Identificarea, conservarea şi caracterizarea germoplasmei de

Vitis Vinifera ssp. sylvestris în regiunea de SE a Europei

Studiile, cercetările şi observaţiile făcute de-a lungul timpului, în România, au

scos în evidenţă faptul că Vitis Vinifera ssp. sylvestris este prezentă în lunca râurilor
mari, în zone colinare şi montane, în aproape toate provinciile ţării (Moldova,
Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana şi mai puţin în Transilvania).
În prezent este indicată prezenţa lui Vitis Vinifera ssp. sylvestris, cu un număr
variabil de indivizi, în zona în care influenţa omului s-a făcut mai puţin simţită, în
deosebi în rezervaţii ca cele de pe grindul Letea (Delta Dunării), Muntele Domogled,
Cheile Turzii, Muntele Cozia, pădurile de la Herculane şi cele de la Stârmina, în
luncile râurilor mari (Olt, Jiu, Cerna, Crişuri, Mureş, Siret, Trotuş, Argeş, Dâmboviţa,
Buzău, Olteţ).

Fig. 1 –Vitis Vinifera ssp. sylvestris în România (Emil Pop)

Urmărind atent aria de răspândire a lui Vitis Vinifera ssp. sylvestris, în

România, constatăm că se suprapune pe cea a lui Vitis Vinifera L., aceasta din urmă
depăşind-o pe latitudine şi altitudine, prin cultura înalt selectivă.

1
 Fig. 2 – Harta viticolă a României

Proiectul de cercetare: ” Identificarea, conservarea şi caracterizarea

germoplasmei de Vitis Vinifera ssp. sylvestris în regiunea de SE a Europei” ne-a oferit
şansa să reluăm, după aproape 50 de ani, cercetările în România, în legătură cu
această valoroasă zestre genetică.
Pentru primul an de cercetări (2007), ne-am limitat la identificarea şi
caracterizarea din punct de vedere geografic şi climatic a unor areale din Oltenia-
România, o importantă şi foarte veche regiune viticolă, cuprinsă între fluviul Dunăre,
Carpaţii de SV şi râul Olt, aşezată pe o importantă unitate geografică de relief
(Podişul Getic).
Studiile şi cercetările mai vechi semnalează (dar nu caracterizează) în această
zonă, prezenţa lui Vitis Vinifera ssp. sylvestris în peste 30 de locaţii (Mehedinţi-
Cerânganul la Ogaşul Salbelor, Stârmina, Ostrovul Corbului, Ostrovul Ţigănaş,
Schitul Topolniţa, Dumbrava, Işelniţa, Plavişeviţa; Gorj-Voiteşti, Tetila, Tismana,
Fântâna Chihaia, Coasta Mânăstirii, Căpriţa, Topeşti-Valea Parângului şi Valea
Cireşilor, Turcenii de Jos; Dolj-Ostroavele de pe Dunăre, Bucovăţ, Secui; Vâlcea-
Roeşti, Văideeni, Măldăreşti, Oţeşani, Romani, Milostea, Alunu, Horezu, Rm. Vâlcea
(pădurea Cetăţuia), Galicea pe Topolog, Lotru, Cozia; Olt-Deleni, Albeşti).

2
 Semnalăm fotografiile făcute de Prof. univ. I.C. Teodorescu şi Dr. ing. Cristian
Vladu, în anul 1967 în comuna Pestişani-Gorj prin care semnalează prezenţa lui Vitis
Vinifera ssp. sylvestris.

2. Vitis Vinifera ssp. sylvestris – grătar, urcat

1. Vitis Vinifera ssp. sylvestris în ca liană peste arborii roditori, din care locuitorii
asocciere cu arbori de Fagus sylvatica. fac cercuri pentru vasele în care murează
(fermentează lactic) varza.

3. Vitis Vinifera ssp. sylvestris – detaliu al

lianei folosită la grătar.

4. Vitis Vinifera ssp. sylvestris – însoţită de

un rug de mur bătrân agăţaţi pe arborele Alnus
ghetinoasa.

3
5. Vitis Vinifera ssp. sylvestris – lăstari cu 6. Vitis Vinifera ssp. sylvestris – lăstari.
cârcei normali.

7. Vitis Vinifera ssp. sylvestris – lăstar.

4
 În anul 2007 am identificat prezenţa şi am început (pentru unele fenofaze)
caracterizarea lui Vitis Vinifera ssp. sylvestris în şapte locaţii din Oltenia, situate
diferit din punct de vedere geografic şi climatic (tab.1 şi fig.3).

