Ritualul vinului

Două vorbe despre cum se degustă un vin

02/09/2019 InVinoVeritas Interesting stuff, Vinuri 0

După mii de ani de cultivat struguri și făcut vin, această băutură a devenit atât de sofisticată
încât de multe ori e o risipă să avem un vin bun și să-l bem fără să știm ce să apreciem la el sau
cum să procedăm ca să ne bucurăm de tot ce are de oferit acea sticlă. E ca și cum am avea o
mașină decapotabilă dar o conducem doar cu acoperișul tras că nu știm cum să-l dăm jos.
Pentru asta, degustătorii de vinuri au împărtășit câteva din secretele lor. Sigur, e nevoie de
foarte multă experiență ca să ajungem la nivelul lor, dar asta nu înseamnă că nu putem face
pașii corecți în degustarea unui vin.

Toate acele adulmecări (mirosiri), agitări de pahar și scuipatul vinului pe care le vedem la
degustătorii profesioniști nu sunt doar „for show”: toate acele gesturi chiar pot îmbogăți
semnificativ experiența degustării unui vin. „Ritualul” efectuat de un degustător profesionist, de
la privirea paharului în lumină la rotirea, agitarea vinului în pahar, apoi mirosirea lui și abia apoi
gustarea vinului, pe care să îl scuipi apoi în loc să-l bei, ar putea părea o procedură misterioasă
și extrem de tehnică. Cu toate acestea, când toți acești pași sunt explicați pe îndelete, ei devin
foarte logici. Prin urmare, atunci când degustați un vin, nu turnați un pahar plin, pentru că o să
aveți nevoie de loc pentru a agita vinul în pahar. Pe de altă parte, turnați un pic mai mult vin
decât vă pune chelnerul la degustare într-un restaurant scump. Cantitatea optimă este cam un
sfert de pahar.
Primul lucru pe care trebuie să îl faceți este să priviți cu atenție vinul din pahar ridicându-l în
lumina soarelui sau către orice altă sursă de lumină. Observați dacă este limpede sau tulbure.
În cazul vinurilor roșii, înclinați paharul în direcția opusă față de ochii voștri, pe un fundal alb
(față de masă, șervet etc.), și observați culoarea vinului în partea cea mai îndepărtată de voi
(unde băutura este mai puțină). Vinurile mai vechi au tendința să își piardă culoarea către buza
paharului, trecând de la roșu plin la o nuanță maronie sau maronie-roșcată.

După aceasta, agitați ușor băutura în pahar cu mișcări concentrice, de rotație. Scopul acestei
mișcări este să activați compușii aromatici din vin, în așa fel încât atunci când veți mirosi vinul o
să îi puteți simți întregul buchet. Mișcarea aceasta de rotire cere un pic de exercițiu, și este
recomandat să exersați acasă, cu un pahar cu apă, deasupra chiuvetei, ca să evitați momente
penibile la restaurant. Scopul acestei mișcări este să obțineți un vârtej destul de puternic în
paharul cu vin, dar fără să-l vărsați sau să stropiți în jur cu vin (mai ales cu cel roșu). Dacă nu
aveți încredere să agitați paharul în aer, o puteți face ținând paharul pe masă.
 https://www.coppolafeast.com/en/drink/wine-faults-and-how-
to-sniff-them-out

Atunci când mirosiți vinul, când îl adulmecați, înclinați paharul către fața dumneavoastră și
băgați nasul în pahar, în zona de jos a gurii paharului. Înclinați și capul în jos, în așa fel încât să
se întâlnească cu paharul înclinat spre voi la aproximativ 45 de grade. Inhalați ușor (ca și cum
ați mirosi o floare) timp de 3-4 secunde. Aromele pe care le oferă un vin se pot schimba în
timpul unei singure inhalări. Mirosind vinul putem afla multe detalii despre originea sa, despre
cum a fost făcut, dar nu exagerați. Simțul mirosului este neutralizat rapid. Două-trei mirosiri ar
trebui să vă spună cam tot ce aveți nevoie să știți.

Acum urmează partea cea mai complicată. Motivul pentru care experții oenologi fac toate acele
grimase comice atunci când iau o gură de vin este pentru că ei încearcă să împrăștie vinul peste
toate zonele sensibile ale limbii. Pe vârful limbii avem receptorii pentru gustul dulce. Puțin în
spatele lor sunt localizați receptorii pentru gustul sărat. Gustul acid sau acru este simțit pe
zonele laterale ale limbii, în timp ce gustul amar se simte tocmai în partea din spate a limbii,
către vălul palatin. Așadar, plimbați vinul prin gură cât puteți de mult și de bine. Mai mult, ajută
să potențați aroma unui vin dacă trageți puțin aer printre buze în timp ce aveți vinul în gură. Da,

să sorbocăiți puțin   Ca să faceți asta fără riscul de a vi se scurge vin pe bărbie, țineți capul
drept. Aspirați puțin aer printre buze. E nevoie de un spațiu foarte mic printre buze, mai mic
decât grosimea unei mine de creion, și trebuie să trageți aerul în gură imediat. Apoi închideți
buzele complet și expirați aerul pe nări. În felul acesta, mirosul vinului se va împrăștia și prin
căile nazale, dar îl veți simți și pe limbă, iar întreaga senzație va fi mai intensă. Și, foarte
important, gândiți-vă la gusturile pe care le simțiți. Ce vă transmite vinul? Vă place sau nu?

După ce ați luat o gură de vin, o puteți înghiți – cea mai bună opțiune dacă sunteți în compania
cuiva – sau, dacă degustați mai multe vinuri cu aceeași ocazie sau dacă în mod normal nu beți
în acel moment al zilei, îl puteți scuipa. La degustările publice vor fi disponibile găleți sau
recipiente impermeabile pentru a scuipa vinul în ele, sau dacă sunteți în aer liber îl puteți scuipa

pe jos, cu grijă să nu stropiți pantofii cuiva!   Scuipați cu încredere, ținând limba în spatele
lichidului ejectat, în așa fel încât să evitați să vi se scurgă pe bărbie. Mare atenție să scuipați
mereu în jos, pentru că scopul nu este să stingeți un foc.

Sunt cinci elemente principale pe care trebuie să le căutați atunci când degustați un vin.
Obișnuiți-vă să vă concentrați asupra fiecăruia individual în timpul degustării, pentru că în felul
acesta veți reuși să adunați câteva elemente analitice cu care să evaluați un vin. Cel mai ușor de
sesizat la un vin este conținutul de zahăr (dacă un vin este sec sau dulce, cu stadiile intermediare
– demisec, demidulce etc.), de la cel mai sec Chablis și până la un Muscat licoros.
Aciditatea: există multe tipuri diferite de acid în vin, iar cel mai important este acidul tartric,
prezent în mustul nefermentat. Cât de acru se simte vinul pe marginile limbii? Aciditatea bună
este necesară pentru că adaugă un pic de prospețime unui vin tânăr, plus că ajută vinurile bune
să se învechească. Pe de altă parte, într-o recoltă proastă, când strugurii nu s-au copt cum
trebuie, acreala excesivă sau chiar amăreala pot strica vinul. Nu confundați gustul de vin sec cu
aciditatea. Un vin foarte sec poate avea un conținut de acid foarte scăzut, în timp ce un vin
foarte dulce poate conține suficient acid să-i anuleze dulceața.
Taninul este o substanță prezentă în ramurile ciorchinilor și în sâmburii de struguri proaspeți,
precum și în cojile/ pielițele boabelor de strugure. Ca idee, mustul de struguri este de fapt
incolor, chiar și cel de struguri negri. Culoarea vine de la tanin, care este extras inevitabil
împreună cu mustul. La degustare, taninul provoacă senzația aceea de uscăciune, de sec, cea
care face un vin roșu tânăr mai greu de băut. Pe de altă parte, gustul taninos dispare treptat pe
măsură ce vinul se mai maturează în sticlă.
Stejarul: multe vinuri sunt maturate în butoaie de stejar, iar unele dintre ele chiar au fermentat
inițial în astfel de butoaie, iar aroma de stejar care a trecut în vin prin contact direct este ușor
de estimat, în special în cazul vinurilor albe. Aroma sau gustul de vanilie ori de altă mirodenie
dulce cum ar fi nucșoara sau scorțișoara este un indiciu bun al doagei de stejar. Un alt indicator
este senzația de cremos, de mătăsos pe cerul gurii în cazul vinurilor roșii cu buchet bogat. Dacă
vinul a fost păstrat într-un butoi care a fost pârlit (copt) prea tare pe interior – butoaiele de
lemn se ard superficial pe interior cu o pârlitoare sau cu flacără deschisă – atunci va avea o
aromă destul de intensă de afumat, de ars, cam ca o felie de pâine prăjită prea tare. Gustul de
fructe: orice novice care a citit pe undeva o descriere de vin în care autorul spune despre vinul
respectiv că are gust de zmeură, fructul pasiunii, pepene sau cireșe confiate, s-ar putea să
creadă că autorul respectiv bate câmpii. În realitate, există explicații științifice, de biochimie,
pentru asemănarea dintre aroma vinului și aromele altor alimente și nu numai (fructe, ierburi,
mirodenii etc.). În descrierile principalelor soiuri de struguri sunt indicate și aromele cele mai
comune care se pot întâlni în vinurile făcute din acei struguri.
Degustarea vinurilor este intai o arta si apoi o meserie. Un bun degustator poate, cu ajutorul unui
singur strop din licoarea de struguri, sa dea detalii despre soi, anul producerii, aromele si, eventual,
defectele sau bolile vinului. O degustare de vinuri este un ritual, respectat cu sfintenie, iar factorii
externi care ar putea influenta aprecierea “artistului” sunt cu grija inlaturati.

Dan Boboc este presedintele Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania (ADAR), asociatie care
a implinit anul acesta 15 ani de la infiintare. Membrii ADAR se intalnesc o data la trei luni in cate o
podgorie si degusta vinuri “pentru a nu-si pierde antrenamentul”. Intre aceste sedinte, degustatorii
profesionisti sunt solicitati de firmele care vor sa-si verifice calitatea vinurilor din magazine. Atunci,
arta degustarii devine o meserie.

La parterul Facultatii de Viticultura si Vinificatie din Bucuresti, Dan Boboc si alti cinci colegi si colege
au adunat vreo 20 de sticle de vin din toate soiurile. Va urma degustarea. Fiecare are in fata patru
pahare in care se toarna, pe rand, vinul. Paharul, umplut numai o treime, este ridicat si privit cu
atentie. Urmeaza “dansul vinului” – rotirea paharului. Imediat, nasul cunoscator al degustatorului
astupa gura paharului si aroma eliberata de vin este inspirata puternic. Vinul este apoi gustat si
plimbat in cavitatea bucala vreme de cateva momente, suficiente pentru a da un verdict. Aprecierea
este notata intr-o fisa de caracterizare a vinului. Fisa este impartita pe capitole – limpezime,
efervescenta, intensitatea culorii, miros, gust, armonie, tipicitate – pentru fiecare existand limite de
punctaj. La final, vinul va primi o nota, de la 0 la 100, iar degustatorul va adauga observatiile,
concluziile si recomandarile sale. Intre pahare, degustatorii mesteca un coltuc de paine, pregatindu-
se pentru urmatorul vin.

Ritualul

Ce are in vedere un degustator atunci cand analizeaza un vin? Culoarea este primul element de
apreciere. “Paharul este foarte important, el trebuie sa fie incolor, fara model incrustat, cu picior si
neaparat cupa sa aiba forma de lalea. Incolor pentru a putea determina exact culoarea, cu picior
pentru a tine de el cand ridici paharul – pe cupa nu trebuie sa existe amprente care ar putea
influenta transparenta. De ce in forma de lalea? Pentru ca, paharul fiind mai ingust la gura, mirosurile
eliberate dupa agitarea vinului se vor pastra inauntru mai mult timp”, spune Dan Boboc. Rotirea sau
dansul vinului este faza premergatoare aprecierii olfactive. Aici se stabileste cantitatea de glicerol si
de alcool, precum si onctuozitatea vinului. Rotirea vinului determina in acelasi timp eliberarea
mirosurilor pe care degustatorul le percepe si interpreteaza. “Dupa miros, iti dai seama de soiul de
strugure, vechime sau daca vinul are o boala sau un defect”.Partea cea mai importanta a unei
degustari este, bineinteles, gustul vinului. Dupa ce vinul iti inunda toata suprafata limbii, poti vorbi
despre buchetul si armonia lui”, explica Boboc.

Legende

Pe seama degustatorilor de vinuri exista nenumarate legende. Una vorbeste despre un calugar
franciscan atat de iscusit in arta degustarii incat si-a dat seama, gustand dintr-un butoi mare si plin
cu vin, ca pe fundul acestuia se afla bucati de metal si de piele de animal. Dupa golirea butoiului,
spune legenda, s-a gasit pe fund o cheie legata cu un siret din piele. “Istorisirile despre degustatori
care spun totul despre vinul gustat, anul, podgoria etc. sunt in mare parte basme. Romania a avut
totusi un astfel de degustator – Vasile Bocancea se numeste dansul, dar acum s-a retras din
activitate – care putea spune si din ce pivnita provenea un anumit vin. Avea o memorie senzoriala
fantastica si putea chiar anticipa evolutia in timp a unui vin, in asa fel incat sa-l recunoasca si dupa
mai multi ani”, povesteste Dan Boboc. “Pentru a ajunge la o asemenea performanta” – continua el –
trebuie sa fii, in primul rand, pasionat de meserie. Apoi, iti trebuie mult antrenament. Imi aduc aminte
ca, prin anii ‘78-’79, mergeam cu Vasile Bocancea pe la podgorii si degustam cam 200-300 de sticle
de vin intr-o singura zi. La sfarsitul zilei, eram epuizat. Numai Vasile Bocancea nu. Ma intreba: E,
acum bem si noi un sprit?”.

Vinurile lui Ceausescu, niste borsuri

S-a vorbit in ultima vreme, ba a fost si un scandal in presa, despre vinurile lui Ceausescu. Vinurile
dictatorului, evaluate de catre unii la cateva sute de euro sticla, au fost intr-un final aruncate, si nu
multi au fost aceia care s-au gandit ca “smecherii” si-au umplut pivnitele cu valoroasele licori. Dan
Boboc a fost acela care in 1990 a fost chemat pentru a evalua vinoteca lui Ceausescu: “Vinurile lui
Ceausescu? O prostie, domnule, numai borsuri. Ceausescu primea vinuri si, daca nu le bea atunci, le
baga in pivnita si le lasa acolo. Asta nu inseamna ca vinurile se invecheau si deveneau mai bune si
mai valoroase. Dimpotriva, se stricau. Pentru a invechi un vin, trebuie sa muncesti enorm. In primul
rand, vinul e musai sa fie sanatos. El trebuie depozitat la temperaturi de 11-14 grade, in sticle cu
dopuri sterile. Inclinatia sticlei trebuie sa fie la un anumit unghi, in asa fel incat dopul sa ramana
umed in interior. Altfel, intra aerul in sticla si vinul se strica”, spune Dan Boboc.

Selectia si pregatirea degustatorilor

Meseria de degustator poate fascina pe multi, dar pentru a intra in randurile acestor elitisti este
nevoie de foarte multa munca si talent. In Romania, Institutul de Cercetari Valea Calugareasca a
perfectionat primii degustatori de vinuri. “Pana la perfectionare mai este insa un pas important:
selectia celor care vor deveni degustatori de vinuri. “In primul rand, am fost testati cu mostre din cele
patru gusturi fundamentale: dulce, sarat, amar si acru. Apoi, solutia era din ce in ce mai diluata si
numai cei mai buni puteau remarca gustul cand dilutia era maxima. Aici a fost prima selectie. Apoi,
am trecut la vinuri si am degustat 25 de soiuri, in serii de cate cinci. Dupa 24 de ore, pentru a testa
memoria senzoriala, amestecau soiurile si ti le dadeau iar. Dupa o saptamana, le reamestecau si o
luam de la inceput. Au ramas cei care au reusit sa memoreze soiurile de vin si sa le identifice la
fiecare reamestecare. Au urmat apoi testarile privind cantitatea de dioxid de sulf dintr-un vin si
aciditatea lui. Dupa aprecierea ta, veneau cu analiza de laborator a vinului si vedeai cat de exact ai
fost”, isi aminteste Dan Boboc. Degustatorii romani au inceput sa fie cunoscuti si apreciati si peste
hotare, in tarile cu traditie in vinuri. In 2003, Romania a organizat Concursul International al
Degustatorilor de Vinuri. “Au fost, in proportie de 60%, degustatori straini, iar restul romani. In trei zile
au fost degustate 220 de soiuri de vinuri, iar romanii au fost la inaltime”.

Odată ce vinul este adus, se parcurg de fiecare dată următorii pași:

 vinul este turnat în paharul potrivit, umplând doar o treime din capacitatea
acestuia – restul recipientului are rolul de a colecta aromele.

 degustătorul îndreaptă paharul spre o sursă de lumină, pe un fundal alb, și îl

înclină ușor la 45 de grade. Astfel, se pot analiza culoarea și limpiditatea vinului.
Nuanța e dată atât de varietatea de struguri din compoziție, precum și de butoiul în
care a fost lăsat la maturat.

 se rotește ușor vinul în pahar, mișcare prin care se eliberează la suprafață
elementele volatile.

 paharul este dus ușor spre nas pentru a analiza mirosul vinului și a se
identifica diferitele note care îl compun.
  expertul ia prima sorbitură, plimbând ușor vinul prin gură, fără a-l înghiți. În
acest moment, se urmărește cât de mult este prezentă aroma strugurilor în vin și
cum stă acesta în ce privește aciditatea și corpolența.

 expertului îi este oferit timp pentru a aprecia vinul în toată complexitatea sa.

În urma analizei, degustătorul poate descrie vinul printr-o mulțime de termeni –

“expresiv”, “echilibrat”, “expansiv”, “extractiv”, “robust”, “strălucitor”, “onctuos”,
“pământos” – și îi acordă o notă finală, luând în calcul observațiile din cele trei tipuri
de examinări: vizuală, olfactivă și gustativă.
Experții Asociației Degustătorilor Autorizați din România vor fi parte din nou din
juriul competiției “Povești cu vinuri românești”, organizate și în acest an de BASF în
3 etape regionale și o mare finală națională.

Domnul Georgel Costache, vicepreședintele ADAR și membru în comisia de jurizare

a concursului de vinuri BASF în repetate rânduri, a explicat sistemul de punctaj și
modalitatea de apreciere a probelor de vin evaluate la etapele regionale din trecut:
”Am aplicat sistemul de punctaj folosit de Organizația Internațională a Viei și
Vinului, până la 100 de puncte, cu eliminarea notei maxime, respectiv minime. Apoi
am făcut media aritmetică a celorlalte note. Această medie a fost, de fapt, nota
finală pe care a primit-o, în cadrul concursului BASF, fiecare probă de vin evaluată.
Apreciem în primul rând limpiditatea și aspectul, unde un degustător poate acorda
maximum 15 puncte. Apoi, din punct de vedere olfactiv, s-au apreciat tipicitatea,
intensitatea și calitatea, unde se puteau acorda maximum 30 de puncte. Din punct de
vedere gustativ, se apreciază intensitatea, tipicitatea, persistența gustativă și calitatea,
iar un degustător poate da maximum 44 de puncte. În final, urmează o evaluare
globală, unde un degustător poate acorda maximum 11 puncte, ultimele de altfel”, a
explicat domnul Costache.
La concursul ”Povești cu vinuri românești” din acest an se acordă 3 mari premii,
pentru cel mai bun vin alb, roze, respectiv roșu. Fiecare premiu este în valoare de
5.000 de euro. Înscrierea și participarea sunt gratuite pentru orice viticultor cu o
suprafață mai mică de 100 de hectare de viță de vie. Detalii utile pentru viticultorii
interesați se găsesc aici.
Producătorii sau importatorii interesați să intre în concursul vinurilor ”la cutie” s-au
putut înscrie în competiție până la data de 31 ianuarie, iar data limită pentru
primirea probelor pentru ediția de anul acesta a fost 7 februarie 2020.
 TEHNICI DE DEGUSTARE A
VINULUI. CUM EVALUĂM
AROMA, MIROSUL ȘI
CULOAREA
20 august 2020Byoffice 0Ghiduri
Unii oameni se nasc cu papile gustative „atente“, care le permit să simtă orice aromă
la o intensitate mult mai mare. Vestea bună este că papilele gustative pot fi antrenate.
Cum poți face asta și care sunt elementele pe care trebuie să le analizezi atunci când
deguști un vin, vei află dacă parcurgi cu atenție acest material.
1. Arta degustării vinului
2. Pregătirea vinului pentru degustare
3. Tehnica de degustare
4. Evaluarea aromei vinului
5. Evaluarea gustului vinului
6. Aspectul vinului, parte a degustării și evaluării unui vin
7. Ordinea degustării vinurilor
8. Accesorii pentru degustarea vinului
ARTA DEGUSTĂRII VINULUI
Degustarea vinului a devenit în timp o adevărată artă. Există chiar și concursuri în
care somelierii se întrec în a recunoaște de la soiurile de struguri folosite în
degustarea vinului, la metodele de fabricație, anul de producție sau aromele vinului.
Atunci când degustam un vin simțuri ca mirosul, gustul, văzul sau auzul ne oferă
informații importante despre calitatea acestuia, locul de proveniență sau aromele care
îl individualizează.
Chiar dacă este nevoie de mult exercițiu și calități native pentru a deveni un somelier
de succes, asta nu înseamnă că un amator nu poate învață câteva trucuri cu care să-
și impresioneze prietenii.

PREGĂTIREA VINULUI PENTRU

DEGUSTARE
Pentru a te putea bucura din plin de aromele unui vin, trebuie să ții cont de
temperatura la care îl servești și de forma paharelor.

TEMPERATURA POTRIVITĂ A VINULUI

Temperatura este un element foarte important atunci când vorbim despre degustarea
vinului. Un vin foarte rece își va ascunde atributele, dar și defectele. Tocmai de
aceea, vinurile rose foarte ieftine sunt servite în acest fel.
Iată care sunt temperaturile la care trebuie degustate vinurile:

Vinurile albe
 Vinuri albe dulci (Muscat) – se servesc la temperaturi de 4-8°C sau 8-10°C
după preferințe;
 Vinuri albe seci și tinere (Sauvignon blanc) – se servesc la temperaturi de 8-
10°C
 Vinuri albe seci (Riesling) complexe și aromatice – se servesc la temperaturi
de 9-11°C;
 Vinuri albe demidulci – se servesc la temperaturi de 10-12°C;
 Vinuri albe dulci, cu arome de fructe – se servesc la temperaturi de 10-12°C;
 Vinuri albe seci, de calitate superioara și cu o vechime de 2-3 ani – se servesc
la temperaturi de 10-12°C
 Vinuri rose – au nevoie de temperaturi de 8-10°C.

Vinurile roșii
 Vinuri roșii, tinere – se servesc la temperaturi de 12-14°C;
 Vinuri roșii simple – se servesc la temperaturi de 14-16°C;
 Vinuri roșii mature, complexe (Pinot Noir nobil, cu o vechime de 2-3 ani) – se
servesc la temperaturi de 16-18°C;
 Vinuri roșii mature, (Cabernet Sauvignon nobile, cu o vechime de peste 3 ani) –
se consumă la temperaturi de 18-20°C.

Vinurile spumoase
– se servesc la temperaturi de 6-10°C.

PAHARUL POTRIVIT PENTRU DEGUSTARE

Vinurile albe se toarnă în pahare înguste, în forma literei „U“. Vinurile roșii, în schimb,
se servesc în pahare cu baza mai mare și deschiderea îngustă. Sunt pahare mai
înalte, cu o cupă mult mai mare. Acestea vor permite aromelor multiple să iasă la
suprafață.
EVITAREA AROMELOR ȘI
PARFUMURILOR STRĂINE ÎN CAMERĂ
– evită mirosurile puternice – de parfum, aftershave, tutun etc. – atunci când mergi la
o degustare de vin. Sunt elemente olfactive care atrag atenția vostră și a celorlalți
participanți și va împiedică să simțiți aroma vinului.

TEHNICA DE DEGUSTARE
<!– –>
Tehnica de degustare a oricărui vin trebuie să conțină pașii de mai jos:

 CÂT VIN SE TOARNĂ ÎN PAHAR

PENTRU DEGUSTARE
– pentru început umple o treime de pahar cu vin și privește-l drept. Apoi înclină
paharul ușor. Astfel vei putea vedea întreg spectrul de culori pe care le are
vinul. Dacă vei lasă apoi paharul în jos, vei putea admira intensitatea culorii.
Aceasta oferă indicii despre densitatea vinului. Indicat ar fi să ai la dispoziție un
fundal alb pentru examinarea vizuală a băuturii;
 CUM ȘI DE CE SE ROTEȘTE PAHARUL
DE VIN ÎNAINTE DE A GUSTA
– o mare parte a procesului de degustare a vinului ține de simțul olfactiv. Astfel
identifici diferitele buchete pe care le are vinul. Dacă miști paharul folosind
mișcări circulare, vei elibera toate aromele vinului. Acum e timpul să apropii
paharul de nas, pentru a identifica dacă aromele sunt delicate și elegante sau
puternice, pătrunzătoare. Dacă ești începător în ale degustatului, rotește
paharul pe o suprafață plată, fără a-l ridică de pe masă. Dacă rămân urme pe
peretele paharului, este un indiciu că vinul e dens, cu un conținut mai mare de
alcool sau glicerină;

 CUM SE ȚINE PAHARUL ÎN MÂNA

PENTRU DEGUSTARE
– paharul se ține de picior, pentru că, în caz contrar, acesta se va încălzi și va
influența și temperatura vinului;

 CUM SCAPI DE ALTE GUSTURI DIN

GURĂ
– la degustările de vin nu se bea. Vinul se va scuipa după degustare, apoi se
va curăța gură și limba cu apă și cu aperitive lipsite de condimente sau alte
gusturi pregnante. Se pot servi pâine, cașcaval, brânzeturi nesărate, poate
fructe și ciocolată, dacă se servesc și vinuri roșii;

 CÂT SE ȚINE VINUL ÎN GURĂ ÎN

TIMPUL DEGUSTĂRII
– vinul se va ține în gură pentru un minimum de 4-5 secunde și maximum 10-
12 secunde. La final, vinul se va elimina din gură. Dacă pașii de mai sus au
fost îndepliniți în mod corect, gustul se va mai menține o perioadă. Acest
detaliu împarte vinurile în trei categorii: vinuri scurte – 4 secunde, vinuri medii –
5-8 secunde, vinuri lungi – peste 9 secunde.
EVALUAREA AROMEI VINULUI
Compușii volatili și non-volatili sunt cei care dau aromă vinului. În timpul fermentării,
dar și în primele luni după fabricare, au loc frecvent reacții chimice între acești
compuși. Aroma vinului se poate schimba destul de mult în acest timp, din cauza
acestui proces.
Schimbările de aromă continuă și pe măsură ce vinul se învechește, însă frecvența
reacțiilor chimice scade.
În funcție de sursa de proveniență, substanțele care influențează mirosul vinului se
împart în mai multe categorii:
 Substanțe care provin din struguri, în timpul procesului de fermentare;
 Substanțe care se formează în timpul fermentării mustului;
 Substanțe care rezultă din metabolismul drojdiei;
 Substanțe care se formează după fermentare, în timpul procesului de învechire
a vinului.
Cei mai mulți dintre compușii volatili se combină cu zaharurile din vin. Rezultă în
acest fel niște substanțe care poartă denumirea de glicozide inodore. Acestea se
transformă în arome. Nasul poate fi antrenat să recunoască inclusiv aceste detalii,
prin care se pot stabili detalii legate de vechimea sau procesul de fabricare a vinului.

 CE ESTE BUCHETUL VINULUI

 – include arome diferite de fructe, condimente, ierburi sau flori. Pentru că
fiecare persoană este unică și are un simt unic al mirosului, oameni diferiți pot
identifica arome diferite ale aceluiași vin. Pentru că un vin de calitate este o
colecție complexă de arome, vă recomandăm să îl mirosiți de mai multe ori.
Experiență va fi una intensă de fiecare dată;

 DEFECTELE VINULUI SIMȚITE PRIN

MIROS
– defectele vinului pot să apară atunci când se fac greșeli în procesul de
fabricație sau atunci când recolta nu este una satisfăcătoare. Aceste defecte
pot fi identificate chiar și de un necunoscător. De exemplu, vinul cu mulți
compuși sulfuroși și-a creat o imagine negativă, de băutură care ne poate
influența în mod negativ starea de sănătate. Însă substanțe din această
categorie, cum este dioxidul de sulf, sunt adăugate în orice vin. Acesta are
rolul de a stabiliza băutură și este inofensiv pentru sănătate. Însă hidrogenul
sulfurat sau acidul sulfhidric apar în timpul unui proces greșit de fermentare și
dau vinului o aromă neplăcută;

 CE ESTE ȘI CUM RECUNOȘTI UN VIN

BUȘONAT
– este un vin care miroase a pivniță umedă sau a carton umed. Dacă vinul are
un astfel de miros, înseamnă că pluta din care a fost confecționat dopul era
contaminată cu anumite tipuri de ciuperci microscopice;
 CE ESTE ȘI CUM RECUNOȘTI UN VIN
OXIDAT
– este vinul care a fost expus la prea mult oxigen și care și-a pierdut
luminozitatea, culoarea și aroma. Astfel, vinurile roșii devin portocalii sau chiar
brune, iar gustul devine amărui. Vinurile albe sunt cele mai expuse oxidării,
pentru că sunt mai sărace în taninuri, substanțe care previn sau întârzie
oxidarea. Vinurile oxidate au miros și gust de măr lovit;

 CE ESTE ȘI CUM RECUNOȘTI UN VIN

MADERIZAT
– un vin maderizat a fost expus la căldură la un moment dat. Acesta va deveni
maro și va mirosi ca și cum ar fi fost gătit;

 AROMELE PRIMARE
 – includ note florale sau fructate, derivate direct din struguri;

 AROMELE SECUNDARE
– provin din tehnica de producție a vinului. Cele mai întâlnite arome secundare
sunt cele care rezultă din fermentarea drojdiei. Sunt foarte ușor de recunoscut
în vinurile albe. Pot fi arome de brânză, nuci sau bere învechită;

 AROMELE TERȚIARE ALE VINULUI

– sunt cele care rezultă în timpul procesului de învechire. Acest proces se
poate realiza în sticle sau butoaie de stejar. Pot fi arome de nuci, alune coapte,
condimente, vanilie, frunze uscate, tutun, piele, ciuperci etc.

EVALUAREA GUSTULUI
VINULUI
Există patru gusturi de bază ale vinului: dulce, acru, sărat și amar. Din combinațiile lor
ies cele mai inedite arome. Vinul trebuie plimbat prin gură, pentru ca să îi simți
fluiditatea, catifelarea și onctuozitatea.

 CUM SE IA PRIMA SORBITURĂ

– soarbe ușor din pahar, ca și cum ai trage dintr-un pai. Lasă și puțin aer să
pătrundă în gură și plimbă vinul dintr-o parte în altă. Poate părea lipsit de
eleganță, însă numai în acest fel vei putea simți toate aromele specifice vinului,
dar și elementele legate de compoziția sa: densitate, tărie, catifelare, aciditate
mai mare sau mai redusă. În funcție de aceste caracteristici, vei auzi somelierii
profesioniști descriind vinurile prin termeni ca mătăsos, svelt, alcalin, plat,
unghiular, fără personalitate, anemic etc.

 ROBUSTEȚEA VINULUI
– caracteristică dată de cantitatea de alcool conținută de vin, dar și de
glicerină. Este ceea ce profesioniștii din domeniu numesc „greutatea vinului“.
Este un element important, mai ales atunci când alegem și felurile de mâncare
cu care poate fi combinat un anumit vin. De exemplu, un vin robust merge cu
alimente din aceeași categorie;
 ACIDITATEA VINULUI
– compusul care oferă vinului prospețime. Fără acest element, vinul ar fi plat și
acru;

 TANINUL VINULUI
– este gustul puțin amar pe care îl simți și este dat de coajă strugurilor. Este
esențial pentru un vin complet, în special la sortimentele roșii. Gustul poate
avea și diferite note: astringent, dur, uscat și fin;

 DULCEAȚA VINULUI
– provine din savoarea fructelor și din zahărul rămas în urmă fermentării. Din
vinurile seci lipsește gustul dulce;

 CUM RECUNOȘTI UN VIN TÂNĂR

 – un vin tânăr se recunoaște după culoare și arome. La vinurile albe culoarea
este deschisă și intensă, de la alb-verzui la galben pal, iar la cele roșii culoarea
este închisă și intensă, de la roșu închis până la indigo. La ambele culoarea
este puternic translucidă. Totodată, la vinurile tinere aromele primare sunt cele
care predomină. Note puternice, florale, ierboase, fructate sau minerale. Privit
oblic, într-un pahar, pe un fundal alb, vinul are un inel/margine albă subțire și o
culoare intensă spre centru. Vinurile rose sunt dificil de evaluat după culoare,
la acestea criteriul cel mai sigur fiind buchetul, care trebuie să fie intens,
sprijinit de prezența aromelor primare, dar și o aciditate suficientă care să dea
senzația de prospețime;

 CUM RECUNOȘTI UN VIN ÎN FAZA DE

ÎNVECHIRE
– la aceste vinuri culoarea devine mai puțin translucidă. La vinurile albe
culoarea evoluează de la tonuri de galben aprins către nuanțe de galben miere.
Vinurile roșii se deschid la culoare și apar tonuri de maro. Totodată, aromele
primare devin mai puțin pregnante. În schimb, se evidențiază mai bine aromele
terțiare: fructe foarte coapte, semințe, lactate fermentate, condimente, tutun,
piele, lemn, frunze uscate, ciuperci etc.

