SLOVENIA

Grupa 5
Clasa a X-a D
Colegiul Tehnic Ioan Ciorda Beiu
Prof. Bercovici Manuel

SLOVENIA

Limba slovena

Capitala Sloveniei este

Ljubliana
Oportunitatile si riscurile sunt strans legate pe pietele internationale, de aceea cunoasterea
conditiilor locale este adesea un criteriu determinant pentru succesul afacerii. Prin Coface
Globalliance dispuneti de o retea de asigurare unica la nivel mondial, ce tine cont de
particularitatile economice ale tarilor in care exportati sau doriti sa va deschideti sucursale.
Puteti incheia o polita globala la nivel de grup pentru toate subsidiarele dumneavoastra, toate
informatiile privind bonitatea partenerilor dumneavoastra de afaceri fiind colectate de catre
birourile Coface la nivel local. Pentru administrarea cu usurinta a contractului de asigurare,
va stau la dispozitie expertii locali.

Orase importante
Adjovscina
Bled
Bovec
Kranjska Gora
Lipica
Ljubliana
Maribor
Prian
Portoroz
Postojna
Ptuj
Radenci
Rogaska Slatina
Sezana
Spodnija Idrija
Zrece

Forme de relief din

Slovenia
Foiba (plural: foibas sau foibe) este un tip de
natural adnc de scurgere , doline, chiuveta si
este o parte prbuit of temelie de mai sus un gol.
Sinks may be a sheer vertical opening into a cave,
or a shallow depression of many acres which are
common in the Kras (Carso) region, a karstic
plateau region shared by Italy , Slovenia and
Croatia . Chiuvete poate fi o deschidere verticala
pur ntr-o peter, sau o depresie superficial de
hectare multe care sunt comune n Kras (Carso)
regiune

Forme de relief din

Slovenia

Golful Piran sau Golful Piran ( sloven : Piranski zaliv,

croat : Piranski zaljev sau Vala Savudrijska, italian : Baia
di Pirano) este situat n partea de nord a Mrii Adriatice , i
este o parte din Golful Trieste . It was named after the town
of Piran , and its shores are shared by Croatia and Slovenia .
A fost numit dup oraul Piran , i malurile sale sunt
mprtite de ctre Croaia i Slovenia . It is delimited by a
line connecting Cape Savudrija ( Savudrijski rt ) in the south
to the Cape Madona ( Rt Madona ) in the north and
measures around 19 square kilometres (7.3 sq mi). Acesta
este delimitat de o linie care unete Capul Savudrija
(Savudrijski RT), n sud, pn la Capul Madona (Madona Rt)
n nord i msurile n jur de 19 de kilometri ptrai (7.3 mp
MI). Since the 1990s, the name Bay of Savudrija
( Savudrijska vala ) has also been used in Croatia. ncepnd
cu anii 1990, numele de Golful Savudrija (Savudrijska Vala)
a fost de asemenea folosit n Croaia.

Vegetatia din Slovenia

Republica are o suprafa de 20.251 km2, cu o polulaie de 1,97 mil. loc icu o
densitate medie de 99 loc./km2. Capitala i este Ljubljana (populaie de 330.000
loc.), moneda tolarul, limba sloven i religia catolic.
Slovenia este o ar muntoas i i mparte munii cu Austria i Italia. ara este
bine mpdurit. Cel mai nalt vrf din aceast ar este aflat n muntele Triglav.
Rurile Mura, Drava i Sava.
Alpii Iulieni, munii dominani din Slovenia formeaz o grani natural cu Italia.
Muntele Triglav(n fig alturat) este cea mai nalt form de relief din Slovenia
avnd 2863 m. Sud-vestul Sloveniei are o mic ieire, la marea Adriatic, lung de
32 km de-a lungul Golfului Veneiei.
Populaia
Slovenii, un popor slav, constituie aproximativ 88% din populaia republicii. Acetia
au fost influenai de cultura germanilor i a austriecilor de la nceputul mileniului.
Slovena este scris n alfabet latin nu ca i srbii sau alte limbi slave. Majoritatea
slovenilor sunt romano-catolici. Etniile srbe(2%), croaii (3%) i alte grupuri (7%)
constituie restul populaiei Sloveniei.

