmare a unei exploatari necorespunzatoare ,a unei
manevrari gresite , a unei mentenante incorecte si defectarile secundare )
Gradul defectarii:
-Defecte partiale ;
-Defecte complete(incapacitate totala de functionare pentru sistem)
-Defecte intermitente,
-Defecte permanente(care perssista la executarea unei actiuni de mentenanta corectiva )
Viteza de aparitie:
-Defecte progresive(schimbare progresiva a caracteristicilor de functionare ; poate fi
anticipat momentul defectarii )
-Defecte bruste (nu poate fi anticipata print examinare sau inspectie anterioare )
Mecanisme de defectare :procese fizico- chimice sau de alta natura care conduc la defectare , ca de
exemplu :- in cazul defectarilor mecanice :coroziunea , cavitatia , gripajul ,uzura de contact etc.,
- in cazul defectarilor pieselor din plastic sau compozite :uzura ,oboseala ,imbatrinirea polimerilor
compoziti etc.,
Moduri de defectare : clasificare a efectului constant al unei defectari ca de exemplu:
- in cazul elementelor mecanice :deteriorarea suprafetelor functionale ca urmare a oboselii sau a
altor forme de uzura , ruptura fragila,prin oboseala sau ductila etc.,
- in cazul elementelor electrice si electronice de actionare si comanda : bobine de comanda in
scurtcircuit sau intrerupte ,contacte sudate ,corodate ; armaturi mobile blocate ;defecte de izolatie la
contactul cu carcasele metalicwe etc., ctarea
:
2.2.SUPRAVEGHEREA ( in functionare ) A ECHIPAMENTELOR
Planul de Mentenanta (document care sintetizeaza elementele cetin dementenanta echipamrentului)
prevede :
- Fie supravegherea periodica a echipamentului (off line ), interventiile asupra acestora efectuindu-se
<sub conditie > , in acest caz fiind precizate praguri semnificative (valori caracteristice /limita )pentru
indicatorii masurati ( mentenanta conditionala ) *;
- Fie supravegherea continua a echipamentului (on line ), find posibil in acest caz sa se intervina asupra
echipamentului la momentul oportun , cat mai tarziu posibil (just in time ), cu pierderi cat mai mici de
productie (mentenanta previzionala )**.
Ambele situatii presupun existenta unor mijloace tehnice de investigatii capabile sa evidentieze starea si
performantele elementelor echipamentului succeptibile de a se degrada in timp .
Parametrii /indicatorii supravegherii
Parametrul /indicatorul / de supraveghere al uunui echipament : este un cuantificator mai mult sau
mai putin elaborat provenit dintr-o marime .care poate fi obtinuta in timp ce echipamentul isi indeplineste
functiunea specifica
46

Prin definitie : INDICATORUl de SUPRAVEGHERE caracterizeaza unul sau mai multe aspecte
ale starii sau performantelor echipamentului supravegheat .Evolutia sau transformarea sa in timp
trebuie sa fie semnificativa pentru aparitia sau agravarea unei degradari sau disfunctionalitati .
Se disting doua categorii de indicatori :
-Indicatorii de PERFORMANTA : primii indicatori care pot fi sezizati de catre operatorii care conduc
echipamentele si care constata salturi in raport cu performantele necesare pentru asigurarea unei
productii sau a unui rezultat asteptat ca de exemplu : cantitatea de produse realizate ,calitatea produselor
, cantitatea de energie consumata etc.. O scadere a volumului productiei ,o crestere a energiei consumate ,
un salt al presiunii , o scadere a calitatii etc. sunt toate semne ale degradarii unui proces si /sau a unui
echipament .
-Indicatorii de STARE : releva direct , mai mult sau mai putin , degradarea in curs , cu anticiparea mai
mare sau mai mica a defectarii . In particular retinem :
- evolutia parametrilor fizici : temperaturile ,vibratiile ,zgomotele ,deplasarile ,debitele,
presiunile,pierderile de materie (tribologie ),energii, etc.;
- evolutia fluidelor intermediare , in special a lubrifiantilor ,dar si a fluidelor care joaca rol de evacuator
sau vehicul (apa ,aer , vapori ...)intr-un anumit proces .
Selectarea indicatorilor de stare .
Indicatorul (sau indicatorii ) selectionat trebuie sa fie :
-observabil sau masurabil .Toate marimile fizice obisnuite (dimensiuni , presiuni , debite ,intensitati
,tempetraturi ,vascozitate ,etc.) sunt potentiali indicatori utilizabili ;
-semnificativ pentru evolutia modului de defectare ce urmeaza a fi anticipat ;
-interpretabil : important este sa se cunoasca corelatia dintre valoarea acestuia si starea interna a
componentei echipamentului .
-precoce : sa permita identificarea de o maniera precoce aparitia unei anomalii ,sursa potentiala de
defectare imediata sau mai tarzie a echipamentului .
NOTA .Un indicator tardiv se traduce dela prin consecinte degradante , necesitand o oprire in termen
scurt , ba chiar imediat , a echipamentului.
Exemplu : Prezenta unor particule metalice in uleiul unei instalatii este semnul degradarii deja avansate a
lagarelor .
*Mentenanta (preventiva )conditionala : inlocuirile sau restabilirile pieselor au loc dupa analiza starii lor de degradare ,
utilizand criterii predeterminate semnificative ale acesteia ..Decizia se impune atunci cand este evaluata ca necesara . .
**Mentenanta previzionala :mentenanta preventiva subordonata analizei evolutiei supravegheate a parametrilor semnificativi ai
degradarii bunului care permite intarzierea si planificarea interventiilor .Ea difera de mentenanta conditionala clasica prin
posibilitatea extrapolarii tendintei analizate , prin trecerea de la <starea constatata. > la <starea previzibila >.

-sensibil : sa aibe o evolutie semnificativa in raport cu valoarea sa anterioara in prezenta unui defec
semnificativ.
Exemplu . Aparitia unui virf in spectrul de frecvente al semnalului vibrator captat la un angrenaj cu un
dinte cu probleme ;
-sa-i fie usoara si economica masurarea.
NOTA .Alegerea captorilor precum si modul de culegere si prelucrare a informatiilor vor fi tratate la
Capitolul Mentenanta masinilor .
Pragul indicatorului de stare
Fiecarui indicator de stare i se poate atasa un PRAG ( LIMITA ) a carui valoare depinde de :
47

-tipul indicatorului considerat si de natura defectelor asociate acestuia :

-tipul masinii supravegheate si de condirtiile de functionare ale acesteia .
Alegerea pragului este un act fundamental :
-o valoare redusa antreneaza o alarma nejustificat ;
-o valoare mai inalta face detectia precoce imposibila , defectarea putandu-se produce fara o alarma
prealabila .
In ambele cazuri supravegherea poate fi discreditata .
Sistemele de supraveghere ofera adesea posibilitatea definirii a cel putin doua praguri ierarhizate :
-pragul 1 : pragul de alarma ;
-pragul 2 : pragul de pericol .
Depasirea pragului de alarma trebuie ca sistematic sa declanseze o procedura de diagnosticare in
scopul localizarii , a determinarii originii exacte a anomaliei care a declansat aceasta alarma.
In conformitate cu natura si gravitatea defectului detectat , modalitatile de supraveghere vor fi modificate
pentru o mai buna urmarire a evolutiei sistemului sau se decide oprirea acestuia in scopul inspectarii sau
restabilirii in stare corespunzatoare .
Depasirea pragului de pericol ( admisibil ) obliga la o diagnosticare imediata a echipamentului in
vederea statuarii deciziei de oprire de urgenta si de de efectuare a unei actiuni corective asupra
echipamentului .
NOTA .In situatii in care supravegherea este continua atingerea pragului de pericol atrage in mod
automat oprirea instalatiei .
Principiile mentenantei conditionale si ale mentenantei previzionale
Pentru ambele tipuri de mentenanta conditianala ,indiferent de tipul de indicator de supraveghere (de
performanta sau de stare )adoptat , se pun problemele :
a)detectarii uneia sau mai multor simptome precursoare degradarii si
b)supravegherea pana la interventia programata la un termen mai scurt sau mai lung , in conformitate cu
consecintele previzibile
In Fig.2.2 .sunt schematizate aceste doua principii specifice mentenantei conditionale : clasica si
previzionala .
Notatii utilizate :
SO - <Semnatura

> valoarea de referinta a starii de buna functionare a echipamentului ;

t Timpul de reactietimpul predeterminat intre darea alarmei ca se <anunta defectarea >si sosirea
echipei de Service in situ;
Pragul de alarma .Se alege pornind de la pragul admisibil tinind cont de viteza de degradare si de timpul
de reactie inaintea interventiei. ;.
Pragul admisibil . Acesta este ales in functie de reglementarile in vigoare , daca acestea exista .
(ex.adiancimea desenului la pneuri ) In caz contrar ,cel mai adesea ,trebuiesc facute demersuri
experimentale deoarece si constructorul furnizeaza rar astfel de informatii(este valabil dictonul : pentu a sti
trebuie sa platesti ,cateodata );
48

Simptom,observabil sau masurabil , asociat unei defectari : zgomot ,vibratii ,caldura,miros,culoare

,perturbatii la iesire,defecte de calitate asociate....
Indicator de supraveghere
Aparitia unui simptom precursor
Semnatura

Degradare supravegheata

Semnatura
Prag alarma

Genereaza alarma

Pragul admisibil
Interventie
CORECTIVA
Virtuala

Interventie <juste in
Time>
Timp de reactie Servicet

Interventie
conditionala

Timpul

Mentenanta conditionala
Supraveghere previzionala

Fig.2.2 Mentenanta conditionala si cea previzionala .

In principiu se procedeaza astfel :

Cazul Mentenantei conditionale
-Se supraveaza echipamentul prin masurari periodice ale degradarii pana la la atingerea pragului
de alarma care declanseaza interventia preventiva conditionala ;
-Periodicitatea masurarilor : t < tadmisibil - talarma
-Masurarile nu trebuie sa inceapa la t=0 daca se cunoaste Semnatura si Legea de degradare .In
acest caz putem incepe supravegherea la aparitia unui prim simptom precursor care poate fi,de
exemplu, pierderea de performanta a echipamentului .
Cazul Mentenantei previzionale
. -Se supravegheaza permanent echipamentul prin masurari <on line >,supraveghere care permite
prelungirea utilizarii bunului pana la momentul socotit (estimat )ca PROPICE , cat mai apropriat de
defectare ( juste in time )
Prelungirea este posibila numai daca este cunoscuuta legea de degradare a echipamentului (a
elementului ).
Momentul INTERVENTIEI PREVENTIVE este considerat proprice daca este in timpul unor
opriri conjuncturale sau reglementate ,de exemplu .
49

NOTA .
Politica de mentenanta a echipamentelor tinde , universal , catre interventii juste in time.
2.3.Diagnosticarea echipamentelor
Aspecte generale .Concept ,terminologie ,comentarii.
Dignosticarea starii tehnice (de la grecescul diagnosis = cunoastere )
Conform normei europene : actiune menita sa detecteze o defectare ,sa o localizeze si sa-i identifice
cauza.
Conform AFNOR : identificarea cauzelor unei defectari cu ajutrul unui rationament logic .
Expertiza unei defectari : identificarea mecanismului unei defectari si in primul rand a cauzei primare .
NOTA .A nu se confunda localizarea unui defect cu diagnosticarea.
Un depanator nu realizeaza o diagnosticare ; el localizeaza elementul defect , il inlocuieste sau il repara .
Diagnosticarea contine si depaseste localizarea deoarece presupune si actiuni asupra cauzelor
defectarii .Altfel spus diagnosticarea permite si ameliorarea .
Parametrii de diagnosticare : parametrii ai sistemului supravegheat si diagnosticat care dau informatii
asupra parametrilor de stare fara ca sistemul sa fie demontat .
NOTA .De regula masurarea directa a parametrilor de stare nu este posibila cu sistemul nedemontat .De
ex. :jocul dintre fus si cuzinet in cazul unui arbore cotit monta in motor ; acesta poate fi apreciat
masurand ,de exemplu , presiunea uleiului in conditiilre in care uleiul , pompa sunt conforme
Domenii de aplicare a DIAGNOSTICARII : fabricare , punere in functiune ,exploatare cu ocazia
mentenantei ( atat corectiva cat si preventiva ) sau a unor accidente sau avarii , gestiunea pieselor ,
modulelor si subansamblelor .