ASPECTUL VINULUI, PARTE A

DEGUSTĂRII ȘI EVALUĂRII
UNUI VIN
Calitatea vinului se evaluează și în funcție de caracteristicile legate de aspectul
acestuia. Iată ce trebuie să știi:

 CUM SĂ PRIVEȘTI VINUL. CULOAREA

VINULUI
– culoarea îți va spune tot ce trebuie să știi despre sortimentul vinului, vârsta
lui sau tipul de sol în care este plantată vița. Un vin de calitate este clar, fără
particule fine în suspensie. Pentru a evalua această calitate, îndreaptă paharul
către lumina. Pentru a observa reflexiile și intensitatea culorii, pune o coală de
hârtie albă în spatele paharului. Un vin alb devine auriu prin învechire, în timp
ce vinul roșul se deschide la culoare;
 LIMPIDITATEA VINULUI
– se poate observa în lumina. Un vin perfect va avea o limpiditate cu luciu
cristalin. Un vin strălucitor nu va avea niciun fel de particule în suspensie, în
timp ce unul clar este limpede, însă fără un luciu deosebit. Un vin care prezintă
particule în suspensie este opalescent. Un vin tulbure nu este deloc
transparent și prezintă inclusiv particule mai mari în suspensie;

 CUM IDENTIFICI UN VIN LA A DOUA

FERMENTARE
– vorbim aici despre vinurile care nu sunt spumante sau spumoase. A doua
fermentare are loc în sticlă, cel mai adesea din cauza variațiilor de
temperatură. Uneori vinul are un miros de drojdie și este ușor de identificat,
pentru că are mici bule fine, care nu ar trebui să existe.

ORDINEA DEGUSTĂRII
VINURILOR
Pentru a simți cu adevărat buchetul fiecărui vin în parte, trebuie să ții cont de câteva
reguli esențiale:
 Vinul alb înainte vinului roșu – vinul roșu are o aromă mult mai puternică, ce va
ruină gustul oricărui vin alb;
 Vinul sec înainte de cel dulce – dulceața din vinul dulce va provoca aciditate în
vinul sec;
 Vinul mai ușor înaintea celui mai corpolent – este mult mai dificil să simți gustul
unui Pinot Noir după un Cabernet;
 Vinul tânăr înaintea celui vechi – vinul vechi are mai multe nuanțe, așa că
poate influența degustarea unui vin mai tânăr;
 Orice înaintea vinului fortificat – are o cantitate mare de alcool, ce poate
„paraliza“ inclusiv simțul mirosului.

ACCESORII PENTRU
DEGUSTAREA VINULUI
Orice somelier la început de drum sau orice pasionat de vinuri are nevoie de
următoarele accesorii pentru degustarea vinului:
 Un set de pahare speciale – pentru toate tipurile de vin;
 Un tirbușon profesional – cu ajutorul căruia să deschizi rapid orice sticlă;
 Un coșuleț pentru vin – sunt confecționate din răchită, lemn sau metal. Acesta
permite transportarea vinului într-o poziție ușor înclinată, care previne agitarea
vinului;
 Carafa pentru decantare – este foarte utilă pentru aerisirea vinului, fapt care
intensifică aromele și reduce din duritatea și amărăciunea taninului, formând un
buchet bogat;
 Termometrul – pentru servirea vinului la temperatura potrivită;
 Dopurile „stopeur“ – închid sticla pentru a nu lasă vinul să se oxideze. Astfel va
putea fi folosit și la o servire ulterioară;
 Frapieră – este cea care va păstra vinurile albe, roze și spumante la o
temperatură constantă în timpul mesei;
 Căruciorul pentru vinuri – folosit atunci când vinurile disponibile sunt
prezentate.
evaluarea vinului este un scor atribuit de unul sau mai mulți criticii vinului la o vin degustat ca
un rezumat al evaluării de către critică a acestui fapt vin. Prin urmare, un rating de vin este un
scor de calitate subiectiv, de obicei de natură numerică, acordat unei sticle de vin specifice. În
majoritatea cazurilor, ratingurile vinurilor sunt stabilite de un singur critic de vin, dar în unele
cazuri, un rating este obținut prin contribuția mai multor critici care degustă același vin în același
timp. Sunt folosite o serie de scale diferite pentru evaluarea vinului. De asemenea, practicile
utilizate pentru a ajunge la evaluare pot varia. În ultimele două decenii, scara 50–100 introdusă
de Robert M. Parker, Jr. a devenit frecvent utilizat. Această scară sau scări similare numeric sunt
utilizate de publicații precum Entuziast al vinului, Wine Spectator, și Wine Advocate.[1][2][3] Alte
publicații sau critici, cum ar fi Jancis Robinson și Michael Broadbent, poate folosi o scară 0-20
sau 0-5 (adesea în termeni de număr de stele) fie cu sau fără trepte de jumătate de stea.[4]

În ultimii ani, odată cu apariția evaluărilor agregate generate de utilizatori, au proliferat, de

asemenea, sistemele de rating de grup, cum ar fi cel utilizat de CellarTracker, folosind
contribuția unor degustători de vin neprofesioniști care gustă în condiții diferite.[5] În plus față de
un scor numeric simplu, majoritatea ratingurilor de vin sunt menite să completeze degustare de
vinuri note, care sunt scurte descrieri ale impresiei generale a vinului, inclusiv calitățile sale de
aromă. Cu toate acestea, adesea accentul (în special în marketing) se pune pe scorul aplicat de un
critic mai degrabă decât pe nota totală de degustare a vinului.[6]

Cuprins
 1 Istorie
 2 Critică
 3 Referințe
 4 linkuri externe

Istorie
 
Criticului american de vin Robert Parker i se atribuie popularizarea utilizării ratingurilor
numerice de vin.
În timp ce compoziția de note de degustare și alte forme de literatura vinului a existat pe tot
parcursul istoria vinului, utilizarea pe scară largă a sistemelor de evaluare numerică este un
fenomen relativ recent. La mijlocul secolului al XX-lea, pe măsură ce interesul american pentru
vin se dezvolta, consumatorii s-au trezit introduși într-o gamă largă de vinuri de pe tot globul.
Acest surplus de opțiuni disponibile a creat o piață de nișă pentru criticii care ar putea oferi un
serviciu de revizuire a vinurilor și recomandări care ar putea facilita procesul de cumpărare
pentru consumatori. Urmând un model similar cu recenziile de produse ale unor astfel de reviste
de consum precum Rapoarte de consum și Care?, Criticii americani au început să scrie recenzii
despre vinuri mai condensate pe care consumatorii le-ar putea scana pe scurt pentru a identifica
vinurile de interes. Popularizarea scorului numeric este creditată pe larg criticului american de
vin Robert Parker, care și-a modelat sistemul de evaluări numerice pe Sistem de clasificare
standardizat american în anii 1970.[6][7]

În cadrul sistemului Parker, vinurile au fost evaluate pe o scară de 50–100, care s-a corelat
aproximativ cu un „grad” A-F pe vin. Un vin a fost considerat „peste medie” sau „bun” dacă a
obținut un scor de cel puțin 85 de puncte. Cititorii de reviste de evaluare a vinului, cum ar fi
Parker's Avocatul vinului, sau imitatorii săi de mai târziu, cum ar fi Wine Spectator și Entuziastul
vinului, ar putea vedea rapid dintr-o privire o trecere în revistă a câteva zeci sau chiar sute de
vinuri disponibile împărțite în evaluări numerice. Acești consumatori ar putea izola o serie de
scoruri pentru a-și concentra cumpărăturile de cumpărare fără a fi nevoie să încerce vreodată un
vin în prealabil. În mod similar, comercianții cu amănuntul și comercianții de vin s-au trezit cu
un instrument de marketing gata făcut, care nici măcar nu le cerea să cerceteze sau să probeze
vinul înainte de a-l pune în vânzare.[6]

Popularitatea ratingurilor numerice de vin a devenit un avantaj pentru industria de vânzare cu

amănuntul de vin. Vinurilor care au primit scoruri clasificate ca „remarcabile” (de obicei 90 de
puncte sau mai mult) li s-au garantat în esență vânzări favorabile pe piață. Au început să se
dezvolte vinuri care au primit calificări „extraordinare” sau „clasice” de 95–100 urmări cult care,
împreună cu producția limitată, au contribuit la creșterea prețurilor lor. Un segment de vin de
investiții a apărut care urmărea să valorifice speculațiile și eventuala creștere a prețului în jurul
vinurilor cu un scor ridicat. Influența ratingurilor vinurilor a fost deosebit de puternică pe piețele
vinicole în curs de dezvoltare din Asia, Rusia și America de Sud la începutul secolului XXI.[6]

Critică
 

Criticii ratingurilor numerice ale vinurilor au susținut că popularitatea și puterea de

comercializare a acestor ratinguri au contribuit la o omogenizare a stilurilor de vin oferite pe
piață.
Sistemul numeric de evaluare a vinului a fost puternic criticat.[8][9][10][11] A fost considerată o forță
motrice în globalizarea vinului și redarea influenței terroir și individualitate în vinificație.
Criticii sistemului de evaluare a vinului susțin că puterea economică și de comercializare a
obținerii de scoruri favorabile de către critici influenți a orientat vinificația globală către
producerea unui omogen stil care este perceput ca atrăgător pentru critici. Acești critici indică
ceea ce susțin că este un defect inerent în prelevarea simultană a unui sortiment larg de vinuri.
Când sunt comparate împreună, vinuri (în special roșii) care au adâncime culori, plin de corp,
mai puternic, concentrat arome și netedă senzație de gură tind să se distingă mai mult din
sortiment decât vinurile cu caracteristici mai subtile. Aceste vinuri tind să primească ratinguri
mai favorabile ale vinurilor, ceea ce a dus la o creștere a proliferării acestor stiluri de vinuri pe
piață.[6]

Referințe
1. ^ Revista Wine Enthusiast "Despre sistemul de evaluare Wine Enthusiast „Accesat: 18
noiembrie 2013
2. ^ Avocatul vinului "Sistemul de evaluare al Wine Advocate „Accesat: 16 ianuarie 2010
3. ^ Wine Spectator "Proceduri de degustare a spectatorilor de vin și profiluri de
degustare „Accesat: 16 ianuarie 2010
4. ^ J. Robinson Cursul de vin al lui Jancis Robinson Ediția a treia pp. 19, 283–286
Abbeville Press 2003 ISBN  0-7892-0883-0
5. ^ Bob Tedeschi (03.02.2005).  "Cât de fin este acest vin? Pivnița virtuală ar putea
răspunde cu ușurință la această întrebare". New York Times. Compania New York
Times.
 6. ^ A b c d e J. Robinson (ed.) „Companionul Oxford la vin” Ediția a treia pp. 616–617
Oxford University Press 2006 ISBN  0-19-860990-6
7. ^ R. Nalley "Evaluările vinului: sunt de ajutor sau împiedică
cumpărătorii? " Schenectady Gazette, 1 aprilie 1988
8. ^ Rapoarte ale personalului "Publicații de evaluare a vinului: beneficiile și capcanele lor,
partea I " Becul de înregistrare, 24 decembrie 2008
9. ^ D. DeSimone "Sistemul de evaluare a vinului nu indică perfecțiunea " Pittsburgh
Tribune, 13 aprilie 2005
10. ^ G. Rivlin "Sistemul de evaluare a vinului nu se îmbunătățește odată cu vârsta " New
York Times, 14 august 2006
11. ^ W. Blake-Grey "Sunt inutile evaluările? " Cronica din San Francisco, 14 iunie 2007

linkuri externe
 
 R. Rutan "Evaluările vinului fac parte doar din ecuație " Eugene Register Guard, 15
septembrie 2003
 P. Hellman "Nebunii cu degustare oarbă " Soarele din New York, 30 martie 2005
 H. Hubbard-Preston "Sniff, sip, consult: Evaluează regulile jocului pe piața
premium " New York Times, 13 decembrie 2003
 D. Darlington "Chimia unui vin de peste 90 de ani " New York Times, 7 august 2005

 Portal de băuturi

Ce se evaluează pentru punctajele Vinul.ro

Folosim o scală de la 50 la 100 de puncte (în care 50 este minimum acordat unui produs care
prezintă  în mod cert caracteristicile unui vin, dar care este afectat de anumite defecte sau
îmbolnăviri și a devenit impropriu consumului, iar 100 este maximum de calitate posibil). În
marja de la 80 la 100 de puncte vorbim de vinuri corecte din punct de vedere tehnologic și
înzestrate cu calități peste medie, calități care le recomandă.
În imaginea de mai sus, un model de fișă OIV pentru evaluarea vinurilor. Sistemul Vinul.ro
folosește această bază, dar punctajele pentru aspect au fost redistribuite către celelalte
caracteristici. În momentul de față, la nivel internațional există numeroase dezbateri cu privire la
cel mai eficient sistem de punctare, fiecare având plusurile și minusurile lui
Cu câteva mici modificări agreate cu organizațiile profesionale ale somelierilor din experiența
ultimilor ani, totul pornește de la principiile fundamentale înscrise și în fișa de evaluare
consacrată global de către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV – organism
interguvernamental al țărilor producătoare): se iau în considerare aspectul, mirosul, gustul și
armonia generală între componente (calitate, intensitate și complexitate aromatică, nivel
perceptibil de aciditate, structura și textura taninurilor, complexitate și intensitate gustativă,
lungime și calitate a gustului remanent și altele). Doar că – spre deosebire de fișa OIV, la
Vinul.ro aspectul vinurilor (limpiditate, strălucire, tentă) sunt evaluate doar ca un criteriu de
tip admis/respins. Această modificare provine din experiența ultimilor 11 ani de evaluări (atât
în degustările organizate de revistă, cât și în cadrul participărilor la alte proiecte similare
organizate de alte entități) – experiență care a arătat că în condițiile tehnologiilor moderne de
vinificație aspectul vinurilor este aproape întotdeauna unul corect, ceea ce ne-a dus la
redistribuirea punctelor respective către celelalte criterii de evaluare. Această redistribuire
conduce la o mai mare precizie în evaluarea vinurilor în conformitate atât cu practica
oenologică, cât și cu așteptările consumatorilor.

Cum se asigură obiectivitatea evaluărilor în urma cărora se

acordă punctajele Vinul.ro
După cum este acceptat în domeniu, evaluarea prin degustare nu este o metodă infailibilă –
este foarte posibil ca evaluarea aceluiași vin în momente diferite sau de către comisii diferite
să ofere rezultate diferite. Dar, prin aplicarea unor acțiuni preventive, încercăm cu bună
credință să limităm marjele de diferență și să oferim o imagine cât mai obiectivă asupra
vinurilor: secretizăm probele evaluate, selectăm componența comisiilor de jurizare astfel
încât să fie formată din profesioniști sau cunoscători pasionați și cu largă recunoaștere,
acordăm punctajele ca medie aritmetică a notelor fiecărui evaluator.

În funcție de numărul de probe degustate (în general 40-48 per sesiune), sunt formate
(sub)serii logice (albe cu albe, roșii cu roșii etc). Probele (sticlele) sunt secretizate prin
învelirea lor în diverse ambalaje care nu permit evaluatorilor să cunoască identitatea vinurilor
pe care le degustă. Acestea nu sunt desecretizate decât după acordarea notelor și calcularea
mediei finale – care nu mai poate fi schimbată, odată ce a fost calculată. Persoanele care au
efectuat ordonarea pe serii și secretizarea nu participă la evaluări. Sesiunile de evaluare se
desfășoară de regulă în localuri publice, dar într-un mediu favorabil concentrării mentale și
senzoriale, ferit de mirosuri străine, dotat cu iluminare corespunzătoare.

Prin „amestecarea” probelor de la mai mulți producători și prin secretizare, prin faptul că
evaluatorii nu cunosc nici numele cramelor și nici zonele de proveniență – dar și prin numărul
participanților și componența comisiilor de jurizare – se elimină pe cât posibil riscul
subiectivismului. Punctajele finale acordate fiecărui vin reprezintă media aritmetică a
punctajelor acordate de către evaluatori. Firește că, având în vedere subiectivismul personal
inerent oricărei activități de evaluare organoleptică este, punctarea ca medie aritmetică este un
alt instrument prin care asigurăm, pe cât posibil, obiectivitatea punctajelor acordate.

Care este grila de interpretare a punctajelor Vinul.ro

În urma acordării punctajelor, Vinul.ro recomandă doar acele vinuri care au depășit
nivelul de 80 puncte:
 – 80-84 puncte – “calitate medie”;
 – 85-89 puncte – “vinuri excelente, cu o expresivitate și personalitate aparte”;
 – 90-94 de puncte – “calitate excepțională, pentru care merită să faci eforturi
financiare dacă ești interesat”;
 – 95-100 de puncte – “calitate istorică, rarități chiar și pentru echipa de
degustători”
Evaluarea unui vin nu este un lucru simplu. Ne putem baza cu siguranță pe un
somelier pentru o analiză mai aprofundată sau putem participa noi la un curs.
Cu toate acestea, pentru a înțelege dacă vinul pe care îl avem în pahar este de
calitate, citind acest articol putem înțelege elementele de bază.

Iată cele 3 caracteristici pe care le putem lua cu toții în considerare atunci

când tinem in mana o sticla de vin.

Tin sa precizez ca acest articol este scris in baza unui interviu cu Cioca Emil
Darius somelier certificat A.I.S, cu o pasiune desavarsita pentru vin. Puteti
vizita magazinul de vinuri online Somelierul Tau, pentru a accesa o selectie de
vinuri de calitate, cat si mai multe informatii pentru cei pasionati de aceasta
arta.

Culoare

În primul rând este important să înțelegem că calitatea unui vin nu depinde

strict de culoarea acestuia. Aceasta, de fapt, derivă din diverși factori:
varietatea strugurilor, zona de origine, gradul de coacere …

Este esențial să nu existe glazuri în vin, dar să se bucure de o claritate bună.

Culoarea, apoi, va varia de la cea mai strălucitoare pentru vinurile mai tinere
Sauvignon Blanc sau Pinot Noir sau la nuanțe mai chihlimbar sau portocalii
pentru vinurile mai mature cu ar fi Merlot sau Cabernet Riserva de la podgoria
Villa Sceriman producand vinuri cu struguri proveniti dintr-o agricultura
Biologica, în funcție de felul acestora, daca sunt albe sau roșii.

Aromele

Complexitatea aromatică a vinurilor este decisiv vastă și fiecare dintre noi are
un bagaj personal de arome, astfel încât analiza acestor elemente poate
deveni și subiectivă.

Cu toate acestea, vom găsi note florale în vinurile tinere Prosecco Superiore,
și de fructe, cu pulpă albă Pinot Grigio în vinurile albe și pulpă roșie sau fructe
de pădure în cele roșii cum ar fi un Merlot D.O.C, proaspete și crocante în
vinurile tinere și mai mature, de gem sau confiate în cele foarte mature.

Cu timpul acestea vor fi îmbogățite cu note prăjite și picante, mai ales după
trecerea în lemn. Alte game de parfumuri pot fi deduse dintr-un vin, aromate,
parfumate, erbacee, minerale și eterice si cel mai bun exemplu il vom gasi in
faimosul si bine cunoscutul Amarone della Valpolicella.

Gust și echilibru

Pe gust însă putem distinge moliciunea dată de zaharuri și / sau alcooli și

polialcoholi (glicerină), de duritatea dată de acizi, taninuri și substanțe
minerale.
Important este să găsești un echilibru bun între aceste elemente, care, însă,
vor evolua în funcție de maturitatea vinului, favorizând duritatea la vinurile
tinere ca de exemplu un Cabernet și rotunjimea la vinurile mature cum ar fi
Amarone della Valpolicella, în timp ce este bine echilibrată la vinurile gata.

Odată ce știm care sunt principalele caracteristici de luat în considerare la

examinarea unui vin, trecem la practică. În acest caz, memoria joacă un rol
fundamental. Pe nas, de exemplu, recunoașterea unei arome cu precizie poate
să nu fie imediată. Pentru o evaluare de bază putem începe prin
recunoașterea categoriei căreia aparțin parfumurile și apoi ne antrenăm în
timpul vieții de zi cu zi pentru a mirosi flori, fructe, condimente, ierburi,
alimente (miere, pâine, unt …), produse cosmetice (pulbere, ojă …) și
memorează parfumul.

În cele din urmă degustarea. Nu vă obosiți niciodată să descoperiți diferite

produse: struguri diferiți, zone de origine diferite, recolte diferite. Și compară.

S-ar putea să fie interesant să gustăm același vin de la aceeași cantina din ani
diferiti, precum și același vin din aceeași recoltă provenind, totuși, din diferite
zone și companii. Favorizați companiile mici și mijlocii, care nu creează
produse standardizate pentru piață, dar care lasă strugurii să aleagă ce să
devină, oferindu-le doar toată grija și dragostea de care au nevoie. Astfel, la
fiecare recoltă, veți găsi mâna aceluiași vinificator și originalul fiecăruia dintre
vinurile sale.

Oamenii degustă vin de mii de ani. Și da, unii degustători sunt mai buni decât alții. Există
ceva ce ei știu și tu nu? Îți pot spune că nu vor ști mult mai multe decât tine, după ce vei
termina de citit acest articol.
Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegi este că, în timp ce degustarea, consumul de vin sau
evaluarea vinului sunt legate între ele cumva, acestea oferă experiențe diferite și necesită seturi de
abilități diferite.
De exemplu, de cele mai multe ori când deguști un vin, în loc să-l bei pur și simplu cu cina, ar trebui
să te gândești la cină cu scopul de a te ajuta să evaluezi sau să înțelegi mai bine vinul din pahar.
Acest lucru are loc de cele mai multe ori la degustări profesionale, precum și la cele găzduite la
diverși comercianți de vin.

DEGUSTAREA DE VIN
Degustarea de vin te va ajuta să descoperi ce vinuri îți plac și ce vinuri ai lăsa mai degrabă pe altă
dată. Este la fel de simplu pe cât sună. Cu cât deguști mai multe vinuri, cu atât îți va fi mai ușor să
devii un degustator mai bun și mai informat. Simplul act de a degusta vin și de a citi această pagină
te va ajuta cu siguranță să guști vinul ca un profesionist.

Este important să reții că, atunci când evaluezi un vin, acest proces îți va permite să ai o privire mai
profundă și mai critică asupra vinului sau a… vinurilor în cauză. Evaluarea vinului se face adesea în
grupuri, ceea ce vă permite să știți cum se compară un vin sau un sortiment de vin cu alte vinuri din
același sortiment.
Pe de altă parte, băutul vinului și asocierea acestuia cu mâncarea și prietenii se face din plăcere.
Personal, în timp ce gust vin, te pot asigura că îmi petrec mult mai mult timp savurând vin cu
prietenii și familia la cină decât evaluând cu profesioniști sau la întruniri speciale.
Nu uita niciodată că cele mai bune vinuri din lume sunt menite să fie savurate, acesta este unicul
motiv al existenței lor. Este indispensabil să descrieți ce degustați. Pentru a-ți fi mai ușor să
împărtășești și să comunici cu alții despre vinul pe care îl deguști, există câteva cuvinte cheie pentru
a vorbi despre vin, pe care trebuie să le înveți pentru a te ajuta.
Adăugarea câtorva cuvinte despre vin, care îți sunt confortabile pentru a fi folosite în vocabularul tău
te va ajuta cu adevărat la degustarea vinului. Varietatea de factori începe de la necunoașterea
vinului, la cum să vorbești despre vin și să explici ce guști. Glosarul celor mai importanți termeni și
expresii pentru vin, cunoașterea câtorva fraze și cuvinte este doar o parte din setul pe care trebuie
să-l ai la îndemânare.
Îți place vinul sau nu. Nu acorda atenție celor de la magazinul de vinuri cu vocabularul lor fantezist.
Dacă nu te cunosc și nu înțeleg vinurile care îți plac, habar nu au despre care este cel mai bun vin
pentru gustul tău. Doar tu știi asta. Același lucru este valabil și pentru criticii vinului.
Criticii vinului au șansa de a gusta mai mult vin decât ai dori vreodată, dar dacă nu ești destul de
familiar cu tipurile de vinuri și stilurile de vinuri pe care le favorizează sau nu, nu îți face bine.

DESPRE CRITICI
Adevărul pe care mulți profesioniști nu doresc să îl știi este că.. este destul de ușor să fii un bun
degustător de vinuri! Pentru a fi un bun degustator de vin, tot ce îți trebuie sunt simțurile, vederea,
mirosul, gustul și atingerea. Când deguști un vin, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să
privești vinul în pahar. Poți spune multe despre un vin dintr-o privire. Tot ce trebuie să faci este să
pui vinul în pahar și să îl înclini puțin.
Încearcă să privești vinul pe o suprafață albă curată, astfel încât culoarea vinului să fie clară. Te uiți
la culoare pentru a-ți face o idee despre „sănătatea” vinului și pentru indicii cu privire la nivelul său
de concentrare. Te va ajuta să înțelegi puțin cam cum ar trebui să arate un vin care este corect din
punct de vedere al soiului de struguri, vârsta și sezonului de creștere. Să ne concentrăm pe vinul
Bordeaux deocamdată, care este cel mai adesea un amestec dominat fie de Cabernet Sauvignon,
fie de Merlot.
Vinul de Bordeaux tânăr ar trebui să fie întunecat, afișând o culoare puternică de la margine până la
centrul paharului. Culoarea poate fi purpurie sau albastru închis, adesea cu accente strălucitoare.
Culorile mai profunde și mai bogate anunță degustătorul că acesta este un vin concentrat. Vinurile
tinere care nu au o culoare bună vor fi mai ușoare, mai puțin „coapte” și mai acide în stil – acest
lucru este natural pentru vinurile făcute din Pinot Noir.
Dar, pentru vinurile tinere produse cu soiuri Bordeaux, o să vrei să vezi o culoare bună, bogată,
profundă. Adâncimea de culoare este, de asemenea, un indicator bun de început al stilului vinurilor.
Un Bordeaux închis cu nuanțe întunecate, probabil va fi intens, cu o aciditate mai scăzută.
CUM SĂ ÎNȚELEGI BUCHETUL ȘI AROMELE
UNUI VIN
Mirosul tău este mult mai puternic decât ai crede. Este o componentă cheie pentru a înțelege cum
să gustăm vinul ca un profesionist. Se spune că în proporție de 85% din gust provine din simțul
mirosului. Dar nu poți mirosi vinul fără să învârți ușor paharul.
Acțiunea de a-ți roti paharul permite intrarea oxigenului în vin, ceea ce la rândul său permite vinului
să-și elibereze mirosurile în aer, în timp ce acoperă paharul. Moleculele care creează aromele din
parfumul vinurilor sunt eliberate în aer și în nas, deoarece sunt suficient de ușoare pentru a pluti
deasupra alcoolului, care acum se evaporă ușor în aer, din cauza vârtejului produs de tine.
După învârtire, poți folosi orice tehnică pentru mirosirea vinului. Cu toate acestea, un mic truc care
te-ar putea ajuta este să menții gura ușor deschisă atunci când inhalați și exhalați parfumul vinului.
Cunoașterea a ceea ce mirosi într-un vin îți poate spune multe despre vin și caracterul acestuia. De
exemplu, atunci când examinăm vinuri din soiurile de Bordeaux, precum și unele vinuri din Rhône,
parfumurile de fructe închise la culoare, cum ar fi mure și prune, îți vor spune imediat care este
ingredientul de bază al acelui vin. Cu cât fructele sunt mai „întunecate”, cu atât vinul are un nivel mai
ridicat de zahăr și alcool.

CUM SĂ GUȘTI UN VIN

Tip no. 1 – decantarea – permiterea vinului să respire, ceea ce înseamnă că vinul își va înmuia
textura și va dezvolta arome mai complexe în pahar. Vinurile roșii, de exemplu, ar trebui servite la
temperaturi de maximum 15 grade, în timp ce cele albe la 12 grade. Pasul doi:
Ia o înghițitură rezonabilă de vin în gură. Este important să pui suficient vin în gură pentru a obține
profilul complet de aromă și senzațiile texturale. Dacă iei o înghițitură prea mică, vei rata o parte din
impactul potențial pe care vinul îl poate avea.Apoi, deschide ușor buzele și inspiră puțin aer. În acel
moment, amesteca ușor vinul prin gură pentru puțin timp. Observă toate senzațiile care au loc în
gură și pe palat.
Cum s-a simțit? Ușor, fructat, cât de fructat a fost? S-a simțit proaspăt? Această senzație
de fresh este dată de aciditatea vinului. Trebuie să fii atent la ce îți transmite vinul: fie că se simte
mătăsos cu o textură luxuriantă sau fie că este ceva mai dur. Balanța se referă la toate elementele
principale din vin care nu se suprapun reciproc: fructe, acid și tanin.
Acum că ai examinat amănunțit vinul, întreabă-te, vrei să-l bei? Fiecare înghițitură te face să-ți
dorești încă una? Vrei să cumperi vinul? Vrei ca prietenii tăi să cumpere vinul?
Ghidul degustătorului de vin. Cum este evaluat vinul la
concursuri
22 dec. 2017
Tot ce trebuie să știi despre degustarea vinului și
concursurile care premiază cele mai valoroase sortimente.
Cum recunoști un vin bun, de ce este importantă forma
paharului și ce înseamnă degustarea în orb
Degustarea vinului este un obicei străvechi, însă în forma modernă, pornind de la o întreagă
metodologie, a început să fie practicată în secolul 14. Degustătorii, păstrătorii acestei tradiții,
folosesc o întreagă terminologie referitoare la caracteristicile, ordinea prezentării și tehnicile de
evaluare a vinurilor, dar și trucuri numai de ei știute.
 Degustarea vinului sau analiza senzorială
 Care sunt principalele componente ale vinului

o Substanțe care influențează gustul și mirosul vinului

o Substanțe care dau culoare vinului
 Servirea vinului pentru degustare

o Temperatura potrivită
o Importanța paharelor pentru servire
 Tehnici de degustare

o Ordinea în care se degustă vinurile

 Concursurile de vinuri

o Cine organizează concursurile de vinuri

o Care este scopul concursurilor de vinuri
o Cine se poate înscrie
o Care este componența juriului la concursurile de vinuri
o Cum se face evaluarea
o Concursuri de vin organizate în România
 Care sunt cele mai bune vinuri românești
Degustarea vinului sau analiza senzorială
Numită și analiză senzorială, degustarea vinului este menită să stabilească complexitatea sau
caracterul vinului, dacă acesta este potrivit pentru maturare, dar și punctele slabe. În urma analizei,
degustătorii vor folosi expresii precum “vin echilibrat”, “vin expresiv” sau “corpolent”.

Pentru a pune în valoare calitatea unui vin, se apelează la o serie de simțuri, precum văzul, mirosul
și gustul, în felul următor:

 Examenul vizual

Se umple aproximativ o treime din pahar, după care ne putem îndrepta spre o sursă de lumină,
pentru a evalua culoarea și nuanțele vinului, limpiditatea și fluiditatea acestuia,aspectul general al
vinului. Pentru mai multă acuratețe, specialiștii recomandă o ușoară înclinare a paharului, la 45
grade, pe un fundal alb.

 Examenul olfactiv

La temperatura potrivită, vinul se agită ușor în pahar, într-o mișcare de rotație, pentru a elibera la
suprafață elementele volatile, după care… ne putem folosi nasul. Vom observa, mai întâi, dacă
mirosul este unul proaspăt, sau dimpotrivă, neplăcut, după care putem identifica diferitele arome.
  Evaluarea gustului

O singură sorbitură, fără a înghiți imediat vinul, ci lăsând papilele gustative să îl cunoască, este
suficientă pentru a descoperi cât de mult este prezentă în vin aroma strugurilor din care a fost
obținut, dacă este vorba despre un vin echilibrat, ce se poate spune despre aciditate, taninuri sau
corpolență.