Vegetatia din Slovenia

Staiunea Internaional BLED
Zlatorogul, animal magic asemntor mufonului, este n prezent unul din simbolurile naionale
ale Sloveniei. La fel ca i staiunea de faim internaional Bled. Cel mai popular loc, probabil,
din aceast ar balcanic, Bledul srbtorete, n anul 2004, nu mai puin de 1000 ani de la
prima atestare documentar.
Chiar dac primele dovezi ale prezenei umane n aceste locuri dateaz din Epoca Fierului, chiar
dac romanii cunoteau binefacerile izvoarelor termale de la poalele Alpilor Iulieni i chiar dac
primele valuri de migratori slavi s-au stabilit n vatra Bledului acum peste un mileniu, prima
dovad scris a existenei unei aezri structurate a fost emis de mpratul Sfntului
Imperiului Roman de Naiune German, Henric al II-lea, n anul 1004.
Nu sunt puine lucrurile care fac din Bled un loc absolut special, greu de uitat. Situat ntr-un
decor de basm, care-i taie rsuflarea, mrginit din toate prile de crestetele Alpilor Iulieni,
Bledul este binecuvntat cu izvoare termale i cu un castel de poveti, cocoat deasupra unui
lac cu o limpezime de cletar.
n mijlocul lacului se afl o insul minuscul, singura insul a Sloveniei, adpost al unei biserici
cretine seculare. Parte a Parcului Naional Triglav, lacul Bled este punct de atracie pentru
nenumrai turiti. Punctele de atracie ns nu se rezum doar la peisajul din Bled, ci i la
posibilitile de drumeie din preajma staiunii. Cascade, chei, lacuri glaciare, creste abrupte,
toate se gsesc la ndemna amatorilor de drumeii prin Parcul Triglav.

Fauna din Slovenia

La fel cum caracteristicile naturale i buna gestionare a pdurilor din

trecut au meninut o mare varietate de vegetatie, a faunei slbatice din
pdurile sloven este, de asemenea diverse. Printre animalele pdurii
statutul special este acordat la joc, care pot fi vnate n temeiul dispoziiilor
de joc i Actul de vanatoare. Organismelor responsabile cu gestionarea joc
n Slovenia sunt Serviciului Forest din Slovenia, care este responsabil pentru
planurile de vntoare, vntoare managerii sol (asociaii de vntoare
reprezentate n sloven vanatoare Federaiei, i terenuri de vanatoare cu
destinaie special, ca parte a Serviciului Forest din Slovenia , Parcul
Naional Triglav i Brdo Serviciul Protocol), care pune n aplicare planurile,
inspectorii de vntoare i linia de Ministerul Agriculturii, Silviculturii i
Alimentaiei, care este organismul de supraveghere.

Kocevje i Notranjska sunt principala zona de habitat pentru speciile

protejate de animale slbatice mari, acestea fiind ursul brun - cel mai mare
animal slbatic din Europa, lup i rs. Management de animale mari i
faunei slbatice alte protejat este n ntregime n competena Ministerului
Mediului i de planificare spaial.

Fauna din Slovenia

n pdurile n cea mai mare parte din Slovenia, exist un numr
mare de cerbi, cprioare i mistrei, i n zonele montane i capra
neagra ibex poate fi constatat, de asemenea, cu mufloni prezent la
nivel local. Printre animalele joc sunt mai mici, jderul de fag i pin
jderul, iepurele european bursuc, i vulpea. Lumea psrilor este la
fel de diversificate n aceste pduri, cu cocoul de mesteacn i
cocoul de munte, psri de prad (vulturul de aur, buzzard, vultur,
vulturul codalb), bufniele (bufni rocat, bufni Ural, bufnita cu
urechi mari i buha ) i ciocnitori (ciocnitoarea verde, negru i
gri), care sunt toate speciile de animale slbatice protejate i nu pot
fi vnate. Un locuitor al padurilor de fag n mare carstice este
alunarii grsime sau Loir. Vntoare aceste dormice este o veche
tradiie n Slovenia, n special n regiunile Kocevje i Notranjska, i
reprezint o parte din tradiia cultural n aceast ar.