Analiza calitativa post-defectare /

Scopul analizei : efecturea unor restabiliri (remedieri )durabile si luarea unor masuri organizatorice
pentru evitarea reaparitiei defectarii sau pentru atenuarea efectelor acesteia
Conditia atingerii scopului : intelegerea exacta a imprejurarilor in care sistemul si-a pierdut capacitatea
de a-si indeplini functia si a mecanismelor care au produs defectarea .
Executantul analizei: Grupul de Analiza a Defectarilor ( GAD )condus ,de regula ,de un inginer
(tehnician )al Biroului METODE MENTENANTA .Din grup mai fac parte , ca membrii ,tehnicieni din
echipele de interventie mentenanta si operatori ai sistemelor supravegheate si diagnosticate .
Punctele de interes ale analizei (Fig.2.3):
1. Identificarea si localizarea defectarii ;
50

2. Detectarea , manifestarea si alarma ;

3. Informatii culese printr-o ancheta preliminara;
4. Simptomele ;
5. Consecintele ;
6. Cauzele .

IDENTIFICARE
LOCALIZARE

DETECTARE
MANIFESTARE
SUBANSAMBLU

ECHIPAMENT

CONSECINTE

INFORMATII
ANCHETA

ELEMENT
CAUZE
DIAGNOSTIC

SIMPTOME

Fig.2.3.Criteriile analizei postdefectare

1.Identificarea si localizarea defectarii :
-identificarea in cadrul Departamentului Mentenanta a numarului Comenzii de lucru , a echipei
care a facut interventia ,a naturii defectiunii ;
-localizarea in timp a defectiunii : relevata de contorul montat pe echipament si care a inregistrat
data si ora defectarii ;
-localizarea in spatiu : presupune idetificarea defectarii in cea mai mica componenta a sistemului
cu ajutorul Arborescentei echipamentului (localizare codificata );localizarea este uneori evidenta (ca in
cazul rupturii unei piese )iar in alte cazuri delicata , necesitand teste speciale ( este cazul unor defectari ale
actionarilor electrice si hidraulice ,ca de exemplu )
-identificare functionala :care este functiunea pierduta a echipamentului ?
2.Detectarea ,manifestarea si alarma :
-prin cine ,cand si cu ce mijloc defectarea a fost detectata ?
-in ce conditii de supraveghere si/sau prin care traductor (captor ) instalat ? .
-manifestarea defectarii : amplitudine (partiala sau completa ), viteza (progresiva sau brusca ),
carcter (permanenta , intermitenta , fugitiva );-modul cum sunt alarmati operatorii de pe masiana , membrii
echipei de supraveghere diagnosticare .
3.Informatii culese printr-o ancheta preliminara :
- din dosarul tehnic al echipamentuliui (DTE)care contine precizari privind manifestarea si cauza
anumitor defectari ;
-originea si referinta componentei localizate ;
-starea mediului inainte si in momentul detectarii, conditiile de service si circumstante ;
-fisier istoric(interventiile anterioare )
4.Simptomele:
51

-observate in situ inaitea opririi echipamentului : relevate ca <anomalii >(zgomote si vibratii

,culoare ,miros ,caldura ,etc.), indicatori masurati sau captati ,caracterizarea constrangerilor ,a
perturbatiilor la <iesire>,defectele de calitate asociate;
observate dupa demontare :masurari statice ,masurari electrice sub tensiune sau fara ,examene
morfologice in caz de ruptura mecanica ,examen de surafata ,fotografii sau desene ;
-observate prin examinari complementare : microscopie ,analize chimice ,controale nedistructive
sau distructive ,incercari ,etc.
5.Consecinte
- in planul securitatii ,indisponibilitatii ,al non-calitatii produsului finit ,al costurilor directe ,etc.;
-minore ,majore ,critice .
NOTA . Cronologic ,evaluarea <la cald >a consecintelor unei defectari precede anliza <la rece > post
defectare .
6.Cauzele :
- imputari extrinseci : accident , soc, suprasarcina , utilizare rea ,eroare de conducere ,
nerespectarea consemnului , defect de intrtinere , mediu neconform , lipsa de precautie , defectare
secundara sau in casdcada ;
-

imputari intrinseci : defect de material , de conceptie , de fabricare, de montaj , de instalare ,

moduri de defectare determinate de : uzura abraziva , coroziune , oboseala , deteriorarea
suprafetei , deformari , rupturi , imbatranire , etc.
Identificarea cauzei primare (unice ) se face cu ajutorul metodei arborelui cauzelor sau prin
metoda scarii Kepner Tregoe

Metoda scarii Kepner Tregoe

Vom ilustra metoda printr-un exemplu : s-a localizat defectarea rulment cu bile gripat cu
ajutorul simptomelor manifestate :zgomot , vibratii , moment rezistent neregulat .Care sunt cauzele
posibile ? Care este cauza initiala / primara ?
Ilustrarea metodei este prezentata in Fig.2.4
Lantul evenimentelor constatate
P0=E0 , rulment degradat
L0 = P1 , nu a fost lubrifiat
L1 = P2 , carterul de ulei gol
L2 = P3 , busonul carterului cu scureri de ulei
L3 = P4 , garnitura busonului degradata
L4 = P5 , uleiul a atacat garnitura,deteriorand-o

Interventii corective
Ic corespondente
Ico -inlocuit rulmentul
Ic1-gresare
Ic 2 -umplerea carterului
Ic 3 - insurabat busonul
Ic 4 - inlocuit garnitura
Ic 5 - schimbat materialul
garniturii

Fig.2.4 . Scara Kepner Tregoe(identificarea cauzei initiale /primare)

Este evident ca prima actiune corectiva indispensabila schimbarea rulmentului fara a fi urmata
de celelalte actiuni corective , nu este o solutie .La timp scurt defectarea se va repeta .
52

Metoda Arborelui (cauzelor )defectarilor

NIVEL 0

NIVEL 1

RULMENT DEGRADAT

LIPSA LUBRIFIANT

SOC

NIVEL 2

POMPA DEFECTA

NIVEL 3

SCURGERE LA BUSON

SUPRASARCINA

CARTER GOL

MONTAJINCORECT

CONDUCTA INFUNDATA

SI
DEFECT DE SUPRAVEGHERE

SI

NIVEL 4

BUSON
DESURUBAT

GARNITURA
DEGRADATA

Uleiul a atacat garnitura

ULEI PESTE TOT)

DEFECT ORGANIZARE

AGENT INTRETINERE ABSENT

LIPSA DE EFECTIV

Fig.2.5.Arbore de defectare (identificarea cauzei initiale /primare )

Centralizarea informatiilor obtinute prin analiza postdefectare : se face codificat in documentul intitulat
FISA DE ANALIZA A DEFECTARII .
Structura Fisei de analiza a defectarii :in conformitate cu cei sase <poli >ai analizei defectarii ;

Cand se analizeaza defectarile : in toate cazurile ,in timp real ! Dar in timpi diferiti , dupa selectarea
defectelor repetitive sau costisitoare de catre specilistului de la <metode > ;
NOTA
-.Ierarhizarea defectarilor este facuta dupa ce s-a efectuat si Analiza cantitativa a defectarilor;
-Masurile ce trebuiesc luate sunt definitivate dupa Analiza cantitativa a defectarilor.
Fisierul istoric al echipamentului .

53

-constitue mijlocul cel mai bun pentru cunoasterea realitatilor din situ in ceea ce priveste comportarea
echipamentelor ;
-este denumit de specialisti drept CARTEA DE SANATATE a echipamentului , in el inregistrindu-se,
codificat si in ordine cronologica ,toate defectarile si interventiile corective la nivelul sistemului de
la intrarea sa in exploatare ;
- Fisierul centralizeaza , de fapt , informatiile cuprinse in Fisa de analiza a defectarii ;
-Informatiile salvate in fisier sunt de urmatoarea natura ( ca si in cazul Notei de constatare ):
- ziua , ora si /sau unitatea de uzura relevata prin contoar ;
-numele sumar ,dar descriptiv , al interventiei corective ,precizand modulul sau elementul supus
interventiei ;
-durata interventiei ;
-timpul intreruperii productiei ;
-imputatiile calitative cel mai frecvente codificate (vezi Tabelul 2.1 );
-numele interventilor ;
-piesa de schimb utilizata .
Tabelul 2.1
0
1
2
3
4
1
2
3
1
2
3
1
2
3

CODUL << CAUZA DEFECTARII

Defectare imprevizibila
5
Eroare de conducere
Cauza intrinseca detectabila
6
Consemn nerespectat
Caza intrinseca nedetectabila
7
Defectare secundara
Defect de mentenanta
8
Dereglare
Interventie anterioara imperfecta
9
Alte cauze
CODUL << NATURA DEFECTARII >>
Origine mecanica
4
Origine hidraulica ,pneumatica
Origine electrica
5
Origine informatica
Origine electronica
6
Origine umana
CODUL << LOCALIZARII >>--plecand de la arborescenta echipamentului
Motor
4
Sistem deplasare
Transmisie
5
Actionarea hidraulica
Sasiu
6
Organ de lucru
CODUL << DEFECTE >>
Dereglat sistemul de franare
4
Rupt discul de ambreiaj
Rupt za lant
......
...................................................................
Infundat reteua de alimentare
12
Alte tipuri

Utilizarea Fisierului istoric :

Niveluri de utilizare :
-analiza parcului de masini ( liniei de fabricare );
-analiza globala a unei masini (echipament );
-analiza organelor , componenbtelor sau modulelor cele mai slabe .
54

 Domenii de utilizare : fiabilitate , mentenabilitate si disponibilitate .

Exploatarea in << metode >>
Specialistul in metode ,analizand informatiile , propune ameliorari care tintesc tehnica , logistica
sau organizarea.
El are ca obiective :
-eliminarea cauzelor defectarilor ;
-optimizarea gestiunii stocurilor
-optimizarea politicilor de mentenanta ;
Analiza cantitativa a defectarilor.
Executant : specialistul din cadrul Biroului METODE ;
Scopul analizei : identifcarea actiunilor ameliorative pentru preventia si corijarea defectarilor.
Informatiile utilizate :
-datele calitative relevate de analiza calitativa a defectarilor , date centralizate in Fisa de
analiza a defectarii ;
-datele extrase din Dosarul Tehnic al Echipamentului ( DTE );
-datele cantitative continute de Fisierul istoric al echipamentului ( recensamantul cronologic al
tuturor defectarilor sau interventiilor corective ale echipamentului dintr-o perioada semnificativa / cartea
de sanatate a masinii de la intrarea in exploatare ; aceste date se iregistreaza codificat in Fisierul istoric
pentru a facilita prelucrarea ulterioara a lor ; principalele criterii de codificare :cauza defectariilor ,natura
defectarilor , localizarea defectarilor)
Natura informatiilor codificate :
-datele (zilele ,orele ) interventiilor corective care permit calculul timpilor de buna functionare
TBF (X i ) , al mediei acestora MTBF si al numarului de defectari N(t) ; aceste date srvesc la
caracterizarea fiabillitatii echipamentului ;
-timpii de imobilizare (de oprire a productiei ), TA - intrinseci si inerenti ,pentru fiecare defectare,
timpi care trebuie sa cuprinda si duratele microdefectarilor ; acesti timpi permit calculul lui MTA si
servesc la caracterizarea disponibilitatii operationale a echipamentului ;
-duratele de restabilire TTR (Yi ) , timpi care permit calculul mediei lor ( MTTR ) si
caracterizarea mentenabilitatii echipamentului .
Diagramele Pareto instrumente care permit selectarea actiunilor prioritare care se impun in ceea ce
priveste, in general , disponibilitatea operationala a masinilor ,folosind date statis tice obiective.
.
Acestea sunt utilizate sub trei forme :
-

metoda ABC a lui Pareto , forma de utilizare cea mai utilizata ;

diagrama Pareto in batoane , mijloc simplu de comunicare cu interpretare vizuala usoara ;

55

diagramele Pareto in NT ( N de la nr.de defectari ,nr.de opriri , nr. de interventii , care pe

ansamblu sunt un indicator al non-fiabilitatii ; T de la timp/durata (mediu / e)de interventie sau
de indisponibilitate /de oprire ,care pe ansamblu sunt un indicator al mentenabilitatii )

Metoda ABC (Fig. 2.6 ). permite identificarea tintelor actiunilor prioritare si in egala masura
determinarea elementelor care sunt neglijabile intr-un anumit studiu .
Exemplu : studiul ponderii diferiterilor defectari ale elementelor

asupra disponibilitatii sistemului.

S- a urmarit sistemul un anumit timp ( 1 an , de exemplu ) . S-au inregistrat toate interventiile asupra
sistemului , retinindu-se printre altele , duratele de imobilizare (Tabelul 2.2 ).
S- a efectuat un casament al tuturor interventiilor ( Tabelul 2.3), luindu-se drept criteriu durata cumulata de
indisponibilitate a sistemului ca urmare a defectarii elementului.
NOTA .Pot fi avute in vede si alte criterii de analiza ca de exemplu Costurile cumulate cu mentenanta.
Tabelul 2.2
Pozitia in clasament

Interventia cu
Ordinului de lucru nr.
.......
223
224
225
.........

Timpul de
indisponoibilitate
...........
03 ore
15 ore
02 ore
........

.......
45
04
28
.......

Clasament
1

Interventia cu Ordinului
de lucru nr.
260

Timp de indisponibilitate
cumulat
31ore

249

46 ore

201

53 ore

4
5
........

224
253
......

57 ore
66 ore
..........

...........
247

146 ore
..........
270 ore

8
.........
53

Tabelul 2.3

S-a impartit clasamentul in trei zone :

- care corespunde interventiilor care au determinat peste 50% ( in exemplu 54% )din
durata cumulata de inmobilizare a sistemului ;
- zona A
- zona C care corespunde interventiilor care au determinat mai putin de 5% (in exemplu 4
% ) din duratacumulata de imobilizare a sistemului ;
-zona B

- a interventiilor necuprinse in A si B .

56

 Diagrama Pareto in batoane ( cu bare sau Pareto simpla )Acest tip de diagrama exprima acelasi lucru ca si diagrama ABC si anume tintele actiunilor prioritare .
Exemplu . S-a considerat un sistem ( o linie de productie ) alcatuit din Unitatile A,B,....,H.Se solicita
identificarea Unitatilor care influenteaza negativ cel mai mult disponibilitatea sistemului .
Procedind ca si in cazul Diagramei ABC , se construeste o diagrama ca in Fig.2.7.

DURATA cumulata DE
INDISPONIBILITATE

15,6
ORE

100 %

7,3
ORE

41,5%

30.2%

In acest exemplu Unitatile C si B

cumuleaza 41,5 % respectiv 30.2%. din
timpul de insponibilitate al sistemului .
Atentia va fi acordata , in prima faza ,
Unitatilor C si B care cumuleaza
impreuna 71,7% (41,5+30,2)din timpul
de indisponbilitate.

k sisteme
ordonate

Fig. 2.7.

Diagrama Pareto simpla

Diagramele Pareto in NT sunt specifice analizelor defectarilor .

Metoda consta in trasarea a trei diagrame care au in ordonata succesiv :
-

NMTTR= TTR ( suma duratelor de restabilire ) sau NMTA =TA (suma timpilor de
indisponibilitate )-care este un indicator al indisponibilitatii ;
-

N-numarul de defectari care este un indicator al non-fiabilitatii;

MTTR media duratei de restabilire sau MTA - media timpului de indisponibilitate ,care sunt
indicatori ai mentenabilitatii .