Care sunt principalele componente ale vinului

Vinul conține sute de substanțe de natură diferită, o parte dintre acestea fiind păstrate de la strugurii
din care este obținut (glucidele, acidul citric, malic, substanțele minerale), în timp ce multe altele se
formează în timpul fermentației sau al altor procese. Astfel, vinul mai conține apă, alcooli, drojdii,
dioxid de carbon, fenoli, enzime, zaharuri, proteine, vitamine etc.

Substanțe care influențează gustul și mirosul vinului

Mirosul vinului este influențat de compușii volatili, care se combină cu zaharurile din vin, în timp ce
gustul, care oferă și cele mai multe informații despre un anumit vin, în timpul analizei senzoriale,
este dat de substanțe precum zaharurile, alcoolul, acizii și glicerolul.
Substanțe care dau culoare vinului
Fenolii, simpli sau polifenoli, sunt responsabili de nuanțele și intensitatea culorii vinului. Culoarea
oferă informații despre varietatea de struguri din care a fost obținut vinul, dar ne poate spune și dacă
acesta a fost maturat cu lemn de stejar.
Servirea vinului pentru degustare
De la alegerea recipientelor potrivite, până la turnarea băuturii în pahar și savurarea ei, totul este o
artă. Foarte importantă este și temperatura, care influențează caracteristicile vinului, și care trebuie
adaptată în funcție de tipul de vin.

Temperatura potrivită
Atât gustul, cât și mirosul vinului sunt influențate de nivelul temperaturii, valorile joase accentuând
aciditatea și taninurile, în vreme ce temperaturile ridicate pun în valoare vinurile aromate.

 Vinurile albe, cele rose, ca și cele spumoase, pot fi servite reci, la 10-12 grade Celsius,
evitându-se însă temperaturile prea joase, care fac dificilă identificarea aromelor;
 Vinurile roșii se simt “în largul lor” la temperatura camerei (aproximativ 16-18 grade
Celsius, sau chiar mai puțin), temperaturile joase crescând nivelul de aciditate și
diminuând aroma.
Importanța paharelor pentru servire
Paharul de vin ideal are baza largă și partea superioară ușor îngustată, o astfel de arhitectură
păstrând aroma și mirosul caracteristice, în timp ce diferite alte forme le pot denatura. De obicei,
paharele destinate servirii vinurilor roșii sunt mari, în timp ce vinurile albe sunt “ușor de citit” în
pahare de dimensiuni mai mici.

Excepție fac vinurile roșii puternic aromate, care își păstrează caracteristicile aproape indiferent de
forma paharului de vin, și vinurile vintage, care pot fi servite în pahare care se deschid spre vârf. Un
alt detaliu demn de menționat este faptul că nu ar trebui să umplem mai mult de o treime din pahar
cu vin, partea care rămâne neacoperită având rolul de a colecta aromele.
Tehnici de degustare
Degustarea unui vin trebuie să urmeze câțiva pași, fiecare cu un rol bine definit:

 Turnăm vinul în pahar, acoperind ⅓ din capacitatea acestuia.

 Ne îndreptăm spre o sursă de lumină pentru a analiza culoarea și limpiditatea vinului.
 Pentru o examinare mai atentă, înclinăm ușor paharul în dreptul unui fundal alb.
 Rotim ușor vinul în pahar.
 Analizăm mirosul băuturii, descoperind diferite note.
 Luăm prima sorbitură, plimbând ușor vinul printre papilele gustative.
 Ne oferim timp pentru a descoperi toate aromele și nuanțele.
Ordinea în care se degustă vinurile
 Vinurile albe sunt servite înaintea celor roșii;
 Vinurile seci, dar și cele roșii, trebuie savurate înaintea celor dulci;
 Vinurile ușoare le preced pe cele grele, iar cele tinere, se servesc înaintea
celor maturate;
 Vinurile răcite sunt servite înaintea celor care se consumă la temperatura camerei.
Concursurile de vinuri
Nu putem vorbi despre degustare fără a aminti și competițiile organizate pentru a evalua și premia
diferite vinuri. Unele dintre cele mai cunoscute și apreciate astfel de concursuri, la nivel internațional,
sunt New York International Wine Competition, Concours General Agricole Paris, International Wine
Challenge, Concours Mondial Bruxelles, Berlin International Wine Competition, Air New Zealand
Wine Awards, dar avem parte și în țară de concursuri care se anunță a deveni o tradiție și care
premiază vinurile producătorilor mici și mijlocii din toate regiunile țării.

Cine organizează concursurile de vinuri

De foarte multe ori, este vorba despre inițiative private, fie că este vorba despre companii, publicații
sau diferiți investitori, dar există și competiții de tipul Concours General Agricole Paris, unde
Guvernul francez este organizator.
Care este scopul concursurilor de vinuri
Concursurile de acest tip îi încurajează pe producători să investească în calitatea vinurilor, însă
principalul lor obiectiv este să realizeze comparații între diferitele tipuri de vin, nu oricum, ci cu
ajutorul celor mai renumiți specialiști și ca urmare a degustării “în orb”.

Cine se poate înscrie

În funcție de concurs, poate fi vorba despre producători mici sau foarte cunoscuți, locali (cum este
cazul competiției The Wine Sider Best Italian Wine Awards sau al concursului Povești cu vinuri
românești organizat de BASF), sau sosiți din întreaga lume.
Care este componența juriului la concursurile de vin
Juriul este format, de obicei, din degustători autorizați, oenologi, somelieri, critici de vin și jurnaliști
specializați.

Cum se face evaluarea

Degustarea este realizată întotdeauna în orb, pentru a preveni partizanatul. Rezultatele pot fi
surprinzătoare: de exemplu, în cadrul unor concursuri de prestigiu din anii ‘70, lumea vinului a fost
de-a dreptul șocată să afle că vinurile produse în Statele Unite (California) s-au dovedit mai
valoroase decât cele din Franța, mai ales că vinurile americane fuseseră marginalizate până atunci.
Concursuri de vinuri organizate în România
În țară, unul dintre cele mai noi și mai atractive concursuri pentru producătorii mici și mijlocii este cel
organizat de BASF - Povești cu vinuri românești , aflat deja la a treia ediție. Cu sprijinul Asociației
Degustătorilor Autorizați din România, sunt evaluate vinuri provenite din Moldova, Muntenia și
Dobrogea, Oltenia și Banatul de Sud, Transilvania și Banatul de Nord. Regula de participare este ca
viticultorii să nu aibă suprafețe de viță de vie mai mari de 100 de hectare, tocmai pentru a promova
micii producători.
Concursul, desfășurat în perioada februarie-martie 2017, a adunat sute de viticultori și a oferit
câștigătorilor premii consistente în bani, dar și sprijin pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie ,
sau pentru a crea o identitate de brand.

Rețeta de succes va fi aplicată și în 2018. Concursul va debuta la începutul anului, cu etapa

regională Moldova. Ca de fiecare dată, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România vor
face parte din juriul de experți, al cărui rol va fi să evalueze fiecare probă înscrisă de vin, conform
criteriilor internaționale de notare. Pe lângă concursul propriu-zis, invitații vor putea afla și ultimele
tehnologii BASF pentru protecția culturii de viță de vie, precum și bunele practici în domeniu.
Care sunt cele mai bune vinuri românești
Printre cele mai apreciate soiuri de struguri cultivate pentru vin, la noi în țară, se numără Tămâioasa
Românească (soi alb aromat, cultivat la noi de peste 2000 de ani), Feteasca Regală (soi alb, larg
răspândit și cunoscut de la începutul secolului 20), Feteasca Albă (soi cu vechime, din care se obțin
vinuri seci și demiseci), Grasa de Cotnari (soi tradițional românesc, din care se obtine de obicei un
vin dulce), Crâmpoșie (unul dintre cele mai vechi soiuri, care a supraviețuit atacului filoxerei de la
sfârșitul secolului 19, când s-au pierdut numeroase soiuri românești), Negru de Drăgășani, Galbena
de Odobești, Busuioaca de Bohotin și Feteasca Neagră.
 Degustarea vinului este văzută ca fiind o activitate care necesită un anumit grad de
profesionalism și instruire, realizată de somelieri experimentați. Dar asta nu înseamnă că
degustarea de vin nu se poate realiza și de către amatori, iubitori ai vinului, ca o activitate plăcută
desfășurată împreună cu prietenii.

Dacă te numeri din această categorie, noi am realizat pentru tine o listă cu elementele cărora să le
acorzi atenție și pașii pe care să-i urmezi pentru o degustare de vin ca la carte.
PASUL 1
Aspectul
Odată turnat în paharul potrivit, prima caracteristică pe care o vei studia în procesul de wine
tasting este aspectul. Ce culoare are vinul? Ba chiar mai mult, ce nuanță are? Pentru că vinurile
nu sunt doar roșii sau albe. Cât de opac este? Este translucid, mat, tulbure? Culoarea și opacitatea
nu influențează gustul vinului, dar ele dau privitorului indicii legate de notele pe care le-ar putea
avea, de vechimea acestuia sau taninitate. Un vin cu o culoare mai intensă este probabil unul mai
bogat, cu un nivel de taninitate mai ridicat, pe când o culoare deschisă, sau chiar pală, poate
indica un vin mai proaspăt.

Un alt element important în legătură cu aspectul este modul în care acesta se scurge pe pereții
paharului atunci când este agitat ușor. Liniile care se scurg pe marginea paharului după ce vinul a
făcut contact cu sticla. Acestea se observă cel mai bine pe un fundal alb, cum ar fi o față de masă
sau o bucată de hârtie. Grosimea dungilor lăsate de vin pe laturile paharului dau indicii legate de
perioada de timp în care coaja strugurilor a fost în contact cu licoarea.
PASUL 2
Mirosul
Înainte de a trece la următorul pas, e important să învârți vinul în pahar pentru a lăsa oxigenul să
intre în contact cu acesta și a elibera aroma completă a băuturii. Apoi, poți trece la mirosit. De
data aceasta vei avea în vedere două aspecte: aroma și buchetul. Aroma se referă la parfumul
general al vinului, pe când buchetul se referă la straturile de arome diferite regăsite într-un singur
vin.

Vei simți arome de flori, de citrice sau poate de stejar… Posibilitățile sunt nenumărate. Mirosul
este un indicator al calității și sănătății vinului din pahar, motiv pentru care un vin care cuprinde
multe arome este de obicei unul complex, de înaltă calitate.
PASUL 3
Gustul
 Acum ai ajuns la etapa cea mai interesantă. Analiza gustului. Ia o gură mică și lasă băutura să
ajungă în toate colțurile gurii. E foarte important să plimbi vinul în gură înainte de a-l înghiți sau
chiar scuipa (dacă urmezi instrucțiunile ca la carte) pentru ca acesta să atingă toate papilele
gustative care discern gusturi diferite.

În această etapă a degustării de vin, procesul se împarte din nou în trei faze: faza de atac, faza de
evoluție și faza finală. Așa că, să le luăm pe rând.
PASUL 4
Faza de atac
Faza de atac se referă la prima impresie pe care vinul o lasă asupra paletei gustative. În această
etapă se evaluează conținutul de alcool, aciditatea, nivelul de zahăr și nivelul de tanin. În mod
ideal cele patru elemente se echilibrează fără ca unul dintre ele să iasă foarte mult în evidență
față de restul.

Pentru a afla cât alcool conține vinul din paharul tău, fii atent la temperatura pe care o simți în
gură. Cu cât este mai cald, cu atât este mai ridicat nivelul de alcool. Taninul dă senzația de
uscăciune a gurii, asemănătoare ceaiului negru. Din nou, cu cât senzația este mai intensă, cu atât
nivelul taninurilor este mai mare. Aciditatea se poate observa în funcție de cantitatea de salivă
care se produce în gură după înghițire, iar cantitatea de zahăr se observă în funcție de cât de
dulce este băutura. Toate aceste elemente analizate împreună spun cât este de intens și de
complex e vinul. Dacă este unul ușor sau bogat, limpede sau tulbure, dulce sau sec.
PASUL 5
Faza de evoluție
Următorul pas este faza de evoluție, momentul în care vei evalua gustul propriu-zis pe care vinul
în lasă gură și vei identifica profilul aromei vinului. În timpul acestei etape vei trece mai departe
de primele arome mai generale și vei analiza tentele subtile ale băuturii. Acestea pot fi citrice,
tropicale, florale, chiar erbacee.

Atunci când vorbim despre un vin roșu, se poate întâmpla să te lovești de o aromă de prune,
cireșe sau fructe de pădure. În cazul unui vin alb, pe de altă parte, aromele peste care ai putea să
dai sunt fructele tropicale, merele, perele, aromele florale sau chiar din natură, precum ierburi,
unt sau miere.
PASUL 6
Faza finală
Faza finală sau simplu, „finalul” este momentul în care vei descoperi cât de mult durează aroma
vinului odată ce a fost înghițit. De obicei, un vin cu o fază finală persistentă este un vin de
 calitate mai înaltă pentru că dă posibilitatea de a savura gustul, de a îmbrățișa toate aromele
combinate într-o singură înghițitură. Tot în această etapă, vei putea analiza și corpolența vinului
sau greutatea acestuia. Un vin fiert ușor va avea o consistență asemănătoare apei, iar unul fiert la
un nivel mediu va aduce în consistență a lapte. Un vin corpolent va avea o consistență mai
degrabă similară unei smântâni lichide.

Iar, în final, dacă rămășițele gustului persistă în partea din spate a gurii și pe gât, s-ar putea ca
vinul să fi fost puțin prea amar sau acid.
PASUL 7
Concluzie
Acum că ai degustat vinul ca un profesionist, poți face evaluarea finală. Ți-a plăcut? A fost
echilibrat sau puțin prea dulce pentru tine? Pentru a te ajuta să iei o decizie, noi îți sugerăm să îți
notezi evaluarea. Astfel îți vei ajuta puțin și nivelul de încredere în sine în ceea ce privește
degustarea de vin.

În final, notează-ți vinurile care ți-au plăcut cel mai mult. Nu uita de nume, producător și anul
producției pentru a știi exact după ce să te uiți data viitoare. Spor la degustat!

Comisii de luare în evidență a vinurilor DOC/IG/varietale

Potrivit PROCEDURII de atestare, control şi  verificare pentru certificarea vinurilor cu denumire de
origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică şi vinurilor varietale  se constituie la nivelul fiecărui
Inspectorat teritorial  printr-o Decizie a directorului general al O.N.V.P.V, Comisii de degustare în
vederea evaluării senzoriale a vinurilor.
Acestea sunt alcătuite dintr-un număr impar de membri, minim 5 – maxim 9 (cu unul - trei membri
rezervă) şi vor avea în componenţă cel mult 3 inspectori de specialitate din alte inspectorate, cel
mult 4 membri A.D.A.R., un reprezentant al asociaţiei profesionale de producători reprezentativă
pentru arealul din care provin vinurile şi un reprezentant al producătorilor, care este preferabil să fie
tehnolog, oenolog sau să aibă studii de specialitate. Preşedintele Comisiei va fi inspectorul de
specialitate  al O.N.V.P.V. din inspectoratul teritorial de referinţă.
Comisiile de degustare se întrunesc de cel puţin patru ori în decursul unui an calendaristic, conform
unei programări care va fi publicată pe site-ul www.onvpv.ro în această secțiune şi actualizată
permanent, astfel încât să fie accesibilă oricărei persoane interesată de a prezenta pentru evaluare
vinuri cu DOC/IG/varietale.
Ulterior momentului încheierii fermentaţiei alcoolice şi stabilizării vinului, la cererea producătorilor se
realizează evaluarea calitativă a loturilor de vin pentru luarea în evidenţă ca vinuri apte de a evolua ca
vinuri cu DOC/IG/varietale, prin analize organoleptice şi analize fizico-chimice.
Programările sunt în responsabilitatea Inspectoratelor teritoriale în care se vor desfăşura şedinţele
de evaluare a vinurilor cu DOC/IG/varietale.
În cadrul Comisiilor de degustare pentru luarea în evidență se vor prezenta probe din loturile de vin
prelevate și prezentate de către producători.
În situațiile în care există contestații la rezultatele obţinute în şedinţele de evaluare, vinurile vor
putea fi re-examinate de către Comisia de Contestaţii de la sediul central al O.N.V.P.V. 

Procedura de atestare, control şi verificare

în vederea certificării vinurilor cu DOC,
IG, varietale
Obiectul procedurii îl constituie stabilirea modalităţii specifice de luare în evidenţă şi certificare a loturilor
de vin potenţial apte de a fi comercializate ca vinuri cu DOC/IG/varietale şi de evidenţă a însemnelor de
certificare a originii și autenticității vinurilor.
Procedura se aplică vinurilor obtinute din strugurii recoltați din plantațiile viticole înscrise în Registrul
Plantațiilor Viticole (R.P.V.) pentru care au fost întocmite declarații obligatorii de recoltă și de producție
potrivit legii.

Se realizează controlul tehnic de specialitate prin evaluarea vinurilor cu DOC/IG/varietale în vederea atestării

dreptului de comercializare al vinurilor cu denumire de origine controlată/indicaţie
geografică/varietale, potrivit reglementărilor în vigoare, cerinţelor din  caietele de sarcini aferente
denumirilor de origine/ indicaţiilor geografice protejate  și Ordinului M.A.D.R. nr. 266/ 2017, cu modificările
și completările ulterioare, după caz.
Certificatul de atestare al dreptului de comercializare emis de către O.N.V.P.V. astfel cum prevede
legislația în vigoare și prezenta procedură este valabil atât timp cât lotul/loturile de vin
certificat/certificate corespund condiţiilor prevăzute în caietele de sarcini pentru producerea vinurilor
cu DOC/IG dar şi prevederilor Ordinului M.A.D.R. nr. 266/ 2017, cu modificările și completările
ulterioare.
Responsabilitatea aplicării procedurii de control şi verificare în vederea luării în evidenţă a vinurilor,
certificării loturilor de vin potenţial apte de a fi comercializate ca vinuri cu DOC/IG/varietale revine Oficiului
Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.) prin Inspectoratele teritoriale constituite la nivelul
regiunilor viticole naționale, Comisiilor de degustare din cadrul Inspectoratelor teritoriale şi Comisiei de
Contestaţii de la sediul central.
 

► PROCEDURA de atestare, control şi verificare pentru certificarea vinurilor cu

DOC/IG/varietale 
 
Modele editabile  utilizate de către producători:
Anexa 1: CERERE de luare în evidență a vinurilor apte de a evolua ca vinuri DOC/IG/varietale aici:
Anexa 6: CERERE pentru acordarea Certificatului de atestare a dreptului de comercializare a
vinurilor DOC/IG/varietale  aici:
Anexa 10: Model raport de utilizare a însemnelor de certificare a vinurilor cu DOC/IG/varietale  aici:
Anexa 11:  Notificare luare în evidență vinuri DOC/IG/varietale aici:
Procedura revizuită (Ed. 1, Rev. 2) a fost instituită prin Decizie a Directorului general al
O.N.V.P.V. nr. 33 din 4 Februarie 2021

Se spune că pentru a degusta licoarea lui Bachus trebuie să ai mintea

deschisă și papilele gustative bine antrenate. Un adevărat răsfăț pentru
simțuri, vinul prezintă un interes extraordinar și se află în topul preferințelor
atunci când vorbim de băuturi alcoolice. Însă, ca să poți să alegi un produs de
înaltă calitate și să te bucuri de o adevărată desfătare de arome, este esențial
să cunoști câteva tehnici de degustare a vinului. Aceasta activitate a devenit o
adevărată artă, iar somelieri din lumea întreagă se întrec în a examina
minunata băutură într-un mod cât mai minuțios. Deși este nevoie de mult
exercițiu, chiar și un amator poate învăța câteva lucruri pentru a beneficia la
maxim de potențialul unui vin. Iată ce trebuie să știi despre degustarea vinului.

Pregătirea vinului pentru degustare

Ca să poți simți din plin aromele a diferite tipuri de vinuri este necesar să te

pregătești așa cum se cuvine pentru o degustare. Forma paharelor sau
temperatura de servire a băuturii sunt elemente cheie în tot acest proces, așa
că înainte de a experimenta diverse tehnici de degustare a vinului, ia în calcul
câteva aspecte.

Temperatura optimă pentru servirea vinului

Acest factor este extrem de important pentru degustarea licorii. Dacă vinul
este foarte rece, el își va ascunde proprietățile, însă și defectele. În schimb, o
băutură prea caldă va emana mai mulți compuși volatili și aromele sale vor
părea mai puternice decât sunt de fapt.

Temperatura de servire pentru vinurile albe:

 4-8°C sau 8-10°C – pentru vinurile albe dulci;

 8-10°C  – pentru vinurile albe seci și tinere;
 10-12°C – pentru vinurile albe demidulci;
 10-12°C – pentru vinurile albe dulci și aromatice;
 9-11°C – pentru vinurile albe seci complexe și aromatice;
 10-12°C – pentru vinurile albe seci și cu o vechime de peste 2-3 ani;

Temperatura de servire pentru vinurile roșii

  12-14°C – vinuri roșii tinere;
 14-16°C – vinuri roșii simple;
 16-18°C – vinuri roșii mature, cu o vechime de 2-3 ani;
 18-20°C – vinuri roșii mature, cu o vechime mai mare de 3 ani;

Temperatura de servire pentru vinurile spumante și rose

 8-10°C – vinuri rose;

 6-10°C – vinuri spumante.

Paharele potrivite pentru degustarea vinului

Vinul pe care îl savurezi dintr-un pahar adecvat poate face diferența pentru
experiența de degustare. Fiecare sortiment are nevoie de un recipient care
să-l pună în valoare. Prin urmare, pentru vinurile albe sau rose se folosesc
pahare înguste, tip lalea, iar pentru cele roșii pahare cu cupă mare, gură largă
și picior înalt. Vinurile spumante se servesc întotdeauna din pahare cilindrice
și cu cupă îngustă, care nu-i permit dioxidului de carbon să se risipească cu
ușurință.

Tehnici de degustare a vinului

Degustarea vinului presupune o deschidere a simțurilor și o maturitate

senzorială și, de ce nu, spirituală. Pentru identificarea calităților și aromei unei
băuturi, cele mai populare tehnici de degustare a vinului vizează aspectul,
mirosul și gustul. Istoria vinului este una îndelungată, însă chiar și așa nu este
deloc simplu să înțelegi buchetul și aromele licorii lui Bachus. Vezi mai
departe câțiva pași și tehnici de degustare a vinului.

Examinarea vizuală

Procesul de degustare a vinului începe cu cantitatea de băutură turnată în

pahar. Atenție, cupa nu se umple niciodată! Se umple doar o treime de pahar
cu vin, apoi se înclină ușor pentru a se putea observa spectrul de culori al
băuturii.
Paharul se îndreaptă spre o sursă de lumină sau spre un fundal alb și se ține
puțin înclinat. În acest fel, vor fi observate culoarea, transparența, fluiditatea și
meniscul, respectiv contactul pe care vinul îl are cu paharul. Mai departe, se
rotește paharul cu vin, ținut întotdeauna de picior ca să nu se influențeze
temperatura băuturii, pentru a vedea dacă rămân urme de vin, semn că are
un conținut ridicat de glicerină sau alcool.

Examinarea olfactivă

Aprecierea mirosului face parte dintre tehnicile de degustare a vinului și este

importantă pentru a putea identifica diferitele arome. La o temperatură
potrivită, vinul se va agita ușor în pahar, pentru ca la suprafața sa să fie
eliberate elementele volatile. Examinarea olfactivă se face și fără agitarea
băuturii, prin inspirarea intensă din pahar, imediat după analiza vizuală a
băuturii.

Examinarea gustului

Una dintre cele mai savuroase tehnici de degustare a vinului, evaluarea

gustativă este cea care oferă detalii despre dulceață, aciditate, textură și
nivelul taninurilor. Indiferent de soiul degustat, se preia vinul în gură, într-o
sorbitură generoasă, și se ține pentru cel puțin 4-5 secunde, dar nu mai mult
de 10-12 secunde. În cazul vinurilor, vorbim de patru gusturi de bază – acru,
dulce, sărat și amar. După ce se simte fluiditatea, onctuozitatea și catifelarea
vinului, băutura se înghite sau se elimină din gură. Senzațiile gusto-olfactive
se vor mai menține o perioadă, așa că vinurile vor fi împărțite în vinuri scurte
(durată de 4 secunde), vinuri de lungime medie (durată de 5-8 secunde) și
vinuri lungi (durată de peste 9 secunde).

După practicarea acestor tehnici de degustare a vinului, etapa finală este cea
a concluziilor. Mai exact, se analizează cu mare atenție toate informațiile
percepute prin văz, miros și gust și se ia o decizie asupra calității vinului.
Întregul proces este unul subtil, presupune o stare de așteptare și un suspans
plăcut pentru identificarea unui vin bun, care impresionează cu adevărat.
Cum arată paharul potrivit în funcție de tipul
de vin
Știai că forma paharului influențează gustul vinului?

O cupă potrivită a paharului va pune în evidență aromele corecte ale licorii. În același
timp, forma nepotrivită poate sabota toată povestea din interiorul sticlei. Specialiștii
consideră că un vin nu are același gust dacă este servit din două recipiente diferite ca
formă și dimensiuni.

Un pahar de vin corect trebuie să aibă 4 caracteristici:

 Sticla lui să fie clară, incoloră, fără încrustații, astfel încât să se vadă foarte
ușor culoarea vinului.
Pe piață sunt pahare făcute dintr-o mulțime de materiale: de la sticlă, semicristal, cristal
la carton, plastic sau alte materiale. Cele de cristal sunt printre cele mai apreciate
pentru calitatea lor superioară, dar și pentru aspectul lor plăcut.

 Paharul trebuie să aibă piciorul lung, astfel încât căldura mâinii să nu

încălzească vinul.
 Marginea paharului / gura să fie foarte fină, paharul să nu aibă guler
pentru ca vinul sa curgă firesc, nu să fie supt din pahar odată cu aerul.
 Paharul trebuie să fie suficient de mare / bombat, pentru ca vinul sa aibă
spațiu de aerare.
Pentru vinul roșu
Paharul trebuie să aibă bolul mare, semioval, cu o gură deschisă. Vinurile roşii au
arome puternice şi au nevoie de aer pentru ca acestea să fie potenţate şi să se
împrăştie. O cupă mare permite o aerare mai bună a vinului și îți va permite să și
miroși vinul în timp ce îl bei bucurându-te, astfel, și de calitățile percepute olfactiv.

Pentru vinul alb
Vinurile albe se beau reci, iar paharul cu bolul mai mic şi mai îngust ajută la păstrarea
temperaturii. În plus, aromele lor sunt mai subtile şi se evaporă mai greu într-un pahar
cu gura mai mică. Cel mai adesea, paharele pentru vin alb au formă de U pentru a
menține temperatura scăzută pentru cât mai mult timp, dar și pentru a direcționa
băutura către centrul gurii, unde aromele vinului alb sunt percepute cel mai bine.

Pentru vinul rose
Forma paharelor pentru vinurile rose este o combinaţie între cele două menționate
mai sus. Pentru că vinurile rose trec printr-un proces de fermentație similar cu cel al
vinurilor albe, folosirea paharelor de vin alb pentru vinuri rose este acceptată. Paharele
specifice, însă, au cupa mai scurtă, ușor conică și, uneori, buza puțin evazată pentru a
direcționa băutura către vârful limbii, unde papilele gustative sunt mai sensibile la
dulce.

Pentru vinul spumant
Paharele pentru vin spumant au o formă îngustă și alungită, conică sau cilindrică. Ele
sunt suple și înalte pentru a menține carbonatarea băuturii și pentru a-i concentra
savoarea. Forma ajută să se păstreze perlarea cât mai mult timp, mai exact ne oferă
prilejul să ne bucurăm atât de numeroasele bule-balonașe, cât și de arome.
VEZI ȘI: 
Cum să citești eticheta vinurilor
Care este temperatura ideală de servire a vinurilor
Cum faci degustarea vinului în 4 pași
Care este temperatura ideală de servire a
vinurilor
Ne place să savurăm vinul. Tuturor. Dar este bine să știm că pentru a o face corect,
trebuie să avem câteva cunoștințe minime despre temperaturile de servire, care sunt
esențiale pentru a putea evidenția calitatea unui vin la adevăratul potențial.

Iată câteva sfaturi pentru a putea savura pe deplin un vin bun:

 Servește vinul la o temperatură moderată. Un vin prea rece estompează

aroma sau îi reduce luminozitatea, în timp ce un vin servit prea cald pare
plat, obosit și tare.
 Cu cât un vin este mai dulce, cu atât el trebuie să fie servit mai rece.
 Vinurile mai tinere se servesc întotdeauna la temperaturi mai scăzute
decât vinurile mai vechi.
 Temperaturile de servire a vinurilor variază între 4-23 de grade Celsius,
plus-minus 10%. Peste aceste temperaturi, mulți dintre compușii care dau
savoarea și buchetul vinului se elimină prin volatilizare. Cu cât
temperatura scade mai mult sub 6 grade C, cu atât gradul de percepție al
aromelor se diminuează. Astfel, temperaturile prea scăzute pot masca
calitatea slabă a unui vi
 La turnarea vinului în pahare, temperatura acestuia poate urca cu 2-3
grade în câteva minute și poate crește în continuare, mai ales dacă
temperatura ambiantă este mai ridicată. Ca să eviți aceste modificări,
sfatul nostru este să umpli circa 2/3 cu vin, iar vinul să fie servit la o
temperatură mai mică cu 2-3 grade decât temperatura optimă de servire.
 Temperaturile ridicate intensifică dulceața vinului, iar cele scăzute
accentuează astringența și gustul amar specifice vinurilor bogate în
taninuri.
 Aducerea vinurilor la temperaturile recomandate de consum se realizează
lent. Variațiile bruște de temperatură dezechilibrează buchetul unui vin.
Destuparea vinului roșu se face cu câteva ore înainte de servire, iar
destuparea vinului alb se realizează în momentul servirii.
Vinul roșu – 18-20 de grade C

Vinul roșu se servește la temperaturi mai ridicate. Acest lucru îi va permite eliberarea
aromelor fructate specifice, dar nu peste 18-20 de grade C, când aromele și gustul
încep să se atenueaze considerabil. Mai bine servești un vin roșu la o temperatură ceva
mai scăzută față de cea recomandată decât să-l bei atunci când este prea cald. Băut la
o temperatură mult prea ridicată, vinul roșu își diminuează prospețimea, gustul și
aromele caracteristice, căpătând un gust prea alcoolic și șearbăd.

Cu cât un vin roșu este mai matur, mai complex, astringent și robust, cu atât
temperatura sa de servire este mai ridicată, dar nu mai mult de 18-20 de grade C.
Deoarece căldura reduce gustul astringent al taninului, pentru a reduce aroma ascuțită
de vin bogat în tanin, servește-l la o temperatură mai ridicată decât vinul roșu matur cu
conținut scăzut în tanin.

Vinuri roșii tinere – 14-15 grade Celsius

Vinuri roșii mature – 17-18 grade Celsius

Vinul alb și rose

Vinul alb și rose se servește rece, după ce l-ai ținut la figider minimum 30 de minute
înainte.

Cu vinul alb situația este exact pe dos față de vinul roșu. Adică se servește la
temperaturi mai scăzute decât vinul roșu, dar decât să fie prea rece, mai bine îl servești
ceva mai cald. Vinului alb servit prea rece nu i se mai distinge suficient de bine aroma
specifică.

Temperatura recomandată – 7-14 grade Celsius

Vinurile albe dulci – 4-8 grade celsius
Vinul spumant

Vinul spumant se servește la temperaturi scăzute, cuprinse într-un interval relativ mic:
4-8 grade Celsius. Aceste temperaturi permit o degajare controlată a bulelor, denumită
și perlare, pentru o perioadă de timp relativ mare. Sticlele de vin spumant se răcesc cel
mai bine în frapiere, într-un amestec de apă cu gheață.
GHIDUL TEMPERATURILOR DE SERVIRE A VINURILOR

Majoritatea vinurilor pot fi servite la o temperatură de 6-22 °C Vinurile spumante

dulci     4-6 °C

Vinurile spumante simple          5-7 °C

Vinurile rose                                 8-10 °C
Vinuri albe dulci                      6-8 °C
Vinuri albe demidulci               10-12 °C
Vinuri albe seci și demiseci       8-10 °C
Vinuri roșii simple                      12-14 °C
Vinuri roșii mature                     16-18 °C
Cum să citești eticheta vinurilor
Tu știi cum să savurezi un vin la maximum și, de ce nu, să ajungi să lași o impresie bună
celor alături de care închini un pahar?

Înainte de toate, trebuie să știi să citești eticheta. Fiecare sticlă de vin comercializată
trebuie să aibă o etichetă, iar aceasta trebuie să ofere toate informațiile despre
conținut. Câteva dintre aceste informații sunt obligatorii, în timp ce alte informații sunt
necesare pentru legislația țării în care vinul se comercializează.