Industria din Slovenia

ef industrii sloven produce echipamente electrice, electronice,
camioane, produse chimice, alimente prelucrate, textile, a
produselor din hrtie i hrtie, i produse din lemn. Ferrous
metallurgy and rolling mill products, aluminum reduction and rolled
products, and lead and zinc smelting are also developed.
metalurgiei feroase i produse laminoare, reducerea aluminiu i
produse laminate, i plumb i zinc sunt, de asemenea, topirea
dezvoltate. In the third quarter of 2000, industrial production grew
by 6.2 percent, although there was a slowdown in the largely lossmaking coal-mining sector and in power output. n al treilea
trimestru din 2000, producia industrial a crescut cu 6,2 la sut,
dei a existat o ncetinire n sectorul n mare parte de pierderi
crbunelui i n putere. Net profits in manufacturing, however,
have soared from SIT 2 billion in 1997 to SIT 28.7 billion in 1998, all
due to an increase in production, as opposed to previous years in
which job cuts had played the primary role in boosting productivity.
profituri nete n industria prelucrtoare, cu toate acestea, au

Principalele atractii turistice din

Slovenia
Turismul este fara indoiala unul dintre sectoarele cele mai
promitatoare din economia Slovaciei. Pozitia tarii in centrul Europei,
la intersectia rutelor comerciale - , resursele culturale, istorice si
naturale si conditiile de clima favorabile creeaza posibilitatea
dezvoltarii turismului in aceasta tara.
Infiintarea Consiliului Slovac pentru Turism contribuie la succesul
lansarii produsului turistic al Slovaciei pe piata turistica
internationala. Consiliul Slovac pentru Turism a fost infiintat de catre
Ministerul Economiei, din care face parte si un Departament pentru
Turism, la 1 septembrie 1995, ca fiind o organizatie non-comerciala.
Principalele sarcini ale Consiliului sunt sprijinirea dezvoltarii turismului
in scopul prosperitatii economice a Slovaciei si crearea constiintei de
tara gazda, cu suficiente atractii turistice. Acest proces tine cont de
nevoia ocrotirii mediului inconjurator si sustinerii standardului de
viata al populatiei. Principalele activitati ale acestui Consiliu includ:

Principalale atracii turistice din

Slovenia

cercetari de marketing si evaluari;

distribuirea de materiale promotionale tiparite si audio-video;
participarea la crearea produsului turistic;
intalniri cu presa, organizarea unor conferinte de presa si a unor excursii si
circuite pentru ziaristii straini specializati in turism;
organizarea si coordonarea activitatilor turistice la nivel national si asistenta
in prezentarea produsului turistic pe pietele straine;
cooperarea cu sectorul privat si autoritatile de stat implicate in turism;
sprijinul acordat diverselor organizatii din turism cu privire la participarea la
targuri si expozitii internationale;
cooperarea cu organizatii turistice internationale (din ianuarie 1997 este
membru ASTA).
Pe viitor se doreste crearea unui sistem complet de informare turistica,
folosindu-se articole adunate de la fiecare centru de informare turistica sau
punct turistic din Republica Slovaca. Deocamdata, promovarea
internationala a ofertei turistice slovace se realizeaza atat prin pliantele si
brosurile distribuite, cat si prin intermediul unor site-uri pe INTERNET unul
la nivel national, al Consiliului Slovac pentru Turism, si mai multe locale,

Diverse
Zvcnire plin de via de divertisment pot fi gsite n
Maribor i, adesea, de asemenea, n oraele din jur, pe
Pohorje, n mediul rural de dealuri viticole i pe rul
Drava.