57

Diagrama 1 in NT
Obiectiv : ameliorarea disponibilitatii echipamentului( liniei de productie ) prin actiuni asupra
modulelor (unitatilor)
NOTA .
1.Graficul ridica 3 probleme :
-care sunt intreruperperile care prioritar trebuie sa le reducem urmare a impactului asupra
disponibilitatii ?
-La care modul ( subansamblu ) trebuie intervenit preventiv?
-Care dintre defectari trebuie analizate in amanunt ?
2.Criteriul acestei diagrame:( NMTTR= TTR sau NMTA =TA ) este proportional cu
criteriul costuri opriri si costuri pierderi producutie , C= cp TA (TTR) ,unde cp reprezinta pierderile de
productie orare .
Diagrama 2 in N
Obiectiv : Ameliorarea fiabilitatii modulelor (unitatilor ) prin punerea in evidenta si a ponderilor
microintreruperilor repetitive ,adesea neglijate .
Analizand diagrama rezulta :
-In cazul unitatii E s-au iregistrat 14 microdefectari repetitive ;
-Unitatile F si D pot fi neglijate in cee ce priveste analiza defectarilor , ca de altfel si celelalate ,
cel putin in prima faza;
-Unitatea E va fi analizata si diagnosticata prioritar .
Actiuni ameliorative :
-Modificari tehnice : schimbat Furnizorul (marca ) unitatilor ; durabilizat reglajele ;plicarea
diagnosticarii si gasirea remediilor cele mai bune in cazul probemelor repetitivev ;
-Modificari de natura organizatorica : extinderea supravegherii ; fise de automentenanta *; dispunerea
de reguli de conduita .
-Introducerea de actiuni preventive pentru defectele repetitive .
Pe termen lung Mentenanta Productiva Totala (TPM) este o buna solutie in rezolvarea problemei
microdefectarilor .
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* fise de automentenanta : transferarea progresiva de sarcini repetitive simple ,ce tin de mentenanta, catre
operatorii de productie care sunt solicuitati sa intervina in cazl micilor defectari ,dereglaje ,defecte ,etc.

58

NMTTR
Sau
NMTA

8,75 ore

25,1
%
18,9 %

8 ore

Indisponibilitate
TTR sau
TA =1ora

DIAGRAMA 1 in NT
(caracterizeaza indisponibilitatea )

K Unitati
E

N
14

DIAGRAMA 2 in N
(caracterizeaza non-fiabilitatea)

Numar de opriri

N=1 oprire
K Unitati

E
MTTR
Sau
MTA

Nonmentabilitate

B
1,8h

1,7h

1h

1
MTTR=1 ora

1h

DIAGRAMA 3 in T
(caracterizeaza non mentenabilitatea )

0,6
6

K Unitati
E

Fig.2.8.Diagramele Pareto in NT
Diagrama 3 in T

Obiectiv : ameliorarea mentenabilitatii si logisticii in ceea ce priveste defectarile << durabile >>.
In cazul unitatilor B si A avem de-a face cu defectari << durabile >>.
59

Actiuni ameliorative
Imbunatatirea mentenabilitatii tine in primul rand de conceptie , dar in cazul microdefectarilor trebuie
actionat si in zona mentenantei dupa cum urmeaza:
-pregatirea mai buna a interventiilor ( game de interventii , utilaje ,testere , mijloace de deplasare la
interventie la dispozitie )
-asigurarea de module de scimb interschimbabile ;
-imbunatatirea logisticii(mijloace si ilocuiri dsponibile );
- imbunatatirea pregatirii si eficientei tehnicienilor ,personalului in general , antrenat in realizarea
efectiva a mentenantei .
NOTA . Este mai eficace sa se evite aparitia unei defectari accidentale decat reducerea timpului
indisponibilitatii in caz de defectare .
2.4. Controlul nedistructiv al echipamentelor statice .
In categoria echipamentelor clasificate ca ,, statice sunt incluse cazanele , rezervoarele,tevile,
cisternele ,filtrele electrice ,silozurile ,uscatoarele ,etc.
Metodele de control (de investigare ) nedistructinv (CND) ale unor astfel de echipamente sunt in mare
masura reglementate .Metodele sunt insa utilizabile si in cazul investigarii diagnosticarii unor module
componente ale echipamentelor dinamice , module utilizate ca aparate sub presiune sau ca subamnsamble
ale instalatiilor de ridicat .
Particularitati ale echipamentelor statice .
-nu beneficiaza intodeauna de redondanta , defectarea lor determinand oprirea proceselor de productie ;
este cazul ,de exemplu ,al filtrelor fabricilor de ciment , al uscatoarelor din industria materialelor de
constructii , a unor cazane de abur sau alte fluide sub presiune,etc.;
- timpii de indisponibilitate in caz de defectare sunt in general mari deoarece includ operatii prealabile de
acces (racire ,esafodari ,deschideri , etc. ),de securitate (izolari ,degazari , sprijiniri ,etc.) , de control
inainte de livrare a aparatelor (teste , incercari ,probe etc.)
-degradarile sunt in general lente si se manifesta putin ca fenomene usor detectabile , de regula foarte
tarziu intr-o forma grava si spectaculara :explozii ,foc ,etc.
contin ,
-prin faptul ca in general sunt periculoase ele trebuie sa satisfaca unele cerinte reglementate , prezentand
unele riscuri pentru personal si /sau mediul inconjurator
-sunt construite , in general ,din materiale metalice ;
-investigatiile sunt in general <<ne-distructive >> , fiind posibila prelevarea de esantioane de material fara
sa fie atacata structura ;
- in cazul interventiilor este posibila oprirea echipametului sau nu ;
- in cazul in care se impune oprirea echipamentului ,interventiile vor fi programate la momente
oportune(in general sezoniere , stocuri maxime ,etc. ); mijloacele de interventie trebuiesc judicios alese ;
masurarile ,vizitele si controalele implica un plan de inspectie optimizat ;
Dosarul tehnic al echipamentelor sub presiune sau al instalatiilor de ridicat .
Conform reglematarilor sarcina realizarii acestui dosar apartine constructorului .
Dosarul trebuie sa contina cel putin :
60

-Proiectul de detaliu al instalatiei si notele de calcul ale constructorului ( sau elaborate sub
responsabilitatea sa de catre un atelier de proiectare extern);
-Descrierea detaliata a materialelor utilizate cu justificarea si certificatele de origine (de calitate )ale
furnizorului
-Modul de asmblare ale elementelor (suduri ,tratamente ,etc.),cu procedurile si conditiile de executare ;
-Natura controalelor efectuate (distructive si nedistructive )si certificatele corespondente ;
-Certificatele de vizita inaintea incercarilor ,stabilite de constructor ;
-Procesul verbal al probelor stabilit de autoritatea competenta ( in Romania ISCIR ,Registru Naval ,etc.)
-Alte documente precizate de autoritatile competente .
Cauzele degradarii.
In conditiile in care materialele utilizate sunt metalice , cauzele degradarii sunt multiple :
-Defectele de constructie (forjare ,sudare ,etc.)nendedectate la diferite teste si inainte de receptie .
-Diferente intre conditiile de service prevazute si cele reale Aici putem consemna :
-natura si caracteristicile fluidelor stocate sau vehiculate , caracteristicile lor corozive si /sau erozive,
conditiile de presiune ,temperatura ,debite ,viteza liniara , etc.;
-mediul ambiant(temperatura ,unmiditate ,corozivitate ,vibratii, etc.;
....................................................
-Imbatrinirea (naturala sau prematura )Motivele pot fi numeroase din care enumeram :coroziunea (mediu
acid ,fisurant ,galvanic,etc.)eroziunea ,abraziunea ,oboseala ,fragilizarea ,fluajul ,flambajul ,etc.,
NOTA.
Multe din cauze actioneaza concomitent .
Unele fenomene cunoscute fac obiectul controalelor particulare :esantioane introduse in ambianta
destructiva ca ,de exemplu , jojele pentru masurarea PH ului ,etc.
Moduri de degradare
Ne vom limita la citeva clasice .
-Rupturile fragile sunt cele mai periculoase .Apar in zone subtiri sau cu concentraori de tensiuni ,sau cu
heterogenitate metalurgica ;
-Rupturile locale de tip <<ductil >> determinate de deformarile plastice sau de fluaj ;
-Fisurarile aparute in zonele cu concentratori,prin oboseala sau eforturi alternante sau prin fluaj.;
-Fragilizarile sub diferite forme ;.
-Anomaliile sudurilor .
Prepararea CND
Ratiunile urmaririi starii unui material sunt multiple .Esentiale sunt urmatoarele :
-Respectarea reglementarilor .Acestea uu fost emise in scopuri de seciuritate si de protejare a mediului .
-Asigurarea securitatii bunurilor .a persoanelor si protejarea mediului .
- Planificarea actiunilor de mentenanta la momentele oportune
Obligatiile reglementate care justifica interventia <<controlului nedistructiv>> :
-inventarul echipamentelor cu risc si /sau supuse reglementarilor ;
61

-analiza modurilor de defectare ;

-verificarea conformitatii materialelor cu conditiile specifice ;
-alegerea judicioasa a mijloacelor CND conform riscurilor prezentate ;
-construirea unui plan de inspectie integrat respectand legislatia si necesitatea sigurantei in
functionare si a productivitatii.
Inspectia trebuie sa permita dupa punerea in functiune a instalatiilor si echipamentelor :
-detectarea defectelor si degradarilor latente :localizare ,identificarea naturii, dimensionarile .aprecierea
gravuitatii si a riscurilor ulterioare ;
-luarea masurilor de preventie intre urmarire atenta si reparatie ,prevederea unor modificari
ulterioare ,completate cu proceduri ,certificari ,etc. ;
-asigurarea returului experientei interne (feedback-ul );
Aplicarea reglementarilor
Reglementari prin acte legislative sunt pentru :
-generatoarele si recipientii de vapori ;
-aparatele sub presiune de gaz ;
-canalizarile .
Vizitele , controalele ,masurarile ,testele ,epruvetele sunt prescrise prin aceste acte .Ele au ca scop evitarea
accidentelor ,protejarea actorilor si a mediului .
Responsabilitatea civila a sefului intreprinderii precum si responsabilitatea penala a acestuia sunt stabilite
prin text de lege in caz de nerespectare a reglementarilor ..
Metodele CND
Metodele cele mai frecvente( Tabelul 2.4.):Examenul senzorial ,Endoscopia ,Controlul etansietatii
,Epruvetele ,Controale dimensionale ,Masurarea duritatii ,Ultrasunetele ,Radiografia ,Magnetoscopia
,Termografia in inflarosu ,Control autovizual automat ,Sistemele profilometrice cu laser ,Emisiile
acustice ,Analiza esantioanelor ,Masurarea tensiunilor interne ale structurilor ,Identificarea materialelor
etc
.
Tabelul 2.4
METODA

UTILIZARE *

OBIECTIV

2 3

5 6

10

Controlul starii generale(vizual ,miros ,contact ,auz)

Completarea inspectiei vizuale in zone inaccesibile
Punerea in evidenta a pierderilior de fluide

x
x
x

x x
x x

x
x

x x
x x
x

x
x

x
x

x
x
x

x
x

Incercari

Controlul conservarii integritatii structurii sub o

presiune data

x x

Controale
dimensionale

Controlul conformitatii si integritatii structurilor si elementelor acestora .

x x

x x

Masurarea duritatii
Ultrasunete
Radiografia

Controlul caracteristici lor materialelor

Localizarea si masurarea eroziunii si coroziunii
Localizarea eroziunii /coroziunii, controlul
sudurilor
Materializarea si vizualizarea defectelor
materialelor magnetice
Detectarea defectelor si pierderilor calorice

x
x
x

x x
x x

x
x
x

x
x x
x x

x x

x x

Controlul tensiunilor interne

x x

Examen senzorial
Endoscopie
Controlul etansietatii

Magnetoscopia
Termografia in
infrarosu
Masurarea tensiunilor

X
X
X

x x
x

x
x
62

Identificarea materialelor

Verificarea naturii materialelor

x x

Vezi Tabelul 6

Tabelul 2.5
1
2
3
4
5

Stare generala
Coroziune generalizata
Coroziune localizata
Eroziune prin efect hidraulic
Efecte termice

Utilizare
6
7
8
9
10

Izolatii refactare
Izolatii calorice
Protectie (vopsire )
Pierderi de fluide
Reglementari

2.5. Controlul echipamentelor dinamice .

In cazul echipamentelor dinamice defectarile sunt determinate :
-

fie de defectarile componentelor ;

fie de efectul mutual al pieselor in miscare .

In primul caz metodele de supraveghere sunt asemanatoare CND al echipamentelor statice si sunt
asociate tribologiei In mod deosebit supravegherea presupune utilizare metodelor prezentate in Tabelul 2.4
In al doilea caz este necesara .DETECTAREA SIMTOMELOR .
Simptomul prezent practic la toate echipamentele dinamice sunt vibratiile. FOARTE RAR INTALNIM
CAZURI IN CARE INCALZIRILE ,UZURA SAU DEPLASAREA UNOR COMPONENTE ALE
ingrijiECHIPAMENTELOR DINAMICE NU SUNT INSOTITE DE VIBRATII .

SUPRAVEGHEREA VIBRATORIE permite in cele mai multe cazuri diagnosticarea completa a

echipamentelor dinamice .
Supravegherea vibratorie a echipamentelor dinamice
Surse de vibratii.
Cauzele sunt multiple , fie un montaj neingrijit fie exploatarea .
Defecte de Montaj :
-Dezechilibrarile pieelor in miscare de rotatie ;
-Dezalinierea componentelor cuplate ;
-Deformarea mecanica a componentelor ;
-Strangerile necorespunzatoare ;.
-Interferenta si rezonanta intre echipamentele vecine .
Degradari ca urmare a exploatarii:
-Uzura pieselor in contact si in special :angrenajele ,transmisiiled cu curele sau lanturi , lagarele ,etc.;
-Instabilitatea fluidelor vehiculate ( pompajul ,cavitatia , ..)
-Eforturile aerodinamice ;
-Efectele electromagnetice ;
63

-Efectele hidraulice ale lubrifiantilor .

Caracteristicile vibratiilor :
Vibratia (NE 90-001 ) : o variatie in timp a unei marimi caracteristice a miscarii sau pozitiei unui sistem
mecanic atunci cand marimea este alternativ mai mare sau mai mica decat io valoare medie sau de
referinta ..
In dignosticare prezinta interes fenomenele periodice mai mult sau mai putin complexe , ca de exemplu
miscarea sinusoidala de forma :
x=a sin t
unde a ete valoarea maxima sau amplitudinea functiei x iar este pulsatia [rad./s ]
Miscarea sinusoidala este definita prin : frecventa f , pulsatia = 2/ t , perioada T =1/f si
amplitudinea a in raport cu pozitia de echilibru si faza deplasarii , vitezei si acceleratiei .
NOTA .
- Deplasarea , viteza si acceleratia sunt legate intre ele pri derivate succesive ;
- Vibratia periodica a unei masin rotitoare este ,de regula , rezultatul compunerii a doua sau mai
multor frecvente ( din care una este cea proprie de rotatie a masinii ).
Mediul masinii .
Comportamentul vibrator si mai general dinamic al unei masini depinde fortuit de mediul sau .
Mediul poate fi :
-activ : alimentarea cu energie ,procedeee , surse exterioare (masini si instalatii vecine ); Acest mediu
are influenta asupra fortelor interne ale masinii ca re sunt modulate( modificate ) de fortele exterioare ,
afectindu-i comportamentul ;
-pasiv : compus din elemente si structuri (structura suport , legaturi , fundatie ), elemente adaugate
(tevi , rezervoare ,etc.:) a caror legatura cu masina afecteaza transferul vibrator .
Captarea si prelucrarea informatiilor .
Lantul de masura a vibratiilor mecanice ale masinilor este prezentat in Fig.2.9.