Ce trebuie să știi este că multe sticle de vin au două etichete. Eticheta din față este cea
mai importantă și dă numele vinului, iar eticheta din spate oferă informații
suplimentare: de la sugestii practice – alături de ce fel de mâncare poți servi vinul
respectiv – până la date științifice.

Orice sticlă trebuie să aibă, obligatoriu, aceste mențiuni:

Brandul – numele sub care se comercializează vinul respectiv (de ex. Sole)
Numele companiei, producătorul, crama (de ex. Cramele Recaș, Jidvei, Cotnari)
Regiunea de unde vin strugurii. Cu cât este mai clar specificată, cu atât cresc șansele ca
vinul să fie mai bun. Un vin cu o regiune generală poate fi mai slab calitativ decât un vin
care precizează o localitate sau o zonă viticolă.
Soiul de struguri din care s-a obținut vinul: cel puțin 75% din strugurii folosiți la
vinificație sunt din respectivul soi (de ex. Chardonnay, Sauvignon blank, Riesling).
Anul de producție – în general, vinurile din supermarket sunt produse pentru a fi
consumate rapid, cu mențiunea că numai așa poți savura arome fructate și proaspete.
Așa cum știm, un vin vechi, de calitate, nu este chiar ieftin.
Conținutul de alcool – un vin cu 14% sau mai puțin este un vin de masă. Vinurile care
depășesc 13,5% conținutul de alcool sunt vinuri de calitate.
Volumul recipientului – în general, sticlele comercializate au 75 ml.

VEZI ȘI:
Cum faci degustarea vinului în 4 pași
Cum să deguști corect vinul, astfel încât să te bucuri de potențialul maxim al unui
pahar?

Pentru examinarea vinului, pregătirea care se face în prealabil este destul de

minuțioasă. Deschiderea sticlei începe prin scoaterea capisonului de pe dop, care
poate fi dotat cu fir de detașare sau se poate îndepărta cu ajutorul cuțitașului de la
tirbușon. Dopul se scoate lent pentru ca vinul să nu fie agitat, și cu grijă, evitându-se
ruperea lui, astfel încât fragmentele de plută să nu cadă pe suprafața vinului.

De asemenea, să nu uiți că paharul în care se face degustarea trebuie să fie cu picior,

transparent și cupa mai îngustă la vârf.

Pentru a evita crearea bulelor de aer, turnarea din sticlă se face lent, cu paharul ușor
înclinat.

Astfel, înainte de a lua prima înghițitură, trebuie să îți pui toate simțurile la bătaie,
pentru a te pregăti cu adevărat pentru momentul acela.
Iată cei patru pași:

1. Culoarea vinului

Dupa ce torni vinul în pahar, astfel încât să umpli o treime din capacitatea acestuia,
îndreaptă paharul spre o sursă de lumină sau pe un fundal alb și ține-l ușor înclinat,
pentru a evalua culoarea și claritatea acestuia. Paharul se prinde de picior, între
degetul mare și arătător, și niciodată de cupă, întrucât căldura degajată de mâini va
altera nu doar temperatura, ci și gustul.

În această etapa pot fi observate și apreciate culoarea, fluiditatea, transparența și

meniscul (în contact cu paharul, vinul formează o linie).
Vinurile roșii au o gamă variată de culori de la roșu-purpuriu, roșu-cafeniu, roșu-franc,
violaceu, roșu-albăstrui, roșu-brun. La început, un vin roșu tânăr are o culoare roșu
intens cu nuanțe violaceu-albăstrui. În timp, culoarea trece către roșu rubiniu, pentru
ca la bătrânețe să treacă spre cărămiziu.

Vinurile albe se învârt în plaja de culori alb-verzui, alb-gălbui, galben-auriu sau galben-
pai. Odată cu vârsta, vinurile albe devin mai închise la culoare. Vinurile rose pot prinde
nuanțe de roz-pal, roz intens, roz-zmeuriu, roz-franc și trandafiriu.

Dacă vinul este întunecat sau tulbure, vinul nu este de caliate. Privit dintr-o parte, în
lumină, vei vedea cât de limpede este. De obicei, un vin limpede este unul de calitate.
2. Agitarea

Se rotește ușor paharul în mână sau pe masă, cu ajutorul suportului piciorului. Această
mișcare are rolul  de a elibera aromele din vin. O agitare mai lungă permite eliberarea
unei cantități mai mari de arome.

3. Mirosul
Aprecierea mirosului vinului se poate face prin două metode: cu și fără agitare.
Examinarea vinului fără agitare presupune inspirarea intensă din pahar, imediat după
examinarea vizuală.

Pentru a mirosi corect vinul, apropie nasul cât mai mult de pahar și inspiră adânc pe
nas. Apoi, expiră pe gură. Vinul tânăr se va prezenta cu arome florale, arome de fructe,
miros de pâine proaspătă, de fân proaspăt cosit, în timp ce un vin învechit va avea
aromă de nuci, migdale sau iod.

Pentru că mirosul este simțul care obosește cel mai repede, se recomandă o pauză de
minimum 10 secunde între două examinări, astfel încât aromele să poată fi simțite cât
mai bine.

Măturarea vinului se face în butoi, iar învechirea vinului are loc la sticlă, după
îmbuteliere. Aroma înseamnă prospețime, fructuozitate și posibilitatea de a recunoaște
soiul. Buchetul se obține prin maturarea și învechirea vinului.
4. Gust

Există patru gusturi de bază ale vinului, din combinațiile cărora reies cele mai inedite
arome: dulce, acru, sărat și amar. După ce se ia o cantitate potrivită de vin în gură,
acesta se plimbă în întreaga cavitate bucală pentru a simți fluiditatea, catifelarea și
onctuozitatea. Se evaluează intensitatea și calitatea gustului, armonia componentelor,
catifelarea, tăria alcoolică, aciditatea, dulceața, astringența, extractivitatea.
Și ca să știi și cum să te exprimi corect, atunci când încerci să caracterizezi un vin, află
că poți să folosești adjective precum armonios, fin, excelent, catifelat, tare, brut, trecut.

Referitor la durata menținerii vinului în gură, un minimum de 4-5 secunde și maximum

10-12 secunde sunt perfecte. La final, vinul se elimină din gură, iar dacă toți pașii de
mai sus au fost îndepliniți, senzațiile gusto-olfactive se mai mențin o perioadă, ceea ce
împarte vinurile în alte trei categorii: vinuri scurte (4 secunde), vinuri de lungime medie
(5-8 secunde) și vinuri lungi (peste 9 secunde).
Defectele vinurilor
Când evaluăm un vin, căutăm, de fapt, defectele care l-ar face de o calitate inferioară.
Aceste defecte pot fi rezultatul unor probleme legate de îmbuteliere, transport sau
depozitare.

Iată ce se spune și ce ar trebui să cunoști și tu despre vinuri:

 Un vin este busonat dacă miroase a carton umed sau pivniță umedă.
Dacă descoperi un astfel de miros înseamnă că pluta din care a fost făcut
dopul a fost murdară. 2 până 7 % de vinuri pot fi busonate.
 În cazul în care dopul se rupe și cade în sticlă, vinul trebuie decantat și
servit limpede. Una dintre cauzele în care dopul se rupe poate fi faptul că
sticlă a fost, probabil, păstrată vertical, permițând plutei să se usuce și să
devină fărâmicioasă.
 Păstrarea sticlei în poziție verticală, permite uscarea dopului și
pătrunderea aerului prin porii acestuia. Vinul alb va căpăta o culoare
maronie și va părea lipsit de aciditate. Acesta este un vin oxidat.
 Dacă varietatea de vin servită nu este un vin spumos sau spumant, dar
prezintă urme de efervescență, este un indiciu clar că o a doua
fermentare a avut loc în sticlă, probabil din cauza condițiilor variabile în
temperatura de păstrare. Uneori acest vin are un miros de drojdie.
 Dacă vinul este maro sau miroase ca și cum ar fi fost gătit, a fost expus la
căldură la un moment dat. Se spune că este un vin maderizat.
Odată cu trecerea timpului, degustarea vinului a devenit o adevărată artă, extinzându-se, totodată,
către zone cu o componentă importantă de socializare: competiții între somelieri, petreceri ce
gravitează în jurul degustării soiurilor de vin și chiar canale de Youtube, în care utilizatorii sunt
educați în privința acestor tehnici. De ce îi fascinează pe oameni o activitate ce pare, la prima
vedere, mai mult decât banală? Noi credem că există mai multe motive: 

 În primul rând, papilele noastre gustative pot fi antrenate, astfel încât să putem atinge un
nivel de analiză ridicat, în privința degustarilor pe care le realizăm; 

 Apoi, cu atât de multe sortimente de vin la care putem avea acces, această activitate este
mai mult decât ofertantă, iar surprizele pe care le putem descoperi, de la un soi la altul, sunt
nenumărate; 

 Nivelul de expertiză al unui somelier poate fi și un motiv de mândrie în fața celor din jur,
acesta reușind să învăluie fiecare degustare cu o poveste numai bună de spus la un pahar
de vin superior și o felie savuroasă de brânză; 

Poți învăța și tu să analizezi așa cum se cuvine – aromă, gust, aspect – calitățile unui vin de viță
nobilă, așadar, rămâi alături de noi până la finalul acestui articol: 

1. Temperatura potrivită pentru degustarea vinului 

Sursa foto: AICI
Orice somelier cu experiență cunoaște la perfecție temperatura optimă pentru degustarea vinului,
indiferent de soiul acestuia. Un vin rece nu poate aduce la lumină întreaga suită de atribute de care
dispune, de aceea, degustarea acestuia la un anumit prag termic reprezintă soluția ideală pentru
analizarea sa: 
Temperatura optimă de servire pentru vinuri albe 

 Vinuri dulci: 4-8°/ 8-10°C (după preferințe);

 Vinuri seci tinere: 8-10°C;
 Vinuri seci aromatice: 9-11°C;
 Vinuri demidulci: 10-12°C; 
 Vinuri dulci cu arome fructate: 10-12°C; 
 Vinuri seci (vechime 2-3 ani): 8-10°C. 

Temperatura optimă de servire pentru vinuri rosii 

 Vinuri tinere: 12-14°C; 

 Vinuri simple: 14-16°C; 
 Vinuri mature (vechime 2-3 ani): 16-18°C; 
 Vinuri mature (vechime peste 3 ani): 18-20°C. 

Temperatura optimă de servire pentru vinuri rose: 8-10°C;

1. Tehnici corecte pentru degustarea vinului 

Sursa foto: AICI
Iată care sunt cele mai importante aspecte ale unei degustări de vin: 
Cantitatea de vin turnată în pahar – paharul se umple la o treime, apoi se înclină ușor pentru a se
putea observa întregul spectru de culori pe care le oferă vinul respectiv;
Rotirea paharului de vin – senzațiile olfactive sunt mult mai puternice, atunci când rotim vinul în
paharul pe care îl ținem în mână; dacă rămân urme de vin pe pahar, este un semn că vinul respectiv
are un conținut ridicat de alcool sau glicerină; 
Priza corectă pe paharul de vin – paharul se va ține întotdeauna de picior; în caz contrar, se va
realiza un transfer termic de la mână către cupa de vin, fapt ce va influența temperatura optimă
pentru degustare; 
Cât timp se ține vinul în gură – indiferent de soiul pe care îl deguști, acesta trebuie să fie ținut în
gură între 4-5 secunde (cel puțin) și 10-12 secunde (cel mult). După eliminare, gustul vinului va mai
ramane în cavitatea bucală; plecând de la acest aspect, vinurile se clasifică în: vinuri scurte (gustul
persistă 4 secunde); vinuri medii (gustul persistă 5-8 secunde); vinuri lungi (gustul persistă peste 9
secunde). 

1. Evaluarea aromei unui vin 

Cele mai importante aspecte ce țin de evaluarea aromei unui vin sunt: 
Buchetul unui vin – un vin oferă o sumă complexă de arome: condimente, flori, fructe etc. Fiecare
persoană poate avea o percepție diferită asupra buchetului respectiv, de aceea, se recomandă
mirosirea paharului evaluat de mai multe ori; 
Vinul bușonat – vinul care are un miros rânced, semn ca pluta aferentă sticlei respective a fost
contaminată cu anumite clase de ciuperci microscopice; 
Vinul oxidat – vinul care a fost expus la prea mult oxigen, aroma acestuia fiind una de măr stricat; 
Vinul maderizat – vinul care fost expus la căldura; pentru vinurile obișnuite, maderizarea este
considerată o cauză a unui defect de fabricație; 
Aromele primare – derivate direct din soiul respectiv: arome florale sau fructate; 
Aromele secundare – rezultate din fermentația drojdiei: brânză, nuci, bere etc; 
Aromele terțiare – rezultate în urma procesului de învechire: vanilie, condimente, tutun, alune
coapte, nuci etc

1. Evaluarea gustului unui vin 

Sursa foto: AICI
Cele mai importante aspecte ce țin de evaluarea gustului unui vin sunt: 
Secretele primei sorbituri – se soarbe puțin, ca și cum s-ar bea printr-un pai. Vinul se plimbă cu
putere dintr-o parte în alta a gurii. Această metodă îți permite să descoperi: densitatea, tăria,
robustețeea, aciditatea vinului analizat; 
Robustețea vinului – este o caracteristică principală a gustului, determinată atât de nivelul de
alcool înregistrat, cât și de nivelul de glicerină; robustețea vinului este importantă în definirea
mâncărurilor complementare cu vinul respectiv; 
Aciditatea vinului – altă caracteristică importantă a vinului analizat, ce oferă prospețime
sortimentului analizat;

1. Evaluarea aspectului unui vin 

Sursa foto: AICI
Cele mai importante aspecte ce țin de evaluarea aspectului unui vin sunt: 
Privirea corectă a vinului – culoarea vinului este și cartea sa de vizita, oferind informații despre
vârstă, tip, sortiment. Așadar, pentru o evaluare corectă a acestor caracteristici, paharul se ține
îndreptat către o sursă de lumină; Prin învechire, vinul alb devine auriu, în timp ce vinul roșu își
deschide în timp culoarea; 
Limpiditatea vinului (luminozitatea) – vinul perfect are o limpiditate cu o tentă cristalină; vinul
tulbure este opac, prezentând chiar și particule aflate în suspensie. 
Iată care sunt cele mai importante informații pe care trebuie să le cunoască fiecare pasionat de
vinuri, în materie de evaluare corectă a unui sortiment analizat. Pentru a testa toate aceste informații
de mai sus, poți comanda online de pe site o gamă variată de sortimente, de la vinuri albe demidulci
la vinuri roșii tinere, de la soiuri de vin rose la vinuri de Porto! 
Sistemul de punctare a vinurilor

Analiza profesionala (sistemul de punctare a vinurilor) este o procedura profesionala bazata pe

reguli foarte specifice, cu un singur scop – de a crea o imagine cat mai apropiata de realitate a
calitatii vinului.

Aceasta ar trebui sa fie efectuata de profesionisti (Maestrii ai Vinurilor, Maestru Somelier,

Experti in vinuri si altii) cu suficienta experienta si, desigur, fara a fi inclus niciun interes
economic personal in timpul evaluarii.

Astazi sunt folosite mai multe sisteme de evaluare bazate pe puncte, cu destule diferente intre
ele. Doua dintre acestea sunt cele mai populare si mai utilizate: Sistemul 0-20 si Sistemul 0-100.

Uneori, putem gasi analize de valoare si cu sistemul de 5 stele.

 Comparatie a sistemelor de evaluare bazate pe puncte

5 stele / 17-20 / 95-100

Vinurile cu acest tip de evaluari sunt vinuri minunate cu caracter complex incredibil si cu toate
standardele clasice ale soiurilor din care provin.

De obicei, includ vinuri foarte scumpe care raman in crama personala pentru cativa ani si sunt
consumate la ocazii speciale.

4 stele / 13-16 / 90-94

In aceasta categorie avem vinuri speciale cu caracter complex excelent, vinuri foarte apropiate
de prima categorie, cu potential mare de invechire, cu preturi medii si mari.

3 stele / 9-12 / 80-89

Cea mai dificila categorie pentru vinuri, care include vinuri peste medie (80-84) pana la vinuri
foarte bune (87-89). Acestea sunt de obicei vinurile de zi cu zi bune, cu preturi mici si medii.

2 stele / 5-8 / 70-79

Aceasta categorie include vinuri medii fara prea mare importanta sau vreun caracter special,
dar de obicei vinuri fara mari probleme. Acestea sunt vinuri cu pret mic.

1 stea / 1-4 / 60-69

Aceasta categorie include vinuri sub medie, cu probleme vizibile, de obicei cu gust sau parfum
rau, sau cu tanini foarte puternici.

0 stele / 0 / 50-59

In aceasta categorie sunt incluse vinuri complet neacceptabile pentru niciun fel de consum,

vinuri care nu ar trebui sa se afle pe nicio piata.
Degustare de vinuri
Salt la navigareSalt la căutare

Vin într-o ceașcă de degustare

Termenul de degustare a vinului (în domeniul oenologic pur și simplu degustare )

este înțeles ca o procedură tehnică care vizează determinarea caracteristicilor
organoleptice ale unui vin cât mai obiectiv posibil, evaluarea calității acestuia sau
stabilirea oricăror defecte.
Pentru ca degustarea să ofere rezultate comparabile, chiar dacă este efectuată pe
diferite produse la momente diferite de diferiți evaluatori, este necesar să se stabilească
parametrii care trebuie evaluați, regulile de evaluare a parametrilor individuali și scala
valorilor care urmează să fie atribuit fiecărui parametru.
Degustarea se efectuează, precum și pentru plăcerea personală, și pentru a evalua
conformitatea cu caracteristicile prevăzute de reglementările de producție a
vinurilor IGP și DOP , pentru a le permite introducerea pe piață. [1] Există numeroase
metodologii de degustare, dezvoltate de diferitele organizații care se ocupă de vin, dar
toate implică practic trei faze distincte ale analizei senzoriale : analiza vizuală, olfactivă
și gustativă.
Index

 1Condiții optime pentru degustare

o 1.1Condiții de mediu

o 1.2Condițiile vinului

o 1.3Sticlă

o 1.4Condițiile gustatorului

 2Degustare
 o 2.1Analiza vizuală

o 2.2Analiza olfactivă

o 2.3Analiza gustului

o 2.4Faza finală

 3Terminologie

 4vinuri „didactice”

 5Vizitați o cramă

 6Note

 7Elemente conexe

 8Alte proiecte

 9Legături externe

Condiții optime pentru degustare


A se uita
Senzații vizuale.


Adulmeca
Senzații olfactive.
 
Gust
Senzații de gust.
Pentru a efectua o degustare corectă, este necesar ca condițiile de mediu, de vin și de
degustare să fie adecvate.
Conditii de mediu
Camera trebuie să fie bine luminată și să aibă pereți de culoare albă sau deschisă; de
asemenea, este important ca iluminarea să nu fie cauzată de lămpile cu neon.
Condițiile vinului
Vinul trebuie servit la temperatura potrivită pentru a-și optimiza caracteristicile
organoleptice.
Sticlă
Forma unui pahar de vin poate avea un impact subtil asupra percepției vinului, în
special a buchetului său. De obicei, forma ideală este considerată mai largă spre partea
de jos, cu o deschidere mai îngustă în partea de sus (lalea sau în formă de ou).
Ochelarii care sunt mai largi la vârf sunt considerați cei mai puțin ideali.
Paharul nu trebuie să aibă niciun fel de miros și trebuie să fie potrivit pentru vinul gustat:
de exemplu, un roșu evoluat este gustat într-un pahar cu un pahar mare pentru a
favoriza aerarea acestuia și, prin urmare, permite vinului să elibereze aromele care au
fost latente de ani de imbatranire.
Condițiile gustatorului
Persoana care gustă trebuie să se afle în condiții care să nu-i modifice percepția
senzorială asupra vinului, prin urmare nu trebuie să fi luat alimente balsamice
(bomboane de mentă, gumă de mestecat, ...) sau deosebit de picante, nu trebuie să fi
fumat în ultimele minute și în cele din urmă, el nu trebuie să poarte parfumuri intense.

Degustare
Analiza vizuală
Câteva detalii ale unui pahar de vin vizibile în timpul degustării: reziduuri (stânga) și „picioare” (dreapta).

Se face în mod natural folosind vederea. Pe lângă furnizarea de indicații clare privind
culoarea vinului pe care îl degustați (alb, roz sau roșu), vă permite să efectuați o
evaluare inițială a produsului.
Parametrii evaluați sunt:

 claritate sau transparență: acest parametru evaluează prezența particulelor

suspendate. Trebuie remarcat faptul că o cantitate minimă de particule (așa-numitul
"fund") trebuie considerată normală la vinurile care se încadrează în categoria așa-
numitelor vinuri naturale, care nu au suferit o filtrare deosebit de severă, la cele ale
căror fermentația a continuat odată îmbuteliată și în vinurile roșii importante care au
fost îmbătrânite în butoaie de un număr constant de ani.

 culoare : acest parametru are o importanță considerabilă, deoarece prin studierea

acestuia este deja posibil să se facă presupuneri cu privire la anumite caracteristici
ale vinului în timpul celorlalte teste. De exemplu, o culoare roșu granat indică cel mai
probabil că produsul a fost plasat în barrique și, prin urmare, ne așteptăm ca notele
prăjite tipice vinurilor cu o anumită structură să fie percepute de la examinarea
olfactivă.
 consistență (numai pentru vinurile ne-spumante) care măsoară vâscozitatea unui
vin: prin rotirea conținutului paharului și observarea ratei de coborâre a lacrimilor
care se formează pe perete, se poate ghici conținutul de alcool, precum și structura
produsului.
O a patra categorie este adăugată numai pentru vinurile spumante :

 Efervescență : acest parametru analizează cantitatea, finețea și

persistența perlajului ( bule de dioxid de carbon ).
Analiza olfactivă
Efectuarea analizei olfactive.

Se efectuează în mod natural folosind simțul mirosului, mai corect prin stimularea
mucoasei olfactive care se găsește în cavitatea nazală; senzația olfactivă este
percepută folosind două căi de acces:

 calea nazală directă prin inhalarea prin nas

 calea retronazală prin trecerea internă a mirosurilor din cavitatea gurii în cavitatea
nazală ( nazofaringe ) în timpul înghițirii lichidului.
Principalii parametri evaluați sunt:

 intensitate : descrie cât de intens sunt percepute aromele

 complexitate : descrie lățimea buchetului, adică numărul de mirosuri identificabile
 calitate : acesta nu este un parametru, ci o judecată care descrie nivelul calității
vinului din punctul de vedere al analizei olfactive

 descriere (parfum sau miros dacă este neplăcut): parfumurile sunt descrise

amintind familia din care fac parte ( aromat, fructat, condimentat, prăjit, erbacee,
floral, animal, mineral, eteric ). Fiecare parfum este, de asemenea, clasificat în
funcție de originea sa, care este de obicei împărțită în trei categorii:
1. arome primare atât de definite încât provin direct din strugurii
folosiți, cum ar fi parfumul caracteristic al strugurilor Muscat prezent
în Asti spumante
2. arome secundare astfel definite ca fiind formate în timpul procesului
de fermentare, cum ar fi parfumul floral caracteristic prezent în
majoritatea vinurilor albe sau cel fructat prezent în majoritatea
vinurilor roșii; în mod natural aceste arome nu se datorează florilor
sau fructelor amestecate cu struguri, ci se datorează compușilor care
sunt produși în reacțiile chimice care apar în timpul fermentării
 3. arome terțiare atât de definite, deoarece sunt formate în timpul
procesului de îmbătrânire, cum ar fi mirosul caracteristic al lemnului
prezent în vinurile învechite în butoi sau cel al drojdiei care este
percepută în Champagne
Analiza gustului
Senzațiile de gust sunt percepute în cavitatea bucală, în principal prin limbă .
Limba este un organ echipat cu senzori ( papilele gustative ) care vă permit să
recunoașteți doar patru arome de bază: dulce, acru, sărat și amar. În principiu, senzația
dulce este percepută pe vârful limbii, senzația acidă pe laturi, senzația sărată pe
margini, senzația amară pe fund; pe partea centrală a limbii sunt percepute senzații
tactile precum:

 pseudocalore : este senzația de încălzire a gurii după dilatarea vaselor de sânge de

către alcoolul prezent în vin
 astringenta : senzatie transmisa in mare parte de tanin care produce in gura
perceptia deshidratarii limbii si a peretilor gurii
 Efervescență : tipică vinurilor spumante, este mâncărimea datorată dioxidului de
carbon prezent în vin
Parametrii evaluați sunt:

 moliciune rezultată din:
o zaharuri : poate fi un reziduu derivat dintr-o fermentație alcoolică care a
fost întreruptă artificial, gândiți-vă de exemplu la Brachetto d'Acqui al
cărui conținut de alcool este foarte modest, dar care are o notă dulce
marcată; este de asemenea posibil ca zahărul să fi fost introdus artificial
în vin după fermentare.
o alcooli : formați prin fermentație alcoolică, este prezent în cantități mai
mari în cazurile în care vinul a suferit un rafinament semnificativ datorită
faptului că alcoolul permite o conservare mai bună. Principala substanță
a acestei categorii este etanolul , dar pot fi găsite și cantități mici
de metanol
o alcooli de zahăr : responsabili pentru senzația de moliciune și înfășurare
generală în interiorul gurii. Principalul responsabil pentru această
percepție este glicerina

 duritate rezultată din:
o acizi : dat de prezența acizilor, dintre care cei mai importanți
sunt tartric , lactic și malic , aceștia din urmă mai puțin puternici decât
precedentul și prezenți în cantități mai mari dacă a avut loc fermentarea
malolactică . Aciditatea este un parametru al cărui conținut perceput
scade cu cât mai mult a fost îmbătrânit vinul, prin urmare este cu
siguranță anormal să se perceapă o aciditate puternică într-un vin
important și îmbătrânit precum Barolo
o taninuri : acest parametru este evaluat numai la vinurile obținute
prin vinificare roșie, chiar dacă poate fi găsit pentru vinurile albe vinificate
trecute în butoi. Taninurile pot proveni din tescovină și din butoaiele sau
baricurile în care au fost îmbătrânite; acestea din urmă sunt mai puțin
 agresive și mai delicate decât primele. În mod natural, prima categorie de
tanin se găsește la vinurile tinere care nu au „văzut” niciodată lemnul, în
timp ce a doua este tipică vinurilor mai mature în barrique și care au
suferit, prin urmare, un rafinament mai mult sau mai puțin lung.
o substanțe minerale (aromă) : acest parametru este strâns legat de
mediul pedoclimatic al viței de vie, cum ar fi solul sau clima locală. De
exemplu, Vermentino di Gallura , fiind un vin produs cu struguri crescuți
într-o regiune cu vânt și relativ aproape de mare, se caracterizează
printr-o aromă plăcută, dar limpede, datorită vântului care transportă
iodul către vie.

 echilibru : măsoară echilibrul dintre moliciune și duritate. Evident, acest parametru

este extrem de legat de tipul de vin degustat: un alb tânăr va avea o anumită
predominanță a durității, în timp ce într-un roșu evoluat este probabil că moliciunea
va fi mai evidentă, cu excepția taninului care, totuși, ca deja menționat, este mai
puțin agresiv la un vin evoluat decât la unul tânăr
 intensitate : exact ca la testul olfactiv, acest parametru exprimă intensitatea
senzațiilor tactile și aromate
 persistență : indică sumar numărul de secunde în care toate aromele vinului rămân
în gură după înghițire
 calitate : în ceea ce privește examenul olfactiv, această judecată rezumă nivelul
calitativ al examenului gustativ
 Structură sau corp : evaluează structura cunoscută și sub denumirea de extract
uscat , adică toate componentele vinului, cu excepția apei și a alcoolului. După cum
se poate ghici, un vin cu o structură importantă a cunoscut foarte des o perioadă de
îmbătrânire în butoi sau în sticlă
Faza finală
După finalizarea celor trei faze ale analizei senzoriale, ajungem la faza finală, care
vizează descrierea senzațiilor generale derivate din setul de parametri luați în
considerare.
În această fază sunt definite următoarele:

 etapa evolutivă : măsoară vârsta vinului în raport cu calitatea acestuia și, prin
urmare, cu evoluția sa viitoare
 armonie care reflectă calitatea generală a vinului precum și consistența senzațiilor
oferite de cele trei examene

Terminologie
Mai jos este un tabel rezumat al termenilor folosiți pentru a defini aspectele analizate în
paragrafele anterioare:

Analize Categorie Subcategorie Terminologie

Vizual Claritate - Voalat

 Destul de clar
clar
Cristalin
Sclipitor

Galben verzuie

Galben pai
vin alb
galben auriu
Galben chihlimbar

Roz moale
Culoare Vin roz Roz cireș
Roz pal

Roșu violet

rosu rubin
vin rosu
Roșu granat
portocaliu rosu

Fluid

Nu foarte consecvent
Coerență - Destul de consistent
Consistent
Viscoasă

Aspru
Bule de cereale Destul de bine
Fini

Rar
Efervescenţă Numărul de bule Destul de numeroase
Mai multe

Evanescent
Persistenţă Destul de persistent
Persistent
 Lipsit

Nu foarte intens
Intensitate - Destul de intens
Intens
Foarte intens

Lipsit

Nu foarte complex
Complexitate - Destul de complex
Complex
Amplu

uzual

Micul sfârșit
Calitate - Destul de bine
Sfârșit
Olfactiv Excelent

Aromatic

Vinos
Floral
Fructat
Parfumat
Descriere -
Din plante
Mineral
Picant
Eteric
Franco

Foarte contondent

Direct
Sinceritate -
Destul
Micul contondent

Gustativ Moliciune Zaharuri Uscat

Dragă
Minunat
 Dulce
Plictisitor

Ușoară

Cam fierbinte
Alcooli Destul de fierbinte
Fierbinte
Alcool

Edgy

Nu foarte moale
Alcooli de zahăr Suficient de moale
Moale
Pastos

Farfurie

Nu foarte proaspăt
Acizi Destul de mișto
Proaspăt
Acid

Moale

Putin tanic
Duritate Taninuri Destul de tanic
Tanic
Astringent

Scipito

Nu foarte savuros
Substanțe minerale Destul de savuros

Cimbru
Cimbru

Nu foarte echilibrat
Echilibru - Destul de echilibrat
Echilibrat

Intensitate - Lipsit
 Nu foarte intens
Destul de intens
Intens
Foarte intens

Mic de statura

Nu foarte persistent
Persistenţă - Destul de persistent
Persistent
Foarte persistent

uzual

Micul sfârșit
Calitate - Destul de bine
Sfârșit
Excelent

Slab

Slab
Structura sau corpul - De corp
Robust
Greu

Imatur

Tineri
Starea evolutivă - Gata
Matur
Concluzie
Vechi

Nu foarte armonios
Armonie - Destul de armonios
Armonic

Vinuri „didactice”
Mai jos este o listă de vinuri „didactice” sau vinuri cu unele dintre caracteristicile
menționate mai sus accentuate și ușor de identificat:
 Caracteristică Vin

Tanitate Vinurile cu taninuri puternice sunt cele pe bază de Sagrantino di Montefalco și Nebbiolo .

Sapiditate Vinurile cu o aromă puternică sunt Verdicchio di Matelica și Vermentino di Gallura

Aciditate Vinurile cu aciditate puternică sunt Vinho Verde și cel de bază al Tintilia .

Vizitați o cramă
Același subiect în detaliu: Enoturismul și  Traseul  vinului .

Călătorirea în regiunile viticole este o modalitate de a spori abilitățile de degustare. Mulți

vinificatori din regiunile viticole din întreaga lume oferă degustări ale vinului lor. În
funcție de țară sau regiune, degustarea în pivniță poate atrage un mic supliment pentru
a permite producătorului să acopere costurile.

Notă
1. ^ În cele din urmă, trebuie remarcat faptul că scopul degustării nu este niciodată
de a ghici tipul de vin.
Sursa de lumină joacă un rol crucial în redarea corectă a varietății de nuanțe a vinurilor pentru
stabilirea vârstei și calității acestora. În acest sens, coeficientul de redare a culorilor și
temperatura de culoare a sursei de lumină sunt esențiale. Constrângerile specifice locației -
Cetatea Oradea - și anume zidaria din cărămidă vizibilă și instalația existentă cu șină trifazată
împreună cu exigențele specifice unei degustări de vinuri, au pus în dificultate beneficiarul în ce
privește alegerea soluției de iluminat.
Inginerul nostru de aplicații a propus montarea corpurilor de iluminat Ambiflux LEDLine 4 cu
adaptor pentru șină. Astfel, s-a obținut relația perfectă între flexibilitatea necesară diferitelor
evenimente găzduite în locație și exigențele cu privire la calitatea luminii: uniformitate foarte
bună, un indice al orbirii cât mai scăzut și un coeficient ridicat de redare a culorii - în special
pentru nuanțele de roșu. Economia obținută în urma consumului redus de energie și a fiabilității
foarte mari a venit ca un beneficiu suplimentar pe lângă soluția de iluminat aleasă.
Despre calitatea luminii și importanța ei în evaluarea corectă a vinului, am avut deosebita placere
să discutam cu Prof. Dr. Dorin Popa, în cadrul celei de-a treia ediții a Salonului Vinurilor
Millésime. [vedeti aici video]
Ambiflux: Cum a început această poveste a Salonului de vin Millésime?