Fig. 3 – Amplasarea geografica a localitatilor din Oltenia, unde s-a identificat Vitis Vinifera
ssp. sylvestris

În fotografiile 8-15 sunt prezentate aspecte care atestă prezenţa lui Vitis
Vinifera ssp. sylvestris la Vânju Mare-Stârmina, locaţie de langă fluviul Dunăre, cu
ofertă climatică extrem de favorabilă pentru creşterea viţei de vie.

5
 8 Vânju Mare-Stârmina, 2007. Vitis Vinifera
ssp. sylvestris
-frunze orientate spre lumină-
Fig. 10 Vânju Mare-Stârmina, 26. octombrie
2007. Vitis Vinifera ssp. sylvestris
-aproape întreg aparatul foliar de la un mare
butuc oferă aspectul de toamnă-
Fig. 9 Vânju Mare-Stârmina, 20 octombrie 2007.
Vitis Vinifera ssp. sylvestris
-frunzele mature îşi încetează activitatea-
Fig. 11 Vânju Mare-Stârmina, 2007.
Vitis Vinifera ssp. sylvestris
-plantă găzduită de un imens arbore Robinia
pseudoacacia L.-
6
Fig. 12 Vânju Mare-Stârmina, 2007. Vitis Fig. 13 Vânju Mare-Stârmina, 2007. Vitis
Vinifera ssp. sylvestris Vinifera ssp. sylvestris
-planta a ajuns cu aparatul foliar la lumină pe -tulpini multianuale ale plantei-
seama unui arbore Robinia pseudoacacia L.-

Fig. 15 Vânju Mare-Stârmina, 2007. Vitis

Fig. 14 Vânju Mare-Stârmina, 2007. Vitis Vinifera ssp. sylvestris
Vinifera ssp. sylvestris - frunze ondulate, vârfuri de lăstari, aşezarea
-frunză ondulată- frunzelor şi al cârceilor-

7
 Tabelul 1.
Localităţi aparţinând arealului viticol al Olteniei – România, în care a fost identificată Vitis Vinifera ssp. sylvestris
Nr. Localitatea Elemente geografice Caracteristici climatice
Crt. Longitudinea Latitudinea Altitudinea Temperatura Temperatura Temperatura Suma anuală a Durata Precipitaţii
medie anuală maximă minimă temperaturilor anuală de anuale
(°C) absolută absolută active strălucire (mm)
(°C) (°C) (°C) a soarelui
(h)
1 Băile 23°20’E 42°52’N 70 11.0 42.1 - 23.0 3209 2352 661
Herculane
2 Vânju 22°50’E 44°55’N 86 11.2 42.2 - 29.2 3388 2457 634
Mare-
Stârmina
3 Craiova- 23°52’E 44°14’N 192 10.9 40.5 - 36.4 3403 2354 522
Bucovâţ
4 Tismana- 22°55’E 45°04’N 312 9.3 39.2 - 23.2 3325 2279 754
Gorj
5 Rm Vâlcea 24°22’E 45°06’N 237 10.2 40.6 - 27.0 3173 2281 705
6 Olăneşti- 24°15’E 45°12’N 450 10.4 39.0 - 20.0 3214 2293 725
Vâlcea
7 Cozia- 24°22’E 45°18’N 1577 9.0 29.6 - 23.6 3040 2174 728
Vâlcea
 Elementele geografice şi caracteristicile climatice prezentate în tabelul 1,
demonstrează că locaţiile unde a fost identificată Vitis Vinifera ssp. sylvestris fac parte
din arealul extrem de favorabil pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie, cel cuprins
între paralelele 42° şi 45° şi în plus, tipul climatic caracteristic al acestei zone este cel
temperat continental cu o puternică influenţă mediteraneană, mărturie stând prezenţa
castanului comestibil, migdalul, smochinul alături de viţa de vie cultivată sau cea
sălbatică.
Deşi uneori se manifestă excese climatice (temperaturi maxime sau minime
excesive), ele sunt de scurtă durată şi nu au o influenţă decisivă asupra proceselor
fiziologo-biochimice ce decid procesele de creştere şi dezvoltare ale plantei. Aşa se
explică prezenţa lui Vitis Vinifera ssp. sylvestris la altitudini cuprinse între 70 m şi
1577 m.