ANALIZA
SEMNALELOR
STRUCTURA
(MASINA )
IN
VIBRATIE

PRELUAREA
SI TRADUCEREA
SEMNALELOR

PRELUCRAREA
SEMNALELOR

INREGISTRARE

INMAGAZINARE

VIZUALIZARE

PRELUCRAREA
INREGISTRARII

CALCULATOR

INTERPRETAREA
REZULTATELOR

Fig.2.9.Lantul de masura a vibratiilor

De la masina care este supusa supra.vegherii , miscarea vibratorie este preluata de un CAPTOR DE
VIBRATII car produce un semnal electric , semnal care este transmis APARATURII DE PRELUCRARE
SI ANALIZA . Aceste aparate il amplifica la o valoare impusa de inregistrare si fac extragerea acelor
64

marimi care prezinta interes petru cel care face analiza . Dupa operatiile de prelucrare si analiza,semnalele
sunt ,fie inrgistrate de un INREGISTRATOR X-Y , fie masurate cu ajutorul unor APARATE CU CITIRE
DIRECTA .
Inregistrarea informatiei poate fi inlocuita cu inmagazinara acesteia de catre un CALCULATOR ,
in ambele cazuri urmand INTERPPRETAREA FINALA A REZULTATELOR .
NOTA .
-In activitatea de diagnosticare intalnim situatii in care toata structura lantuluin este concentrata intr-o
singura unitate .
-Captorul de masurat vibratii include TRADUCTORUL care realizeaza\ conversia variatiei marimii
mecanice (deplasare , viteza , acceleratie ) in variatia unei marimi electrice
-Locul de masurare a vibratiilor se alege in asa fel incat captorul sa fie capabil sa urmareasca precis
miscarea elementului de care este fixat si sa nu o influentezca semnificativ .Atentie trebuie acoradata si
cablului de conexiune astfel incat sa nu avem scurgeri la masa .
Nivele de investigatie .
-Masurare la nivelul global care permite calificarea starii generale a echipamentuluin , comparand
valorile obtinute cu cele normate sau obtinute in masur ri anterioare ;
-Analiza spectrala care permite diagnosticarea originii defectelor precum si urmarirea evolutiei functie de
timp .
Pimul nivel , cel al masurarilor la nivel global , presupune masurarea deplasarilor ( frcvente joase in
gama 0-200 Hz.ca in cazul dezechilibrarilor sau batailor0 , a vitezelor ( frecvente medii in gama 0100Hz. ,c a in cazul socurilor , dezalinierelor , dezechilibrarilior etc.,) sau a acceleratiilor ( fre cvente
inalte in gama 0-10.00 Hz. , ca in cazul rulmentilor , angrenajelor , turbulentelor etc. ).
Masurarea celor trei parametrii permite aprecierea starii generale a masinii , prin punerea in evidenta a
evolutiilor semnificative ale unei degradari sau prin compararea parametrilor masurati cu pragurile impuse
acestora prin diverse norme.
Diagnosticarea prin analiza spectrala are la baza identificarea frecventei generate de un fenomen
mecanic , aceasta permitanad localizarea defectelor ( Folosind Transformata Fourier se tansforma
semnalul vibrator intr-un spectru de frecvente care ,grafic ,etaleazea amplitudinile fiecarei frecvente )
Exemple de diagnosticare vibratorie
Exemplul 1. Masurare la nivel global .Curba de tendinta
Curba de tendinta reprezentare grafica care usureaza detectarea defectelor prin urmarirea grafica a unui
parametru..
In Fig 2.10 este prezentat un exemplu de urmarire periodica a unei masurari globale la lagarul unui
ventilator .Este vorba de evolutia unui indicator scalar viteza vibratiei in mm/s masurata pe doua
directii radiale ortogonale ba de tendinta
65

mm/s

Pragul admisibil

rodaj

Deectarea masinii
Efectuarea reparatiei

S-a decis reparatia

Pragul de alarma
Directia radial
orizontala
Directia radial verticala

Timpul
2 luni
Fig.2.10.Curba de tendinta
Exemplul 2.Analiza spectrala in cazul unui rulment
In Fig.2.11 este prezentat Lantul de masura in cazul Supravregherii continue a unui rulment radial
cu bile folosit ca lagar in cazul unei masini.

ACCELOREMETRU

AMPLIFICATOR
DE INTRARE
INTEGRATOR

FILTRU

DETECTOR
DE NIVEL

Fig.6.1.Supraveghere continua a unu

Fig. 2.11
Supravegherea continua a unui rulment

rulment

Cu ajutorul unui demodulator s-a obtinut Spectrul de frecvente din Fig 2.12.

66

mg

1-inel exterior
2-inel interior
3-bilele
4-colivia
Frecventa

Fig.2.12.Spectrul de frecvente al rulmentului

NOTA . CelE patru virfuri semnifica PREZENTA unor defecte la toate cele 4 elemente ale rulmentului .
CAPITOLUL 3: MODERNIZAREA CENTRALELOR DE BETON
Analiznd starea tehnic i performanele centralelor de beton din Romnia, se constat c n
prezent se afl n exploatare un numr mare de centrale de beton vechi, cu comand manual, care nu
asigur prepararea unor betoane de calitate, care s satisfac cerinele impuse de normativele n vigoare,
datorit unor erori mari de dozare i datorit stabilirii subiective a timpului de malaxare de ctre operator.
De asemenea aceste centrale prezint neconformiti privind protecia sntii i vieii oamenilor,
neconformiti privind protecia mediului i determin cheltuieli de mentenan ridicate.
Se pune problema modernizrii tehnologiei i a echipamentelor centralelor de beton, astfel nct s se
asigure:
- controlul permanent al calitii betonului preparat de-a lungul fluxului tehnologic (att n faza de
dozare a componenilor betonului, ct i n faza de amestecare);
- creterea productivitii prin reducerea ciclului de lucru, aplicnd principiul simultaneitii
tehnologice (suprapunerea unor operaii) i eliminnd timpii de staionare;
- capacitatea de a executa ntreaga gam de clase de betoane, inclusiv betoane cu aditivi;
- reducerea consumurilor de energie, de materii prime i de manoper n vederea minimizrii
costurilor.
3.1.Cerine ce trebuie ndeplinite de centralele de beton moderne
Centralele de beton moderne trebuie s satisfac cerinele tuturor clienilor privind tipul,
capacitatea i mobilitatea centralei, precum i cerine privind calitatea betonului preparat, preul de cost,
ntreinerea uoar a echipamentelor i o durabilitate corespunztoare.
Sunt necesare att centrale de beton ntr-o singur treapt, centrale stationare de mare
productivitate (fig.3.1), ct i centrale n dou trepte cu nlime redus cu depozit de agregate n stea dotat
cu draglin (fig.3.2a) sau cu depozit de agregate cu buncre n linie (fig.3.2b)
Pentru a obine caracteristicile prescrise ale betonului, se impun cerine att pentru materialele componente
(ciment, agregate, ap, aditivi, adaosuri), ct i cerine pentru echipamentele utilizate la prepararea,
transportul i punerea n oper a betonului.

67

Fig.5.1
Fig.5.2
Centralele de beton trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
a)Cerine privind dozarea componentelor
Toleranele de dozare ale materialelor componente nu trebuie s depeasc limitele date n tabelul 3.1
(toleranele din tabelul 3.1 se aplic la arj)
Tabelul 3.1
Materiale componente
Tolerane
Ciment
3% din cantitatea
Ap
cerut
Toate agregatele
Adaosuri utilizate n cantitate > 5% din masa cimentului
Aditivi i adaosuri utilizate n cantitate 5% din masa
5% din cantitatea
cimentului
cerut
NOT - Tolerana este diferenta dintre valoarea de referin i valoarea msurat
Cimentul i agregatele trebuie dozate gravimetric, utiliznd dozatoare de precizie ridicat, cu celule de
cntrire prevzute cu traductoare tensometrice.
Centrala de beton trebuie prevzut i cu instalaii pentru dozarea aditivilor, care la centralele de beton
automate trebuie s se integreze n sistemul de comand automat
b)Cerine privind malaxarea (realizarea unui amestec omogen n timp scurt)
Malaxoarele trebuie s fie capabile s asigure un amestec omogen al materialelor componente i o
consisten uniform a betonului ntr-un timp scurt. De aceea centralele de beton moderne sunt dotate, de
regul, cu malaxoare cu amestecare forat, pentru a se obine cu o productivitate ridicat betoane de
calitate pentru ntreaga gam de clase de rezisten i de consisten.
c)Cerine privind sistemul de comand
O cerin de baz a centralelor de beton moderne este comanda automat asistat de calculator a procesului
de preparare a betonului, sistem care permite i monitorizarea acestui proces. Pentru ndeplinirea acestei
cerine centrala de beton trebuie dotat cu senzori de cntrire, senzori de umiditate a agregatelor, senzori
68

pentru indicarea consistenei betonului, precum i limitatori de curs. De asemenea instalaia pneumatic i
hidraulic trebuie prevzut cu distribuitoare electromagnetice
d)Dotarea centralei de beton cu instalaie de nclzire a agregatelor i a apei pentru prepararea betonului pe
timp friguros;
e)Fiabilitatea elementelor mecanice, electrice, electronice trebuie s fie bun n condiiile grele de lucru ale
centralelor de beton (praf, vibraii, intemperii) pentru a se asigura un grad de disponibilitate ridicat;
f)Componentele centralei trebuie s se afle ntr-o stare tehnic bun, asigurat printr-o mentenan
corespunztoare, conform cu reglementrile n vigoare;
g)n cazul centralelor de beton, care periodic trebuie mutate pe diferite amplasamente, se impune i
cerina posibilitii de transport a centralei de beton cu cheltuieli reduse.
n acest scop centrala se execut din elemente demontabile, care nu trebuie s depeasc gabaritele
admise la transportul rutier (fig.3.3) i pe calea ferat. Se recomand realizarea centralei din
subansambluri avnd dimensiuni, greuti i sisteme de manipulare, fixare i depozitare similare cu
containerele tipizate (fig.3.4 a, b).

a)

Fig.3.3
b)
Fig.3.4
h)Pe lng cerinele legate de capabilitatea centralei de a produce un beton de calitate ridicat, se impun i
cerine privind protecia mediului i reciclarea materialelor.
n afar de msurile ce se iau la echipamentele de depozitare, transport i dozare a cimentului pentru
eliminarea emisiilor de praf, la centralele de beton moderne se iau msuri contra polurii i la malaxor,
prevzndu-se burdufuri la gurile de ncrcare (fig.3.5), precum i o instalaie cu ventilator i filtru de praf
(fig.3.6), care produce o mic depresiune n malaxor la ncrcarea acestuia i garanteaz ieirea n
atmosfer a aerului fr praf.

69

Fig.3.5

Fig.3.6

Pentru recuperarea materialelor din apa de splare a autobetonierelor, pompelor de beton i a altor
echipamente, firma Liebherr a realizat instalaii de reciclare cu melc tip LRS (fig.3.7), precum i instalaii
de reciclare cu tambur tip LRT (fig.3.8). Aceste instalaii separ particolele mai mari de agregate din apa
de splare, iar particolele mai fine se separ n bazine decantoare.

Fig.3.7
Fig.3.8
i)Cerine privind sigurana n exploatare a echipamentelor centralei de beton pentru asigurarea proteciei
vieii i sntii oamenilor
ndeplinirea cerinelor de mai sus determin realizarea unui beton de nalt calitate cu indici superiori de
productivitate i eficien i cu ndeplinirea cerinelor de securitate i de protecie a mediului.
3.2.Sisteme moderne de comand i monitorizare a centralelor de beton
mbuntirea calitii betonului preparat n centrale de beton i controlul permanent al calitii se pot
realiza prin automatizarea centralelor de beton, nlocuind sistemul de comand manual i implementnd
un sistem de comand i control asistat de calculator, sistem care poate asigura i monitorizarea procesului
de preparare a betonului, precum i gestiunea resurselor.
Monitorizarea informaiilor privind calitatea betonului preparat este util att productorului de beton, n
scopul urmririi nivelului de calitate a betonului livrat, ct i beneficiarului pentru verificarea calitii
lucrrilor de construcii realizate.