 
D.P.: Era absolut o chestie normală, în sensul că noi de acum 10 ani am început să vedem nevoia
de a ne educa în relația cu noi, de a ne bucura de vinuri din punct de vedere senzorial. Vinul în
speță, sau orice alt produs alimentar, prima dată îl mănânci și bei cu ochii și e foarte importantă
lumina deoarece, culoarea nu există. Culoarea este un atribut al luminii, dar culoarea este foarte
importantă în tot ce ni se întâmplă din punct de vedere senzorial.

Prin culoare, apropo de vin, de fapt poți să ii spui de la idea de sănătate a vinului, îi citești ca
unui om pe față, și trebuie să ai lumină. Pe urmă, prin culoare poți să-i vezi vina unui vin, prin
culoare poți să-i vezi corpolența unui vin. Prima relație, de fapt, a omului cu un vin și cu alt
produs alimentar, este de fapt partea vizuală. De aceea este foarte important pentru ca lumina,
așa cum stiți, de fapt și ne-ați folosit foarte mult, apropo Ambiflux pentru noi este un partener
foarte serios pentru că ne dă lumina corectă.

Lumina corectă înseamnă să ai tot spectrul vizual și de aici începe de fapt partea de a face un
lucru profesional. Și avem nevoie de profesioniști în orice, inclusiv în a bea un pahar de vin.
Bucuria respectivă este totală dacă ai de fapt calitate în zona aceasta de accesorii. Lumina este
una dintre cele mai importante relații din punct de vedere a unui produs, inclusiv al vinului.
Ambiflux: Vă mulțumim domnule profesor. Cum vedeți mai departe evoluția acestui proiect?
D.P.: Noi vrem de fapt ca spațiul nostru Millésime să servească și pentru turiști, turiștii din
Oradea, să le oferim vinuri corecte și evaluări corecte. Salonul este o poveste în care noi aducem
producătorii din Romania să își arate de fapt în mod corect valoarea vinurilor pe care le crează,
pentru că vinul este de fapt un produs căruia i se mai spune aliment cu memorie și drept de autor.

Memoria începe din relația asta vizuală. Întâi citim cu ochii și pe urmă celelalte: olfactiv,
gustativ. Deci partea senzorială este un lucru foarte important și lumina ambientală este esențială
într-o relație. Cu atât mai mult cu cât un vin corect nu se poate degusta pe terasă și nici afară. El
trebuie degustat într-un spațiu dedicat, care trebuie să aibă lumina corectă. De aceea, este foarte
importantă relația cu un furnizor de calitate și din acest punct de vedere al luminii.
Ambiflux: Din câte am înțeles, înainte ca vinul să fie consumat, în procesul de producție, el
trebuie să fie ferit de lumină sau de o anumită lumină.
D.P.: Corect. Acum, lumina este o formă de energie și în momentul în care discutăm despre o
naștere, și aici când vorbim de creație, vinul are o etapă de naștere, de acea transformare și în
speță asta se întâmplă în intuneric. Ca toate lucrurile mari, întâi se fac în întuneric, dar apoi
trebuie să iasă la lumină. Când ies la lumină își expun ceea ce au câștigat la întuneric. De aici
începe povestea dintre întuneric și lumină. Fiecare lucru are valoarea lui. În momentul în care
venim noi în relația cu un produs, totul trebuie să fie la vedere cum se spune, adică de aici începe
ideea de a-l evalua calitativ și a te bucura, de fapt, senzorial.
Ambiflux: Am înțeles. Pe partea de producție a vinului, într-adevăr vinul trebuie să stea la
întuneric, dar în timpul procesului, oamenii trebuie să intervină și să îngrijească vinul.
D.P.: În momentul în care discutăm, apropo de oenologi, de creatori, sunt două etape distincte.
Etapa distinctă în care creem, și vasele în care de fapt are loc fermentarea, care sunt închise,
logic. Dar în toată etapa aceasta, probele în evoluție se scot din masa vinului și se desface în
laborator, senzorial se evaluează evoluția corectă a vinului și tot la lumină. Nici un lucru de
calitate nu îl poti face la întuneric.

Lumina este esențială pentru noi și pentru povestea noastră din toate punctele de vedere.
Întunericul este partea tristă și este practic ”underground-ul” în tot ceea ce ni se întâmplă și
lumina este povestea noastră corectă cu noi. Totdeauna lucrurile trebuie puse în lumină ca să le
vedem în mod corect. Și de asta spun că lumina este de multe feluri și trebuie să avem specialiști
care să ne ofere lumina corectă.

Stiința în fiecare domeniu este, apropo de ce ni se întâmplă, trebuie să învățăm să dăm fiecarui
domeniu omul care are de fapt informația și educația pe acel domeniu și stiința necesară pentru a
avea un lucru corect. De aici începe valoarea. Eu vă felicit, apropo de Ambiflux, că ne dați
valoare în vinul românesc pe care îl degustăm.
Ambiflux: Vă mulțumim. Ne dăm toată silința pentru aceasta.
Cum se face o analiză senzorială
corectă a vinului în timpul tratării cu
lemn
O analiza senzorială a vinului în timpul tratării cu lemn, permite controlul
caracteristicilor sale într-un mediu adecvat. În executarea corectă a acesteia intervin
aspecte cum ar fi sala în care va avea loc degustarea vinurilor, pregătirea probelor sau
utilizarea paharelor care respectă standardele ISO 3591. În acest mod, se obțin date
fiabile care ajută la luarea deciziilor potrivite în pregătirea sa.

Ce aspecte trebuiesc luate în

considerare pentru realizarea unei
analize senzoriale corecte a vinului
în timpul tratării cu lemn?
 

Acest tip de analiză este de mare ajutor pentru vinificatori, atunci când iau decizii
importante care vor marca unele dintre cele mai importante caracteristici ale vinului.
Analiza senzorială este vitală în timpul procesului de îmbătrânire pentru a putea
evalua efectul contactului dintre vin și lemn, astfel determinându-se timpul ideal de
contact pentru atingerea profilului senzorial dorit si evoluția corectă a vinului.

Culoarea
 

Foaia de degustare va arăta efectul lemnului în special asupra culorii vinurilor roșii.
Acest lucru se datorează combinației dintre tanin și atocianină, astfel
microoxigenarea care are loc în timpul procesului de îmbătrânire a butoiului,
determină formarea acetaldehidei. Acest compus acționează ca o moleculă de legătură,
favorizând fuziunea dintre antociani și taninuri, care provoacă o scădere treptată a
astringenței și favorizează stabilitatea culorii în vin.

Structura vinului
 

În ceea ce privește structura, taninurile joacă din nou un rol important. Lemnul oferă
compuși nevolatili (în principal acizi fenolici și taninuri elagice) care vor participa la
astringență, amărăciune și în stabilitatea culorii vinurilor. Acești compuși
favorizează reacția de co-pigmentare și au un efect antioxidant împotriva
antocianinelor.

 
 

Creșterea expresiei fructate a vinului și

scăderea caracterului vegetal
 

Lemnul ajută de asemenea și la diminuarea caracteristicilor vegetale ale vinului.

Reducerea caracterului vegetal al vinurilor este produsă prin microoxigenarea
butoiului, deoarece are loc oxigenarea compușilor tioloci și pirazinici care contribuie la
caracterul erbaceu al vinurilor.

Setarea aromatică și complexitatea

 

Expresia aromatică este un element fundamental în analiza senzorială a vinului. Paleta

sa aromatică provine din lemn. Aceștia sunt diferiții compuși pe care îi oferă lemnul:

 Aldehide furane: arome de migdale prăjite

 Heterocicluri volatile: arome de caramel/prăjite
 Aldehide fenolice: arome asociate cu vanilia
 Fenoli volatili: prăjiți, condimentați, lemn, fum.
 Lactone: arome de nucă de cocos, vanilie.

Lectură recomandată: Care sunt beneficiile taninurilor rafinate?

 

De ce este important să efectuăm

această analiză?
 
Efectuarea unei analize senzoriale a vinului ne permite să obținem informații pe care
le putem utiliza în diferite momente ale producției și comercializării vinului. Unele
dintre cele mai importante aspecte ale sale sunt:

 Detectarea defectelor senzoriale și a cauzelor acestora.

 Rezultatele analizei senzoriale exprimate într-o fișă de degustare sunt corelate
și completate împreuna cu cele analitice și permit profesioniștilor să ia cele
mai bune decizii în itinerariile oenologice care urmează a fi efectuate.
 Determină caracteristicile unui produs, cum ar fi astringența sau nivelul de
oxidare, astfel încât să poate fi diferențiat la nivel senzorial de un alt vin.
 Cunoașterea preferințelor consumatorilor la nivel organoleptic, adaptarea
vinurilor la cerințele acestora sau dezvoltarea de noi vinuri.
 Selectarea și formarea unei echipe de degustători și validarea grupurilor de
judecători senzoriali.
 Calcularea prețului vinului pe baza calității percepute de consumatori.
 Organizarea preferințelor consumatorilor pentru definitivarea nișelor de
vânzare și stabilirea diferențelor în funcție de caracteristicile consumatorilor
(formare, obiceiuri…).

În acest fel, putem spune că o degustare de vin este o sursă excelentă de

informație despre vin însuși, care este supus analizei senzoriale tipului de consumator
căruia îi este adresat.

Care ar fi evoluția adecvată?

 

Expresiile lemnului în timpul fermentației variază într-o manieră semnificativă în funcție

de modul în care este furnizat și de timpii de armonizare necesari pentru fiecare
format: pulbere, doage, așchii sau butoaie. Prin urmare, deciziile trebuie luate pe baza
rezultatelor degustării care are loc în timpul tratării.

Luând în considerare stilul lichidului care se dorește, profilul esențial al strugurilor

folosiți și calitatea lemnului care urmează sa fie aplicat, este esențială. În orice caz, este
adevărat că vinificatorul trebuie să ia decizii pe baza rezultatelor analizei senzoriale
a vinului pentru a putea realiza modificările corespunzătoare în orice moment pentru a
corecta erorile detectate și chiar pentru a îmbunătăți nuanțele percepute.
La Agrovin ajutăm companiile să efectueze analize senzoriale ale vinurilor și vă
sfătuim pe tot parcursul procesului pentru a obține rezultatele dorite.

Cum să gusti vinul

Așadar, doriți să învățați cum să gustați și să evaluați un pahar de vin ca un
expert? Uşor. Urmați sfaturile noastre de degustare de vin de mai jos, dar
înainte de a începe să savurați, asigurați-vă că vă aflați în mediul potrivit de
degustare. Iată ce înseamnă asta:

Condiții de gust bun

Primele lucruri mai întâi: Notați circumstanțele din jurul experienței dvs. de
degustare a vinului care vă pot afecta impresiile despre vin. De exemplu, o
cameră zgomotoasă sau aglomerată îngreunează concentrarea. Mirosurile de
gătit, parfumul și chiar mirosul animalelor de companie vă pot distruge
abilitatea de a obține un sentiment clar al aromelor unui vin. Un pahar prea
mic, cu o formă greșită sau cu mirosuri de detergent sau praf, poate afecta și
aroma vinului.

Temperatura vinului va avea, de asemenea, un impact asupra impresiilor dvs.,

la fel ca și vârsta vinului și orice alte arome reziduale din orice altceva ați
mâncat sau ați băut. Doriți să neutralizați condițiile de degustare cât mai mult
posibil, astfel încât vinul are o șansă justă de a sta singur. Dacă un vin
este servit prea rece , încălziți-l cu mâinile cupând bolul. Dacă un pahar pare
mucegai, dați-i o clătire rapidă cu vin, nu cu apă, învârtindu-l pentru a acoperi
toate părțile bolului. Aceasta se numește condiționarea sticlei. În cele din
urmă, dacă există arome puternice în apropiere - în special parfum - mergeți
cât mai departe de ele și încercați să găsiți un aer neutru.

Evaluarea prin vedere

Odată ce condițiile de degustare sunt cât mai aproape de neutre, următorul
pas este să examinați vinul din pahar. Ar trebui să fie aproximativ o treime
completă. Urmați în mod liber acești pași pentru a evalua vizual vinul.

ad

Vedere în unghi drept

Mai întâi, privește direct în pahar, apoi ține paharul la lumină și, în cele din
urmă, dă-i o înclinare, astfel încât vinul să se rostogolească spre marginile
sale. Acest lucru vă va permite să vedeți gama completă de culori a vinului, nu
doar centrul întunecat.
 Ads by optAd360

Privind în jos, veți avea o percepție a profunzimii culorii, care oferă un indiciu
privind densitatea și saturația vinului. De asemenea, veți învăța să identificați
anumite struguri după culoare și parfum. O culoare profund saturată, violet-
negru ar putea fi foarte bine Syrah sau Zinfandel , în timp ce o nuanță mai
deschisă, de cărămidă palidă ar sugera Pinot Noir sau Sangiovese .

Vedere laterală
Vizualizarea vinului prin partea paharului ținut în lumină vă arată cât de
limpede este.

Un vin tulbure ar putea fi un vin cu probleme chimice sau de fermentare. Pe de

altă parte, ar putea fi doar un vin care nu a fost filtrat sau are un anumit
sediment care urmează să fie agitat înainte de a fi turnat. Un vin care arată
clar și strălucitor și prezintă o strălucire, este întotdeauna un semn bun.

Ads by optAd360

Vizualizare înclinată
Înclinarea paharului astfel încât vinul să se subțire spre jantă va oferi indicii
despre vârsta și greutatea vinului.

Dacă culoarea pare destul de palidă și apoasă lângă marginea sa, sugerează
un vin destul de subțire, posibil insipid. Dacă culoarea pare albastru sau maro
(pentru un vin alb) sau portocaliu sau cărămidă ruginită (pentru un vin roșu),
acesta este fie un vin mai vechi, fie un vin care a fost oxidat și poate fi trecut
de vârf.

Vârtej
În cele din urmă, dați paharului un vârtej bun. Puteți să-l învârtiți cel mai ușor,
menținându-l ferm pe o suprafață plană, învârtirea „liber” în aer liber nu este
recomandată pentru începători.

Observați dacă vinul formează „picioare” sau „lacrimi” care curg pe părțile
laterale ale paharului. Vinurile care au picioare bune sunt vinuri cu mai mult
conținut de alcool și glicerină, ceea ce indică, în general, că sunt mai mari, mai
coapte, mai pline de gură și dense decât cele care nu au.

Condițiile de degustare a vinului și ceea ce înseamnă cu

adevărat

Evaluarea de Sniff
Acum, că ai dat vinului un aspect bun, ești gata să iei un miros bun. Dă
paharului o răsucire, dar nu-ți îngropa nasul înăuntru. În schimb, doriți să
plasați deasupra, ca un pilot de elicopter care supraveghează traficul în oră de
vârf. Luați o serie de mirosuri scurte și scurte, apoi îndepărtați-vă și lăsați
informațiile să se filtreze către creier.

Există multe ghiduri care vă ajută să vă antrenați nasul pentru a identifica

parfumurile cheie de vin, atât bune, cât și rele. Există potențial mii de
componente aromatice într-un pahar de vin bun, așa că uitați să le găsiți pe
toate. Numirea tuturor fructelor, florilor, ierburilor și a altor parfumuri pe care
le puteți scoate la mistrie din pahar poate fi un joc distractiv, dar nu este
esențial să vă bucurați și să învățați cum să gustați vinul. După ce ați luat
câteva mirosuri scurte și scurte de vin, încercați să căutați următoarele arome,
care vă vor ajuta să înțelegeți mai bine caracteristicile vinului.

Defecte de vin
În primul rând, doriți să căutați arome care să indice că un vin este răsfățat.
Un vin plin de miros va mirosi ca o mansardă veche și va avea gustul unui ziar
ud. Acesta este un defect terminal, nefixabil.

Un vin care a fost îmbuteliat cu o doză puternică de SO2 va mirosi ca niște

chibrituri arse, ceea ce va arde dacă îi oferiți un vârtej puternic.

Un miros de oțet indică VA (aciditate volatilă), un miros de lac de unghii este

acetat de etil.

Brettanomyces - o drojdie nedorită care miroase a mirosuri de șa transpirate.

Un pic de „brett” conferă vinurilor roșii o componentă pământoasă, cu piele,
dar prea mult anulează toate aromele fructelor.

Învățarea identificării acestor defecte comune este cel puțin la fel de

importantă ca recitarea numelor tuturor fructelor și florilor. Și, de asemenea,
vă va ajuta să vă înțelegeți propriile sensibilități ale palatului și punctele oarbe.
Descoperirea a ceea ce recunoașteți și bucurați este esențială pentru a învăța
cum să alegeți vin pe cont propriu.

Arome de fructe
Dacă nu există arome evidente, căutați arome de fructe. Vinul este făcut din
struguri, deci ar trebui să miroasă a fructe proaspete, cu excepția cazului în
care este foarte vechi, foarte dulce sau foarte rece.

Puteți învăța să căutați fructe și struguri specifici, iar mulți struguri vor arăta
un spectru de mirosuri posibile de fructe care vă vor ajuta să identificați
condițiile de creștere - climatul răcoros, moderat sau foarte cald - al podgoriei.
Flori, frunze, ierburi, condimente și legume
Aromele florale sunt deosebit de frecvente în vinurile albe precum clima
rece Riesling și Gewürztraminer , si ceva Rhône soiuri, inclusiv Viognier .

Se poate aștepta ca alți struguri să poarte parfumuri de plante sau

ierboase. Sauvignon Blanc este adesea puternic ierboasă, în timp ce Cabernet
Sauvignon poate fi parfumat cu ierburi și indicii de vegetație. Roșii roșii
prezintă adesea mirosuri încântătoare de ierburi provensale. Majoritatea
oamenilor preferă ca orice aromă de plante să fie delicată. Cele mai bune
arome de vin sunt complexe, dar și echilibrate, specifice, dar și armonioase.

Un alt grup de arome comune de vin ar putea fi caracterizat ca pământesc.

Mirosuri de ciuperci, pământ umed, piele și stâncă pot exista în multe vinuri
roșii. Un miros de ciupercă poate adăuga nuanțe și vă poate ajuta, de
asemenea, să determinați un posibil strugure sau locul de origine al vinului.
Prea multă ciupercă poate însemna doar că strugurii nu au reușit să se coacă
suficient sau au fost dintr-o clonă inferioară.

Parfumul de piele de cai sau de sală poate fi un accent, dar prea mult poate
indica brettanomyces.

Mirosuri de pământ, minerale și roci există uneori în cele mai fine vinuri albe și
roșii. Acestea pot fi indicații ale „terroirului” - condițiile particulare ale
podgoriei care sunt exprimate ca mirosuri și arome specifice în vinul finit.

Arome de butoi de vin

Dacă mirosiți pâine prăjită, fum, vanilie, ciocolată, espresso, nuci prăjite sau
chiar caramel într-un vin, cel mai probabil culegeți parfumuri de la îmbătrânire
în butoaie noi de stejar.

În funcție de o multitudine de factori, inclusiv tipul de stejar, felul în care au

fost fabricate butoaiele, vârsta butoaielor, nivelul de boabe și modul în care
vinificatorul le-a amestecat și le-a asortat, butoaiele pot oferi o gamă largă de
parfumuri și arome pentru vinurile finite. Gândiți-vă la butoaie ca la paleta de
culori a unui vinificator, pentru a fi folosite în modul în care un pictor folosește
tuburi de vopsea.

Arome secundare
Vinurile albe tinere și vinurile spumante tinere pot avea un miros care
amintește foarte mult de bere. Aceasta este din drojdie.

Unele vinuri de desert miros puternic a miere, aceasta este dovada botritei,
adesea numită putregai nobil, și este tipică celor mai mari Sauternes .

Chardonnays mirosul de floricele sau de caramel cu unt a fost cel mai probabil

pus printr-o fermentație secundară, malolactică, care transformă malicul în
acizi lactici, înmoaie vinurile și deschide aromele.

Vinurile mai vechi au arome mai complexe, mai puțin fructate. Un vin complet
matur poate oferi o explozie de parfumuri foarte nuanțate, frumos amestecate
și practic imposibil de numit. Este pură plăcere.

Cu toate acestea, efortul de a pune cuvinte în aromele vinului vă ajută să vă

concentrați, să înțelegeți și să vă păstrați impresiile asupra diferitelor vinuri.
Vrei să construiești o bancă de memorie a mirosurilor de vin și a
semnificațiilor lor. Acesta este locul în care limba vinului poate adăuga
valoare unui eveniment de degustare de vin. Învățarea de a vorbi, dacă nu este
dusă la extrem, ajută la risipirea unor mituri ale vinului, cum ar fi confuzia din
jurul descrierilor de pe etichetele vinului. Ați cunoscut vreodată pe cineva care
să întrebe de ce o cramă a adăugat grapefruit Gewürztraminer și zmeură
la Zinfandel ? Faptul că aceștia sunt pur și simplu termeni descriptivi nu este
întotdeauna înțeles.

Noi Recomanda:
 Jurnal de
degustare de vin din piele legată
  Set de
aromă pentru vin roșu

Evaluarea după gust

Este în sfârșit timpul să gustăm! Luați o gură, nu o rândunică mare, de vin în
gură și încercați să-l aspirați ca și când l-ați trage printr-un paie. Ignorați
privirile celor din jur, aceasta aerează pur și simplu vinul și îl circulă prin gură.

Din nou, veți întâlni o gamă largă de fructe, flori, ierburi, minerale, butoaie și
alte arome, iar dacă v-ați făcut temele pentru miros, majoritatea vor urma
chiar de-a lungul locului unde au rămas aromele. În afară de simpla
identificare a aromelor, vă folosiți și papilele gustative pentru a determina
dacă vinul este echilibrat, armonios, complex, evoluat și complet.
Echilibrat
Un vin echilibrat ar trebui să aibă componentele sale de bază în bună
proporție. Papilele noastre gustative detectează dulce, acru, sărat și amar.

Dulciul (zahăr rezidual) și acru (aciditate) sunt, evident, componente

importante ale vinului. Sare este rar întâlnită și amărăciunea ar trebui să fie
mai mult o senzație de astringență (de la taninuri) decât arome reale amare.

Majoritatea vinurilor uscate vor prezenta un amestec de arome derivate din

arome, împreună cu gusturile acizilor, taninurilor și alcoolului, care nu pot fi
detectate în general doar prin miros.

Nu există o formulă unică pentru toate vinurile, dar ar trebui să existe

întotdeauna un echilibru între arome. Dacă un vin este prea acru, prea zaharat,
prea astringent, prea fierbinte (alcoolic), prea amar sau prea flasc (lipsa
acidului), atunci nu este un vin bine echilibrat. Dacă este tânăr, este puțin
probabil să îmbătrânești bine dacă este bătrân, s-ar putea să se destrame sau
poate să dispară complet.

Armonios
Un vin armonios are toate aromele sale perfect integrate. Este foarte posibil,
în special în vinurile tinere, ca toate componentele să fie prezente în vin într-o
proporție bună, dar acestea se țin în evidență. Ele pot fi ușor identificate, dar
puteți simți toate marginile pe care nu le-au amestecat. Este un semn al
vinificării foarte bune atunci când un vin tânăr s-a reunit deja și își prezintă
aromele armonios.

Complex
Complexitatea poate însemna multe lucruri. Abilitatea ta de a detecta și de a
aprecia complexitatea vinului va deveni un indicator bun al progresului general
în învățarea modului de a gusta vinul.
Cele mai simple arome de recunoscut - foarte coapte, fructe dulci și arome
puternice de vanilie din diverse tratamente de stejar - amintesc de băuturile
răcoritoare. Este perfect firesc ca băutorii de vin noi să se raporteze mai întâi
la ei, deoarece sunt familiari și simpatici. Unele mărci de vinuri extrem de
reușite au fost formulate pentru a oferi aceste arome din abundență. Dar nu
oferă complexitate.

Vinurile complexe par să danseze în gura ta. Se schimbă, chiar dacă îi gusti.
Sunt ca niște picturi bune, cu cât le privești mai mult, cu atât mai multe sunt
de văzut. La vinurile mai vechi, aceste complexități evoluează uneori în
tărâmul sublimului. Lungimea unui vin, bătrân sau tânăr, este un bun indiciu al
complexității. Rețineți pur și simplu cât timp persistă aromele după ce
înghițiți. S-ar putea chiar să încercați să vă uitați la ceas dacă aveți un vin
deosebit de interesant în pahar. Majoritatea băutorilor de vin începători trec
prea repede la următoarea înghițitură atunci când un vin foarte bun este în
pahar. Stai așa! Lasă vinul să-și termine dansul înainte de a schimba
partenerul.

Complet
Un vin complet este echilibrat, armonios, complex și evoluat, cu un final
persistent, satisfăcător. Astfel de vinuri merită o atenție suplimentară,
deoarece au mai multe de oferit, atât din punct de vedere al plăcerii, cât și al
antrenamentului, decât oricare altele pe care le veți gusta.

Acum că înțelegeți pașii de bază cu sfaturile noastre de degustare de vinuri,

este timpul să experimentați pe cont propriu. Poate fi destul de util să
construiești un jurnal de vin despre aventurile tale. Scrieți note complete de
degustare pentru vinurile care vă plac și nu vă plac. Observarea
caracteristicilor pe care fiecare vin le împărtășește va fi extrem de utilă pe
măsură ce începeți să învățați cum să alegeți vin pe cont propriu. Noroc!
Termeni des folositi la degustari
si ce inseamna ei
 UNGUR LIVIU

Daca te-ai intrebat vreodata la ce se refera connaisseurii de vinuri cand spun

ca un vin este corpolent sau taninos, in randurile de mai jos vei descoperi
cativa termeni des folositi la degustari si generalitati despre vin pe care poate
nu le stiai.

Cum devenim degustatori de vin

Unii dintre noi ne-am format obiceiul sanatos, zic eu, de a degusta cate un vin
pe zi. Altii doar la ocazii sau cand ne intalnim cu prietenii sau cand ne dorim
sa avem o experienta culinara deosebita. Oricare ar fi motivul, vinul ramane
un subiect destul de greu de abordat pentru majoritatea oamenilor ca de
exemplu cand intram pe un magazin de vinuri online sau chiar intr-unul fizic,
oferta poate sa ne copleseasca. Cel mai bun sfat pe care pot sa-l dau oricarui
incepator intr-ale vinului este sa ia lucrurile usor si sistematic.

Tipuri de vinuri
Sa incepem cu tipurile de vin pe care le poti alege. Probabil cea mai mare
varietate de vinuri o gasim in categoria de vinuri linistite. Acestea dupa cum
bine stim pot fi vinuri rosii, vinuri albe sau vinuri rosé. O alta categorie este
cea a vinurilor spumante care la fel ca si cele linistite sunt produse prin
fermentarea strugurilor dar acestea au si dioxid de carbon (bule mai mici sau
mai mari ce se ridica spre buza paharului). Iar a treia categorie este cea a
vinurilor fortifiate care mai au in compozitie pe langa vin linistit si o doza de
brandy cum este de exemplu cazul vinului de Porto.

Eticheta si contra eticheta

Dar sa revenim la degustari si la termenii des intalniti la astfel de intruniri
“sofisticate”. Pentru a nu complica lucrurile ne vom rezuma azi doar la
vinurile rosii si albe linistite. Asadar, relatia noastra cu vinul incepe defapt
cand inca vinul este in sticla. Informatiile pe care le citim pe eticheta si pe
contra-eticheta au aceeasi menire precum o carte de identitate. Aflam numele,
soiul sau soiurile, locul (terroir) de unde provine, cat alcool are in urma
fermentatiei, daca a fost sau nu baricat si alte cateva mici detalii despre care
vom discuta cu alta ocazie.

Apoi dupa ce ajunge in pahar vinul devine o experienta a simturilor aici fiind
implicate toate cele cinci simturi de care dispunem. Il privim, il invartim
putin inainte sa-l mirosim pentru a-i descoperi “buchetul” sau “complexul
aromatic”, apoi il degustam si bazat pe toate informatiile obtinute de la
turnarea vinului in pahar pana dupa inghitire ne putem face o idee ce fel de
vin degustam si putem decide daca ne place sau nu.

Cum analizam vinul vizual

Sa repetam procesul. Primul lucru pe care-l observam este culoarea vinului.
Desigur si intre cele albe cat si intre cele rosii nuantele vor fi multiple. De
exemplu la vinuri albe nuanta poate fi de un galben palid sau chiar sidefiu
pana la galben auriu, iar la vinurile rosii de la purpuriu pana la rubiniu intens.
Un alt aspect interesant este cel al intensitatii culorii. Unele vinuri sunt foarte
deschise la culoare. Atat de deschise incat poti citi ziarul prin ele, in timp ce
altele, cu precadere cele rosii, sunt atat de opace incat nu trece lumina prin
ele.
Sedimentele sunt semn bun
Una dintre curiozitatile intalnite la vinuri este formarea de sedimente.
Majoritatea vinurilor albe nu vor avea aceste depuneri dar la vinurile rosii le
vom intalni atunci cand in urma procesului extractiv raman molecule din
pielitele strugurilor ce se strang si formeaza formatiuni mai mici sau mai mari
denumite sedimente. Nu trebuie sa avem prejudecati fata de ele deoarece sunt
semn bun. Ca si regula aceste sedimente apar la vinurile rosii nefiltrate si nu
sunt considerate un defect.

Sa invatam sa identificam mirosuri

Dupa ce am analizat vinul vizual urmeaza sa ne folosim mirosul. Pentru a
ajuta moleculele aromatice sa se evidentieze invartim putin vinul in pahar
pentru a-l plimba pe peretii acestuia. Astfel moleculele intra in contact cu
oxigenul care le ridica si ne ajuta sa detectam mai bine ce fel de arome avem
in pahar.

IMPORTANT! Pentru a face acest lucru cat mai usor si mai elegant nu

umplem niciodata paharul ci turnam maxim pana la nivelul cel mai larg al
paharului.

Ce mirosuri se ridica din pahar

Evaluarea vinului prin miros poate fi una dintre cele mai complexe si
intimidante experiente. Precis ati vazut oameni din domeniu sau prieteni care
au cateva cunostinte despre vinuri ca miros vinul din pahar si folosesc
anumiti termeni specifici. Cel mai des acesti termeni sunt: fructat, floral,
mineral, citric sau carton umed daca vinul este stricat.

Cred ca putem cadea de acord ca ceea ce percepem ca si arome sunt suma

experientelor olfactive pe care le-am avut in trecut si este cu totul si cu totul
ceva subiectiv. De aceea nu sunt raspunsuri gresite pentru ca nu ne aflam la
un examen de genul “cine simte aromele cel mai corect”. Unii oameni pur si
simplu au mirosul mai dezvoltat sau au o memorie a mirosurilor mai buna.
Cert este doar faptul ca daca vom continua sa degustam vinuri ne vom
imbogati cunostintele si vom evalua cu mai multa acuratete aromele ascunse
in fiecare vin degustat.

Note olfactive?
Iata cateva din cele mai intalnite note olfactive pe care sigur le veti descoperi
de la prima adulmecare in functie de ce vin aveti in pahar: capsuni, zmeura,
mure, fructe tropicale, mere, pere, creta, scortisoara, vanilie, cuisoare, coaja
de portocala, lemn dulce, petale de trandafir, violete, masline, sparanghel,
ardei gras, ciuperci, humus (pamant reavan), tutun uscat, piele tabacita,
cedru, ceai negru si lichior de fructe. Toate acestea pot parea absurditati dar
cu cat vei degusta mai mult cu atat iti vei da seama ca ce simti in pahar iti
aduce aminte de un fruct sau condiment sau floare. Se poate ca sa nu ti se
dezvaluie de la primul miros de aceea e important sa invartim vinul in pahar
pentru a-l aerisi. La fel ca si in orice altceva exercitiul este mama
invataturii…
Gustul vinului
Asadar dupa ce-l observam si mirosim trebuie sa si degustam vinul. Partea
asta cred ca este pe placul tuturor. De obicei aici ne dam seama daca ne place
sau nu vinul pe care-l degustam. Vom auzi la degustari ca vinul este sec,
demi sec, demi dulce sau dulce insa de multe ori se fac greseli cand se
folosesc acesti termeni.

