UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECTIA MEDIULUI

PROGRAMUL DE STUDIU: HORTICULTURA
FORMA DE INVATAMANT: ZI
ANUL DE STUDIU: IV
DISCIPLINA: AMPELOGRAFIE

DESCRIEREA SOIURILOR DE STRUGURI PENTRU VINURI ALBE DE

CALITATE SUPERIOARA

SAUVIGNON BLANC SI FETEASCA ALBA

COORDONATOR STIINTIFIC: STUDENT:

S.I.DR. VIDICAN IULIA TEODORA PLES IOANA GEORGIANA

ORADEA
-sesiune iunie 2023-
 CUPRINS

1.SOIUL SAUVIGNON BLANC

1.1Origine
1.2 Caractere ampelografice
1.3 Frunza
1.4 Floarea
1.5 Strugurii
1.6 Insusiri biologice
1.7 Rezistente biologice
1.8 Insusiri tehnologice

2.SOIUL FETEASCA ALBA

1.1 Denumire soi
1.2 Sinonime
1.3 Insusiri
1.4 Strugurii
1.5 Productia

3.BIBLIOGRAFIE
 SOIUL SAUVIGNION BLANC

1.1 Origine

Soiul se cultiva pe suprafete mari în

Franta, regiunea viticola Bordeaux,
pentru obtinerea unor vinuri dulci. Se
pare ca originea soiului ar fi chiar în
aceasta zpna. Face parte din proles
occidentalis. La noi în tara se cultiva pe
o suprafata de cca. 6000ha, în aproape
toate podgoriile producatoare de vinuri albe de calitate superioara.

1.2 Caractere ampelografice

La dezmugurire rozeta este scamoasa, de culoare albicioasa, cu liziera roz;

varful lastarului si frunzele tinere sunt peroase, galbui, cu reflexe bronzate.

1.3 Frunza adulta este mijlocie, orbiculara, trilobata si mai rar pentalobata,
cu sinusurile laterale nu prea adanci, inchise, eliptice; sinusul petiolar este
în forma de lira cu baza ascutita. Limbul frunzei este de culoare verde
deschis, usor gofrat, rasucit catre partea superioara (caracter tare de
recunoastere); pe partea inferioara prezentand peri scurti si desi.

1.4 Floarea este hermafrodita normala, de tipul 5 sau 6, soiul fiind

autofertil.

1.5 Strugurii sunt mici, cilindro-conici, uni sau bi aripati, desi în boabe.
Bobul este mic, sferic, cu pielita subtire, pruinata, de culoare galben-verzui,
pana la galben auriu la maturitatea deplina; punctul pistilar persistent;
pulpa zemoasa cu gust si aroma discreta, specifica soiului.

Lastarii sunt de vigoare mijlocie, cu meritalele colorate în verde clar, iar

nodurile au o nuanta rosiatica; carceii sunt mici si subtiri. Coarda are
scoarta colorata în cafeniu - galbui, usor striata, cu nodurile evidente.
1.3 Insusiri biologice

Are o perioada de vegetatie mijlocie de 165-175 zile, de aceea el poate fi

cultivat cu succes nu numai în regiunile subcarpatice, ci si în unele din cele
nord-carpatice. În diferite areale de cultura maturarea strugurilor are loc
incepand cu decada a doua a lunii septembrie (la Murfatlar), se continua cu
decada a treia a aceleiasi luni (Valea Calugareasca, Dragasani) si se
incheie în prima decada a lunii octombrie (la Blaj). În ceea ce priveste
fertilitatea, aceasta este mijlocie spre mare.

1.4 Rezistente biologice

Este sensibil la putregaiul cenusiu, in principal datorita strugurilor foarte

indesati. De asemenea, prezinta sensibilitate    la mana si moliile
strugurilor, are toleranta mijlocie la ger (-20 . -22ºC) si la seceta.

1.5 Insusiri tehnologice

Productia medie a strugurilor difera in functie de arealul de cultura de la

6,9 t/ha (la Targu Jiu) pana la 9,2 t/ha (la Valea Calugareasca). La cules
concentratia medie a zaharurilor in must este cuprinsa intre 198 - 225 g/l,
iar aciditatea totala este cuprinsa in limitele 4,7 - 7,0 g/l H 2SO4. Concentratii
maxime in zaharuri de peste 250 g/l inregistrate la Tg. Jiu, Valea
Calugareasca si Dragasani, atesta faptul ca acest soi se preteaza la
supramaturare.

SOIUL FETEASCA ALBA

1.1 Soi
Soi autohton,vita nobila pentru vinuri superioare
1.2 Sinonime
Leanka, Poama Fetei, Păsărească Albă, Mädchentraube
 
1.3 Insusiri
Este un soi cultivat înainte de apariţia filoxerei la noi în ţară. A apărut că
variaţie clonală din soiul Fetească Neagră în spaţiul din zona Moldovei, iar
astăzi se cultivă în majoritatea regiunilor din România, Republica Moldova
şi Ungaria.
 
El este un soi timpuriu având nevoie de cca 150-160 de zile de vegetaţie şi
de o sumă a temperaturilor utile destul de redusă de cca 1000-1100 grade
C, ceea ce îl face pretabil şi în regiunile mai nordice.
 
Soiul este viguros, cu o fertilitate medie, necesită mult lemn (corzi mai lungi
şi un număr mai mare de ochi) la tăiere. Rezistă bine la ger, este sensibil la
mană.
 
1.4 Strugurii
Sunt de mărime medie, tronconici uneori aripaţi, cu boabe rotunde de
mărime medie–mică de culoare galben-verzui şi cu punct pistilar vizibil.
 

1.5 Producţia la hectar variază între 7-9 tone (poate produce şi mai mult
dar în detrimentul calitaţii), caz în care acumulează uşor 200-220 g
zahăr/litru must păstrând în acelaşi timp o aciditate corectă de 3.8- 4.2
gr/litru (exprimată în acid sulfuric) şi un ph de 3.2-3.3.
Mustul ce se obţine oxidează uşor şi de aceeea se impune o grijă
deosebită.
 
Vinurile au potențial de învechire și se remarcă prin fineţe şi echilibru.
 
Olfactiv şi gustativ, întâlnim arome de citrice, floare de tei, mai apoi
evoluează spre flori de câmp, fân sau caisă coaptă.
 
Aceste vinuri, în funcţie de cum au fost elaborate pot fi vinuri ce se pun
în consum imediat sau pot fi maturate câteva luni în lemn sau sticlă şi
ulterior puse pe piaţă, caz în care pot fi învechite câţiva ani.
 
Ca recomandări culinare, în funcţie de felul vinului, pot însoţi preparate
din carne albă, peşte, pot fi aperitive sau pot fi servite cu pită sau
mâncăruri gătite uşor picant.

BIBLIOGRAFIE
1. FETEASCA ALBA REFERAT - Search (bing.com)
2. savignon blanc referat ampelografie - Search (bing.com)
3. savignon blanc referat ampelografie - Search (bing.com)