Disciplina: Managementul clasei de elevi

Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa

Fişa 1

Rolurile managerului clasei

Managerul clasei (profesorul) îndeplineşte în activitatea sa profesională o serie de roluri.

Pentru fiecare dintre rolurile enumerate mai jos, daţi exemple de minim două activităţi
concrete pentru rolul respectiv:

Rolurile managerului Activităţi specifice

clasei

Planificare

Organizare

Conducere

Comunicare
Disciplina: Managementul clasei de elevi
Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa
Coordonare

Motivare

Îndrumare

Consiliere

Controlul

Evaluare
Disciplina: Managementul clasei de elevi
Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa
Fişa 2

Rolul de elev

Rolul de elev presupune asumarea unui set de drepturi şi obligaţii. O parte dintre
acestea sunt cuprinse în regulamentul şcolii/clasei. Enumerați cel puțin 5 drepturi și
obligații ce derivă din rolul de elev, într-o instituției din învățământul preuniversitar.

Rolul de elev

Drepturi ale elevilor Obligații ale elevilor

Disciplina: Managementul clasei de elevi
Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa
Fişa 3

Competenţe manageriale necesare

profesorului

Competenţa de comunicare

 Numiţi trei lucruri 1.

prin care
profesorul îşi 2.
poate îmbunătăţi
abilităţile de 3.
comunicare.

Competenţa de conducere a clasei de elevi

 Numiţi trei 1.
modalităţi prin
care profesorul 2.
diriginte poate
conduce clasa de 3.
elevi

Competenţa de coordonare a clasei de elevi

 Numiţi cinci acţiuni 1.
prin care
profesorul îşi 2.
exercită
competenţa de 3.
coordonare a
clasei de elevi 4.

5.

Competenţa care gestionare a propriei dezvoltări profesionale şi personale

 Numiţi patru 1.
direcţii de acţiune
prin care 2.
profesorul se
poate dezvolta 3.
profesional şi
personal 4.
Disciplina: Managementul clasei de elevi
Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa
Fişa 4

Caracteristici ale clasei de elevi

Relaţii pozitive dintre elevi

 trei lucruri prin 1.
care profesorul
poate crea legături 2.
pozitive între elevi
3.

Relaţii negative dintre elevi

 trei lucruri prin 1.
care profesorul
poate crea 2.
raporturi
antagonice între 3.
elevi

Conformismul şi nonconformismul
 trei acţiuni prin 1.
care profesorul
poate stimula 2.
conformarea
elevilor la normele 3.
şcolare

Coeziunea clasei de elevi

 cinci acţiuni prin 1.
care profesorul
poate contribui la 2.
coeziunea clasei
de elevi 3.

4.

5.
Disciplina: Managementul clasei de elevi
Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa
Fişa 5
Dimensiuni ale clasei de elevi
Dimensiunea ergonomică

Dimensiunea ergonomică se referă la dispunerea mobilierului în sala de clasă,

asigurarea vizibilităţii în amenajarea sălii de clasă. Dispunerea mobilierului în sala de
clasă nu s-a schimbat prea mult de a lungul timpului. Se cunoaşte o aranjare a
mobilierului pe 2 sau 3 rânduri de bănci, având în faţă catedra.

Acest mod de organizare este potrivit pentru lecţiile în care predomină expunerea
cadrului didactic, în care strategii educaţionale sunt centrate în special pe profesor.
Apariţia mobilierului de o persoană creează condiţii pentru alte tipuri de dispunere a
mobilierului. Indicaţi sub formă grafică cel puţin două moduri diferite de aranjare a
mobilierului în sala de clasă şi prezentaţi câteva avantaje care decurg din fiecare mod
de dispunere a mobilierului.

Aranjarea mobilierului Avantaje (minim 3 avantaje)

(reprezentare grafică)
Disciplina: Managementul clasei de elevi
Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa
Fişa 6

Metode şi tehnici de cunoaştere a colectivului

de elevi

Interviul, ca metodă de cunoaştere a elevilor

Precizaţi minim 1.
cinci condiții
necesare 2.
desfăşurării
interviului în
procesul 3.
instructiv-educativ
4.

5.

Construiți un
interviu, ca Tema interviului:_____________________________
metodă de
cunoaștere a Conţinutum interviului. Itemii:
elevului, cu minim
6 itemi, precizând 1.
tema acestuia.

2.

3.

4.

5.

6.
Disciplina: Managementul clasei de elevi
Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa
Fişa 7

Strategii de motivare a elevilor

In activitatea lor de predare profesorii folosesc o multitudine de strategii prin care
captează atenţia şi interesul elevilor pentru o lecţie sau alta. Dintre multiplele procedee utilizate
de către profesori în scopul motivării elevilor reţinem următoarele ( Neacşu I., 1983):
 motivarea prin introducerea unor activităţi cu caracter de joc;
 motivarea prin crearea unei stări de competiţie sau de cooperare;
 motivarea prin crearea situaţiilor problemă;
 motivarea prin mărirea valenţelor afective ale activităţilor;
 motivarea prin menţionarea performanţelor şcolare care urmează să fie atinse ş.a.

Descrieţi (nu doar enumeraţi) minim trei modalităţi concrete prin care veţi motiva elevii
pentru învăţare.

Descrieţi (nu doar enumeraţi) minim trei modalităţi concrete prin care veţi motiva elevii pentru
învăţare.

1.

2.