Nivelul de zahar din vin

Un vin este sec atunci cand nu resimtim dulcele. In termeni de connaisseur se
spune ca nu are zahar rezidual insa vom discuta despre asta cu alta ocazie.
Uneori simtim putina dulceata in vin. Atunci vinul poate fi demi sec sau demi
dulce, iar cand simtim senzatia de dulceata bine definita avem cu siguranta in
pahar un vin de desert. Insa confuzia se produce atunci cand punem mirosul
si gustul in aceeasi oala cum s-ar zice. Ca de exemplu simtim in nas arome de
fructe tropicale cum sunt pepenele galben sau papaya si suntem tentati sa
credem ca vinul nu va fi sec pentru ca acestea ne amintesc de ceva dulce.
Total gresit!

Cand un vin se simte sec in gust pur si simplu nivelul de zahar este foarte
scazut. In majoritatea cazurilor, vinurile imbuteliate vor fi seci, cu anumite
exceptii cand vorbim de vinuri de desert sau cand avem de-a face cu un
Riesling. Acesta poate fi vinificat atat sec, demi sec, demi dulce si dulce.
Foarte versatil soiul Riesling. Merita tinut minte!
Aciditatea vinului
Un alt termen folosit des cand descriem gustul unui vin este aciditatea care
poate lipsi sau poate avea un nivel mediu sau poate fi prea mare. Cum
detectam aciditatea? Chiar foarte simplu. Daca dupa degustarea vinului
acesta ne face sa salivam inseamna ca vinul are o aciditate ridicata. Aciditatea
o resimtim cel mai bine pe marginile limbii. De dragul studiului degusta
diferite vinuri pentru a observa diferenta de aciditate dintre ele.

Tanini dulci, grasi, prezenti sau

agresivi
Dar de tanini ai auzit? Acest element important poate eclipsa aciditatea si
sunt importanti in descrierea gustului unui vin rosu. Taninii provin din
pielitele boabelor de strugure sau din butoaiele de stejar folosite la maturarea
vinului. La fel ca si in cazul aciditatii nivelul taninilor poate fi scazut, mediu
sau mare, iar senzatia pe care o dau este de uscare a cavitatii bucale. Acestia
fac obrajii sa se lipeasca de gingii la fel ca si cand bem un ceai negru ce a stat
mai mult timp la infuzat.

Corpolenta = vascozitate
De asemenea cand descriem gustul unui vin spunem ca are corpolenta care
poate fi supla, medie sau ampla. De fapt descriem prin corpolenta cum se
simte gustul in gura ca si vascozitate. Deci putem concluziona ca vinurile cu
o corpolenta supla dau senzatia de prospetime in timp ce cele cu o corpolenta
ampla ne vor da senzatia ca ne vine sa le mestecam.

Concluzii
Acestea fiind spuse cand degustam un vin il observam, il mirosim si il
gustam pentru a ne face o parere daca ne place sau nu. Iar cu cat stim sa
apreciem fiecare vin in parte pentru proprietatile si tipicitatile sale vom alege
cu o mai mare acuratete vinurile care ne plac cu adevarat si care ne ofera
placere pentru ca in final relatia cu vinul este una intima.

La urma urmei ajungem si la bani deoarece vinurile pot fi accesibile ca pret si

totusi excelente ca experienta sau foarte scumpe si sa nu ne incante deloc. De
aceea degustam, scopul fiind acela de a ne construi un profil de degustator.
Prin degustare ne autoevaluam si ne intelegem preferintele mai bine.

Iar acum ca ai aflat atatea lucruri noi despre vin, cum sa-l analizezi si cum sa
te exprimi cand il degusti te invit sa faci primul pas spre practica in
magazinul online de vinuri. Foloseste filtrele din partea stanga pentru a
ajunge mai repede la vinurile care-ti plac!
Ce este evaluarea vinului?
Evaluarea vinului este un mijloc de clasificare a unui vin pe baza
evaluării de către degustător a unei serii de caracteristici comune a
vinului. Multe caracteristici ale vinului sunt luate în considerare atunci
când se efectuează o evaluare a vinului. Înainte de a bea, se observă
culoarea, aroma și tensiunea de suprafață, adesea cunoscute sub
denumirea de picioare. Vinul este apoi degustat pentru a-și aprecia
caracteristicile de aromă și senzația de gură.

Caracteristicile comune de aromă observate în vin includ arome de

fructe, arome de unt și arome lemnoase, de stejar. Mulți băutori de vin
raportează note de degustare de scorțișoară, cireșe, piersici sau alte
arome într-un vin. Uneori, aromele de fructe care apar în vin pot părea
să aibă o aromă gătită sau coaptă. Unele vinuri au arome florale sau
verzi distincte, cum ar fi lavanda sau ardeiul verde, sau arome dulci
precum lemnul dulce sau vanilia. Înainte de degustare într-o evaluare a
vinului, vinul este adesea lăsat să se aerisească sau să se învârtească
pentru scurt timp pentru a accelera procesul de aerare, despre care se
crede că prezintă mai bine aroma vinului.

O parte a evaluării unui vin include scufundarea în aroma vinului

pentru a determina dacă gustul are proprietăți similare cu alte arome,
cum ar fi picant, fructat sau lemnos. Mulți degustători de vinuri închid
ochii atunci când degustează vin pentru a acorda toată atenția
experienței de degustare. Înghițitul, mestecatul și stropirea vinului,
deși sunt dezamăgiți la petreceri, sunt tehnici obișnuite folosite pentru
aerarea și degustarea completă a vinului.

Cantitatea de alcool și intensitatea aromei alcoolului din vin

influențează foarte mult percepția degustătorului asupra aromei
vinului. În general, vinurile care au o aromă mai puternică se descurcă
mai bine cu un conținut ridicat de alcool decât vinurile mai puțin
aromate. În consecință, vinurile roșii tind să aibă un conținut de alcool
mai mare decât vinurile albe, deoarece sunt în general mai puternice
ca aromă. Vinurile care au un conținut mai mare de alcool tind să
curgă pe pahar în dungi pronunțate pe care degustătorii de vin le
numesc picioare. O altă parte a evaluării vinului este postgustul. După
ce bei un vin de calitate, retrogustul trebuie să fie de lungă durată, cu
o calitate plăcută, moderată și ușor parfumată, pe măsură ce se
sprijină pe limbă.

Deși multe evaluări de vin atribuie puncte unui vin care îi oferă o
analiză aparent cantitativă, degustarea vinurilor nu este o știință
exactă. O mare parte din evaluarea vinului este subiectivă, bazată pe
preferințele și experiența persoanei care efectuează evaluarea vinului.
Fiecare persoană care degustă un vin va avea o experiență diferită a
caracteristicilor de aromă și a corpului vinului. Deși mulți degustători
sunt adesea de acord cu caracteristicile majore ale aromei vinului,
subtilitățile în aroma și textura unui vin pot reprezenta diferit pentru
diferite persoane.

----
Care sunt câțiva termeni diferiți
pentru degustarea vinurilor?
Degustarea de vinuri este o artă, o plăcere și, pentru unii, o
îndeletnicire. Degustătorii profesioniști de vinuri își câștigă existența
evaluând calitatea, potențialul de învechire, valoarea comercială,
complexitatea și caracterul vinului. Un palat rafinat și un vocabular
extins sunt instrumentele folosite pentru a construi o descriere a
vinului folosind termeni specifici de degustare a vinului. Pentru
consumatorul mediu, acești termeni pot părea nimic mai mult decât
un jargon indescifrabil de degustare a vinurilor.

Când vine vorba de termenii de degustare de vinuri, cei mai mulți

dintre noi ne gândim la acești descriptori ambigui de pe eticheta din
spate a unei sticle de vin. Atunci când alegem o sticlă de vin pentru
cumpărare, am putea citi această etichetă în speranța de a descifra un
indiciu dacă vinul ar fi pe placul nostru. Dar deseori rămânem confuzi,
ne întrebăm cum ar putea o băutură să aibă gust „moale”, „dulce” sau
„delicios”. Dacă și cum un vin întruchipează acești termeni de
degustare de vinuri poate rămâne un mister pentru publicul larg.
Există, totuși, niște condiții de degustare de vinuri care pot fi convenite
sau, cel puțin, acceptate.

Poate că este mai bine să începeți cu termenii de degustare de vin

care descriu procesul de degustare a vinului și vinul în sine, mai
degrabă decât gustul real al vinului. Vom ajunge la asta mai târziu.
Câțiva termeni de degustare descriu actul de observare a vinului.
Degustătorii de vin „învârtesc” vinul în pahar, ceea ce lasă vinul să
„aereze” sau să „respire”. Acesta ar trebui să înmoaie și să
îmbunătățească gustul vinului. Învârtirea permite, de asemenea,
degustătorului de vin să observe vâscozitatea vinului. Un vin mai
vâscos va curge încet pe marginea paharului, creând „picioare” sau
„lacrimi”.

În continuare, degustătorul de vin va mirosi vinul. Unii termeni de

degustare de vinuri denotă mirosul vinului, inclusiv termenii „nas”,
„aromă” și „buchet”. Alți termeni indică cum miroase de fapt vinul, cum
ar fi „fructat”, „luminos”, „pământos” și „proaspăt”. Există termeni mai
specifici de degustare a vinului care indică un miros individual, numit
aromă. Aromele obișnuite sunt indicate folosind termenii „fructe
proaspete”, „fructe uscate”, „floral”, „vegetal”, „mineral”, „animal”,
„unt”, „picant”, „nuci”, „de stejar” și „Miere.” Mulți dintre acești termeni
de degustare de vin pot fi folosiți și atunci când descriu gustul vinului.

Termenii de degustare a vinului utilizați pentru a descrie gustul vinului

pot fi clasificați în mod similar cu cei folosiți pentru a privi și a mirosi
vinul. De exemplu, nu se ia doar o înghițitură, ci mai degrabă „sorbiți”
și „manevrați” vinul în gură. Manevrarea vinului se referă la mutarea
acestuia pe întreaga limbă și apoi aspirarea aerului prin vin pentru a
aduce aroma vinului în fundul gâtului.

Atunci când vinul este înghițit sau scuipat, post-gustul este descris prin
termenii „finiș”, care indică ceea ce se gustă și „lungime” sau cât timp
persistă gustul. Aromele „nevolatile”; sărat, dulce, amar, acru și sărat, ar
trebui să fie „echilibrat” și adecvat stilului vinului. Aciditatea vinului
poate fi descrisă prin termenii „proaspăt”, „crocant” și „uscat”. „Tanin”
sau „tanic” sunt termeni de degustare de vin folosiți pentru a descrie
substanța care acoperă gura și are o senzație amară și uscată. Alți
termeni de degustare a vinului, cum ar fi „greutate” și „corp” indică, de
asemenea, senzația vinului în gură. Un vin poate fi „greu”, „cu corp
ușor”, „cu corp mediu” sau „corp plin”.
Odată ce caracteristicile sau aspectele gustului vinului au fost
determinate, ajungem la, poate, cel mai subiectiv set de termeni de
degustare a vinului. Acestea sunt aromele specifice pe care
degustătorul de vinuri le detectează în vin. Deoarece aceste cuvinte
indică aromele altor lucruri și nu se limitează la a descrie gustul vinului,
putem omite utilizarea citatelor. Aceste arome includ unt, pământ,
cireșe, cafea, coacăze negre, florale, piper, lămâie, pere, iarbă,
portocale, vanilie, nuci, fum, condimente și minerale. Aromele mai
unice și, poate, mai puțin apetisante includ guma de mestecat,
eucalipt, silex, vânat, benzină, piele, drojdie, gudron, tutun și urină de
pisică, pentru a numi câteva.

----------
Degustare (Analiza organoleptică a vinului):
Dicționar de vinuri
12.08.2021 admin

Degustarea este o artă, un know-how care nu poate fi dobândit peste noapte! Este necesară
pregătirea pentru a învăța cum să gust analitic vinul. În timpul unui astfel de antrenament,
elevul își va dezvolta memoria olfactivă, care la oameni este utilizată doar cu 5%! Iată un
glosar al diferiților termeni folosiți în timpul degustării vinurilor.
Mâncare și vin : Combinația de alimente și vin este una dintre constatările care fac parte
din analiza generală. Calitățile organoleptice ale vinului se potrivesc bine cu felul de
mâncare. Acordul poate fi conjugal sau suplimentar.

acid : Acidul este o senzație tactilă percepută de papilele gustative care se găsesc de obicei
pe părți și sub limbă. Aciditatea din gură poate fi răcoritoare, dar dacă este de calitate
slabă, poate fi fierbinte.

Amer : Amara este o senzație tactilă percepută de papilele gustative, de obicei pe partea din
spate a limbii. În degustarea vinurilor, amărăciunea excesivă este asociată cu astringența,
care este în general considerată un defect al vinului.

arome : Aromele sunt substanțe chimice volatile care sunt eliberate din vin.

Arome amilice R: aromele amilice sunt aromele minore ale bomboanelor și bananelor
englezești găsite în vinurile timpurii, cum ar fi Beaujolais.

Mirosuri animale : Aromele de animale sunt primare, terțiare și, mai presus de toate,
mirosurile pielii îmbătrânite, blană, vânat, burta de iepure, bulion, sânge, sudoare, urină de
pisică.

Mirosuri lemnoase (Sinonim: parfumuri balsamice):

Mirosurile lemnoase sunt toate mirosurile lemnului și se încadrează în gama parfumurilor

terțiare.

Arome chimice : Parfumurile chimice sunt parfumuri primare sau terțiare de gudron,
solvent, vopsea, ojă. Potrivit degustătorilor, acestea pot fi atribuite unor defecte ale vinului.

Arome citrice : Aromele citrice includ principalele arome de lămâie, portocală, grapefruit,
coajă de portocală, coajă, fructe confiate.

Arome picante dulci : Aromele condimentelor dulci sunt dominate de arome primare și
uneori terțiare de scorțișoară, vanilie, cardamom, lemn dulce ...

Arome de condimente sărate : Aromele condimentelor sărate sunt dominate de arome

primare și uneori terțiare de ardei, ardei gras, cuișoare, nucșoară ...

Arome de lemn de butoi : Lemnul butoiului reprezintă arome terțiare de stejar francez, stejar
american, cedru, vanilie ...

Mirosuri lemnoase empireumatice (Sinonim: arome prăjite):

Aromele empireumatice sunt arome terțiare de fum, cafea, cacao, caramel, gudron, pâine
prăjită, pâine prăjită ...
Parfum de flori : Parfumurile florale includ trandafir, bujor, caprifoi, salcâm, măceș, floare
galbenă, violet, mușcat, mătură, zambilă, gumă.

Arome de fructe albe : Aroma fructelor albe este dominată de note de mere, pere, piersici
de struguri, gutui ...

Arome de fructe exotice : Aromele fructelor exotice sunt dominate de ananas, mango, fruct
de pasiune, smochin, curmale, litchi.

Arome de fructe galbene : Aroma fructelor galbene este dominată de aromele de piersici,
caise, nectarine, nectarine, prune ...

Arome de fructe negre : Aroma fructelor negre este dominată de note de mure, afine,
coacăze negre.

Arome de fructe roșii : Aroma fructelor roșii este dominată de aromele de căpșuni, zmeură,
coacăze, cireșe, căpșuni ...

Arome de fructe uscate : Arome de fructe uscate pot fi arome secundare, terțiare și
îmbătrânite, cum ar fi migdale, nuci, alune, stafide, smochine uscate, fistic, prune fierte.

Arome de fructe verzi : Aromele de fructe verzi sunt arome de kiwi, tei, pepene verde ... De
obicei fac parte dintr-o serie de arome de bază.

Arome de legume : Aromele vegetale includ principalele arome de piper, praz, usturoi, varză,
anghinare, mazăre, fasole verde, salată verde ...

Mirosuri metalice : Aromele metalice sunt principalele arome ale mai multor minerale
precum cupru, fier și aluminiu ...

Arome de tufiș : Aromele de tufiș sunt arome terțiare și arome de humus îmbătrânit,
șampion, ferigă, frunze moarte, pământ umed ...

Arome de ceai de plante : Ceaiurile din plante conțin arome de verbena, mușețel, floare de
tei, păducel, portocal ...

Arome uscate de plante : Aromele de plante uscate sunt primare, uneori terțiare, precum și
arome de îmbătrânire, cum ar fi fân, paie, ceai etc.

Arome de plante verzi : Aromele de plante verzi sunt principalele arome de iarbă tăiată,
eucalipt, iederă, clorofilă, muguri de coacăz negru, buș ...

Mirosuri de îmbătrânire : Aromele de îmbătrânire sunt arome care se dezvoltă într-o sticlă
sau într-un fulger pe tot parcursul procesului de îmbătrânire a vinului.
Arome picante : Aromele picante sunt aromele primare și uneori terțiare ale unui număr de
condimente.

Arome de fermentație : Aromele de fermentație sunt arome secundare de lapte, unt

proaspăt, ghee sau alune, iaurt etc.

Parfumuri florale : Parfumurile florale sunt parfumuri de toate culorile, dacă sunt în mare
parte primare, uneori pot fi secundare sau vechi.

Aromele florale rezultate : Parfumurile florale sunt miere de salcâm, ceară etc.

Arome de fructe : Aromele de fructe sunt toate arome de fructe.

Arome de lapte : Aromele de lapte sunt arome secundare de drojdie, pesmet, chifle, biscuiți
etc.

Arome minerale : Aromele minerale sunt principalele arome ale întregului regat mineral
precum silex, silex, pietricele, argilă, hidrocarburi, cretă, nafta, ulei ...

Parfumuri oxidate : Aromele oxidate sunt aromele îmbătrânirii, dar pot fi găsite și în timpul
îmbătrânirii pentru a spori paleta de arome a vinului, sunt arome de nuci, nuci verzi, migdale
etc.

Arome primare (Sinonim: arome varietale.):

Aromele primare sunt arome prezente în struguri înainte de fermentare și sunt concentrate
în piei.

Parfumuri Rancio : Aromele de rancio sunt arome care apar în vin atunci când este
îmbătrânit într-un mediu oxidant, adică atunci când este mai mult sau mai puțin în contact
cu aerul. Este un buchet caracteristic de smochine, stafide, nuci, migdale și arome de cacao
prăjite ...

Arome secundare (Sinonim: arome de fermentație):

Aromele secundare sunt arome prezente în vin după fermentare datorită acțiunii drojdiei și
bacteriilor în timpul procesului de fermentare.

Arome terțiare : Aromele terțiare sunt arome care se dezvoltă prin îmbătrânire în butoaie de
stejar.

Mirosuri de plante : Aromele de plante sunt arome primare, uneori arome terțiare și
îmbătrânite, dintr-un număr de plante.

Aspect (spumă) : Aspect (spumă) este cuvântul folosit pentru a se referi la spuma vinului
spumant, cântarul provine din grosier, mediu, ușor, aerisit, fin, delicat.
Astringenţă : Astringența este o senzație tactilă percepută de papilele gustative ale
amărăciunii. Aceasta este o senzație de uscare asociată adesea cu taninurile ciorchinei de
struguri.

Atac moale : Atacul ușor corespunde intensității delicate și rotunjite a vinului după ce
acesta intră în gură în timpul degustării, poate fi un semn al unui vin, în special al unui vin
alb bine echilibrat, precum și al unui vin cu zahăr rezidual.

Atac la gură (Sinonim: Prima impresie):

Atacul la gust este primul criteriu pentru analiza gustului unui vin. O criză apare atunci când
lichidul intră în gură. Aceasta este prima experiență pe care o simțim, apoi evaluăm
intensitatea acelei senzații pe o scară de la moale, moale, sinceră și puternică.

Atac direct : Un atac flagrant corespunde intensității distincte a vinului după ce vinul intră în
gură în timpul degustării, ceea ce poate indica faptul că vinul are un echilibru bun între
aciditate și alcool.

Atac moale : Un atac ușor corespunde intensității aproape zero a vinului după ce acesta
intră în gură în timpul degustării, ceea ce poate însemna că vinul are un dezechilibru între
alcool și aciditate.

Atac puternic : Un atac puternic corespunde unei intensități puternice sau chiar foarte
puternice a vinului după ce acesta intră în gură în timpul degustării, acesta poate fi un
simptom al unui vin tipic, dar și un vin cu un dezechilibru în alcool și aciditate.

Gură R: Gura este un alt mod de a vorbi despre examinarea gustului, la fel ca ochiul pentru
examinarea vizuală și nasul pentru examinarea olfactivă.

buchet : Buchetul se potrivește cu toate aromele percepute în timpul examinării olfactive.

Burrele : Margeaua este un criteriu pentru analiza vâscozității vinului prin inspecție vizuală,
este prezentă deasupra pauzelor.

strălucire (Sinonim: Eklat):

Luciul este capacitatea culorii unui vin de a reflecta lumina.

Bulle : Balonul pentru vin spumant este analizat după mărime: fin, grosier, mediu. Bulele
mici sunt mai solicitate decât altele

Carafă : Decantarea este una dintre concluziile care fac parte din ancheta generală.
Decidem dacă decantăm vinul sau nu, pentru aerare sau decantare.
cozi : Caudalele reprezintă timpul în secunde în care aroma persistă după scuiparea sau
înghițirea vinului. O secundă este egală cu un caudal

fotoliu : Pulpa este un termen care înseamnă că vinul are consistență, consistență.

Natural Champagne Brut (Sinonim: șampanie brut zero):

Champagne Brut Nature este o șampanie care nu a fost amestecată cu băuturi spirtoase.

Șampanie semi-uscată : Champagne demi-sec este o șampanie cu lichior dozat adăugat,

poate conține de la 33 g la 50 g zahăr pe litru.

Sampanie extra cruda : Șampania extra-brut este o șampanie cu lichior dozat adăugat,
poate conține până la 6 g zahăr pe litru.

Sampanie sec : Șampania uscată este șampania la care am adăugat lichior dozat, poate
conține de la 17 la 35 g zahăr pe litru.

Frontieră (Sinonime: guler, Collerette):

O mărgea este forma pe care o iau bulele atunci când se ridică la suprafața paharului în
timpul degustării vinului spumant, vorbim despre mărgea corectă, greșită ...

Degustare analitică : Degustarea analitică este degustarea unui profesionist (enolog 1075,
somelier ...), este o analiză senzorială, al cărei scop este identificarea caracteristicilor
pozitive sau negative ale vinului.

Degustare de vinuri : Degustarea vinului este o acțiune efectuată prin intermediul organelor
de vedere, miros și atingere (senzații tactile în gură), ale căror obiective, când vine vorba de
vin, pot fi hedoniste sau analitice, sau ambele în același timp.

Degustare hedonică (Sinonime: Plăcere la gust, Iubitori de gust):

O degustare hedonică este o degustare al cărei scop principal este plăcerea

Degustare orizontală : Degustarea orizontală este o degustare a mai multor vinuri din
același an (vintage).

Degustare zilnică (Sinonim: degustarea consumatorilor):

Degustarea zilnică este o degustare zilnică

Degustare verticală : Degustarea verticală este degustarea unui anumit vin pe mai multe
recolte consecutive, de la cel mai mic la cel mai mare.
Rafinarea aromelor : Sensibilitatea aromei se spune atunci când aroma vinului este dulce,
nu agresivă sau dură.

Al doilea nas : Al doilea nas este a doua etapă a analizei olfactive, are loc după aerarea
vinului, care se efectuează prin rotirea paharului de tulpină. Această acțiune energizează
vinul pentru a scoate aroma.

disc : Discul este un element de pe suprafața rochiei care permite analizarea vâscozității
vinului. Analiza discului determină conținutul de glicerină, alcool și zaharuri.

Cum se distinge un nas : Trăsăturile distinctive ale aromei nasului apar atunci când paleta
sa aromatică diferă de alte vinuri în ceea ce privește aroma, intensitatea sau puritatea.

Echilibru : Echilibrul este ultimul criteriu pentru evaluarea gustului. Pentru vinurile albe
uscate și dulci, vom determina calitatea echilibrului prin raportul acid-alcool-aromă-rezultat
final (uneori taninuri) și zahăr pentru vinurile dulci, pentru vinurile roșii prin raportul alcool-
tanin-aciditate- aroma-finală. Scopul este (de a simplifica) ca fiecare dintre elementele
analizate să aibă locul său, tot locul său și nimic altceva decât locul său și să fie în armonie
cu ceilalți.

Evoluție în gură : Dezvoltarea în gură este un alt mod de a vorbi despre palatul mijlociu, care
este al doilea criteriu pentru analiza gustului vinului.

Prezentare globală : Expertiza globală este al patrulea și ultimul criteriu pentru degustarea
vinului. Tragem concluzii despre echilibrul general al vinului pe baza concluziilor examinării
vizuale, olfactive și gustative, precum și evaluăm potențialul de îmbătrânire, coordonăm
felul de mâncare și decidem dacă vinul trebuie decantat sau decantat dacă este servit.

Expertiza gustului : Cercetarea gustului este a treia etapă a degustării analitice a vinului,
luăm o cantitate mică de vin în gură, de la 1 la 2 cl. Apoi vom analiza atacul, dezvoltarea,
finalizarea și echilibrul general.

Examenul olfactiv (Sinonim: Nr):

Examenul olfactiv este a doua etapă importantă a degustării analitice. Strigă simțul
mirosului

Inspectie vizuala (Sinonim: Ochi):

Inspecția vizuală este primul pas în degustarea vinului, analizăm aspectul vinului (culoare,
reflexii, claritate, strălucire, intensitate etc.)

Arome minunate : Se vorbește despre rafinamentul aromelor atunci când paleta aromatică
a vinului este dezvăluită fără lux, cu modestie și distincție.
aromă : Parfumul este sinonim cu parfum sau parfum, care este cel mai frecvent utilizat
pentru flori.

prospețime : Prospețimea vinului ne face să ne simțim proaspeți. Acest lucru se datorează

de obicei acizilor, aromelor de mentă sau efectului de bule, strălucitor

Grand Vin : Un vin grozav este un vin de calitate superioară, cu o personalitate unică, care
poate fi păstrat mult timp.

iarbă (Sinonim: Volum):

Grăsimea are senzație de gură, plinătate și rotunjime și este asigurată de glicerină și

zaharuri.

Intensitatea rochiei : Intensitatea culorii este un criteriu pentru examinarea vizuală a culorii
unui vin, spunem că culoarea este palidă, intensă, profundă, persistentă, medie ...

Intensitatea nasului : Intensitatea aromei corespunde persistenței aromei vinului în timpul

examinării olfactive, este evaluată pe o scală de la scăzut la mediu și ridicat.

Larmes (Sinonim: Picioare):

Lacrimile sunt elementele care curg pe pereții paharului de degustare și permit analiza
vâscozității vinului. Analiza lacrimologică măsoară conținutul de glicerină, alcool și
zaharuri.

Claritate : Claritatea este o analiză a transparenței culorii vinului, indiferent dacă există
sediment, voal sau nu.

Lungimea în gură : Lungimea în gură este un criteriu calitativ pentru evaluarea vinului, care
este utilizat în analiza palatului mediu, scara acestuia variază de la scurt, mediu, lung, lent.
Rețineți că acest lucru nu trebuie confundat cu lungimea postgustului, vom vorbi despre
persistența aromelor.

Lungimea finală (Sinonime: stabilitate intensă a aromei, PAI):

Lungimea postgustului este al treilea criteriu pentru evaluarea unui vin în timpul degustării.
Acesta corespunde timpului în secunde (caudalie) în care aroma rămâne în gură după
scuiparea sau înghițirea vinului. Este evaluat pe o scară de la zero la mediu, mare și foarte
mare. Tot în această etapă, pe lângă durată, se evaluează calitatea aromelor.

Maderizare : Madeira este un proces de transformare a vinului la îmbătrânirea într-un mediu

oxidant. Acest termen provine de la numele madeira, madeira este o fermă.
Cerul de mijloc : Mijlocul palatului este al doilea criteriu pentru analiza gustului vinului.
Evaluăm modul în care vinul este așezat în gură, lungimea acestuia. De asemenea, evaluăm
calitatea taninurilor, aciditatea și aromele.

spumă : Spuma este prezentă în șampanie, spumante și alte vinuri spumante, conform
analizei sale putem vorbi despre spumă densă, aerisită, ușoară ...

Claritatea nasului : Pungența nasului corespunde diferenței de arome dintre cele două,
evaluată pe o scară de la mediu, bun la mare.

Nas dificil : Nasul complicat înseamnă că aromele sunt numeroase și variate și se dezvoltă
cu aerare.

Nasul drept : Un nas drept înseamnă că vinul este lipsit de ambiguitate, aromele sunt curate
și foarte distincte.

Nas chel : Nasul de vulpe înseamnă că aroma vinului se concentrează în principal pe

aromele animalelor.

Nas oxidat : Nasul oxidat este vin cu aromă de nuci oxidate și migdale.

Запах : Mirosul este un sens care preia substanțe chimice volatile numite „mirosuri” găsite
peste tot în natură, mai precis în vin.

Oxidare : Oxidarea este un fenomen natural care rezultă din interacțiunea dintre vin și
oxigen. Această oxidare apare foarte lent în timpul îmbătrânirii sticlei, dar poate fi căutată în
unele vinuri pentru a-și îmbogăți paletele aromatice.

beteală : Fulgii sunt cristale acide înghețate de frig.

Papilele gustative : Mugurii gustativi sunt creșteri mici, cărnoase, situate în toată limba,
care au papilele gustative care detectează gusturile dulci, sărate, acre și amare.

Spumante : Sclipiciul este senzația din gură datorită prezenței bulelor de CO2. Bulele de
CO2 pot fi prezente în cantități mici în așa-numitele vinuri liniștite, saturând vinul cu oxigen
suficient de bine pentru ca acestea să dispară. În șampanie sau alte vinuri spumante, se
lucrează mult pentru a maximiza calitatea bulelor până la finețe și longevitate.

Potențial de îmbătrânire a vinului : Capacitatea de îmbătrânire a unui vin este una dintre
constatările care fac parte din examinarea generală. Estimăm timpul necesar unui vin până
la maturitate.

Primul nas : Primul nas este primul pas al analizei olfactive, vă permite să abordați vinul
fără a-l supune aerării. Acest lucru va ajuta degustătorul și mai ales somelierul să știe dacă
vinul trebuie decantat.
adâncime : Adâncimea este un criteriu calitativ pentru evaluarea vinului care este utilizat în
analiza cerului de mijloc. Determină calitatea componentelor vinului, taninurile, aciditatea și
substanța vinului în general. Scara sa variază de la superficial la foarte adânc.

Reflecții Reflecțiile sunt părțile exterioare care pot fi văzute atunci când sticla este înclinată
peste o pagină goală. Aceștia pot furniza informații despre vârsta vinului și păstrarea
acestuia în timp.

Feedback-ul (Sinonime: Calea retronazală, simțul mirosului retronazal.):

Feedback-ul este un mecanism fiziologic care ne permite să mirosim mâncarea luată prin
gură. Moleculele mirositoare prezente în alimente trec în spatele palatului și ajung în
cavitățile nazale, apoi mesajul este transmis creierului în memoria olfactivă.

Rochie aspră : Sedimentul grosier este vinul cu sediment în rochie, de obicei acest termen
este folosit în timpul fermentării mustului.

Rochie sclipitoare : Rochia strălucitoare este o rochie cu accente strălucitoare.

Rochie din cristal : Rochie din cristal este termenul folosit atunci când transparența și
claritatea rochiei sunt ideale.

Rochie decolorată : O rochie decolorată este o rochie care și-a pierdut culoarea.

Rochie cu guler de perdea : Ochiul ptarmiganului denotă vin roșu, a cărui culoare este
marcată de nuanțe de rubin și portocaliu.

Rochie din piele de ceapa : Culoarea pielii de ceapă denotă vin roșu pal cu nuanță galbenă.

Halat vechi : Culoarea rancio este culoarea tipică pentru vinurile îmbătrânite într-un mediu
oxidant, vinurile albe dobândesc nuanțe aurii și chihlimbar și roșii - de asemenea rubin, roșu,
chihlimbar și auriu.

Rochie de somon : Culoarea somonului denotă un vin roz care seamănă cu pulpa de
somon, adică roz intens.

Rochie sclipitoare : O rochie cu sclipici este o rochie cu reflexe foarte luminoase, o rochie
care sclipeste ca stelele.

halat de baie (Sinonime: nuanță, culoare):

Culoarea este cea care determină culoarea vinului prezent în pahar (roșu, galben,
chihlimbar, rodie ...)

Vânzare : Săratul este o senzație tactilă percepută de papilele gustative. În vin, această
aromă este transmisă de sărurile minerale prezente în compoziția sa. Spunem că vinul este
mineral. Această senzație se simte adesea în vinurile produse de mare, vom vorbi despre
senzația de salinitate.

dragă : Dulceața este o senzație tactilă percepută de papilele gustative, de obicei pe vârful
limbii. Se simte moale, uleios și moale

Taninurile granulare : Taninurile care conțin cereale sunt, de asemenea, taninuri solide, dar
cu o densitate specială, sunt prezente în vinurile excelente.