70

Utiliznd centrale de beton automate se asigur controlul permanent al calitii betonului preparat de-a
lungul fluxului tehnologic, att n faza de dozare a componentelor betonului, ct i n faza de
amestecare.De asemenea se asigur:
- creterea productivitii prin reducerea ciclului de lucru;
- realizarea unei dozri foarte precise a componentelor betonului;
- posibilitatea coreciei automate a cantitii de ap i agregate funcie de umiditatea natural a
agregatelor;
- vizualizarea strii sistemului tehnologic pe ecranul monitorului i semnalarea rapid a abaterilor
tehnologice i de calitate;
- controlul automat al timpului de malaxare, nlturndu-se subiectivismul operatorului n aprecierea
duratei necesare de malaxare;
- reducerea consumului de ciment datorit dozrii precise i meninerii constante a raportului
ap/ciment;
- contorizarea cantitilor de beton livrate pe mrci i beneficiari, precum i a cantitilor de materii
prime consumate pe o anumit perioad.
Ca urmare a ndeplinirii cerinelor menionate mai sus, la central se va prepara un beton cu
caracteristicile prescrise (clasa de consisten, coninutul de ciment, raportul ap- ciment, coninutul de aer,
rezistena la compresiune, masa volumic, rezistena la penetrarea apei), asigurndu-se n acelai timp
protecia omului i a mediului, precum i indicatori economici superiori.
3.2.1. Cerine pentru sistemul de comand i monitorizare al centralelor de beton
Sistemul de comand i monitorizare trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine n vederea mbuntirii
calitii betonului preparat:
a)automatizarea ntregului ciclu de lucru (dozarea agregatelor, cimentului, apei i aditivilor, malaxarea,
descrcarea betonului)
b)realizarea unei caliti ridicate i constante a betonului preparat prin:
b1)dozarea precis automat a componentelor betonului prin:
-procesarea continu a semnalelor primite de la celulele de cntrire i de la senzorii de umiditate (sau
de la sistemele automate de msur a umiditii agregatelor) i elaborarea comenzilor corespunztoare
pentru acionarea sistemelor de alimentare i de golire a dozatoarelor;
-dozarea automat a aditivilor integrat n sistemul de comand automat al centralei de beton;
-posibilitatea coreciei erorilor de dozare de la o arj de beton la alta;
-controlul permanent al dozrii prin nregistrarea la imprimant att a reetei prescrise, ct i a reetei
realizate.
b2)controlul timpului de malaxare;
b3)posibilitatea de corecie a reetei funcie de curba granulometric real a agregatelor,
stabilit de laborator, precum i funcie de umiditatea nisipului.
c) posibilitatea de supraveghere a procesului :
-prin terminalul sistemului aflat la panoul de comand de la centrala de beton;
-pe panoul sinoptic de la pupitrul de comand;
-pe ecranul monitorului aflat n camera de comand.
d)selectarea reetelor i introducerea prin comenzi de la tastatur a unor date (reete noi, numrul de arje,
timpul de malaxare, timpul de golire a malaxorului, specificarea tipului de ciment i de aditiv)
e) crearea bazei de date pentru centrala de beton, ceea ce permite:
-ntocmirea de rapoarte privind activitatea centralei de beton;
-gestionarea consumurilor de materiale i a cantitilor de beton livrate;
-eliberarea bonului de livrare pentru betonul preparat.
f) flexibilitatea sistemului de monitorizare (posibilitatea implementrii sistemului pe diferite centrale de
beton cu modificri minime )
g) fiabilitate ridicat n condiiile de mediu existente la centralele de beton
71

h) posibilitatea de executare a comenzii manuale n caz de necesitate;

i) alarmarea n cazul unor defeciuni;
j) realizarea autotestrii i a testrii metrologice;
k) posibilitatea de monitorizare de la un post central a dou sau mai multe centrale de beton i crearea unei
baze de date comune;
l) posibilitatea legrii n reea a calculatorului centralei cu alte calculatoare, inclusiv cu conducerea firmei,
contabilitatea, depozitele de materiale, cu alte centrale, cu laboratorul pentru ncercarea betonului i
posibilitatea de dirijare a datelor la un post central de monitorizare.
3.2.2.Pri componente ale sistemelor de comand i monitorizare a centralelor de beton
n figura 3.10 se indic schema tehnologic a unei centrale de beton n dou trepte, cu comand automat,
iar n figura 3.11 prile componente ale sistemului de comand automat asistat de calculator, care asigur
monitorizarea procesului de preparare a betonului n centrala de beton.

Fig.3.10. Fluxul tehnologic al centralei de beton cu comand automat

S1 S4 - depozite de consum agregate (4 sorturi); CA cup de agregate mobil; DAG dozator
gravimetric agregate; CR cale de rulare pentru cupa de agregate; T troliu pentru manevrarea cupei de
agregate; SC siloz ciment; TC transportor elicoidal pentru ciment; DC- dozator gravimetric ciment;
DA - dozator gravimetric ap; AD recipient dozare aditiv; PA pomp golire aditiv; AP automat
programabil; M malaxor; L1 L4 - semnale de la limitatoare de curs (L1 pentru poziia inferioar a
cupei de agregate; L2 - pentru poziia superioar a cupei de agregate; L3 pentru poziia nchis a clapetei
de descrcare a malaxorului; L4 - pentru poziia deschis a clapetei de descrcare a malaxorului); D1 D3
semnale doze tensometrice pentru cntrire agregate, ciment, respectiv ap; C1 C4 comenzi pentru
deschidere clapete de descrcare agregate; C5, C6 comenzi pentru motorul electric al troliului (ridicare,
coborre cup agregate); C7 comand motor transportor ciment; C8 comand clapet golire buncr
dozator ciment; C9, C10 comenzi ventile ncrcare i golire dozator ap; C11 comand motor pomp
aditiv: C12 comand clapet golire malaxor.
Sistemul de monitorizare a preparrii betonului este format din dou subsisteme cu posibilitatea de
comunicare bidirecional ntre acestea (fig.3.12):
72

a)sistem de comand montat pe centrala de beton, bazat pe automat programabil, care asigur comanda
automat a procesului de dozare i malaxare;
b)calculator PC i imprimant montate ntr-o cabin separat de central, n care trebuie s se asigure
condiii de mediu corespunztoare; calculatorul realizeaz i gestiunea consumului de resurse, respectiv
agregate, ciment, ap, aditivi, precum i gestiunea betonului livrat ( cantiti pe clase de beton i
beneficiari).

73

Instalaie
automat de
dozare a
aditivilor

Sistem de msurare
continu a umiditii
agregatelor cu senzori de
umiditate

Sistem de msurare
continu a puterii
efective a motorului
malaxorului

Celule de cntrire cu
doze tensometrice

Sistem
pentru
comanda
procesului
tehnologic

Indicatoare de
stare (limitatoare
de curs,
indicatoare
dede
Semnale de intrare
nivel)

Semnale de intrare dela indicatoarele

de stare
Sistem de

la celulele de cntrire
i de la umidimetru

supraveghere,
redactare rapoarte
pentru
i gestiunea resurselor

Modul
intrri analogice

Dulap cu relee
pentru comanda
echipamentelor
centralei

Unitate de baz
(automat programabil PLC)

Adaptor
conectare

Sistem flexibil de
Terminal
monitorizare

Instalaie
electric
Instalaie
pneumatic

cu display
i tastatur

Alimentare
e

Sistem ctre
de
Comenzi
comunicaie
echipamentele
(reea local ,
centralei
modem etc.)

Selectare reete
Introducere date

Afiare
date
b
Legtur la
reea i
Fig.5.11. Prile componente ale sistemului de comand
control automat asistat de calculator, pentru centrala de
beton
Calculator PC
Baz
de
date
Tastatur

Introducere date
Solicitare rapoarte

Monitor

Afiare date i rapoarte

Schema centralei

Imprimant

Rapoarte privind
consumurile i producia
Avize de expediie

Fig.5.12. Schema bloc simplificat a sistemului de monitorizare cu subsistemele

componente

74

Sistemul de comand i monitorizare a preparrii betonului n centrale de beton se bazeaz pe un automat

programabil (sau un calculator de proces), care primete semnale de la dozele tensometrice ale cntarelor,
de la limitatoarele de curs i de la umidimetru i emite comenzi pentru echipamentele centralei de beton.
Interfaa dintre automat i operatorul centralei este realizat de ctre un terminal prevzut cu ecran i
tastatur, instalat la pupitrul de comand.
n figura 3.13 se indic o schem bloc simplificat a sistemului.
LB

CB

PC
PCD
I

Tm
O.C

Im

OCD
Fig.3.13. Schema bloc simplificat a sistemului de comand i monitorizare a preparrii
betonului pentru o centrale de beton
PCD pupitrul de comand al centralei de beton (cu automat programabil); PC- calculator;
CB centrala de beton; I semnale de intrare de la dozele tensometrice ale cntarelor i
de la indicatorii de stare (limitatori de curs) ai componentelor centralei; C semnale de
ieire (comenzi ) de la pupitrul de comand ctre central; Tm- terminalul grafic
operaional de la pupitrul de comand; OC operatorul de la pupitrul de comand; LB
legtur bidirecional ntre calculator i automatul programabil , care comand centrala; T
tastatur; M- monitor; Im imprimant; OCD operatorul de la camera de comand.

Calculatorul din camera de comand asigur vizualizarea procesului de fabricare a betonului, precum i
introducerea datelor pentru prepararea betonului n regim automat, fiind conectat cu automatul
programabil. De asemenea calculatorul asigur crearea bazei de date, n care se introduc reetele de beton,
precum i principalele date privind funcionarea centralei, pe baza crora se redacteaz rapoartele i
formularele. Foarte util pentru controlul procesului de preparare a betonului este i tiprirea la imprimanta
sistemului a cantitilor de materiale dozate, comparativ cu reeta prescris pentru fiecare arj de beton.
n fig.3.14 se prezint schema sistemului integrat pentru controlul procesului de fabricaie i pentru
procesarea datelor, sistemul MPS cu microprocesor realizat de firma Liebherr.
Unitatea central se instaleaz ntr-o ncpere cu aer condiionat, izolat de praf, zgomot i vibraii
(fig.3.15 ).
Aparatajul instalat n centrala de beton (fig. 3.16), denumit Litronic BCS, asigur comanda automat a
echipamentelor de dozare i malaxare pe baza informaiilor primite de la dozele tensometrice i de la
indicatorii de stare ai centralei, realiznd toate funciile centralei.

75

Fig.3.14.Sistemul de comand MPS (Liebherr)

1-panoul de comand i control cu microprocesor; 2-tastatur pentru introducerea reetelor i setarea unor
parametri ai centralei; 3-unitate de comand la tensiune ridicat a echipamentelor centralei; 4-sistem de
transmitere a datelor la distan (legare la reea); 5-monitor i tastatur pentru redactarea textelor; 6monitorul centralei; 7-monitor de lucru; 8-imprimant pentru avizele de livrare; 9-imprimant pentru
nregistrarea principalelor date n timpul funcionrii centralei de beton; 10-nregistrarea unor date pe
suport magnetic (dischete, CD etc.)
Sistemul Litronic BCS este prevzut cu memorie pentru stocarea reetelor (peste 100 de reete), a
comenzilor de beton, a clienilor, a autobetonierelor etc. De asemenea sistemul are tastatur i display
(fig.3.17), realiznd astfel interfaa cu operatorul centralei. Sistemul transmite comenzile la releele
distribuitoarelor electropneumatice pentru nchiderea i deschiderea clapetelor, pentru acionarea
vibratoarelor etc. Dulapul cu aparatajul de for i comand se afl n imediata apropiere a sistemului
automat BCS (fig. 3.16).

76

Fig.3.15.Camera de comand a unei centrale de beton dotate cu sistem Litronic MPS

Fig.3.16.Aparatajul de comand i control instalat n centrala de beton (Litronic BCS)

Reeaua local MPS se poate conecta la sistemele de comunicaii la distan existente, asigurnd printre
altele operaii ca: comunicare cu alte centrale de beton ale firmei i cu conducerea firmei, updatare
software pentru sistemul de comand al centralei, executare diagnoz de la distan prin legtura cu firma
de service, comanda centralei de la distan i alte operaii executate de la distan (fig.3.18).

77

Fig.3.17.Interfaa cu operatorul (instalata n centrala de beton vezi fig.3.16)

Fig.3.18.Conectarea sistemului de comanda MPS la sistemele de comunicaie la distan

Sistemul Litronic-MPS II cu microprocessor este un sistem deschis, care permite ncorporarea fr
dificultate a unor dezvoltri hard i software ulterioare. Sistemul este dotat cu dou monitoare, unul pentru
urmrirea procesului tehnologic i cellalt pentru introducerea datelor i ntocmirea rapoartelor statistice
privind activitatea centralei de beton. Se asigur transmiterea datelor ctre conducerea firmei, contabilitate
i laboratorul, care controleaz calitatea betonului. De asemenea comenzile de beton se pot da direct de la
terminale prevzute cu ecran i tastatur, amplasate n punctele de punere n oper a betonului
Pentru primirea comenzilor de beton de la distan, sistemul de control pentru centrala de beton include i
terminale aflate pe antier (remote terminals), denumite Litronic BMS. n acest caz centrala poate lucra
fr personal pe anumite perioade, iar comenzile se fac de ctre operatori aflai pe antier la punctele de
cerere dotate cu BMS (fig.3.19). Sistemul BMS este de asemenea prevzut cu tastatur i display (fig.3.20)
i pna la 32 de astfel de terminale se pot conecta la sistemul de monitorizare al unei centrale de beton.
Astfel Litronic BMS este un sistem care poate prelua mesaje de la pn la 32 de puncte de cerere i le
transmite la sistemul de control al centralei de beton.
78

Fig.3.19

Fig.3.20.Terminal cu tastatur i display conectat la sistemul de comand al centralei de beton (Litronic

BMS).
Programul pentru comanda procesului de preparare a betonului la centrala de beton cuprinde mai multe
subprograme (fig.3.21):
-subprogram de calcul a reetei (inclusiv corecia dinamic, corecia de umiditate i corecia curbei
granulometrice);
-suprogram pentru dozare, care ine seama de semnalele de la celulele tensometrice i de la
limitatoarele de curs ale clapetelor de descrcare ale buncrelor dozatoare;
-subprogram de malaxare (ncrcarea, amestecarea i descrcarea malaxorului).

79

Reeta
selectat

Calcul reet

Corecie de
umiditate

Senzor de

umiditate

Reeta
corectat

Analize
laborator

Corecie
dinamic

Corecia curbei
granulometrice

C1
Limitatoare
de curs

Subprogram
dozare

Celule
tensometrice
Timp de
descrcare a
cupei de agregate

C2
Subprogram
malaxare
(ncrcare,
amestecare,
descrcare)

C3

Limitatoare
de curs
Timpi de malaxare i
golire

Fig. 3.21. Schema general a programului pentru comanda

procesului tehnologic (producere beton) la centrala de beton
C1 comenzi pentru clapetele i ventilele de alimentare a dozatoarelor;
C2 comenzi pentru dispozitivele de golire a dozatoarelor n malaxor;
C3 comenzi pentru clapeta de descrcare ale malaxorului
3.3.Sisteme moderne de dozare
3.3.1.Dozarea principalelor componente (agregate, ciment, ap)
Calitatea betonului depinde n mare msur de precizia de dozare a componentelor betonului, care este
determinat de tipul dozatorului.Avnd n vedere i necesitatea automatizrii i monitorizrii procesului de
preparare a betonului, inclusiv a procesului de dozare, la centralele de beton s-au impus dozatoarele
gravimetrice, care asigur dozarea componentelor prin cntrire. Sunt mult depite sistemele cu comand
manuala cu cntare cu cadran, caz n care precizia de dozare este influenat foarte mult de subiectivismul
i reacia operatorului n momentele de citire a cadranului i de luarea deciziilor pentru deschiderea i
nchiderea ibrelor. De asemenea sunt depite i cntarele cu cadran cu sistem de prescriere prin
microntreruptoare (fig.3.22), precum i alte tipuri de cntare dozatoare cu cadran, deoarece cntrirea cu
astfel de cntare n regim dinamic conduce la o precizie de cntrire sub cea prevzut de reglementrile
tehnice n vigoare (NE-012/1999, SR EN 206-1:2002).

80

Fig.3.22. Cntar cu cadran cu microntreruptoare

Precizia de dozare stabilit de reglementarile tehnice n vigoare (abateri sub 3% la
componentele de baza: agregate, ciment i apa) se poate obine cu indicatoare de greutate cu doze
tensometrice (fig.3.23), integrate n sistemul automat de comanda i monitorizare mpreun cu aparatura
de msurare a umiditii agregatelor.
Semnalul dat de dozele tensometrice este amplificat, filtrat i convertit n semnal digital pentru a-l face apt
de a fi introdus n sistemul automat de comand i monitorizare i poate fi afiat pe un display numeric.
Funcionarea amplificatoarelor pentru dozele tensometrice se bazeaz pe efectul de dezechilibrare a unei
puni de rezistene la aplicarea unei solicitari mecanice asupra acesteia i de amplificare cu foarte mare
precizie a tensiunii rezultate. Tensiunea amplificat se aplica, pe de o parte, unei intrri analogice din
calculatorul industrial sau din automatul programabil, iar pe de alt parte afiorului cu 4 cifre de pe
pupitrul operator. Amplificatoarele pentru dozele tensometrice sunt alimentate de la o surs separat,
astfel nct ele vor funciona i atunci cnd calculatorul industrial este neoperaional. Se asigur, astfel,
vizualizarea indicaiilor cntarelor prin intermediul afioarelor cu 4 cifre i n modul de lucru manual,
indiferent care este starea calculatorului industrial.

Fig.3.23. Suspendarea pe doze tensometrice a buncrului n care se face cntrirea

81

a)doze tensometrice ce lucreaz la ntindere; b) doze tensometrice ce lucreaz la compresiune

Schema bloc pentru un astfel de indicator de greutate electronic, special conceput pentru utilizare la
dozarea componentelor betonului n centrale automate asistate de calculator, se indic n fig.3.24.
Indicatorul digital de greutate pentru msurarea, prelucrarea semnalelor i afiare se compune din
urmtoarele module:
-doz tensometric cu amplificator (celul de cntrire); celula de cntrire este prevzut cu
compensare a temperaturii i cu sistem de calibrare;
-convertor analog digital;
-unitate de baz cu microprocesor special proiectat pentru folosirea pe sisteme cu celule de cntrire cu
traductoare; unitatea de baz convertete semnalul celulei de cntrire ntr-un semnal, care poate fi citit de
calculator;
-memorie non volatil pentru parametrii sistemului i calibrare;
-memorie pentru stocarea unui numr mare de valori ale greutii;
-panou frontal cu display pentru afiare i tastatur;
-adaptor de port serial pentru afiaj ndeprtat sau comunicaie bidirecional cu un calculator de birou
(PC);
-adaptor de port serial pentru printarea datelor cntrite la o imprimant serial;
-convertor digital-analog cu precizie nalt;
-ieiri i intrri cu optocuploare;
-sursa de alimentare cu curent continuu.

Doze
tensometrice

Convertor
digital
analogic

Convertor
analog
numeric

Port serial
pentru
conectare
calculator
PC i
afiare la
distan

Unitate de baz cu
microprocesor i
memorie

Port serial
pentru
conectare
imprimant

Surs de
alimentare

Tastatur

Display
afiare
valori
cntrite

Fig.3.24. Indicator de greutate pentru msurare, prelucrarea semnalelor i afiare

Instrumentul este prevzut cu software pentru toate funciile de msurare, de intrare-ieire i control
automat necesare pentru operatia de cntrire ( pachete software speciale pentru aplicaiile celulei de
cntrire). Setarea unitii se realizeaz de la tastatur.
Trebuie menionat c precizia de dozare este o condiie necesar, dar nu suficient pentru a obine
un amestec de bun calitate. Astfel calitatea amestecului depinde i de ali factori i anume:
-executarea corect a procesului de amestecare n malaxor, asigurndu-se o bun omogenizare a
amestecului prin alegerea corespunztoare a parametrilor malaxorului i a timpului de amestecare;
-controlul umiditii agregatelor i corectarea reetelor innd seama de coninutul de ap al
agregatelor;
82

-controlul compoziiei granulometrice reale a agregatelor i aplicarea coreciilor corespunztoare;

-utilizarea aditivilor i adaosurilor, care de asemenea trebuie dozai cu precizie.
Se recomand dotarea centralei de beton cu sistem automat de msurare a umiditii agregatelor, pentru a
se putea lua n consideraie umiditatea natural a agregatelor la dozarea agregatelor i apei. Numai astfel
se poate menine constant, n regim automat, raportul ap-ciment la valoarea stabilit prin reet
3.3.2.Dozarea aditivilor
Pentru obinerea unui beton de bun calitate este necesar o dozare precis nu numai a agregatelor,
cimentului i apei, ci i a aditivilor. Aditivii sunt produse care se adaug n beton n timpul procesului de
amestecare, n cantiti mici (sub 5%) fa de masa cimentului, pentru modificarea proprietilor betonului
proaspt sau ntrit. Pentru dozarea aditivilor se prevd instalaii speciale (fig.3.25), care s asigure
precizia de dozare necesar, n condiiile n care cantitile de dozat sunt mult mai mici dect la celelalte
componente ale betonului.

Fig.3.25
Conform reglementrilor tehnice actuale, centralele de beton care nu sunt dotate cu instalaii de dozare a
aditivilor nu pot prepara dect betoane cu clase de rezisten inferioar. Avnd n vedere i cerina
automatizrii centralelor de beton, se impune ca i instalaiile de dozare a aditivilor s se poat integra n
sistemul automat de comand i monitorizare a procesului de preparare a betonului. n prezent se utilizeaz
att sisteme de dozare volumetric, ct i sisteme de dozare gravimetric.

n fig. 3.26 se prezint schema de principiu a unui sistem de dozare volumetric a aditivilor folosii la
prepararea betonului, sistem asistat de calculator.

83

Calculator
1-rezervor aditiv;
2-pomp umplere aditiv;
3-vas dozator;
4- pomp golire vas dozator;
5-indicator nivel minim
6-indicator nivel maxim
7-interfa

7
spre
dozatorul
de ap
6

conducte aditiv
semnale de intrare
comenzi

Fig.3.26
4

Fig. 1

Sistemul este prevzut cu vas dozator, dotat cu indicator de nivel maxim i indicator de nivel minim.
Comenzile pompei de umplere i a pompei de golire a vasului dozator de aditiv se realizeaz cu ajutorul
semnalelor date de indicatoarele de nivel, semnale care reprezint mrimi de intrare numerice pentru
sistemul automat.
Dozarea volumetric are dezavantajul c nu ine seama de variaia densitii aditivului funcie de
temperatur i c necesit modificarea manual a poziiei indicatorului de nivel maxim la schimbarea
cantitii de aditiv prevzut n reet.
Prin utilizarea unui dozator gravimetric electronic pentru aditiv se nltur aceste dezavantaje, dar preul de
cost este mai ridicat. Schema de principiu a unui astfel de sistem este indicat n figura 3.27. n acest caz
vasul dozator sprijin pe o doz tensometric, iar semnalul emis de aceast doz este amplificat, prelucrat
i transmis calculatorului. Cnd greutatea aditivului din vas atinge valoarea stabilit prin reet i introdus
prin tastatur, atunci calculatorul comand oprirea pompei de umplere. Simultan cu dozarea apei se
comand i pornirea pompei de golire a vasului dozator de aditiv, iar oprirea acestei pompe se comand
atunci cnd doza tensometric indic valoarea zero.
Se evit astfel deplasarea operatorului la vasul dozator de aditiv la fiecare schimbare de reet. De
asemenea instalaia de dozare gravimetric automat cu calculator de proces este prevzut cu soft necesar
att pentru stabilirea parametrilor de dozare, ct i pentru listarea la imprimant a cantitilor dozate i a
consumului de aditivi pe o anumit perioad.

84

8
9

Calculator

10

Spre
rezervor
ul
dozator de
ap

conducte aditiv
semnal de intrare
comenzi

1-rezervor aditiv;
2-pomp umplere aditiv;
3-vas dozator;
4- pomp golire vas dozator;
5-doz tensometric
6-amplificator de semnal
7-interfa
8-tastatur pentru programare
9-afior cu LED-uri
10-imprimant

Fig.3.27

Sistemele automate de dozare a aditivilor pot funciona i n regim manual de comand.

n figura 3.28 se prezint schema constructiv a unei instalaii automate pentru dozarea volumetric a
aditivilor cu urmtoarele pri componente:
-vas tampon pentru aditiv cu suport ;
-vas de dozare transparent cu electrozi de nivel maxim i minim;
-pomp transfer aditiv;
-pomp dozare;
-conduct ntre vasul tampon i vasul de dozare, cu robinet golire i robinet de nchidere;
-conduct ntre vasul de dozare i cntarul de ap, cu robinet golire, supap de sens, drosel i cot de
manevr;
-instalaie electric i de automatizare, cu tablou electric pentru comanda pompelor i lmpi de
semnalizare.
Instalaia de dozat aditivi automat realizeaz dozarea volumetric automat a aditivului la comanda
operaiei de dozare astfel:
-umplerea vasului de dozare pn la electrodul de nivel maxim de ctre pompa 1;
-golirea vasului de dozare pn la electrodul de nivel minim de ctre pompa 2;
-ateptarea unei noi comenzi pentru arja urmtoare de beton.

85

Fig.3.28
Dozarea aditivului se face n acelai timp cu dozarea apei, iar cantitatea de aditiv dozat se descarc n
dozatorul de ap, unde are loc o amestecare bun a aditivului cu apa.
Instalaia de dozat aditivi automat poate funciona ca subansamblu independent cu comand de la
un pupitru separat, iar la centrale de beton automate poate fi inclus n instalaia de dozare automat
asistat de calculator. n acest caz programarea instalaiei se face funcie de timpul de dozare, cunoscnduse debitul pompei de dozare. De asemenea trebuie stabilite i urmtoarele mrimi: ntrzierea fa de
nceperea dozrii apei, cantitatea total cntrit n dozatorul de ap (ap + aditiv).
3.4.Sisteme moderne de msurare a umiditii agregatelor
3.4.1.Importana msurrii precise a umiditii agregatelor i necesitatea coreciei de umiditate
n producia de beton, proiectarea amestecului trebuie s se realizeze astfel nct agregatele, cimentul i
apa s fie prezente n proporiile stabilite. Problema se complic din cauza umiditii agregatelor i mai
ales din cauza umiditii nisipului, component care poate reine o cantitate importanta de apa (pn la 10%
umiditate). Dac nu se ine seama de variaia umiditii nisipului, nu se obine nici consistena i nici
raportul ap/ciment stabilit, cu influene negative asupra calitii betonului. Chiar dac este posibil
corectarea arjei n malaxor, efectuarea acestei corecii determin pierderi de timp i reducerea
productivitii.
De aceea se impune msurarea precis a umiditii agregatelor i mai ales a nisipului pentru a se asigura
toate cerinele de calitate ale betonului: tasare corespunztoare, lucrabilitate corespunztoare, rezisten i
durabilitate corespunztoare. La centralele cu comand automat, msurarea umiditii agregatelor este i
mai important, deoarece i corecia reetei n funcie de umiditatea agregatelor trebuie realizat automat,
n timp real.
3.4.2.Metode de msurare a umiditii agregatelor i amplasarea senzorilor
Msurarea umiditii agregatelor se poate face n mai multe moduri:
86

a)msurare periodic a umiditii prin preluare de mostre de agregate n vederea determinrii umiditii i
cntrirea acestora nainte i dup uscarea prin nclzire (folosit la centrale cu comand manual sau la
centrale automate cu corecie manual periodic a reetei)
b)msurare continu a umiditii cu ajutorul unor senzori instalai n fluxul tehnologic al agregatelor (n
apropierea peretelui buncrului, n fluxul de material care curge din buncr, pe jgheabul de descrcare a
materialului din buncr, pe transportorul de agregate etc.), metod care se recomand la sisteme de
comand automate asistate de calculator.
n figura 3.29 se indica amplasarea senzorului de umiditate la un depozit de agregate la sol (tip
stea), iar n figura 3.30 montarea senzorului sub gura de golire a buncrului, n zona de curgere a
materialului spre dozator. Experiena a artat c msurtorile n materialul care curge determin cele mai
bune rezultate.
Fig.5.29

Fig.3.30
Msurarea propriu-zis poate fi fcut controlnd variaia produs de umiditatea materialului asupra unor
mrimi ca:
-rezistena electric a materialului;
- intensitatea cmpului electric n material;
-dispersia neutronilor sau alte proprieti ale radiaiei .
Corespunztor acestor principii de msurare a umiditii agregatelor, se utilizeaz senzori rezistivi,
capacitivi sau cu microunde.
n toate aceste procese de masurare, trebuie luai n considerare diferii factori perturbatori, ca de exemplu
impurificarea nisipului, variaia densitii amestecului, a temperaturii, precum i influenele chimice. n
plus, chiar dac acurateea msurrii este suficient n zona sondei, se pune ntotdeauna problema
neomogenitii materialului. De aceea pentru a msura valoarea real, trebuie msurat umiditatea
nisipului n timpul curgerii materialului utilizat la prepararea unei arje i calcularea unei medii ale citirilor
n timpul perioadei de curgere a nisipului n dozator. Media aritmetic a valorilor umiditilor la curgerea
nisipului pe plnie este transmis continuu la unitatea de control a centralei n scopul coreciei nisipului i
apei. Valoarea medie calculat este de asemenea afiat.
3.4.3.Sisteme de control a umiditii cu senzori rezistivi
Metoda rezistiva se aplic prin msurarea rezistenei electrice a nisipului n buncrul de nisip sau prin
msurarea rezistenei electrice a amestecului n malaxor . Aceast metod are o utilizare restrns datorit
unor dezavantaje i anume: variaia rezistenei electrice cu temperatura amestecului, influena aditivilor
asupra rezistenei electrice, indicarea unor valori mai mari dect cele reale la uscarea nisipului.
87

3.4.4.Sisteme de control a umiditii cu senzori capacitivi

Utilizarea senzorilor capacitivi se bazeaz pe faptul c agregatele au o constant dielectric ntre 2 i 5
(nisipul are o constant de aproximativ 2,6), iar apa are constanta dielectric ntre 78 i 80. Ca urmare, pe
msur ce coninutul de ap din nisip crete, constanta dielectric crete, astfel c umiditatea poate fi
determinat funcie de valoarea constantei dielectrice a agregatelor.
n figura 3.31 se prezint un senzor de umiditate capacitiv executat de firma Liebherr, iar n figura 3.32
montarea acestuia n fluxul de material ce se scurge din buncrul de agregate, conectarea senzorului la
aparatul de prelucrare a semnalelor i de afiare a rezultatului masurrii.

Fig.3.31
Fig.3.32
3.4.5.Sisteme de control a umiditii cu senzori cu microunde
Senzorul de umiditate bazat pe microunde se bazeaz pe absorbia microundelor de moleculele de ap i
are avantajul unor erori mai mici comparativ cu alte sisteme.
Sistemul cuprinde un generator de microunde, antene i detectorul de microunde. Semnalul emis de
generator este atenuat corespunztor umiditii nisipului. Sistemul este conceput s lucreze cuplat la un
calculator de proces, semnalul de ieire putnd fi preluat att analogic, ct i numeric. n figura 3.33 se
prezint senzorul cu microunde i aparatele de afisare numerica i grafic a valorii msurate i prelucrate.
Senzorul cu microunde se poate monta pe buncrul de nisip (fig.3.34) i anume n regiunea de curgere,
evitndu-se materialul stagnant din apropierea pereilor. n cazul montrii pe cuva malaxorului, se poate
utiliza la msurarea umiditii amestecului n malaxor.

88

Fig.3.33

Fig.5.34
Fig.5.35

Un aparat modern de msurare discontinu rapid a umiditii probelor de nisip este artat n fig.3.35.
Aparatul este prevazut cu traductor cu microunde, sistem de prelucrare a datelor cu microprocesor, sistem
de afiare a rezultatului masurrii, sistem de calibrare cu tastatur, iar semnalul de ieire poate fi preluat
de un calculator.
3.4.6.Cerine ce trebuie satisfcute de senzorii de umiditate pentru agregate
Senzorii de umiditate moderni sunt cu autocalibrare i cu microprocesor ncorporat i funcioneaz
independent de temperatur. n fiecare secund n timpul ntregului proces de dozare, astfel de senzori
msoar umiditatea relativ n fluxul materialului pn la 100 de ori. Valorile medii i valorile limit sunt
calculate de sistemul automat. Efectul variaiei temperaturii n timpul amestecrii asupra rezultatelor
msurrii este corectat automat. Precizia de msurare ajunge pn la 0.2 % umiditate relativ, precizie
suficient n majoritatea cazurilor.
Pentru a se preveni uzura, senzorul are o suprafa de protecie dintr-un material ceramic extrem de
rezistent la uzur.
3.4.7.Corecia automat a reetei funcie de umiditatea agregatelor
La unele instalaii de comand automat pentru centrale de beton asistate de calculator, corecia de
umiditate se realizeaz periodic prin modificarea reetei betonului n funcie de umiditatea agregatelor
msurat n laborator. Periodic se msoar umiditatea agregatelor i valoarea obinut se introduce n
unitatea de calcul pentru a fi luat n considerare la dozarea apei.
89

Introducerea coreciei automate a cantitii de ap i nisip n funcie de umiditatea nisipului, uureaz mult
munca operatorului centralei i a laboratorului, contribuind i la ridicarea nivelului calitativ al betonului.
Se evit astfel executarea coreciei amestecului n malaxor prin adugare de ciment i ap, rezultnd
reducerea ciclului de lucru i creterea productivitii.

Fig.3.36
n cazul coreciei automate, semnalul de la umidimetru va fi transmis direct la calculator, valoarea
umiditii urmnd s fie folosit pentru corecia automat a reetei, respectiv cantitatea de ap i nisip se va
stabili innd seama de umiditatea nisipului, fr ca operatorul s fie nevoit s intervin n timpul
procesului de lucru. Raportul ap/ciment al amestecului este calculat permanent i comparat cu valoarea
int pentru proiectarea amestecului. Unele sisteme de control cu microprocesor permit chiar s se execute
corecia umiditii la arja n curs de execuie.
n figura 3.36 se prezint schema sistemului de msurare a umiditii cu microprocesor, sistem cu senzori
capacitivi, realizat de firma Liebherr i denumit Litronic FMS.

Aparatul
de
prelucrare
automat a datelor primite de la
senzori, indicat n fig.3.37 este
prevzut cu display i tastatur,
este
programabil,
poate
procesa date primite de la 16
senzori i trimite semnale la
unitatea central de control a
centralei de beton.
90

Fig.3.37
3.5.Controlul consistenei betonului
Referitor la corectarea consistenei betonului se menioneaz urmtoarele:
Dac la centrale cu comand manual, n mod frecvent, consistena se corecta adugnd mai mult
ciment i ap n malaxor, cu pierderi de timp i reducerea productivitii, acest lucru nu mai este
posibil la centrale cu comand automat.
n multe cazuri corecia de umiditate se realizeaz periodic prin modificarea reetei betonului n funcie
de umiditatea agregatelor msurat n laborator. Periodic se testeaz umiditatea agregatelor i se
introduce n unitatea de calcul pentru a fi luat n considerare la dozarea apei.
Introducerea coreciei automate a cantitii de ap i nisip funcie de umiditatea nisipului, uureaz
mult munca operatorului centralei i a laboratorului, contribuind i la ridicarea nivelului calitativ al
betonului.
Senzorii de umiditate moderni sunt cu autocalibrare, cu microprocesor ncorporat i funcioneaz
independent de temperatur.
Dac betonul este foarte uscat (raportul ap/ciment redus), conductivitatea amestecului este folosit
pentru msurarea i corecia consistenei, msurndu-se rezistena electric a arjei
Dac betonul este umed (raportul ap/ciment mai ridicat), controlul consistenei se poate realiza prin
monitorizarea puterii pentru acionarea malaxorului
Problema coreciei automate a consistenei este legat de msurarea cu precizie a umiditii agregatelor
i a cantitii de ap introduse la prepararea arjei de beton. n fig.3.38 este indicat schema procesului
de corectare automat a consistenei betonului la centrale de beton
O alt posibilitate este de a msura umiditatea amestecului cu senzori cu microunde montai pe cuva
malaxorului i de a controla pe baza semnalelor emise de aceti senzori cantitatea de ap ce se
introduce n malaxor, asigurndu-se raportul ap/ciment proiectat (Corectarea consistenei prin
msurarea coninutului de ap al arjei n malaxor )
Consistena betonului este monitorizat n permanen i indicat la panoul de comand, de exemplu
sub form de bargraf n procente (fig.3.39).

91

Fig.3.38.Controlul automat al consistenei betonului

Fig.3.39 .Indicatorul puterii consumate la malaxor metod de monitorizare a consistenei betonului i de

apreciere a timpului de malaxare necesar
3.6.Malaxoare utilizate la centralele de beton moderne

92

La centralele de beton moderne se utilizeaz de regul malaxoare cu amestecare forat, care

asigur o amestecare foarte intens, ceea ce permite obinerea unui amestec omogen ntr-un timp scurt
chiar la betoane de consisten ridicat.
Se menioneaz urmtoarele tipuri de malaxoare:
1) Malaxoare cu amestecare forat cu arbore vertical i anume
a) Turbomalaxoare, prevzute cu un inel rotitor cu palete(fig.3.40);

Fig.3.40
b) Malaxoare turboplanetare, care pe lng inelul rotitor cu palete au i un agitator cu palete (fig.5.41), iar
la capaciti mai mari sunt prevzute cu dou agitatoare.
Sistemul de acionare poate fi mecanic sau hidraulic, caz n care agitatorul are turaie variabil.
Introducerea agitatorului intensific procesul de amestecare i determin reducerea timpului de amestecare
i reducerea consumului de ciment.

Fig.3.41
93

c) Malaxoare n contracurent, realizate astfel nct s asigure o amestecare intens i n zona central a
cuvei

Fig.3.42.
Se d ca de exemplu malaxorul tip Eirich (fig.5.42) cu arbore vertical cu palete, cuv rotitoare i palet
fix, care asigur dirijarea materialului n zona de aciune a arborelui cu palete, realiznd i curarea
peretelui lateral i a peretelui inferior al cuvei (fig.5.43). Acest malaxor utilizeaz i zona central a cuvei.

Fig.3.43. Schema de funcionare a malaxorului contracurent

2)Malaxoare cu amestecare forat cu doi arbori orizontali utilizate de regul pentru capaciti medii i
mari (fig.3.44)

94

Fig.3.44
Toate malaxoarele sunt prevzute cu palete i blindaje demontabile, realizate din materiale cu
rezisten mare la uzur.
3.7.Modernizarea centralelor de beton cu comand manual aflate n exploatare
n prezent n ara noastr se afl n exploatare un numr mare de centrale de beton vechi, cu comand
manual, care nu asigur prepararea unor betoane de calitate. La centralele cu comand manual precizia
de dozare este insuficient din urmtoarele motive:
- cntrirea pe cntare cu cadran n regim dinamic conduce la o precizie de cntrire redus;
-precizia de dozare a agregatelor, cimentului i apei este influenat foarte mult de subiectivismul i reacia
operatorului n momentele de citire a cadranului i de luarea deciziilor pentru deschiderea i nchiderea
ibrelor;
-umiditatea agregatelor creeaz probleme n respectarea factorului ap/ciment, deoarece aceste centrale nu
sunt dotate cu nici un sistem de corecie a dozei de ap n funcie de umiditatea natural a agregatelor;
-golirea incomplet a plniei cntarului de ciment determin de asemenea reducerea preciziei de cntrire.
mbuntirea calitii betonului preparat n centrale de beton i controlul permanent al calitii se pot
realiza prin automatizarea centralelor de beton, nlocuind sistemul de comand manual i implementnd
un sistem de comand i control asistat de calculator.
Pe plan mondial, se realizeaz centrale de beton moderne nzestrate cu sistem de comand prin computer,
care asigur o nalt calitate a betonului, consumuri mai reduse i productivitate ridicat. Dar preurile
ridicate de procurare fac ca aceast soluie s nu fie accesibil pentru majoritatea firmelor de construcii
din Romnia. Pentru aceste firme ar fi mai avantajoas soluia modernizrii centralelor de beton cu
comand manual existente, utiliznd un sistem flexibil de comand i monitorizare realizat n ar.
3.7.1. Prezentarea unei soluii de modernizare realizat n ar
n figura 3.45 se prezint o variant a sistemului pentru comanda automat i monitorizarea preparrii
betonului realizat n ar, iar n figura 3.46 pupitrul de comand al centralei de beton.
Pentru implementarea unui astfel de sistem de comand i monitorizare la centrale de beton n
funciune, cu comand manual, sunt necesare urmtoarele modificri:

95

Fig.3.45. Sistem pentru comanda automat i monitorizarea preparrii betonului montat n cabina centralei
de beton

Fig.3.46.Pupitrul de comand al centralei de beton

-modificarea dozatoarelor de agregate, ciment i ap, astfel nct aceastea s poat fi prevzute cu doze
tensometrice, care s transmit sistemului de comand semnale proporionale cu greutatea materialelor din
buncrele dozatoare;
-dotarea centralei de beton cu instalaie de dozare automat a aditivilor;
-modificarea instalaiei pneumatice prin nlocuirea distribuitoarelor cu comand manual cu distribuitoare
electromagnetice, care s poat executa comenzile elaborate de sistemul automat;
-modificarea instalaiei electrice a centralei de beton, astfel nct s fie posibil executarea comenzilor
emise de sistemul automat;
-dotarea centralei de beton cu limitatori de curs, care s indice sistemului automat poziia cupei schipului,
poziia clapetei de descrcare a malaxorului, precum i starea altor componente ale centralei de beton;
-dotarea centralei de beton cu sistem de msur a umiditii agregatelor.
De asemenea i echipamentul mecanic al centralei de beton trebuie s aibe o stare tehnic corespunztoare.
Pentru creterea fiabilitii sistemului n condiiile de mediu existente la centralele de beton, se impune
utilizarea unor componente cu fiabilitate corespunztoare, precum i instalarea calculatorului i
96

imprimantei ntr-o ncpere aflat n afara centralei de beton (birou), rmnnd pe central numai pupitrul
de comand. S-a realizat astfel separarea funciei de comand a procesului de preparare a betonului de
funcia de supraveghere, nregistrarea datelor, gestiunea resurselor i redactarea rapoartelor, n primul rnd,
din motive de fiabilitate i n acelai timp. Aceast soluie se caracterizeaz i printr-o flexibilitate ridicat
i permite n continuare trecerea la monitorizarea simultan a mai multor centrale de beton de la un punct
central de comand.

Fig.3.47
n figura3.47 se prezint o variant perfecionat a sistemului prezentat mai sus, cu pupitrul de comand
din figura 3.48, avnd schema bloc din figura 3.49.
Interfaa dintre automat i operatorul centralei este realizat de ctre un terminal prevzut cu ecran i
tastatur, instalat la pupitrul de comand. Prin acest terminal se asigur introducerea unor date necesare
pentru desfurarea procesului, selectarea reetei betonului, precum i afiarea pe ecran a principalelor date
privind starea centralei. Configurarea automatului i a terminalului se realizeaz cu softuri specializate,
care se introduc n memoria aparatelor.

Fig.3.48.Pupitru de comand pentru centrala de beton

97

Semnale de la centrala de beton

Comenzi
automate

Automat
programabil

Adaptor
conexiune

Modul
analogic

Terminal cu
ecran i
tastatur

Comunicaie cu PC
(date, soft pentru automat,
soft pentru terminal)

Operatorul
centralei

Semnalizare
proces

Panou sinoptic cu
lmpi de
semnalizare
Butoane pentru
comenzi manuale

Comenzi
manuale

Fig.3.49. Schema bloc a pupitrului de comand

Calculatorul din camera de comand asigur vizualizarea procesului de fabricare a betonului (vezi ecranul
din fig.3.50), precum i introducerea datelor pentru prepararea betonului n regim automat, fiind conectat
cu automatul programabil. De asemenea calculatorul asigur crearea bazei de date, n care se introduc
reetele de beton, precum i principalele date privind funcionarea centralei, pe baza crora se redacteaz
rapoartele i formularele. Foarte util pentru controlul procesului de preparare a betonului este i tiprirea
la imprimanta sistemului a cantitilor de materiale dozate, comparativ cu reeta prescris pentru fiecare
arj de beton (fig.3.51).

98

Fig.3.50
Pentru funcionarea sistemului flexibil de comand i monitorizare a preparrii betonului sunt necesare
mai multe programe:
a) program pentru configurarea automatului secvenial n vederea executrii automate a ciclului de
lucru
b) program pentru terminalul grafic operaional, aflat pe panoul de comand
c) program pentru monitorizarea procesului, crearea i utilizarea bazei de date a centralei
Acest ultim program asigur monitorizarea fabricrii betoanelor, eliminnd greelile de fabricaie datorate
erorilor umane, sau proastei funcionri a utilajelor. Cu ajutorul acestui soft se pot realiza i urmtoarele
lucrri de statistic:

Fig.3.51
-centralizator avize;
-centralizator avize pe un client;
-centralizator facturi;
-centralizator facturi pe un client;
-consumuri materiale pe perioade;
-producie betoane pe perioad;
-producie betoane pe clas (marc);
-producie betoane livrat pe mijloc de transport;
-producia pe o staie de betoane (atunci cnd sunt mai multe);

99

Fig.3.52
Urmrirea n timp real a procesului tehnologic i programarea procesului n regim automat se realizeaz cu
ajutorul ecranului Procesare betoane. Mesajele afiate pot fi:

Automat pe timpul ct se executa procesul tehnologic (fig.3.50)

Stop ct timp nu se executa beton

Comunicatie intrerupta atta timp ct este ntrerupt comunicaia ntre calculator i automatul
programabil
Programarea reetei se realizeaz cu ajutorul ecranului Lista reete (fig.3.52), alegnd o
reet din lista cu reete disponibile. n cazul n care reeta nu exist, se va adauga noua reet. n dreptul
cmpurilor ciment i aditivi exist liste derulante combinate, ce permit specificarea tipului respectiv.
Ecranul Lista reete permite gestionarea reetelor de betoane utilizate prin adugare, modificare, tergere,
listare.

Fig.3.53

100

Fereastra Betoane (fig.5.53) permite vizualizarea betoanelor realizate n ziua curent sau ntr-un
interval dat. Se pot aduga n baza de date i betoane care au fost executate manual n ntregime, precum
i corecii la arjele terminate forat. De asemenea permite i ntocmirea avizelor de expediie.

Fig.3.54

Fereastra Avizare (fig.3.54) permite ntocmirea avizului de nsoire. Trebuie furnizate informaiile
necesare ntocmirii avizului.

Fig.5.55

101

Fereastra Clienti (fig.3.55) permite definirea noilor clieni, respectiv modificarea (n caz de
necesitate) a atributelor celor existeni.

Fig.3.56
Fereastra Raport betoane (fig.3.56) permite ntocmirea unui raport privind betoanele realizate. Exist
mai multe posibiliti de filtrare a informaiilor existente n baza de date, utiliznd mai multe criterii (dup
intervalul de timp n care s-a produs betonul, dup centrala de beton productoare, dup clasa betonului i
dup autobetonier).

Fig.3.57
Fereastra Raport consumuri(fig.3.57) permite ntocmirea unui raport privind consumurile efectuate
pe intervalul dorit. Se afieaz i se pot tipri rapoarte de tipul celui din figura 3.58.

102

Fig.5.58

Fig.3.59
Fig.3.59
Fereastra Raport avize (fig.3.59) permite redactarea unui raport privind avizele ntocmite. Exist
posibilitatea de filtrare a informaiilor existente n baza de date prin alegerea intervalului de timp. De
asemenea se pot raporta toi clienii, crora li s-au ntocmit aviz n intervalul ales sau numai unul singur, la
alegere.
3.7.2. Efecte economice ale introducerii sistemului automat de comand i monitorizare a centralelor
de beton
a) Asigurarea calitii betonului preparat la nivelul cerinelor actuale prin eliminarea subiectivismului
operatorului i prin realizarea unei precizii de dozare constante, sub valorile admise de reglementrile
tehnice in vigoare (SR EN 206-1:2002, NE 012 / 1999, NE 014/2003) prin corecia automat a erorilor
dinamice de dozare i prin corecia automat a reetei betonului funcie de umiditatea agregatelor;
b) Economii de ciment de peste10% ca rezultat al dozrii precise cu respectarea i meninerea constant a
raportului A/C;
c) Reducerea importurilor de centrale noi de beton, precum i reducerea importurilor de echipamente
computerizate pentru centrale de beton;
d) Creterea productivitii tehnice a centralei de beton cu cca.20% prin dotarea cu echipamentul
realizat (prin suprapunerea unor faze din ciclograma de preparare a betonului);
e) Economie de energie pe m3 de beton preparat de circa 15 % prin suprapunerea fazelor procesului
tehnologic i reducerea duratei unui ciclu de fabricaie;
103

f) Reducerea manoperei, avnd n vedere c gestiunea consumurilor de materiale i a cantitilor de beton

produse se realizeaz prin intermediul calculatorului;
g)Reducerea manoperei avnd n vedere c sistemul propus poate asigura monitorizarea mai multor
centrale de beton aflate n aceeai incint.
3.7.3.Perspective de dezvoltare a sistemului
Se menioneaz urmtoarele perspective de dezvoltare a sistemului de comand automat i monitorizare
realizat pentru centrale de beton:
a)Comanda automat i monitorizarea mai multor centrale de beton aflate n aceeai incint, conform
schemei bloc din figura 5.60;
b)Creterea distanei de comunicare ntre centralele de beton monitorizate i postul central de comand i
monitorizare, prin utilizarea unor echipamente suplimentare (module de comunicaie ataate la automatele
programabile, interfee de comunicaie mai performante) ;
de la C2

de la C1
RS 232 (RS 485)
MA

AP

AC

AC

AP

MA

P1

P2

CM2

CM1

UP
S

CM

PCC

Ta
Fig.3.60. Schema bloc a prototipului sistemului flexibil de comand i
monitorizare pentru dou centrale de beton aflate n aceeai incint
P1, P2 pupitre de comand pentru centralele de beton C1, C2; AP automat
programabil; MA modul analogic; T terminal grafic operaional (interfaa cu
operatorul centralei); AC adaptor conexiune tip RS 232; PCC punct central de
comand (n afara centralelor de beton); CM calculator monitorizare pentru ambele
centrale ( cu dou seriale) ; M monitor; Ta tastatur; I imprimant; UPS surs
de alimentare neintreruptibil; CM1, CM2 echipamente pentru monitorizarea
separata a centralelor de beton C1, C2 cu monitor, tastatur i imprimant.

104

c)Conectarea sistemelor de comand i monitorizare a centralelor de beton la sistemele de comunicaii la

distan existente.
Informaiile din baza de date a calculatorului centralei pot fi transmise la distane mari prin sistemele de
comunicaii la distan existente. Astfel prin conectarea la Internet a calculatoarelor centralelor de beton, se
pot transmite date la calculatorul unui post central, unde se poate crea o baz de date comun pentru
centralele de beton ale unei firme sau pentru centralele de beton dintr-o anumit regiune (fig.3.61,
fig.3.62).

C1

C2
PCM

P1

P2
LC

LC
CM1

Md

Md

Md

Md

CM2

Fig.3.61. Schema bloc a sistemului de monitorizare pentru centrale de

beton aflate pe amplasamente diferite (cu comunicare prin intermediul
reelei telefonice)
P1, P2 pupitre de comand cu automat programabil pentru centralele de beton C1,
C2; CM1, CM2 echipamente pentru monitorizarea separat a centralelor de beton C1,
C2; PCM punct central de monitorizare aflat la distan; Md modem; LC linii de
comunicaie.

Centrala 1

Centrala 2

Centrala n

Baz de
date
comun

Sistem flexibil de
monitorizare

Sediul
firmei
Service
Clieni

Reea
Intervenie
operatori

Rapoarte

Starea
centralelor
Afiare
date

Fig.3.62.Extinderea sistemului pentru monitorizarea mai multor uniti

aparinnd aceluiai productor
105

d)Creterea numrului de centrale monitorizate de la un post central (fig.3.62);

e)Se propune instalarea postului central de monitorizare n cldirea laboratorului, care deservete
centralele monitorizate, rezolvndu-se astfel cu operativitate probleme ca: introducerea unor reete noi,
modificarea unor reete existente, realizarea coreciei reetei teoretice funcie de granulometria real a
diferitelor sorturi de agregate, aplicarea coreciei funcie de umiditatea agregatelor n cazul n care sistemul
automat de corecie a umiditii nu funcioneaz, evidena statistic a rezultatelor ncercrilor de laborator
i aplicarea msurilor pentru mbuntirea calitii betonului etc.
f)Programarea de la distan a automatelor programabile (fig.3.63)
Aceast operaie este posibil deoarece softul utilizat la automatele programabile are i funcia de acces de
la distan, care activeaz transferul programului i monitorizarea prin linia telefonic. Pentru
ndeplinirea acestei funcii, att calculatorul ct i automatul programabil trebuie conectate prin
modemuri la linia telefonic, situaie n care configurarea automatului programabil se poate realiza de la
distan. Pe lng transferul programului, se pot executa de la distan, folosind linia telefonic i alte
operaii ca monitorizarea, testarea, mentenana etc.
Pentru buna funcionare a sistemului trebuie utilizate cablurile specificate de fabricantul
modemului, att la conectarea calculatorului personal la modem, ct i la conectarea automatului
programabil la modem. Programul asigur funcia de transfer a fiierelor prin linia telefonic i ntre doua
computere conectate unul la altul prin modemuri.

Fig. 3.63. Accesul de la distan la automatul programabil

1.Computer personal pe care se instaleaz softul pentru configurarea automatului programabil; 2.Cablu de
conectare ntre PC i modem; 3. Linia telefonic; 4.Cablu de conectare ntre automatul programabil i
modem; 5.Adaptor de conexiune RS-232C; 6.Automat programabil.
n acest mod se pot transmite i recepiona, prin linia telefonic, secvene de program, fiiere comentariu,
fiiere de date etc. la calculatorul centrului de comand, care deservete mai multe centrale de beton,
urmnd ca n continuare aceste date s fie transmise la automatele programabile instalate la centrale.
g)Extinderea sistemului flexibil de monitorizare a preparrii betonului i pentru monitorizarea depozitelor
centralei, asigurnd i evidena cantitilor de materiale intrate n aceste depozite;
3.8.Concluzii
-Monitorizarea procesului preparrii betonului, utiliznd sisteme automate de comand a centralelor de
beton, are o influen important asupra calitii betonului, asigurnd controlul permanent al procesului
tehnologic i n special al procesului de dozare i malaxare cu nregistrarea principalelor date, care
caracterizeaz aceste procese. n acest mod probabilitatea de apariie a unor rebuturi se reduce foarte
106

mult, astfel c monitorizarea procesului tehnologic de preparare a betonului n centrale de beton reprezint
o cerin de baz pentru obinerea unor betoane de nalt calitate.
-Pentru obinerea raportului ap/ciment stabilit, care este o condiie necesar pentru asigurarea calitii
betonului, trebuie msurat umiditatea nisipului i trebuie realizat o corecie corespunztoare a reetei
betonului. Prin posibilitatea controlului n regim automat a umiditii agregatelor i a consistenei
betonului preparat, se asigur realizarea cu precizie a raportului ap/ciment proiectat i a clasei de
rezisten a betonului.
-Controlul consistenei se poate realiza prin monitorizarea puterii pentru acionarea malaxorului
pentru rapoarte ap/ciment ridicate sau prin msurarea conductivitii amestecului n malaxor pentru
rapoarte ap/ciment reduse. Consistena betonului poate fi monitorizat n permanent, corectat automat
i indicat la panoul de comand, de exemplu sub forma de bargraf n procente.
-O cerin important este i creterea fiabilitii i flexibilitii sistemelor de comand i monitorizare a
centralelor de beton.
-Realizarea obiectivului de monitorizare simultan a mai multor centrale de beton.
Prin conectarea la Internet a calculatoarelor centralelor de beton, se pot transmite date la
calculatorul unui post central, unde se poate crea o baz de date comun pentru centralele de beton ale unei
firme sau pentru centralele de beton dintr-o anumit regiune.
Se impune utilizarea sistemului de monitorizare a preparrii betonului i de gestionare a resurselor
nu numai la o singur central, problem rezolvat cel puin parial la centrale automate n funciune, ci
mai ales la dou sau mai multe centrale, aflate pe acelai amplasament i n perspectiv la centrale de
beton aflate pe diferite amplasamante n aceeai localitate sau n localiti diferite. n prezent chiar la
centralele cu comand automat, gestionarea resurselor i centralizarea datelor privind calitatea betonului
se realizeaz, de regul, pentru o singur central. Informaiile obinute de la mai multe centrale de beton
trebuie monitorizate la un post central, permind realizarea unor bnci de date privind calitatea betonului,
utile att productorului de beton n scopul urmririi nivelului de calitate a betonului livrat, ct i
utilizatorului de beton pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii realizate, simplificndu-se i
activitatea organelor de inspecie din construcii.
-Este necesar modernizarea centralelor de beton cu comand manual aflate n exploatare prin
introducerea unor sisteme de comand automat, care asigur i monitorizarea procesului de preparare a
betonului, precum i gestiunea resurselor.
-Realizarea n ar a unor sisteme de comand automat i monitorizare a procesului de preparare a
betonului n centralele de beton, va permite executarea modernizrii centralelor de beton conduce cu
cheltuieli acceptabile pentru un numr mare de firme de construcii din Romnia.
-n perspectiv se poate realiza extinderea sistemului de monitorizare a preparrii betonului i pentru
monitorizarea depozitelor centralei, asigurnd i evidena cantitilor de materiale intrate n aceste
depozite;
-Pe lng cerinele referitoare la prepararea betonului, trebuie respectate i cerinele privind transportul i
punerea n oper a betonului i desigur i cerinele referitoare la calitatea materialelor componente.

107

Bibliografie:
Zafiu, Gheorghe Petre;
1.

Vladeanu, Alexandru;

Managementul exploatarii echipamentelor tehnologice cu durata de viata depasita

Mladin, Gheorghe;

EDITURA MEDIA DRUMURI-PODURI, Bucuresti, 2007-

Bucurescu, Constantin
2.

Zevedei, Nicolae Ion

Fiabilitatea si mentenanta masinilor de constructii din industria materialelor de

constructii
- UTCB, Note de curs, 2010-2011-

108