3.
Disciplina: Managementul clasei de elevi
Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa
Fişa 8
Bariere în comunicare
Conduite anticonversaţionale ale vorbitorului:
 Urmăreşte propriul “scenariu intern”, în loc să dialogheze, intervenind în discuţie în cele mai
neaşteptate momente cu ceea ce simte el că are de spus în momentul acela. Nu ascultă, fiind concentrat
asupra celuilalt, ci pur şi simplu îşi aşteaptă rîndul să vorbească, sau chiar intervine inoportun.
 Face celuilalt ceea ce lui nu-i place.
 Face celuilalt ceea ce îi place lui.
 Ameninţă.
 Dă ordine. Dirijează (“Trebuie”, “Nu trebuie să…”).
 Critică.
 Insultă.
 Tăinuieşte informaţiile cheie.
 Laudă în scopul manipulării, pentru a obţine ceva de la interlocutor.

Conduite anticonversaţionale ale ascultătorului:

 Dă sfaturi necerute, când persoana nu vrea decât să fie ascultată.
 Schimbă subiectul, din indiferenţă faţă de durerea celuilalt, sau făcându-şi iluzia că astfel îl face să
uite.
 Pune propria persoană în prim plan (“Ce-ai păţit tu nu-i nimic pe lângă ceea ce mi s-a întâmplat mie.
Să vezi cum a fost…”).
 Îl întâmpină pe vorbitor cu indiferenţă şi lipsă de simpatie.
 Lasă să se vadă că nu-l respectă pe interlocutor (prin cuvinte şi tonul vocii).
 Nu acceptă să fie negativat atitudinal.
 Interoghează, bombardează cu întrebări.
 Diagnostichează, defineşte motivele şi cauzele.
 Refuză să accepte problema (“Eu nu văd de ce îţi faci probleme”. “Nu te teme”).

Amintiţi-vă de cel puţin o situaţie în care dv. aţi blocat pe altcineva, sau invers, aţi fost sistematic
blocat /ă de interlocutor. Aşterneţi pe hârtie dialogul.
Disciplina: Managementul clasei de elevi
Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa
Fişa 9
Conflictul şi dinamica acestuia
Conflictul poate fi constructiv sau distructiv, depinde de cum il construim noi. Întrebarea
este: cum un conflict poate deveni constructiv?
1. Nu evitaţi conflictul. Abordarea se bazează pe faptul că orice situaţie care poate evolua
spre într-un conflict trebuie discutată, clarificată.
2. Priviţi conflictul ca pe o oportunitate. O oportunitate de a rezolva o problema.

Strategii conflictuale sunt:

1. abandonul;
2. reprimarea;
3. compromisul;
4. victorie.
Pentru ultima strategie (VICTORIE) trebuiesc parcurse anumite etape:
1. aflati care sunt nevoile celor aflati in conflict;
2. gasiti punctele de corespondenta ;
3. schitati noi optiuni si participati activ la realizarea lor.

Descrieţi (în tabelul de mai jos) o situaţie concretă în care aţi intrat în conflict cu altă persoană:

Tema conflictului
Persoanele
implicate
Emoţiile şi
sentimentele dvs.
pe parcursul
derulării conflictului
Desfăşurarea
conflictului

Finalizarea
conflictului

Ce aţi învăţat din

acest conflict
Disciplina: Managementul clasei de elevi
Formator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa
Fişa 10

Gestionarea comportamentelor problematice

Aserţiunea “Eu” (utilă pentru exprimarea corectă a atitudinii)
Este o frază prin care se începe rezolvarea unei situaţii problematice sau conflict, sau
chiar se rezolvă definitiv. Prin “aserţiunea EU” comunicăm ceva altei persoane referitor la modul
în care mă simt eu în legătură cu acea situaţie, fără să blamez şi fără să impun modalitatea de
soluţionare. O “aserţiune Eu” arată, într-un mod impersonal, care este situaţia ce mă
incomodează, ce efecte are aceasta asupra mea şi cum aş vrea EU să fie.

Structura “Aserţiunii Eu”:

1. Acţiunea 1. Când…
2. Efectul asupra mea 2. Simt /sunt…
3. Cauza, motivele. 3. Deoarece…
Facultativ: Facultativ:
4. Rezultatul dorit de mine (ceea ce aş dori 5. Aş vrea ca eu … [în nici un caz nu “tu”]
referitor la mine)

Exemple de utilizare a Aserţiunii EU

 Când primesc observaţii în faţa copiilor, simt că mi se subminează autoritatea, pentru că ei
mă văd în postura de mamă mustrată /tată mustrat. Facultativ: Aş dori să nu mă mai vadă în
această situaţie.
 Când sunt întrerupt, sunt derutat pentru că îmi pierd firul ideilor. Aş vrea este să fiu lăsată să
vorbesc până la capăt.
 Când nu sunt bine plătit fac datorii (mă simt exploatat) pentru că nu câştig cât mi se cuvine.
Aş dori ca munca mea să fie apreciată corect.

Formulări greşite ale “aserţiunii EU”:

 Folosirea unor verbe iritante pentru celălalt (“Mă enervez”).
 Învinuirea celuilalt.
 Formularea sugestiei sub formă de imperativ, ordin, directivă.
Exemple de “aserţiuni “EU” incorecte
 Când mă întrerupi, simt cum mă enervez (-i) şi nu mai pot să-mi urmez firul ideilor şi de
aceea aş vrea să mă laşi să vorbesc până la capăt.
 Când te smiorcăi la greu eşti ca un “papă-lapte”. Fă bine şi poartă-te ca un bărbat /ca un
om în toată firea.

Completaţi următoarele afirmaţii utilizând aserţiunea EU

 Când explicaţiile sunt greoaie ……….
 Când lucrez/învăţ şi aud gălăgie….
 Când nu-ţi respecţi promisiunea pe care mi-ai făcut-o …..
 Când descopăr că micile mele secrete ajung la urechile altora, ……
 Când se fac diverse observaţii cu privire la înfăţişarea mea, ….
 Când programul îmi este supraîncărcat …