Taninurile în gură : Taninurile din gură sunt componente solide ale vinului, auzim adesea că
sunt prezente doar în vinurile roșii, dar pot fi adesea găsite în vinurile albe îmbătrânite în
butoaie de stejar. Taninurile sunt coloana vertebrală a vinului, oferă structură

Taninuri fine : Taninurile fine sunt taninuri coapte de struguri și ciorchini, dar și după
îmbătrânire bine controlată în butoaie. Sunt prezente în gură, dar distinct.

Taninuri aspre : Taninurile mari sunt taninuri din podgorii și / sau îmbătrânire regulată în
butoaie de stejar, fără grație și distincție.

Tanini nobili : Taninurile nobile sunt taninuri în vârstă de butoaie, fine, rafinate și adânci.

Taninuri adânci : Taninurile profunde sunt taninuri solide de înaltă calitate, le percepem
foarte clar în gură fără agresivitate.

minți : Umami - un indicator al gustului în gură.

Vin acru (Sinonime: Raspy wine, Raspy wine, Rough wine):

Vinul amar este considerat un vin dur, verde, necoapte, acest tip de calificativ este utilizat în
timpul examinării generale la sfârșitul degustării vinului.

Sunt acru : Vinul amar este considerat acru, înțepător sau chiar rânced. Face parte din
limba utilizată în timpul examinării generale a vinului.

Vin plăcut : Vinul plăcut se referă la un vin simplu, fără greutate și fără defecte vizibile.

Vin agresiv : Vinul agresiv este vinul cu defecte ale conținutului de alcool, aciditate sau
taninuri.

Vin acru : Vinul acru este vinul care a fost transformat în oțet sau este în curs de
transformare.

Vin picant : Vinul picant se referă la un vin cu un puternic dezechilibru între aciditate și
taninuri.
Vin prietenos (Sinonim: vin Baddi):

Un vin plăcut este considerat un vin plăcut, vesel pe care vrem doar să îl împărtășim cu
prietenii noștri.

Vin fin (Sinonim: vin epuizat):

Se spune că vinul fin este de puțin interes datorită structurii sale slabe.

Vin chihlimbar : Vinul chihlimbar este un vin a cărui culoare seamănă cu culoarea
chihlimbarului.

Vin de colț : Vinul de colț se referă la vinul amar, dur sau acru, putem spune, de asemenea,
că este dur, în principal datorită calității taninurilor.

Vin dur : Vinul dur se referă la un vin cu taninuri de uscare.

Vin apos : „Vin apos” se referă la vinul foarte diluat, care nu trebuie confundat cu vinul ușor.
Se spune că pentru acest tip de vin se face „pipi pe viță”.

Vin ascetic : Vinul auster se referă la un vin cu o gamă aromatică limitată, care corespunde
unui caracter foarte specific, acest lucru nu este o eroare.

Biografia vinului (Sinonim: Vin organic):

Vinul organic este vinul din agricultura ecologică, adică fără utilizarea insecticidelor și / sau
a pesticidelor.

Vin biodynamic : Vinul biodinamic este o viticultură organică, bazată pe ideile filosofului
austriac Rudolf Steiner, care folosește un set de metode naturale pentru a energiza vița de
vie și a-i permite să reziste diferitelor boli.

Vin alb dulce : Vin alb dulce - vin alb cu mai mult sau mai puțin zahăr.

Vin alb dulce : Vin alb dulce - vin alb cu mai puțin zahăr decât dulce.

Vin alb uscat : Vin alb sec - vin alb care nu conține zaharuri reziduale.

Vin dopat : Vinul înfundat înseamnă că vinul a fost contaminat cu molecula TCA de 2,4,6-
tricloroanisol prezentă în plută, ceea ce conferă vinului o aromă de plută.

Vin îmbătător : Un vin amețitor corespunde unui vin cu un conținut ridicat de alcool, nu
trebuie confundat cu termenul „cald”, ceea ce înseamnă un defect.

Vin spart : Vinul spart este vin pe care nu mai trebuie să-l bei.
Vin cald (Sinonim: Vin Ardent):

Vinul cald este vinul care ne dă o senzație pseudo-termică în gură, o senzație de căldură.
Acest lucru se datorează prezenței puternice a etanolului (alcoolului). Acest sentiment este
considerat a fi un defect.

Vin cu carne : Vinul carnos este un vin puternic, foarte real și relativ puternic.

Vin plin de corp : Vin plin de corp cu o frumoasă structură de tanin impecabil.

Vin fierbinte : Vinul fiert este un vin roșu amestecat cu condimente precum scorțișoară,
anason stelat și cuișoare. Se adaugă portocala și lămâia; totul se lasă la macerat și apoi se
încălzește. După cum sugerează și numele, vinul fiert se bea fierbinte, dar nu fierbinte.

Vin limpede : Vinul limpede se numește vin după ce a fost curățat de sedimentele de
fermentație.

Vin claret : Vinul Clairet aparține vinurilor roz cu culoare redusă.

Merg până la capăt (Sinonime: Vin întreg, Vin complet, Vin generos):

Un vin cu drepturi depline este un vin care are tot ce vă puteți aștepta de la el: culoare,
aromă, echilibru în gură.

Vin plin de corp (Sinonime: Vin puternic, Vin puternic):

Un vin plin de corp este un vin puternic cu o aromă picantă uneori persistentă.

Vinul actual (Sinonime: vin dulce, vin neted, vin alunecos, vin ușor):

Un vin curgător este un vin ușor și plăcut, iar termenul Guleyan i se potrivește bine.

Vin scurt : Un vin scurt este un vin cu o structură slabă și aproape fără gust.

Vin gol : Vin gol - vin fără suport de tanin.

Vin portocaliu : Vinul portocaliu este un vin roșu bogat care a fost macerat de ceva timp cu
adăugarea de portocale și zahăr. Apoi este filtrat și îmbuteliat.

Vin caracteristic : Un vin caracteristic este un vin cu caracter distinctiv care diferă de
celelalte vinuri.

Vin de căpșuni : Vinul de căpșuni este un vin alb uscat amestecat cu căpșuni proaspete și
zahăr. Apoi acest amestec se lasă 24 de ore.
Vin de zmeură : Vin de zmeură - vin roșu amestecat cu coniac de zmeură, zmeură
proaspătă, zahăr și puțină portocală.

Vin pentru marcaj Vinul îmbătrânit este un vin cu o structură suficientă pentru a fi depozitat
într-o pivniță pentru a atinge apogeul.

Vin de Glas : Icewine este un vin dulce făcut din struguri congelați. Deoarece zahărul are o
densitate mai mare decât apa, doar apa în exces este înghețată, ceea ce conferă vinului un
efect ridicat de zahăr.

Vin de nua : Vinul de nucă este un vin roșu amestecat cu coniac de fructe, nuci verzi, zahăr
și puțină apă. Acest amestec se macerează câteva luni.

Vin de paie : Vinul de paie este un vin dulce obținut prin uscarea strugurilor pe paie.

Vin delicat : Un vin delicat este un vin ale cărui tanini se topesc sau au o consistență
rotundă.

Vin Diesel : Vinul diesel este considerat un vin cu aromă de ulei care face parte din gama de
arome minerale. Aroma diesel este considerată un defect al vinului

Vin remarcabil : Vin rafinat înseamnă că avem în fața noastră un vin frumos și original.

Un vin spumant : Vinul spumant este vin cu evoluție mai mult sau mai puțin semnificativă a
gazelor.

Vin elegant : Vinul elegant este un vin extraordinar făcut cu foarte multă pricepere și foarte
bun.

Vin de dantelă : Vinul de dantelă este considerat un vin fin la toate nivelurile vizuale,
olfactive, gustative și emoționale.

Vin în ambalaje : Vin ambalat înseamnă că vinul este rotund, delicat și neted.

Vin gros : Vinul gros este vin cu un conținut mai bogat decât în mod normal.

Vin înflorit (Sinonim: vin deschis):

Vinul înflorit este un vin care a ajuns la maturitate.

Vin bogat : Un vin puternic este un vin bine construit din toate punctele de vedere și bogat

Vin învechit : Vinul învechit este vinul care și-a pierdut toată aroma și textura în gură.

Vin feminin : Vinul pentru femei este un vin delicat, frumos, subtil, profund și grațios, pe
scurt, tot ce visează o femeie.
Vin închis : Un vin închis este un vin care se află într-o fază în care nu are aromă.

Vin Gris : Vinul gri este un vin roșu foarte pal, cu reflexe gri.

Vin armonios : Un vin armonios este un vin cu un echilibru perfect între diferite ingrediente.

Vin Yaune : Vin galben - vin alb uscat, crescut într-un mediu oxidant mai mult de 6 ani.
Această metodă de reproducere se găsește în principal în Jura.

Vin tânăr : Vinul tânăr este vinul care tocmai a fost făcut sau care are proprietăți
excepționale de îmbătrânire.

Vin dulce : Vinul dulce este vinul cu o anumită cantitate de zahăr. Același lucru se poate
spune și pentru senzațiile tactile din gură, dar pentru a evita confuzia, este mai bine să
folosiți acest lucru în acest context.

Un vin spumant : Vinul spumant este un vin spumant produs conform vechii metode.

Un vin spumant : Vin Mustillant - vin cu emisii reduse de CO2 (dioxid de carbon).

Vinul Muscat : Vin Muscat - vin cu o aromă tipică de struguri Muscat.

Vin nervos : Vinul nervos se numește de obicei vin alb tânăr, ceea ce înseamnă că prezența
acidului persistă, dar acesta nu este un defect.

Fără vin : Vinul pur înseamnă că nu există defecte în vin, că este simplu.

Vin neutru (Sinonim: Vin calm):

Un vin neutru este un vin care nu are nimic special în afară de a fi obișnuit.

Vin neted : Vinul moale este vin cu un conținut ridicat de glicerină.

Vin deschis : Vinul deschis este un vin gata de băut.

Vin de perle : Vinul de perle este un vin cu o intensitate scăzută.

Un vin spumant : Vinul spumant este un vin spumant produs folosind metoda Champagne,
dar în afara zonei permise de producere a șampaniei.

Vin picant : Vinul Piqué este un vin care s-a transformat în oțet, vorbim despre acid acetic,
adică acid acetic.

Vin timpuriu (Sinonim: Vin nou):

Vinul Primeur este un vin care se vinde în anul recoltei.

Vin colorat (Sinonime: vin tipic, vin masculin):

Un vin colorat este un vin cu un caracter energic, puternic și bine înrădăcinat.

Vin rânced : Vinul Rancio este un vin alb sau roșu, uscat sau dulce, care a fost îmbătrânit
într-un mediu oxidant și a căpătat o culoare, un nas și un gust deosebit.

Vin uscat : Vin uscat - vin fără zahăr rezidual.

Vinuri ușoare : Vinul dulce este un vin fin, rotund, delicat și foarte armonios.

Vin delicat : Vin delicat - vin delicat, profund, neted și bine ambalat.

Vin liniștit : Vinul calm este vin fără efervescență.

Sigilați vinul : Vinul cu gresie este vinul care seamănă cu cărămida sau gresia, adică
portocaliul.

Vin de struguri : Vinul de struguri este un vin cu un gust foarte special, care într-un anumit
fel seamănă cu mirosul unei pivnițe.

viscozitate : Vâscozitatea este un criteriu de analiză a inspecției vizuale care este utilizat
pentru a inspecta discul și fracturile.
Vârstele vinului: cum deosebim vechimea
vinului după culoare
Un vechi proverb spunea: E adevărat ca unele vinuri se înnobilează cu vârsta. Dar doar dacă
strugurii au fost de calitate.

Vinul își schimbă proprietățile odată cu trecerea timpului. Cu cât vinul este mai vechi, cu atât
este mai savuros. Cum este vinul roșu vechi? Dar cel alb?

 Vinul rosu descrește ca intensitate pe măsurăce se maturează și se învechește ;

 Vinul alb, din contra are o nuanță de bază care se va amplifica în timp;

Vinurile roșii se deosebesc prin treptele de culoare și vechime. Astfel:

 Vechimea sub 1 an, vin proaspăt, culoare roşu violaceu;

 Vechime 1-3 ani, vin tânăr, culoare roşu curat;
 Vechime 3-7 ani, vin matur, culoare roşu rubiniu;
 Vechime peste 7 ani, vin vechi, culoare roşu cărămiziu.

Vinurile albe sunt vinurile a căror intensitate crește în funcție de vechime. Astfel pot fi vinuri cu
o:

 Vechime sub 1 an, vin proaspăt, culoare alb verzui;

 Vechime 1-2 ani, vin tânăr, culoare galben verzui;
 Vechime 2-4 ani, vin matur, culoare galben pai;
 Vechime peste 4 ani, vin vechi, culoare galben auriu;

Când un vin se învechește de fapt se maturizează. Vinul alb se învechește în perioadele pare pe
când vinul roșu se învechește în perioadele impare. Vinul rose are o intensitate colorantă care
descrește pe durata maturării și învechirii.
Să clarificăm, de unde provine culoarea vinului
Să clarificăm, de unde provine culoarea vinului, doar practic toate soiurile de struguri au pulpă
de culoare deschisă, atât cele albe, cât şi cele de culoare închisă.

Răspunsul rezidă în pieliţa boabelor, anume pieliţa conţine nişte pigmenţi coloranţi. Mai exact,
pieliţa conţine coloranţi şi tanin, iar sucul — zahăr, acizi şi apă. De sigur, culoarea vinului
depinde de la soiul de struguri, vârsta viţei de vie, amplasarea viei, anul recoltării şi condiţiile
timpului, însă culoarea de bază este determinată de vinificatorul (timpul de maturizare, metoda şi
capacitatea de fermentare, precum şi alte aspecte de producere).

De aceea, evaluarea vizuală a vinului este atât de importantă în timpul degustării. 

Semnificația termenilor de vin explicată în
marele dicționar de vin
Martie 22 2022

Bun venit iubitorilor de vin! Acesta este un glosar de termeni de vin creat
special pentru oameni ca tine care sunt interesați de vinuri, în special
studenții de vin și începătorii în băutul vinului. În acest dicționar veți găsi
semnificația și definițiile celor mai importanți termeni de vin. Cu aceste
informații, vă puteți bucura de vin și mai mult și puteți face alegeri mai
bune atunci când cumpărați vin în viitor.

Poate vă întrebați: care sunt cei mai importanți termeni de vin pe care ar trebui
să-i cunosc? Acest glosar terminologic vin oferă definiții pentru unele dintre cele
mai esențiale cuvinte de vin.

Înțelegerea acestor termeni de vin vă va ajuta să comunicați mai bine cu experții

în vin și să vă bucurați și mai mult de această băutură clasică. Așadar, aruncați-vă
și învățați despre terminologia vinului! Nu știi niciodată când ar putea fi util.

Sensul diferiților termeni de vin

 

 pământesc este o descriere folosită pentru vinurile cu arome care

amintesc de pământ, ciuperci și alte arome umede, naturale.
 A respira este de a expune vinul la oxigen pentru a spori aromele (vezi
„aerare).
 gust care persista este gustul sau postgustul unui vin.
 Alcool este etanol (alcool etilic), produs al fermentației zaharurilor prin
drojdie.
 anosmie este pierderea mirosului.
 amarone este una suculenta vin roșu cu un continut mai mare de alcool,
din regiunea Veneto din nordul Italiei; Fabricat în principal din struguri
de Corvina care au fost uscați pe grătar înainte de presare.
 Denumire este o regiune definită legal cunoscută pentru producția de
vin bun. O denumire este o indicație geografică definită și protejată din
punct de vedere legal, care este utilizată în principal pentru a indica locul
în care sunt cultivați strugurii pentru un vin.
 Aromă este mirosul vinului, în special al vinului tânăr (altul decât
„buchet”).

 -25%

VIN ROȘU
Blaufrankisch
apreciere 4.52 uit 5
59,14  44,34 În coșul de cumpărături

 echilibru este armonia dintre componentele vinului.

 Barbera un strugure de vin roșu întâlnit în principal în regiunea italiană
Piemonte și care are un puternic vinuri roșii produce cu culori roșu
rubiniu intens, corp plin și niveluri scăzute de tanin.
 barrique este un butoi de stejar de 225 de litri folosit inițial pentru
depozitarea și maturarea vinurilor din Bordeaux.
 aeriseste este procesul de adăugare deliberată a oxigenului în vin
pentru a-l rotunji și a-l înmuia.
 Denumire de origine protejată este un regulament european care
protejează produsele regionale împotriva contrafacerii.
 comentarii Evaluările vinurilor se bazează pe o scară de XNUMX de
puncte.
 vin de bijelo este termenul croat pentru vin alb
 Amar este o senzație gustativă percepută pe dosul limbii și este cauzată
de taninuri
 Blaufränkisch (frankovka) este un soi de struguri de vin roșu cultivat în
Croația, Austria și Ungaria. Face vinuri mijlocii spre pline, uscate și
fructate. Strugurii produce vinuri bogate, corpolente, cu arome de fructe
negre, piper și ciocolată. Blaufränkischvinurile sunt de obicei maturate în
butoaie de stejar, dându-le notele caracteristice de vanilie.
 Amesteca este un vin obținut din mai mult de un soi de struguri. Vezi de
asemenea epocă.
 floral este o descriere des folosită pentru vinurile albe cu arome care
amintesc de flori.
 Body este greutatea sau grosimea unui vin în gură.
 Buchet este mirosul de vin vechi (altul decât „aromă”).
 Bordeaux este zona din sud-vestul Franței care este considerată una
dintre cele mai mari regiuni producătoare de vin din lume. Vedeți
regiunile viticole franceze.
 botrytis cinerea mai este cunoscut ca mână nobilă, și este o ciupercă
benefică care atacă boabele de struguri, făcându-le să se încrețeze și să
se transforme în stafide. Aceasta concentrează zaharurile și aromele din
suc, făcând unele dintre cele mai apreciate vinuri de desert din lume.
 Brettanomyces este o drojdie perisabilă de vin care produce arome de
șopârliu, de șoarece, metalice sau de ipsos.
 Sclipitor este o notă de degustare pentru vinurile care par limpezi
spumante
 Brix este reperul pentru zahăr în sucul de struguri și este important
pentru că indică cât de mult potențial alcool are un vin.
 brut este termen francez pentru șampanie uscată sau vinuri spumante.
 vrană este dopul folosit pentru a sigila un butoi de vin
Vinul alb poate fi ambele dulce ca droog in functie de profilul aromei

 -25%

VIN ROȘU
Cabernet Sauvignon
apreciere 5.00 uit 5
59,14  44,34 În coșul de cumpărături
  Cabernet Sauvignon este un strugure roșu de vin care produce vinuri
cu corp plin și înalt taninuri† Aromele de Cabernet Sauvignonvinurile pot
fi fructe negre, cassis și ardei verde.
 Șampanie este un vin spumant produs în regiunea Champagne din
Franța folosind metoda champenoise. Șampania se numește șampanie
doar dacă provine din regiunea Șampanie din Franța.
 Chardonnay unul dintre cele mai populare vinuri din lume, a vin
alb provenind din Burgundia, care poate varia ca gust de la curat și
crocant la bogat și complex. Astăzi vinul se face în toată lumea.
 Chenin Blanco un struguri de vin alb găsit aproape exclusiv în Africa de
Sud care produce vinuri ușoare, echilibrate care droog sau semi-uscat.
 Chaptalizare, in germana Anreicherung of îmbunătăţire mentionat se
adauga zahăr la vin înainte sau în timpul fermentației pentru a crește
conținutul de alcool. Chaptalizarea este ilegală în unele părți ale lumii. În
Uniunea Europeană este controlat foarte strict.
 Acid citric este unul dintre cei trei acizi predominanți în vin. Este un acid
prezent în mod natural în vin.
 vin roșu este numele pe care englezii îl folosesc atunci când se referă
la vinuri roșii din Bordeaux
 încurcăcios este un termen de gust folosit pentru a descrie vinurile cu
prea mult zahăr descriindu-le, ceea ce le poate face să pară grele sau
vâscoase.
 Complex este un vin cu numeroase arome, nuanțe și arome
 cuvée are semnificații diferite în funcție de țară sau regiune. În Franța,
termenul epocă folosit pentru mustul obtinut la prima presare a
strugurilor. În multe alte țări, precum Croația, Ungaria etc., vinul este
făcut din diferite tipuri de struguri, cunoscute și sub denumirea de blend
sau blend.
 Crno vino este termenul croat pentru vin roșu† Tradus literal înseamnă
„vin negru”.
 Clasificat vintage este o podgorie de top desemnată în Clasificarea
Bordeaux din 1855.
 Zdrobi este termenul englezesc pentru recoltare.
 
 decanta este procesul de turnare a vinului din sticlă într-un recipient
special numit „carafa”.
 Semi uscat este un termen francez care înseamnă „semisec” și folosit
pentru a descrie un vin spumant dulce.
 vin de desert este unul vin dulce care este menit să fie savurat cu
desertul sau după cină.
 adâncime este un termen de degustare care descrie vinuri cu straturi de
aromă și complexitate.
 Truc un struguri de vin roșu ușor, fructat, cel mai frecvent în regiunea
italiană Piemont.
 Domeniile Schlumberger este un renumit producător francez al unora
dintre cele mai căutate burgogne roșii din lume.
 stinge setea este un termen de degustare folosit pentru a descrie
vinurile care sunt răcoritoare și ușor de băut.
 drojdie este sedimentul (drojdie, bucăți de struguri etc.) care se adună la
fundul unui butoi sau rezervor de vin în timpul fermentației.
 Uscat este o senzație gustativă adesea atribuită taninuri și care provoacă
o senzație de riduri în gură; opusul dulce† De aceea devine acest gen de
vin Vin sec numit.
Vinul este ideal de combinat cu diferite feluri de mâncare

 putregaiul nobil - vedea 'botrytis cinerea".

 unidimensional este un termen de degustare folosit pentru a descrie
vinurile cărora le lipsește complexitatea și profunzimea aromei.
 Stejar este un lemn folosit adesea pentru a face butoaie de vin și poate
conferi vinului arome de vanilie, condimente și pâine prăjită. Lemnul de
stejar adaugă vinului arome, inclusiv arome de vanilie, cuișoare, fum și
nucă de cocos. Permite oxigenului să pătrundă foarte lent, proces care
face vinul mai fin și mai puțin astringent.
 Alcool etilic, produsul fermentației zaharurilor prin drojdie, este
cunoscut și sub numele de etanol.
 Extrage este substanța nevolatilă solubilă în vin și conține tanin,
pigmenți coloranți și arome.
 

 Compuși fenolici compuși naturali prezenți în cojile și semințele de

struguri (vezi „tanin").
 Frankrijk o țară ale cărei vinuri sunt considerate a fi printre cele mai
bune din lume.
 fructat este un termen de degustare pentru vinuri cu arome puternice și
arome de fructe proaspete.
 fruct-înainte este un termen de degustare care descrie vinuri cu arome
de fructe coapte și foarte puțină influență a stejarului. Este un termen
popular pentru a descrie un stil de vin în care aromele de fructe sunt
dominante.
 Sclipitor este un Prosecco, vin spumant din Italia, care are mai puțină
carbonatare. Opusul acestui lucru este un Spumante.
 Corporal este un termen de degustare care descrie vinuri bogate și
pline de gură.
 Fume Blanco este un Sauvignon Blanc care a fost fermentat în stejar.

 -25%

VIN ALB
Gewürztraminer
apreciere 4.90 uit 5
59,14  44,34 În coșul de cumpărături

 produse de patiserie este o descriere folosită pentru vinurile cu arome

care amintesc de pâine, produse de patiserie și alte produse de patiserie
și produse de patiserie.
 Îmbuteliat pe o moșie înseamnă că crama are control deplin asupra
tuturor aspectelor producției, de la podgorie până la îmbuteliere.
 Spirite sunt băuturi precum rakija (cum ar fi šljivovica), vodca, whisky-ul
și ginul care sunt obținute prin distilarea fructelor, cerealelor sau
legumelor fermentate.
 Importat înseamnă că un vin a fost produs într-o altă țară și apoi adus
în altă țară pentru vânzare.
 Închis este un termen care descrie vinurile slab dezvoltate și tinere ale
căror arome nu se exprimă bine
 Plută sau plută este atunci când un vin a fost afectat de mirosul de
plută, dându-i un miros neplăcut.
 Structurat este un termen gustativ folosit pentru a descrie vinurile care
sunt bine echilibrate și au o coloană fermă de tanin.
 Gewürztraminer este un struguri de vin alb cultivat în Germania.
Vinurile obținute din acest struguri sunt bogate în arome picante și
arome pline, variind de la droog la dulce.
 esență este un microorganism endemic al podgoriilor care este folosit
comercial pentru a transforma zaharurile din struguri în alcool. Drojdia
este un ingredient important în vinificație, iar tipul de drojdie folosit
poate afecta gustul vinului.
 Glicerol este un tip de alcool produs în timpul fermentației acel
vin dulce și îl poate face lipicios.
 ieftin este un termen relativ, dar se referă în general la vinuri care costă
mai puțin de 5 USD pe sticlă. Sunt adesea vinuri de masă de calitate
inferioară.
 Ierboasă este o descriere folosită pentru vinurile cu arome care
amintesc de iarbă proaspăt tăiată sau fân tăiat.
 Grasevina este un soi de struguri de vin alb cultivat în Croația. Face
vinuri cu corp mediu, uscate și răcoritoare. Grasevina este un soi de
struguri albi cultivat în toată Europa Centrală, în special în Croația,
Republica Cehă, Ungaria, România, Serbia, Slovacia și Slovenia. Uneori
este numit și Welschriesling sau Olaszrizling. Dar nu are nimic de-a face
cu Riesling a face. Grasevinavinurile sunt de obicei ușoare la gust, cu
arome florale.
 Grenache este un struguri de vin roșu cu coajă închisă, cel mai frecvent
în Spania și Franța, care produce vinuri bogate, fructate, cu aciditate
scăzută.
  Verde este un termen de degustare folosit pentru a descrie vinurile cu
aciditate ridicată și fără arome de fructe coapte.
 gruparea des Grands Crus Classés en 1855 este o asociație a celor mai
mari producători de vin roșu în regiunea Médoc din Bordeaux.
 

 Se numește este un termen de gust folosit pentru a descrie vinurile cu

prea mult alcool, care le poate face să aibă un gust „ars” sau „arde”.
 Semnul Semnătura producătorului este ștampila unei distilerii aplicată
pe sticle de rakie, whisky, vodcă și alte băuturi spirtoase.
 

 Infuzie este atunci când ierburile, fructele sau alte arome sunt înmuiate
în apă fierbinte pentru a le extrage aroma. Asa se fac multe ceaiuri
aromate.
 Se intensifică este un termen gustativ folosit pentru a descrie vinurile cu
arome foarte puternice.
 Malvasia istriană este un soi de struguri de vin alb cultivat în Istria,
Croația. Face vinuri pline, seci și fructate. Malvasia istriană este un soi de
struguri albi cultivat în regiunea croată Istria† Strugurii produce vinuri
proaspete, fructate, cu aciditate moderată și arome de citrice și flori
albe. Malvasia istrianăvinurile sunt de obicei cu corp ușor.
 

 yum este o descriere des folosită pentru vinuri roșii cu arome care

amintesc de dulceata sau conserve.
 Jong este un vin necoapt care este de obicei îmbuteliat și vândut în
decurs de un an de la recoltare. Vinurile tinere sunt cunoscute pentru
aromele lor proaspete și crocante.
Vinul se simte cel mai bine arătând, mirosind și gust

 carafă este o sticlă decorativă care este folosită în timpul unei petreceri.

Vinul este servit într-o carafă. Decantoarele sunt adesea frumos
proiectate. Scopul său este de a permite oxigenului să pătrundă în vin
pentru a-l face mai plăcut de băut.
 Kelder este o instalație controlată de temperatură și umiditate pentru
depozitarea vinului.
 clearance-ul este un proces folosit pentru a elimina particulele nedorite
(cum ar fi proteinele) din vin.
 Stabilizare la rece este atunci când vinul este răcit, astfel încât toate
cristalele de acid tartric rămase să cadă din suspensie și să poată fi
îndepărtate înainte de îmbuteliere.
 Plută este un termen care desemnează un vin care a suferit un miros de
plută (nu un vin cu particule de plută care plutesc în jur)
 miros de plută sunt arome și arome nedorite în vin, adesea asociate cu
cartonul umed sau pivnițele mucegăite
  tirbuşon este un dispozitiv de îndepărtare a dopurilor de vin care
include mâner, vierme și pârghie. Vezi: cele șapte tipuri de tirbușon
 picant of ierbos este un termen de testare care denotă mirosurile și
aromele ierburilor proaspete (de ex. busuioc, oregano, rozmarin etc.).
 Kvalitetno vino este un termen care este folosit, printre altele, în
Croația pentru a indica faptul că este un vin de calitate.
 

 Lengte este un termen de probă care descrie cât timp îți rămân în gură
aromele unui vin.
 Corp este o senzație tactilă care descrie greutatea și plinătatea vinului în
gură. Vinul poate fi ușor, mediu sau plin.
 cu corp lejer este un termen de degustare care descrie vinuri ușoare și
răcoritoare, cu un conținut scăzut de alcool.
 Valea Loarei este o regiune din Franța cunoscută pentru vinurile sale
proaspete, albe, cu mult acid vin și este făcută din Sauvignon Blanc și
Chenin Blanc.
 

 Macerare este procesul de înmuiere a cojilor de struguri în suc de vin

pentru a extrage culori și arome.
 Fermentația malolactică este o fermentație secundară în care acidul
acidului malic din vin se transformă într-o senzație netedă, lăptoasă.
Vinurile descrise drept „untoase” sau „cremoase” au trecut prin „malo”.
 Cu corp mediu este un termen de degustare care descrie vinuri cu
greutate moderată și conținut de alcool.
 Acid lactic este un tip de acid produs în timpul fermentației și poate da
vinului un gust acru sau lăptos.
 Vin de merit este un amestec de două sau mai multe soiuri de struguri,
adesea inclusiv Cabernet Sauvignon en Merlot.
 Merlot este un strugure de vin roșu care produce vinuri cu corp mediu
spre plin, cu cireșe negre și arome picante. Merlot este de obicei neted,
moale și moale. Dintre sunt făcute unele dintre cele mai scumpe și mai
apreciate vinuri din lume Merlot-struguri.
  Microberărie este o mică fabrică de bere care produce bere în cantități
limitate.
 senzație în gură sunt senzațiile fizice (textură, căldură etc.) pe care vinul
le produce în gură.
 pod este suc de struguri nefermentat, inclusiv semințe, coajă și tulpini.
 Mourvedre este un struguri de vin roșu cu vreme caldă, obișnuit în
Valea Ronului din sudul Franței și cunoscut pentru culoarea sa profundă
și aromele timpurii, adesea amestecat cu Melange Syrah (uneori numit
vin de amestec sau cuvée) pentru a crea.
 Vin spumant un tip de vin care se face efervescent printr-o fermentație
secundară în procesul de vinificație; şampaniile şi vinurile spumante pot
varia ca stil de la foarte droog (desigur) să dulce (sec și demi-sec).
 

 Oenologie este studiul tuturor aspectelor producției de vin, de la

struguri până la îmbuteliere.
 uscat este un termen de degustare folosit pentru a descrie vinurile cu o
notă de dulceață. Este ușor pentru un băutor avansat de vin să spună
doar că vinul uscat are o dulceață netedă sau ușoară, dar este greu de
descris ce gust ar putea avea pentru tine. Uneori, un vin uscat poate fi
remarcabil dulce dar alteori este o surpriză când un vin este uscat pentru
că acea atingere de dulceață este echilibrată cu celelalte elemente dintr-
un vin. Riesling este un bun exemplu de vin uscat.
 Nefiltrat este un termen folosit pentru a descrie vinurile care nu au fost
clarificate înainte de îmbuteliere. Aceste vinuri pot conține sedimente.
 Imatur indică faptul că acesta este un vin în care taninurile din struguri
nu s-au maturizat încă pe deplin.
 Randament este productivitatea unei podgorii. Un randament mare
înseamnă mai mulți struguri la hectar, ceea ce înseamnă, la rândul său,
mai mult vin.
 Gata de băut este un vin care a suferit suficientă învechire pentru a fi
băut.
 Înscrieri în este un termen de degustare care descrie vinurile care sunt
gata de băut acum și nu necesită maturare ulterioară.
 Scule este evaporarea vinului în butoaie de lemn.
 stilul lumii vechi este un termen folosit pentru a descrie vinurile
tradiționale europene, care tind să fie mai consistente și mai puțin
fructate decât stilurile din Lumea Nouă.
 Oxidare apare atunci când vinul este expus la aer și poate face vinul să
aibă un gust învechit, de nucă sau ca o stafide.

 -25%

VIN ALB
Pošip de calitate superioară
apreciere 4.88 uit 5
65,70  49,27 În coșul de cumpărături

 passito este un vin de desert italian realizat din coacăze și stafide care

se fermentează foarte lent pe parcursul a câteva luni.
 Petillant Natural (sau „pet-nat”) este un tip de vin spumant care este
îmbuteliat înainte de finalizarea fermentației, rezultând un conținut de
alcool mai mic.
 pH este o scară care măsoară cât de acidă sau bazică este o substanță.
Vinurile au de obicei un pH între 2,5 și 4.
 Filoxeră este o insectă microscopică care ucide vița de vie atacându-le
rădăcinile.
 Pinot Gris (Pinot Grigio) un struguri de vin alb cu aciditate scăzută care
ajută la producerea de vinuri bogate, ușor parfumate, care sunt adesea
mai colorate decât alte vinuri albe.
 Pinot noir este un struguri de vin roșu cunoscut pentru producerea de
vinuri delicate și netede, de o complexitate bogată. Pinot noir este un
însoțitor versatil de cină și poate fi combinat cu multe tipuri diferite de
feluri de mâncare și este un vin ideal pentru diferite combinații de vinuri
și alimente.
 Picant este un termen gustativ folosit pentru a descrie vinurile cu note
piperate sau florale.
 Pjenušac este un spumant vin din Croația† Seamănă oarecum cu
șampania franceză, Processo italiană sau Cava spaniolă, dar cu siguranță
nu sunt la fel.
 Plavac Mali este un soi de struguri de vin roșu cultivat în Croația. Face
vinuri pline, robuste și fructate. plavac malic este un struguri de vin roșu
croat cultivat de-a lungul coastei dalmate. Strugurii produce vinuri
corpolente cu înalte taninuri și arome puternice de fructe negre. plavac
malicvinurile pot fi si destul de picante, cu arome de piper negru si
cuisoare.
 Plonk este argou britanic pentru vin ieftin; folosit și pentru a descrie
vinuri de foarte slabă calitate.
 polushuno vino este un nume croat pentru vinul demisec.
 Poluslatko vino este termenul croat pentru un vin semidulce.
 Tescovină sunt resturile solide de struguri după ce au fost presați
pentru vin. Poate fi folosit pentru a face grappa și alte băuturi spirtoase.
 Posip este un soi de struguri de vin alb cultivat în Croația. Oferă vinuri
ușoare, uscate și răcoritoare. Posip este un struguri de vin alb croat
cultivat de-a lungul coastei dalmate. Strugurii sunt cel mai frecvent în
regiunile croate Dalmația en Istria. Posipvinurile sunt de obicei ușoare la
gust, cu aciditate ușoară și arome de citrice și flori albe. Strugurii pot
produce, de asemenea, vinuri mai corpolente, cu arome mai miere și
florale atunci când sunt cultivate în climat mai calde.
 Poseda este un termen de probă din Statele Unite ale Americii, folosit
pentru a descrie vinurile cu un conținut ridicat de alcool care le poate
face să aibă un gust „fierbinte” sau „ars”.
 Prefermentare Macerația este atunci când cojile de struguri sunt
înmuiate în suc de vin pentru o perioadă de timp înainte de începerea
fermentației.
 Arome primare sunt principalele arome pe care le gustați într-un vin.
  Mostre este procesul de evaluare a aromelor, aromelor și calității
generale a unui vin. In timpul gust de vin de obicei te uiți mai întâi la
culoarea vinului, îl mirosi și în final iei o înghițitură. De asemenea, puteți
învârti vinul în pahar pentru a elibera aromele.

Plavac Mali struguri în Dalmația

 

 Qvevri sau Kvevri sunt vase mari de lut, în formă de ou, îngropate sub
pământ și folosite pentru fermentarea, depozitarea și învechirea vinului
în Georgia.
  -20%

VIN ALB
Riesling
apreciere 4.72 uit 5
49,27  39,41 În coșul de cumpărături

 zahăr rezidual este zahăr care rămâne într-un vin după ce fermentația

este completă. Vinuri cu conținut ridicat de zahăr rezidual dulce sau gust
siropos.
 Riesling este un struguri de vin alb din Germania cunoscut pentru
parfumul sau floral; Riesling-urile pot varia în stil de la crocant
și droog până la plin şi dulce.
 bogat este un termen de gust folosit pentru a descrie vinurile care sunt
corpolente și complexe.
 Copt indică un vin care este gata de băut.
 Rosé (vinuri de fard) sunt vinuri roz pal produse din diverși struguri
roșii de vin; trandafirii își capătă culoarea dintr-o perioadă foarte scurtă
de contact cu cojile strugurilor în timpul procesului de vinificație; cutie
de trandafiri droog sau oarecum dulce sunt și sunt cel mai bine răcite.
Ideal ca vin de primăvară sau vin de vară.
 

 astringent este un termen gustativ care se referă la senzațiile aspre,

amare și de uscare din gură cauzate de nivelurile ridicate de tanin.
  Sangiovese este un struguri de vin roșu cel mai bine cunoscut sub
numele de italian vin roșu, Chianti; Vinurile Sangiovese sunt de obicei
consistente și droog cu texturi moi și arome de ierburi, zmeură și lemn
dulce.
 Sauvignon Blanc este un struguri de vin alb cunoscut pentru aromele
sale ierboase, picante. Este o alegere populară pentru crustacee sau ca
alternativă răcoritoare la Chardonnay.
 Arome secundare sunt aromele pe care le degustați într-un vin pe
lângă aromele primare.
 Sediment este materialul solid (drojdie, bucăți de struguri etc.) care se
depune în timp pe fundul unei sticle sau al unui rezervor de vin.
 vin de slatko este un nume croat pentru a vin dulce
 arome sunt mirosuri percepute în gură.
 Somelier este un profesionist specializat în servicii de vin și educație.
 Vin cu bule este un Prosecco, vin spumant din Italia, care are puțin mai
multă carbonatare. Opusul acestui lucru este un Frizzante.
 Opriți gaura este de fapt orificiul de umplere al butoiului de vin.
Orificiul este acoperit cu un dop de plută sau de plută. În engleză,
aceasta este uneori numită „Bunghole”.
 suho vino este un nume croat pentru Vin sec.
 Syrah (Shiraz) este un strugure roșu de vin care poate produce vinuri
roșii gigantice cu puternice taninuri și combinații complexe de arome,
inclusiv fructe de pădure, prune și fum. Este cel mai bine cunoscut sub
numele de Shiraz în Australia și Africa de Sud.
 

 vin de masă este un tip de vin destinat a fi băut cu mâncare. De obicei

este ușor la gust și are un conținut scăzut de alcool.
 Tanin este un compus care se găsește în cojile de struguri, sâmburi și
tulpini care poate da vinului un gust uscat, astringent.
 Tartă este un termen gustativ folosit pentru a descrie vinurile care sunt
acre și încrețesc gura.
 Teran este un soi de struguri de vin roșu cultivat în Croația, în special
în Istria† Strugurii produce vinuri corpolente cu înalte taninuri și arome
 puternice de fructe negre. Teranvinurile pot fi si destul de picante, cu
arome de piper negru si cuisoare.
 Terroir este combinația unică de climă, sol și teren care conferă fiecărei
regiuni viticole propriul profil de aromă. De exemplu, un Charodonnay
are un gust diferit de fiecare dată, în funcție de terenul în care cresc
strugurii.
 Tradiţionalist este un vinificator care folosește metodele Lumii Vechi și
evită tehnologia modernă.
 Gazon este vegetația putrezită folosită adesea drept combustibil. De
asemenea, poate conferi arome de fum whisky și alte băuturi spirtoase.
 tipic este un termen de probă care descrie cât de bine exprimă un vin
caracteristicile inerente soiului de struguri.

 Ulage este spațiul dintre butoi și nivelul vinului

  -23%

VIN ALB
Grasevina
apreciere 4.83 uit 5
54,21  41,88 În coșul de cumpărături

 varietate este un tip de vin produs dintr-un singur soi de struguri (de

exemplu, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, etc.). În Uniunea Europeană,
un vin cu un anumit soi trebuie să conțină cel puțin 85% din acel soi.
85% este un standard minim comun; reglementările naționale pot ridica
limita în anumite cazuri, dar nu o pot reduce. Nu este obligatoriu să
indicați pe etichetă care sunt aceste procente.
 TVA este recipientul din stejar folosit pentru fermentarea și învechirea
vinului.
 Fermentarea în butoi este atunci când vinul este fermentat în butoaie
de stejar, spre deosebire de rezervoare din oțel inoxidabil.
 Verificare terță parte este un proces prin care o organizație
independentă testează și certifică calitatea unui produs.
 îmbătrânire este depozitarea vinului în butoaie, rezervoare din oțel
inoxidabil și sticle pentru a le aduce într-o stare mai dezirabilă.
 La este un termen de degustare care descrie vinuri tinere cu arome
strălucitoare de fructe și acizi vioi de vin.
 Vinificare este procesul de fabricare a vinului.
 Vinologie este studiul științific al vinurilor și vinificației.
 Epocă este anul în care au fost culesi strugurii pentru un anumit vin.
  Viognier este un struguri de vin alb care este rar și unic; Viognierii
prezintă de obicei arome de piersici, caise și uneori picante.
 Vin este un termen în multe alte limbi și înseamnă la fel ca vinul
 Viță de vie Vinifera este soiul de vin care reprezintă peste 99% din vinul
din lume. Se mai numește viță de vie, viță de vie sau – după fruct –
struguri, este o plantă din familia viței de vie.
 Aciditate volatilă este o măsură a conținutului de acid acetic al unui vin.
Acizii volatili mari pot face ca vinul să aibă un gust de oțet sau „off”.
 Vrhunsko vino este una dintre numeroasele clasificări folosite în Croația
la judecarea vinului. Un vin cu clasificarea „Vrhunsko Vino” înseamnă că
este un vin de calitate superioară. În Spania, acest tip de vin primește
eticheta Reserva. În Germania, acestea sunt adesea denumite
Prädikatswein.

Vinul se pastreaza in rezervoare de inox sau butoaie de stejar

 Vin este suc de struguri fermentat. Vinul se face peste tot în lume,

fiecare regiune producând vinuri cu arome unice.
 Vin cu un conținut ridicat de alcool este orice vin cu mai mult de 14%
alcool.
 pahar de vin este o cană de băut special concepută pentru a spori
degustarea vinurilor. Forma paharului poate afecta felul în care mirosul
și gustul vinului, așa că este important să alegi paharul potrivit pentru
tipul de vin pe care îl bei.
 acid tartaric este principalul acid din struguri, acidul tartric favorizează
gustul și maturarea vinului.
 Pivniță este o instalație controlată de temperatură și umiditate pentru
depozitarea vinului.
 Vin gust este actul de a percepe aromele în vin folosind cele trei simțuri:
văzul, mirosul și gustul. Degustarea de vinuri poate fi o modalitate
distractivă de a afla despre diferite vinuri și de a găsi noi favorite.
 WSET - Trustul pentru educație pentru vin și spirit† WSET oferă
cursuri de vin, băuturi spirtoase și bere. Acestea oferă diferite niveluri de
certificare, astfel încât să puteți învăța cât de mult sau cât de puțin doriți
despre vin.

 -25%

VIN ROȘU
Plavac Mali de calitate superioară
apreciere 4.91 uit 5
65,70  49,27 În coșul de cumpărături
  Zifandel este un struguri de vin roșu care produce vinuri cu corp mediu
spre plin și arome de fructe de pădure sau picante,
piperate. Zifandel este o alegere excelentă pentru pizza și sos de grătar.
 Dulce este un termen gustativ folosit pentru a descrie vinurile cu un
conținut ridicat de zahăr rezidual a descrie.
 Aciditate este unul dintre cele mai importante aspecte ale vinului, este
ceea ce îi dă vinului vibrația și crocanta.
 Zweigelt este un soi de struguri de vin roșu cultivat în Croația și Austria.
Face vinuri mijlocii spre pline, uscate și fructate. Strugurii au apărut în
1922 ca o încrucișare între două soiuri de struguri
austriece, Blaufränkisch și Saint Laurent. Zweigeltvinurile au de obicei
arome fructate de cireșe negre și zmeură, cu note subtile de
condimente.
 Žlahtina este un struguri de vin alb croat cultivat pe insula Krk. Strugurii
produce vinuri cu corp ușor până la mediu, cu aciditate ridicată și arome
subtile de fructe. Žlahtina-vinul este limpede și de culoare galben verzui.
Gustul este ușor și răcoritor, cu o aromă de fructe.

Concluzie asupra sensului termenilor de vin

În general, termenii de vin pot fi confuzi și copleșitori, dar nu trebuie să fie.
Făcându-ți timp pentru a învăța unii dintre cei mai obișnuiți termeni de vin, poți
aborda cu încredere următoarea achiziție de vin. Indiferent dacă sunteți un
începător sau un băutor de vin experimentat, înțelegerea terminologiei vinului nu
poate decât să vă îmbunătățească experiența.

Dacă doriți să aflați mai multe, spuneți-ne în comentariile de mai jos. Semnificația
diferiților termeni de vin poate fi confuz, dar este important să-i înveți dacă vrei
să fii bine pregătit și să cumperi vin în Marea Britanie. Noroc!
Degustare de vinuri: Află cum se degustă corect
un vin și ce pahare trebuie să folosești în funcție
de băutura servită!
Posted on 04/08/2020|Updated on14/01/2021 by sensodays

Degustarea de vinuri este privită, astăzi, ca o adevărată artă și nu doar de către somelieri. Iubitorii acestei licori
au învățat cum să aprecieze o băutură de calitate și să aleagă vinuri speciale pentru a avea parte de arome
autentice. Regulile de etichetă spun că pentru fiecare tip de vin există un pahar de servire diferit, iar unii
specialiști afirmă că forma cupei influențează gustul băuturii. Pentru a scoate în evidență un vin bun, acesta se
asociază, deseori, cu mâncarea. Simțurile sunt puse, astfel, la încercare, iar degustarea devine un răsfăț, o
experiență aparte.

Cuprins
 Degustarea de vinuri: Cum se pregătește degustarea vinului
 Tehnici de degustare a vinului
 Degustare de vinuri: Secretele unui vin bun
 Degustare de vinuri: scurtă istorie a vinurilor scumpe

Degustarea de vinuri: Cum se pregătește degustarea

vinului
Vinul este o băutură complexă și sofisticată, iar pentru a pătrunde în tainele degustării este necesar să fie
înțelese calitățile acestei licori. De la miros și gust, până la culoare și limpezime. Toate aceste caracteristici fac
dintr-un vin, ceva special, original și autentic. Încăperea și ambientul în care se desfășoară degustarea vinului
sunt extrem de importante și pot influența întregul proces. Specialiștii recomandă ca mirosurile puternice
(parfum, lumânări, tutun) să fie evitate, pentru că interferează cu aromele vinului și le diminuează. În cazul în
care îți dorești să organizezi o degustare de vinuri restrânsă, cu prieteni apropiați, la tine acasă, poți face acest
lucru. Ține cont de faptul că spațiul de degustare trebuie să fie aerisit, iar masa încăpătoare, pentru a putea
pune mai multe pahare cu diferite sortimente de vin. Alege o față de masă, nu un napron, iar dacă dorești să
servești și mâncare, așează mai multe platouri pe mijloc. Este important ca farfuriile și tacâmurile să nu ocupe
tot spațiul deoarece, în caz contrar, va fi doar o cină cu prietenii și nu o degustare de vinuri. Pentru ca invitații
să se simtă confortabil, asigură-te că în spațiul în care are loc degustarea există o canapea confortabilă. Dacă
vrei ca totul să decurgă “ca la carte” trebuie să te asiguri că ai la îndemână ustensilele necesare. Vei avea
nevoie de:
 mai multe seturi de pahare de vin (de diferite mărimi, pentru toate tipurile de vin ce urmează
să fie degustate)
 tirbușon
 coș pentru prezentarea vinurilor sau un suport special
 decantor de vin
 dopuri ermetice sau vacuumate (stopeur) – acestea închid ermetic sticla cu vin, astfel încât el
să poată fi servit ulterior, în condiții optime
 frapieră
Atunci când totul este pregătit, degustarea poate începe!

Tehnici de degustare a vinului

Pentru a fi degustat, vinul trebuie să aibă o anumită temperatură și, în funcție de tipul și culoarea acestuia, este
absolut necesar să fie servit în paharul potrivit:

 Vinul alb trebuie servit rece, iar un pahar îngust, cu gura mică, este perfect (de obicei are
forma de U) deoarece ajută la păstrarea temperaturii optime a băuturii;
 Vinul roșu este puternic aromat și are nevoie de aer pentru ca aromele să se disperseze.
Tocmai din acest motiv se servește dintr-un pahar cu bol mare, semioval. Temperatura optimă
de servire este de 14-18 grade, în funcție de vechimea vinului;
 Vinul rose poate fi consumat la 8-10 grade, dintr-un pahar cu o cupă scurtă și cu buza puțin
evazată, pentru a direcționa băutura către vârful limbii, unde papilele sunt mai receptive și
mai sensibile la gustul dulceag al unui rose de calitate;
 Vinul spumant trebuie servit dintr-un pahar îngust, cilindric, pentru a-i păstra cât mai mult
bulele. Temperatura potrivită de consum este între șase și zece grade.
Degustarea propriu-zisă începe cu turnarea în pahar a vinului. Niciodată nu se umple cupa! Pentru început se
pune o treime din pahar, apoi urmează tehnicile speciale de degustare, ce trebuie efectuate într-o anumită
ordine:

 paharul se ține întotdeauna de picior, nu de cupă, deoarece ar influența temperatura vinului;

 paharul se înclină ușor pentru a se observa nuanțele și reflexiile vinului, apoi se îndreaptă
pentru a fi surprinsă intensitatea culorii;
 paharul se rotește ușor (începătorii pot face acest lucru fără să ridice paharul de pe masă)
pentru a elibera aromele vinului, apoi băutura se miroase;
 când începi să guști, soarbe ușor din pahar, apoi plimbă lichidul dintr-o parte în alta a gurii;
 vinul se ține în gură între patru și doisprezece secunde, iar somelierii nu înghit niciodată
băutura, ci o scuipă;
 pentru a scăpa de gustul unui anumit sortiment se pot consuma brânzeturi nesărate, iar pentru
vinurile roșii fructe sau ciocolată.
Așadar, pașii unei degustări corecte de vinuri nu sunt dintre cei mai eleganți, dar ajută la evaluarea corectă a
băuturilor servite.

Degustare de vinuri: Secretele unui vin bun

Atunci când somelierii evaluează un vin, îi caută, de fapt, defectele și calitățile încercând să răspundă la mai
multe întrebări despre densitatea, tăria, buchetul aromatic al vinului și nu numai. Multe dintre “defectele”
acestei băuturi pot fi depistate foarte simplu prin intermediul mirosului și al gustului. Culoarea și aciditatea
sunt alte caracteristici care joacă un rol important în evaluarea acestei băuturi. După degustare se analizează
anumite particularități ale băuturii și se dă verdictul final. Pe lista “defectelor” vinului se află și:

 Dacă vinul are un miros neplăcut de beci sau de pivniță udă este posibil ca dopul de plută să fi
fost contaminat cu anumite ciuperci minuscule. Somelierii îl numesc vin bușonat;
 Un vin cu o culoare mai tulbure, care și-a pierdut din arome și are un gust amărui este, cu
siguranță, oxidat. Vinul roșu oxidat devine portocaliu sau brun. Vinul alb, în schimb, capătă o
culoare ușor maronie;
 Dacă vinul degustat nu face parte din categoria spumantelor sau a vinurilor perlate, dar are,
totuși, o aciditate sau urme de efervescență, înseamnă ca “a fiert”. Adică a fermentat în sticlă.
Nici aroma acestuia nu este una plăcută, miroase, de obicei, a drojdie;
 Vinul care are o culoare maronie și miroase de parcă ar fi fost gătit, poartă numele de vin
maderizat. Acest lucru înseamnă că a fost expus mult timp la căldură.
Dacă vinul nu are nici unul dintre aceste defecte, atunci trebuie căutate calitățile licorii, pentru a fi convins că
ai în pahar un vin bun!

 Un vin robust, “cu greutate”, va fi dens, datorită unui conținut mare de alcool sau glicerină. Îți
poți da seama de acest lucru, dacă atunci când rotești paharul, rămân urme pe pereții săi;
 Aciditatea vinului este un compus care conferă prospețime și fără de care vinul ar fi searbăd,
plat, dacă gustul este aromat și intens, clar, este un vin calitativ;
 Dulceața vinului este dată de calitatea fructelor și de soiul strugurilor, dar provine și din
zahărul rezultat în urma fermentării. Nu căuta acest gust la vinurile seci;
 Un vin roșu vechi va avea o culoare rubinie sau chiar cărămizie, iar un vin roșu “tânăr” va fi
colorat în roșu intens cu nuanțe de violet.
Așadar, degustarea vinului, pe lângă faptul că este un adevărat ritual, poate deveni și un prilej bun de
socializare pentru iubitorii acestei licori. Dacă ai prieteni care nu știu cum să aprecieze un vin bun, cu siguranță
vor învăța destul de repede.

Degustare de vinuri: scurtă istorie a vinurilor

scumpe
Prețul, alături de renumele producătorului reprezintă, de multe ori, o garanție a calității, atunci când este vorba
despre un vin bun, autentic. Tocmai din acest motiv, costul unei sticle pornește de la câțiva lei și ajunge la sute
de mii de euro.

Cea mai scumpă sticlă cu vin a fost vândută în 1985, în cadrul unei licitații organizată de casa Christie’s din
Londra. A costat aproape 160 de mii de dolari. Este vorba despre un vin roșu, franțuzesc – Chateau Lafitte
(Bordeaux) din 1787. Pe sticlă erau inscripționate inițialele președintelui american Thomas Jefferson și se
presupune că sticla i-a aparținut. Prețul a fost influențat, bineînțeles, și de acest fapt.
Cel mai scump vin, care poate fi degustat și astăzi este Montrachet Domaine Romanee Conti din 1971, iar o
sticlă a fost vândută în cadrul unei licitații cu aproape douăzeci și patru de mii de dolari. Vinurile românești,
deși foarte apreciate, nu au ajuns să coste sume exorbitante. Cabernet Sauvignon Murfatlar din 1937 (roșu,
demisec) a fost vândut cu opt sute de euro.

Iubitorii acestei băuturi, știu, cu siguranță, că un vin bun merită un preț corect!

sursa foto: shutterstock.com, conchaytoro.com

O Fetească Neagră din regiunea Murfatlar, fină şi elegantă, extrem de echilibrată pentru
tinereţea ei. Un vin care se exprimă foarte discret, maturarea în lemn fiind dozată cu o
remarcabilă delicateţe. Culoarea este roşu strălucitor, iar nasul vine cu senzaţii de violete, grafit
şi piele tăbăcită. Corpul este rotund, cu taninuri catifelate, alcool impecabil integrat şi o bună
aciditate. Gustul este intens, aducând în prim plan un mix de fructe roşii de pădure şi prune bine
coapte, la care se adaugă subtile impresii de ciocolată amăruie. Postgustul este lung, suculent,
lăsând plăcute note de fruct proaspăt şi vagi aluzii de condimente dulci. Un vin memorabil, cu
multă personalitate, care se diferenţiază vizibil de stilul multor Feteşti Negre ale momentului.
Culoarea Vinurilor

Culoarea este o proprietate importantă a vinurilor. Calitatea vinurilor poate fi apreciată prin culo
caracteristică a vinului percepută de către consumator, înainte de a desface o sticlă şi a trece la analizele com
conformitate cu standarde de firmă, naţionale şi internaţionale.

Pe piaţă, de cele mai multe ori, cumpărătorul nu poate degusta vinul, deoarece este îmbuteliat. În aceste
privind calitatea vinului, după citirea conţinutului etichetei şi aprecierea culorii prin comparaţie cu o altă stic
vin al aceluiaşi producător. Condiţiile de observare sunt influenţate de obiectul măsurat, sensibilitatea de pe
primare, roşu, verde şi albastru i de lumina spaţiului în care priveşte.

Obiectul, adică sticla de vin, este o sumă a culorii ambalajului respectiv a conţinutului. Din aceste moti
să acorde importanţă uniformităţii culorii ambalajelor în care depozitează vinurile şi evident o uniformitate a cu

Pentru a diminua sau chiar a reduce la zero influenţa luminii, Comisia Internaţională de Iluminanţi (CIE) a de
care sunt simulări ale unor surse reale de lumină. Cele trei tipuri de iluminanţi standard ce se pot utiliza în măs
tip D65, ce simulează lumina de zi, iluminant de tip A, ce simulează lumina produsă de un bec obişnuit cu fila
tip TL 84 ce simulează lumina produsă de o sursă fluorescentă cu tentă albăstruie. Pentru a ajuta cumpărăt
„laborant”, în aprecierea calităţii vinurilor, marile magazine asigură o iluminare a spaţiilor comerciale cu sur
mult de caracteristicile fizice ale iluminantului de tip TL 84, definit de CIE.

Un consumator poate să judece calitatea vinului prin privirea sticlelor ce conţin acelaşi sortiment de
acesta ar trebui să cunoască câteva sumare noţiuni despre sistemele obiective, CIELAB 76 şi CIELCH 7
Organizaţia Internaţională a Vinurilor (OIV; http://www.ajevonline.org/cgi/content/abstract/54/1/59 ), ca sistem
vinurilor.

Culoarea este rezultatul percepţiei luminii incidente de către retină, în regiunea vizibilă a spectrului, c
400 şi 700 nm. Sistemul CIE (elaborat de CIE - Commission Internationale d'Eclairage ) exprimă apre
componente numerice care sunt coordonatele numerice ale spaţiului culorii. Printre sistemele utilizate în pre
culorii se numără: CIE XYZ, CIE xyz, CIE L*a*b*, CIE L*C*h* (http://www.etslabs.com/scri
%20bulletin.pdf )

Valorile L*a*b* utilizate frecvent, inclusiv în metoda propusă de laboratorul UNIPAL, se calculeaz
Aceste valori reprezintă cantitatea de roşu a suprafeţei colorate, X, cantitatea de verde a suprafeţei măsura
suprafeţei colorate măsurate, Z. Poziţia unei anumite culori în spaţiul culorii CIE este definită printr-un s
tridimensional. Luminanţa, L*, sau axa culorii acromatice, negru-alb, este o mărime exprimată în procente, 0%
Coordonata a* sau axa culorii roşu-verde, are valori de  100% pentru roşu pur şi -100% pentru verdele pur ; b
valori de +100% pentru galben pur şi de -100% pentru albastru pur. Trecerea coordonatelor rectangulare de L
dus la obţinerea unui nou sistem de culoare: L*C*h*, în care spaţiul culorii nu mai este de formă paralelipiped
este înălţimea cilindrului şi îşi păstrează semnificaţia; în planul culorii există un cerc a cărui rază notată
(saturaţia) culorii, iar unghiul, h*, reprezintă nuanţa (proprietatea de a fi roşie la 0o , galben la 90 o, verde la 180

Pentru a compara o probă cu un standard este necesar să se calculeze diferenţele  totale  de culoare. Recomand
diferenţei totale de culoare, DE CMC (Colour Measurement Committee), stabilită de Society of Dyes & Colouri
un sistem de toleranţe definit pentru fiecare produs în parte. CMC prezintă cea mai bună apropiere între evalu
În esenţă, CMC calculat matematic defineşte un elipsoid în jurul punctului corespunzător standardului, în spaţ
elipsoid reprezintă un volum de toleranţă în care se înscriu probele acceptate. Valorile lui DE CMC , pentru ca
diferenţă de culoare între o probă şi un etalon de comparaţie ales trebuie să fie mai mici decât 0.2.

Aceste aspecte grele de matematică şi fizică pot fi depăşite de un consumator dacă gândeşte ca un pict
care proiectează şi realizează laboratoare obiective de analize senzoriale bazate pe instrumente şi programe
culorii.

Un consumator, care deţine din învăţământul gimnazial, cunoştinţe despre culoare şi pictură, de la orel
câte două sticle, din acelaşi sortiment de vin şi să încerce să le compare. Dacă va observa abateri: ale param
culorii (unele sticle sunt mai închise la culoare iar altele mai deschise), ale parametrului C*, abateri în satu
culoare mai vie, sunt mai saturate în culoare iar altele o nuanţa mai moartă, adică sunt mai nesaturate în nuanţă
nuanţei ( adică unele sticle cu vin roşu, de exemplu, se deplasează spre albastru iar altele spre galben faţă de
producător mai omogen ca şi calitate decât cel ales. În aceste condiţii poate apela chiar la Oficiul pentru Pr
„marele laborator” ce „ gestionează datele”, oferite de mai extrem de mulţi „cumpărători laboranţi”. Iar ace
formal interesele.
 În aceste condiţii s-ar elimina tentaţiile celor care falsifică vinurile de calitate de pe piaţa româneasca
legale.

            Pentru a lua o decizie corectă, cumpărătorul se bazează pe aspectul probei transparente de vin, ce in
probe este dat de o serie de caracteristici, cum ar fi de exemplu: luciul, culoarea, turbiditatea, opacitatea. Se
(ştiinţă care se ocupă de aspectele teoretice şi practice ale evaluării statistice a calităţii sistemelor), că aproxi
este dată de proprietăţile senzoriale: gust, miros, culoare. Din totalul acestor proprietăţi 80% o reprezintă culoa
deosebit de valoroşi cum ar fi: polifenolii, antocianii şi  compuşii terpenici. Compuşii ce reprezintă aromele d
soiurilor de struguri utilizaţi la obţinerea vinurilor. Ei pot fi identificaţi şi dozaţi cantitativ prin cromatografie de
şi corelaţi cu parametrii culorii CIELAB 76    (http://www.newworldwinemaker.com
www.newworldwinemaker.com/article_content.asp?id=73).

Producătorii de vinuri, au posibilităţi limitate de a corecta în final culoarea vinului obţinut. Din aceste mot
procesele ce produc modificări ale culorii şi tratamentele chimice pe care le aplică în fazele tehnologice, pen
vinurilor în timp. A Problemele  dificile ce apr in procesele tehnologice de vinificaţie nu pot fi stăpânite de
performante de măsurare a culorii, prin reflexie pentru viţa de vie şi strugurii din câmp; prin transmisie pentr
care apar lichide translucide sau transparente. Aceste instrumente, obiectivizează măsurarea culorii care se
vinificaţie  pe mai multe direcţii:

      Controlul de calitate al culturilor de viţă de vie, al solului, al strugurilor, al semifabricatelor şi p

vinificaţie.

      Optimizarea proceselor de maturare şi coacere a strugurilor.

      Optimizarea proceselor tehnologice de vinificaţie.

      Automatizarea proceselor de vinificaţie.

      Depistarea vinurilor false lansate pe piaţă de producători neautorizaţi.

Principalele obiective ale metodei propuse de OIV,  de măsurare a culorii vinurilor sunt:

      Măsurarea unor indici ai viţei de vie, strugurilor tineri, maturi şi copţi, ai calităţii semifabricate
aplica mai riguros controlul de calitate după norme HCCP, pentru îmbunătăţirea documentării şi comun

      Determinarea conformităţii calităţii vinurilor în funcţie de normele interne, naţionale şi internaţion

       Realizarea constantă a unei culori reale a vinului, corespunzătoare soiului de strugure utilizat la pr

      Îmbunătăţirea aromei vinurilor.

      Reducerea deşeurilor rezultate în urma procesării.

      Creşterea uniformităţii şi a omogenităţii calităţii vinurilor procesate.

      Analiza modificării culorii vinurilor în timpul procesării şi a depozitării acestora.

      Depistarea vinurilor false produse de firme clandestine.

Avantajele aplicării unor metode moderne, nedestructive de măsură obiectivă a culorii, pot fi rezumate astfel:

      Îmbunătăţirea comunicării cu furnizorii şi clienţii firmei.

      Realizarea constantă a unei culori reale a vinului, corespunzătoare soiului de strugure utilizat la pr

      Îmbunătăţirea aromei vinurilor.

      Reducerea deşeurilor rezultate în urma procesării.

      Creşterea uniformităţii şi a omogenităţii calităţii vinurilor procesate.

      Analiza modificării culorii vinurilor în timpul procesării şi a depozitării acestora.

      Depistarea vinurilor false produse de firme clandestine.

Unul dintre cei mai mari producători din lume de instrumente de măsurare obiectivă a culorii şi de program
gestionare date despre culoare este HunterLab. Prectic este numărul 1 în lume pe acest domeniu. Mai multe info
măsurarea culorii şi aplicaţii ale acesteia se pot obţine din: